Sunteți pe pagina 1din 36

COLEGIUL ECONOMIC ADMINISTRATIV IAŞI

GHID

DE ÎNTOCMIRE ŞI SUSŢINERE A PROIECTULUI PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALĂ NIVEL 3

IAŞI

2014

Ghidul a fost elaborat de profesor Elena Narcisa Fetescu

CUPRINS

 

Pag.

Argument 1.ASPECTE GENERALE PRIVIND PROIECTUL DE SPECIALITATE

4

1.1.Examenul de certificare a competenţelor profesionale de nivel 3 ……

4

1.2.Proiectul de specialitate ………………………………………

5

1.3.Colaborarea dintre profesorul îndrumător şi elevul-autor al proiectului

6

 

1.3.1. Obligaţiile profesorului îndrumător al proiectului

6

1.3.2. Obligaţiile elevului-autor al proiectului

7

2.REALIZAREA PROIECTULUI ……

 

8

2.1.

Programul de realizare a proiectului ………

8

2.2.Documentarea şi consemnarea celor studiate …………………

 

9

2.3.Prelucrarea şi interpretarea materialului studiat ………………

9

2.4.Structura proiectului …………………………

10

3. TEHNOREDACTAREA PROIECTULUI …

11

3.1.

Reguli generale de tehnoredactare ……………………………

11

3.1.1. Încadrarea în pagină ……………………………………

11

3.1.2. Numerotarea paginilor …………………………………

11

3.1.3. Tipul de caractere …………………………………………

12

3.1.4. Enumerarea ideilor ………………………………………

12

3.2.

Particularităţi în tehnoredactarea cuprinsului şi a bibliografiei

12

3.2.1. Cuprinsul ………………………………………………

12

3.2.2. Bibliografia ………………………………………………

13

3.3.

Tabele, grafice, formule ………………………………………

13

3.3.1. Tabelele …………………………………………………

13

3.3.2. Graficele …………………………………………………

14

3.3.3. Formulele ………………………………………………

15

3.4.

Documentele utilizate …………………………………………

15

3.5.

Notele de subsol ………………………………………………

15

4.SUSŢINEREA PROIECTULUI

17

4.1.Înscrierea candidaţilor la examenul pentru obţinerea certificatului de calificare profesională de nivel 3

17

4.2.Fişa de evaluare a proiectului …………

18

4.3.Susţinerea proiectului ………………………

18

4.4.Stabilirea rezultatelor proiectului …………… BIBLIOGRAFIE ANEXE

20

1. ASPECTE GENERALE PRIVIND PROIECTUL DE SPECIALITATE

1.1. Examenul de certificare a competenţelor profesionale nivel 3

Absolvirea Colegiului Economic Administrativ se finalizează cu:

examenul de certificare a competenţelor profesionale de nivel 3-în semestrul al II-

lea din clasa a XII-a ( de regulă la începutul lunii iunie);

examenul de bacalaureat

Examene, finalităţi, perspective

Tabel nr 1.1.1

Felul examenului

Finalitatea

Perspective

Examen de certificare a competenţelor profesionale nivel 3

Certificatul de

integrarea pe piaţa muncii ca tehnician-nivel 3 de calificare

competenţe

profesionale

 

Examen de bacalaureat

Diploma de

continuarea studiilor în învăţământul postliceal; continuarea studiilor în învăţământul superior

bacalaureat

Calificările profesionale dobândite în urma susţinerii examenului de certificare a competenţelor profesionale nivel 3 sunt:

- tehnician în activităţi economice;

- tehnician în administraţie. La examenul de certificare a competenţelor profesionale au dreptul să se înscrie:

elevii care finalizează studiile în anul în care se susţine examenul;

absolvenţii din promoţiile anterioare care au promovat ultimul an de liceu, dar nu au promovat sau nu s-au prezentat la examenul pentru certificarea competenţelor profesionale în sesiunile anterioare. Examenul de certificare a competenţelor profesionale se poate susţine, fără taxă, de cel mult două ori. Prezentările ulterioare la examen sunt condiţionate de achitarea unei taxe. Acest examen se compune din două probe:

o probă practică, realizarea unui proiect pe durata ultimului semestru de

pregătire;

o probă orală, prezentarea şi susținerea proiectului.

Proba practică constă în realizarea unui proiect care are ca scop evidențierea activării specifice, în funcție de tema proiectului, a unităților de competențe tehnice generale, a unităților de competențe tehnice specializate şi a ccompetenţelor cheie, semnificative pentru demonstrarea, în situația de examen de certificare, a dobândirii

4

calificării respective. Prin executarea de către candidat a proiectului cu durata de un semestru, pe parcursul perioadei sale de formare şi prin susținerea orală a proiectului în situația de examen sunt vizate competențe specifice calificării, conform standardului de pregătire profesională. Proba orală, de susținere a proiectului, este parte componentă a examenului de certificare şi are scopul demonstrării, de către candidat, în situția de examen, cu ajutorul unor competențe cheie, prevăzute în standardul de pregătire profesională (de exemplu:

comunicarea orală), într-un mod integrat, a conținutului proiectului.

1.2. Proiectul de specialitate

Proiectul este rezultatul acumulărilor din orele de pregătire teoretică şi practică, dar şi al studiului individual. Candidatul trebuie să dovedească buna pregătire profesională, prin capacitatea de a aplica cunoştinţele dobândite în anii de liceu. Prin elaborarea proiectului candidatul trebuie să probeze capacitatea :

de a sistematiza şi sintetiza cunoştinţele generale în domeniu şi pe cele de

specialitate;

de a utiliza deprinderile şi competenţele pe care şi le-a format, în rezolvarea

problemelor teoretice şi practice, specifice specializării absolvite;

de a mobiliza competenţele specifice dobândite prin studierea disciplinelor din

aria curriculară "Tehnologii" în vederea rezolvării unor cazuri/situaţii problematice impuse de tema lucrării-după caz. Temele proiectelor/lucrărilor de specialitate şi criteriile de evaluare a acestora se stabilesc de către profesorii din comisia metodică de specialitate. Temele şi criteriile de

evaluare a proiectelor propuse pentru examenul de certificare a competenţelor profesionale sunt cele din Anexa 1, respectiv Anexa 2.

În decursul semestrului I se desfăşoară următoarele acţiuni concrete:

Tabel nr 1.2.1

Acţiuni pregătitoare din semestrul I

Nr

Acţiuni concrete

Termen

crt

1

Propunerea temelor pentru proiecte

1

oct

2

Afişarea la avizier a temelor şi a criteriilor de evaluare a proiectelor

15

oct

3

Candidaţii optează în scris pentru o temă sau propun o altă temă

1

nov

4

Avizul profesorului îndrumător şi al responsabilului catedrei (pentru temele propuse de candidaţi)

7

nov

5

Aprobarea de către Consiliul de administraţie a repartizării temelor

15

nov

6

Centralizarea pe clase a temelor pentru proiecte

20

nov

7

Programarea consultaţiilor privind elaborarea proiectelor

20

nov

8

Întocmirea graficului de acces la laboratorul de informatică pentru tehnoredactarea textului proiectului

18

dec

5

Alegerea temei pentru proiect presupune responsabilitate, analiză, opţiune în

cunoştinţă de cauză. De aceea, atunci când îţi alegi tema, ar trebui să găseşti răspuns la următoarele întrebări:

Care dintre teme are legătură cu preocupările tale?

Pentru care dintre ele ai o motivaţie reală să o dezvolţi?

Îţi oferă tema aleasă posibilitatea să-ţi întregeşti formarea profesională?

Poţi realiza proiectul respectiv la un nivel corespunzător şi la termen?

Elaborarea proiectului de specialitate are caracter individual. Dacă aceeaşi temă este vizată de mai mulţi elevi din aceeaşi clasă, profesorul îndrumător va putea opta pentru unul din ei după ce aceştia şi-au motivat alegerea, şi-au prezentat posibilităţile pe care le au în privinţa informării şi documentării, eventualele preocupări în domeniu etc. Profesorul îndrumător al proiectului trebuie să orienteze candidatul spre o abordare interdisciplinară a temei alese. Printr-o astfel de abordare interdisciplinară se stabilesc punţi de legătură între noţiuni, termeni, se identifică mai bine unele operaţii, se amplifică procesul de sistematizare a cunoştinţelor.

al

proiectului

Îndrumarea elevului-autor al proiectului de specialitate înseamnă o activitate de mare răspundere, ce îmbracă forme multiple şi variate:

1.3.

Colaborarea

dintre

profesorul

îndrumător

şi

elevul-autor

acordarea sprijinului, atunci când acesta este solicitat de către elev;

orientarea activităţii în toate momentele ei, prin corectarea unor greşeli ce pot să

apară în munca elevului. Profesorul îndrumător nu trebuie să limiteze iniţiativele elevului, dar nici să-i permită să facă doar ce consideră că este bine. Rolul profesorului îndrumător este de a-l învăţa pe elev cum să-şi organizeze munca, cum să lucreze şi să-şi valorifice cât mai bine cunoştinţele şi competenţele generale dobândite în anii de liceu. La rândul său, elevul-autor al proiectului nu trebuie să-l considere pe profesorul îndrumător ca pe o persoană care să-i rezolve problemele pentru care nu are soluţii sau nu are cunoştinţele necesare. Succesul activităţii comune depinde, în mare măsură, de relaţia deschisă, cinstită, bazată pe respect reciproc, pe încrederea elevului în profesorul îndrumător, pe de o parte, şi pe disponibilitatea îndrumătorului de a-l sprijini pe elev, pe de altă parte.

1.3.1.1. Obligaţiile profesorului îndrumător al

proiectului

la solicitarea şefului de catedră, propune teme pentru

proiectele;

face cunoscute temele propuse tuturor elevilor din anii

terminali;

oferă consultanţă şi sprijin elevilor în alegerea temelor

pentru proiect;

şi sprijin elevilor în alegerea temelor pentru proiect;  recomandă bibliografia minimală şi stabileşte

recomandă bibliografia minimală şi stabileşte documentaţia necesară;

6

definitivează, împreună cu elevii, planul şi etapele de elaborare a proiectului

înainte de începerea semestrului al II-lea al ultimului an de studiu;

oferă consultaţii, îndrumă şi urmăreşte pe tot parcursul semestrului al II-lea,

progresul proiectului, precum şi modul de redactare a părţii scrise a acestuia;

periodic, la termenele stabilite, verifică părţi sau capitole din lucrare, face

observaţii şi, când situaţia o impune, dă sugestii privind corectarea greşelilor sau propune

refacerea parţială ori integrală a materialelor prezentate;

se asigură că fiecare elev îşi elaborează singur atât partea practică, cât şi partea

scrisă, tehnoredactată a proiectului;

susține cel puțin cinci întâlniri de monitorizare a proiectului cu fiecare candidat,

conform planificării individuale şi consemnează observațiile pe Fişa individuală de evaluare a proiectului şi a susținerii orale (Anexa 4);

completează, pentru fiecare candidat monitorizat, Fişa de evaluare a proiectului şi

a susținerii orale (părțile I – III), asumându-şi responsabilitatea pentru evaluarea şi pentru observațiile consemnate.

1.3.2. Obligaţiile elevului-autor al proiectului

se informează asupra temelor propuse de catedra de specialitate, şi afişate la

avizier;

dacă are preocupări într-o anumită direcţie şi dacă îşi motivează bine opţiunea,

poate să propună el însuşi o temă pentru proiect, făcând o cerere în acest sens;

optează în scris pentru tema aleasă;

elaborează, prezintă şi discută cu profesorul îndrumător planul şi structura

proiectului;

prezintă profesorului-îndrumător, conform termenelor din programul de lucru,

conspectele, rezumatele etc. rezultate în urma documentării, părţi din lucrare, capitole

care au fost deja elaborate;

pune la dispoziţia profesorului îndrumător manuscrisul proiectului de specialitate

în forma sa finală;

îşi tehnoredactează singur proiectul de specialitate;

depune proiectul la secretariatul liceului până la începutul vacanţei de primăvară;

pregăteşte rezumatul şi celelalte materiale utilizate la susţinerea lucrării;

susţine proiectul de specialitate în faţa comisiei de examinare.

7

2. REALIZAREA PROIECTULUI

2.1. Programul de realizare a proiectului

După ce te-ai documentat şi ţi-ai format o viziune asupra temei, împreună cu profesorul îndrumător vei alcătui o planificare privind elaborarea proiectului de specialitate, stabilind principalele sarcini şi termenele prevăzute pentru realizarea acestora. Munca ta depinde, în mare măsură, de claritatea şi precizia cu care sunt stabilite sarcinile. Prezentăm în continuare un model de posibil program pentru realizarea proiectului de specialitate.

PROGRAM DE REALIZARE A PROIECTULUI

Titlul proiectului ………………… …………………………………

Elev(a)…………………………………………………Clasa ……………….… Profesor îndrumător ……………………………………… Data începerii ………………………… Termenul pentru predarea proiectului/lucrării …………………………

 

Sarcina

 

Termen de realizare

 

Planificat

Realizat

Documentarea şi selecţionarea materialelor

     

Consemnarea celor studiate (conspecte, rezumate, fişe etc.)

     

Redactarea parţială (pe părţi, capitole) şi predarea materialelor profesorului îndrumător

   

Redactarea

generală

şi

predarea

manuscrisului

profesorului

   

îndrumător

Tehnoredactarea proiectului

     

Pregătirea proiectului (coperta, legarea cu arc etc.)

     

Predarea

proiectului/lucrării

de

specialitate

la

secretariatul

   

liceului

Pregătirea rezumatului de prezentare şi a altor materiale în vederea susţinerii

   

Susţinerea

proiectului

de

specialitate

în

faţa

comisiei

de

   

examinare

Data întocmirii ………………………….

.Semnătura elevului ………………… ……

Semnătura profesorului îndrumător ……………………… ………………

8

2.2.

Documentarea şi consemnarea celor studiate

Deşi profesorul îndrumător îţi recomandă o bibliografie minimală, ai obligaţia de a-ţi completa această bibliografie, pentru o informare cât mai completă asupra problematicii proiectului. Aceasta te ajută să te familiarizezi cu limbajul de specialitate specific temei alese şi să aprofundezi problematica lucrării. În timpul lecturii se impune consemnarea celor citite. Există mai multe modalităţi de consemnare a ideilor: conspecte, rezumate, extrase, fişe de studiu, nota critică, fişa de trimitere bibliografică, fişa de citat 1 etc. Conspectarea unui document înseamnă o notare sintetică şi sistematizată a acelor aspecte care sunt considerate mai importante. Pe colile de hârtie utilizate se lasă o margine liberă pe care apoi se pot face diverse alte însemnări, trimiteri, corelări etc. Rezumatul reprezintă o prezentare mai largă a conţinutului lucrării studiate decât cea realizată prin conspect. De mare importanţă sunt observaţiile personale, trimiterile realizate pe spaţiul liber lăsat pe marginea colilor pe care se face rezumatul. Extrasul se realizează atunci când doreşti să foloseşti în lucrare anumite părţi din documentul studiat, fără nici o modificare sau prelucrare. Atunci când un aspect particular al unui document trebuie notat pentru a nu fi omis în timpul redactării lucrării, vei întocmi o fişă (notă) de studiu. Fişa de studiu reprezintă un fragment dintr-un conspect. Nota critică este observaţia personală făcută pe marginea unei idei din text. Fişa de trimitere bibliografică cuprinde denumirea problemei şi trimiterea exactă la lucrarea ce tratează problema respectivă. Fişa de citat cuprinde citate ce pot argumenta o idee sau clarifica o problemă. Înainte de consemnarea conţinutului documentului studiat trebuie să notezi autorul, titlul cărţii sau al articolului, volumul, localitatea unde s-a publicat, anul apariţiei, numărul revistei, paginaţia pasajului respectiv.

numărul revistei, paginaţia pasajului respectiv. 2.3. Prelucrarea şi interpretarea mate rialului studiat
numărul revistei, paginaţia pasajului respectiv. 2.3. Prelucrarea şi interpretarea mate rialului studiat

2.3. Prelucrarea şi interpretarea materialului studiat

Prelucrarea şi interpretarea materialului poate fi dificilă, mai ales în această perioadă când legislaţia din domeniul economic este în continuă schimbare. Profesorul îndrumător te poate ajuta să selectezi ceea ce este de actualitate pentru proiectul/lucrarea ta. Am arătat mai înainte că, pentru a trata subiectul pe care ţi l-ai ales, trebuie să citeşti foarte multe lucrări şi să încerci să faci o sinteză proprie pe baza materialului asimilat. " Prin asimilare avem în vedere în primul rând înţelegerea profundă a problemei

1 Cf. Ştefan Maroti ş.a., Ghid pentru elaborarea lucrării de diplomă, Editura Institutului Biblic "Emanuel", Oradea, 2000, p. 40.

9

abordate şi interpretarea … argumentelor furnizate de diferite surse, astfel încât aceste «părţi» să poată deveni un nou «întreg», care să aparţină noului autor." 2 La redactarea lucrării este necesar să adopţi un stil care să se caracterizeze prin claritate, sobrietate, concizie şi accesibilitate 3 . Claritatea constă în folosirea unui limbaj comun, concis şi clar, a unor fraze şi alineate scurte. Frazele lungi, complicate şi cu întorsături inutile sunt confuze şi obositoare. Sobrietatea (simplitatea) cere folosirea cuvintelor celor mai potrivite, prin înlăturarea a tot ce este emfatic sau reflectă nuanţe afective. Concizia presupune utilizarea a cât mai puţine cuvinte pentru exprimarea unei

idei.

Accesibilitatea se obţine prin folosirea unui limbaj simplu şi direct.

2.4. Structura proiectului

a) Pagina de titlu cu: datele de identificare ale unității de învățământ, ale candidatului,

ale îndrumătorului de proiect; anul de absolvire, calificarea profesională, conform Nomenclatorului calificărilor profesionale pentru care se asigură pregătirea prin învățământul preuniversitar în vigoare;

b) Cuprinsul, care prezintă titlurile capitolelor şi subcapitolelor pe care se structurează

lucrarea;

c) Argumentul: 2 – 2,5 pagini care sintetizează aspectele teoretice şi pe cele practice pe

care le abordează, în relație directă cu utilitatea pentru calificarea respectivă; d) Conținutul propriu-zis: dezvoltarea capitolelor şi subcapitolelor. Conţinutul va fi structurat astfel încât să pună în valoare scopul şi obiectivele proiectului, problemele practice soluționate, perspectiva personală a candidatului în abordarea temei, precum şi

utilitatea practic-aplicativă a soluțiilor găsite de către candidat;

e) Bibliografia;

f) Anexele: desene, schițe, fotografii ale produselor, rezultatele determinărilor de

laborator, descrierea experimentelor, fişele de observație, prezentarea şi analiza unor secvențe din procesul tehnologic, rezultatele măsurătorilor, prelucrări de date, statistici, elemente de proiectare, documentația tehnică întocmită etc.

Proiectul va avea între 10 şi 20 de pagini, fără anexe. Proiectul va fi tehnoredactat de candidat. Coperta şi prima pagină a proiectului de specialitate vor arăta ca în Anexa 2, respectiv Anexa 3.

2 Hulban, H., Tehnica cercetării ştiinţifice, Editura Graphix, Iaşi, 1994

3 Cf. N. Gherghel, Cum să scriem un articol ştiinţific, Editura ştiinţifică, Bucureşti, 1996, p. 26.

10

3. TEHNOREDACTAREA PROIECTULUI

3.1.

Reguli generale de tehnoredactare

3.1.1

Încadrarea în pagină

de tehnoredactare 3.1.1 Încadr area în pagină Pentru tehnoredactarea proiectului de specialitate este

Pentru tehnoredactarea proiectului de specialitate este indicat să se utilizeze programul Microsoft Word şi să se pornească de la încadrarea scrisului în pagină. Aceasta din urmă se realizează prin accesarea meniului FILE şi apoi, a opţiunii PAGE SETUP. Astfel se deschid ferestrele în care se pot stabili:

tipul paginii: A4

dimensiunile dintre marginile paginii si text:

o

sus (top) 2 cm

o

jos (bottom) 2 cm

o

stânga (left) 2 cm

o

dreapta (right) 2 cm

poziţia paginii:

o

vertical: portrait

o

orizontal: landscape

spaţiul pentru capul si subsolul paginii:

o

header 1cm

o

footer 1 cm

Alinierea scrisului în pagină se face încă de la început, dând comanda FORMAT – PARAGRAPH şi alegând din opţiunea ALIGNAMENT, de regulă JUSTIFE, întrucât prin aceasta se aliniază scrisul la stânga şi la dreapta simultan. Fiecare paragraf se aliniază apăsând tasta TAB de pe tastatură.

3.1.2. Numerotarea paginilor

Paginile se numără începând cu prima pagină, cea care conţine titlul lucrării, dar se numerotează începând de la pagina care deschide primul capitol. Spre exemplu, lucrarea cuprinde o filă cu titlul, o filă de cuprins, o filă cu argumentul şi 20 de pagini care dezvoltă capitolele stabilite. În acest caz, numerotarea se face de la cea de-a patra pagină ce va avea numărul 4 înscris pe ea (corespunzătoare începutului capitolului întâi).

11

Numerotarea se realizează în continuare până la sfârşitul lucrării, exceptând anexele şi bibliografia. Cu ajutorul computerului se accesează meniul INSERT din programul Microsoft Word şi se alege opţiunea PAGE NUMBERS. Aceasta oferă posibilitatea aranjării numărului paginii în partea de sus (header) sau în cea de jos (footer), respectiv de la stânga la dreapta. De asemenea se poate alege formatul numărului şi de la cât să înceapă numerotarea. Se recomandă înscrierea numărului în partea dreaptă, în josul paginii, pentru o mai bună vizibilitate.

3.1.3. Tipul de caractere

Alegerea caracterelor se face din FORMAT - FONT. Se recomandă caracterele Times New Roman cu dimensiunea 12, scrise normal (regular) la distantă de un rând şi jumătate. Excepţie de la această regulă fac capitolele şi subcapitolele care se scriu cu acelaşi tip de caractere dar la dimensiuni de 14 şi îngroşate (bold style). Alte titluri şi subtitluri se pot marca prin sublinierea cu o linie (underline style), iar cuvintele sau ideile ce prezintă o anumită importanţă se pot scrie aplecat (italic style). Apelarea la diferitele efecte şi stiluri ale caracterelor trebuie să se facă cu reţinere pentru a nu crea un aspect încărcat al lucrării.

3.1.4. Enumerarea ideilor

Înşiruirea de cuvinte şi idei prin aşezarea acestora unele sub altele se realizează tot din meniul FORMAT, deschizând fereastra BULLETS AND NUMBERING. Se dă click pe forma aleasă (bulină sau număr) şi cu ajutorul opţiunii CUSTOMIZE se stabilesc caracterele şi distanţele dorite.

3.2.

Particularităţi în tehnoredactarea cuprinsului şi a bibliografiei

3.2.1.

Cuprinsul

Cuprinsul este format din capitole şi subcapitole şi se prezintă ca o listă a acestora. Pentru a tehnoredacta un cuprins bine încadrat în pagină se utilizează aplicaţia FORMAT BULLETS AND NUMBERING, despre care s-a amintit şi în subcapitolul anterior. Cuprinsul trebuie să se prezinte după cum urmează:

ARGUMENT

CUPRINS

1.

DENUMIRE CAPITOL……………………………

……

……………

7

1.1

DENUMIRE SUBCAPITOL……………………………………………

……

7

1.2

DENUMIRE SUBCAPITOL…………………………………………

………

9

1.3

DENUMIRE SUBCAPITOL………………………………………………

11

2.

DENUMIRE CAPITOL……………………………………………………………13

…………………………………………………………………………..BIBLIOGRAFIE ANEXA 1 ANEXA 2 ANEXA

12

3.2.2. Bibliografia

Bibliografia cuprinde toate sursele din care s-au cules informaţii pentru

specialitate şi este aşezată la sfârşitul acesteia, înaintea anexelor.

Bibliografia începe prin enumerarea cărţilor utilizate, în ordinea alfabetică a numelor autorilor astfel:

întocmirea lucrării de

numele este urmat de virgulă şi iniţiala prenumelui urmată de punct;

numele şi prenumele a doi – trei autori sunt despărţite prin virgulă;

dacă sunt mai mulţi autori, se scrie primul autor urmat de “şi alţii”;

titlul lucrării se scrie în continuarea autorilor şi între ghilimele;

după titlu se pune virgula urmată de editura, localitatea şi anul apariţiei. Spre ex.:

Popescu, D., Macovei, I. “Contractul de asigurare”, Editura Junimea, Iaşi, 1982

Celelalte surse, cum ar fi legile, articolele din presă, informaţiile obţinute prin Internet, sunt cuprinse în bibliografie în continuarea cărţilor şi sunt precedate de ***.

Spre ex.:

***Revista “Capital”nr.19/19.05.2013

3.3.

Tabele, grafice, formule

3.3.1.

Tabelele

Prezentarea sistematizată a datelor se poate face cu ajutorul tabelelor. Acestea din urmă cuprind următoarele elemente:

Numărul tabelului

tabelele se numerotează pe subcapitole astfel: subcapitolul 1.1 – Tabel nr. 1.1.1, Tabel nr. 1.1.2

-

- numărul tabelului se notează în partea din dreapta sus a acestuia

Titlul general

- trebuie să definească colectivitatea observată

- se notează deasupra tabelului, la mijlocul acestuia

Titlurile interioare

- trebuie exprimate concis şi precis

- se notează în capul liniilor şi coloanelor tabelului

Unitatea de măsură

- se precizează în titlul general dacă este aceeaşi pentru toate datele din tabel

- se scrie în titlurile interioare dacă elementele tabelului sunt exprimate diferit

Rubricile

- se completează obligatoriu

- spaţiile pentru care nu se cunosc datele se completează cu trei puncte (…)

- dacă nu există date, rubricile se completează cu o linie orizontală (-)

Sursa datelor

- se scrie în mod corect şi complet

- se evidenţiază imediat sub tabel

13

Tabelele se pot realiza cu programele WORD sau EXCEL. Word-ul poate crea tabele complicate utilizând comanda INSERT TABLE din meniul TABLE şi stabilind astfel numărul de linii şi coloane necesare. De asemenea programul dă posibilitatea de a obţine o imagine deosebită a tabelului. Pentru aceasta se selectează tabelul, se dă click dreapta pe acesta şi se alege comanda BORDERS AND SHADING prin care tabelul se poate încadra într-un chenar sau se poate colora. Este de preferat a se colora numai capul de tabel, pentru o mai bună vizualizare a lui, în culori pale sau în nuanţe de gri. Programul Excel prezintă avantajul efectuării de calcule în tabel. Cu ajutorul lui tabelele se construiesc prin meniul INSERT de unde se alege numărul de linii (rows) şi de coloane (columns). Apoi se introduc formulele corespunzătoare liniilor şi coloanelor respective, folosind comanda INSERT FUNCTION. Un exemplu de tabel poate fi următorul:

Tabel nr. 3.3.1

Profitul brut realizat de S.C. X S.A.

INDICATORUL

ANUL

2009

2010

2011

2012

Profit brut

(mii.lei)

25388,7

80616,1

176613,0

161000,0

Sursa: Bilantul Contabil al S.C. X S.A.

3.3.2. Graficele

Reprezentarea grafică se remarcă printr-o mare putere de sugestie şi permite sesizarea rapidă a ansamblului de elemente analizat. Graficele se pot construi cu uşurinţă în programul EXCEL într-o diversitate de forme. Se scriu datele în celule ca într-un tabel, se selectează şi se dă comanda CHART din meniul INSERT. Se alege tipul de grafic reprezentativ pentru ansamblul de date şi se continuă (next) cu:

denumirea seriilor de date, a graficului, a axelor de coordonate;

crearea legendei şi stabilirea poziţiei acesteia faţă de grafic;

anexarea unui tabel cu datele prezentate (dacă este cazul). Dând click pe FINISH se obţine graficul dorit care poate fi cosmetizat din fereastra FORMAT CHART AREA. Graficele se numerotează ca şi tabelul, în partea dreaptă, deasupra lui, pe subcapitole (dacă sunt mai multe grafice) sau continuu pana la sfârşitul lucrării. Spre exemplu:

Figura nr.1

TOP 10 - 2000 Procent deţinut de societăţi pe pia ţa asigură rilor 2,6 ASIROM
TOP 10 - 2000 Procent deţinut de societăţi pe
pia ţa asigură rilor
2,6
ASIROM
3,1
2,8
OMNIASIG
3,3
ASIT
5,3
27.56%
NEDERLANDEN
7,5
ASTRA
ARDAF
8,9
GRUP AS
10,4
10,1
UNITA
ASIBAN
GENERALI

14

Graficele trebuie utilizate în lucrare doar atunci când prezintă datele mai bine decât un tabel dar şi în alte materiale folosite în prezentarea lucrării. Este de preferat a nu se prezenta acelaşi lucru şi în tabel şi în grafic.

3.3.3. Formulele

Programul Microsoft Word oferă posibilitatea tehnoredactării formulelor de la cele mai simple la cele mai complexe prin comanda OBJECT MICROSOFT EQUATION 3.0 din meniul INSERT. Formulele pot fi încadrate într-un chenar şi trebuie centrate şi numerotate în partea dreaptă cu numărul scris între paranteze. Spre exemplu:

unde,

A

V

i

D

(1)

A amortizarea liniara

V i – valoarea de înregistrare a imobilizării

D – durata normală de utilizare

3.4. Documentele utilizate

Documentele utilizate (facturi, ordine de plată, registru jurnal, contracte, cereri, etc.) trebuie completate corect, îngrijit, fără ştersături şi cu semnăturile de rigoare, acolo unde e cazul. Nu se anexează documente în alb.

3.5. Notele de subsol

În subsolul paginii lucrării se pot înscrie note explicative ale autorului şi note cu referire la bibliografie. Notele explicative au rolul de a explica anumite informaţii din textul lucrării, pentru o mai bună înţelegere a acestuia şi sunt folosite numai dacă este necesar. Notele bibliografice sunt obligatorii atunci când în textul lucrării sunt integrate citate sau când sunt prezentate idei ale aceluiaşi autor, chiar dacă ele nu sunt reproduse întocmai. Pentru a nu se face confuzie între cele două categorii de note, acestea se pot reprezenta în mod diferit: notele bibliografice pot fi numerotate iar cele explicative pot avea un asterisc în loc de numere. Dacă s-au întocmit fişele de lucru sau de lectură sunt foarte uşor de creat notele de subsol cu trimitere la sursa bibliografică. Trimiterea la nota de subsol se face în text prin comanda INSERT REFERENCE FOOTNOTE dacă se utilizează programul Word.

Exemple:

a) nota bibliografică

“Cel mai important bun al unei firme il reprezinta clientii permanenti care prefera un anumit nivel de calitate. Ei constituie un bun pretios, care, daca va fi mentinut, se va

15

multiplica si va asigura supravietuirea firmei in lupta concurentiala si prosperitatea acestuia.” 4

b) nota explicativă

O atributie importanta a ANPC * este aplicarea legilor si hotararilor Guvernului in domeniul protectiei consumatorilor.

4 Stanciu, I., Managementul calitatii totale, Universitatea Crestina “D. Cantemir”, Bucuresti, 1996 * Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor

16

4. SUSŢINEREA PROIECTULUI

4.1. Înscrierea la examenul pentru certificarea competenţelor

profesionale

Până la data de 31 martie profesorii diriginţi de la clasele a XII-a întocmesc tabele nominale cu elevii din seria curentă în vederea înscrierii lor la examenul pentru certificarea competenţelor profesionale.

Tabel nominal privind înscrierea elevilor la examenul pentru certificarea competenţelor profesionale

Nr crt

Numele şi prenumele elevului

Clasa

Specializarea

Semnătura

(1)

(2)

(3)

(4)

(5)

Diriginte, Prof. ……………

susţine

examenul pentru certificarea competenţelor profesionale se înscriu la secretariatul

liceului, făcând o cerere în acest sens:

Candidaţii

care provin

din

promoţiile anterioare anului

în

care se

Doamnă Director,

, Economic Administrativ Iaşi, promoţia ………… , vă rog să binevoiţi a-mi aproba înscrierea la examenul de certificare a competenţelor profesionale din sesiunea ………… Voi susţine proiectul/lucrarea de specialitate cu tema ……………… ………………………………………………………………….………… profesor îndrumător …………………………………

absolvent (ă) a Colegiului

Subsemnatul (a) …………………………………

Data

Semnătura

Doamnei Director a Colegiului Economic Administrativ Iaşi

Candidaţii depun proiectul de specialitate la secretariatul liceului înainte de vacanţa de primăvară şi primesc un număr de înregistrare.

Tabel nominal privind depunerea proiectelor/lucrărilor de specialitate

Nr crt

Numele şi prenumele elevului

Data

predării

Clasa

Tema

Semnătura

17

4.2.

Fişa de evaluare a proiectului şi a susținerii orale

În perioada 15-30 aprilie profesorul îndrumător verifică proiectul şi întocmeşte Fişa de evaluare a proiectului şi a susținerii orale (părțile I III), conform Anexei 5. Se evaluează nu numai conţinutul proiectului, ci şi activitatea de elaborare a acestuia. Referatele sunt însoţite de un tabel din care să rezulte calificativul pentru fiecare candidat: admis/respins.

Tabel nominal privind calificativele acordate conform referatelor de evaluare a proiectelor/lucrărilor de specialitate

Nr crt

Numele şi prenumele elevului

Clasa

Specializarea

Calificativul acordat

(1)

(2)

(3)

(4)

(5)

Profesor îndrumător, ……………………………

4.3. Susţinerea proiectului

Susţinerea proiectului constă în prezentarea acestuia în faţa comisiei de

examinare. Pentru susținerea proiectului se acordă fiecărui candidat 15 – 20 de minute. În rezumatul pe care ţi-l pregăteşti trebuie să expui ideile cheie, demonstrând valoarea proiectului şi convingând auditoriul că ştii să-ţi susţii punctele de vedere. Prezentarea ar trebui să cuprindă:

tema abordată;

scopul şi obiectivele urmărite în lucrare;

structura lucrării (capitole);

esenţa lucrării concretizată în câteva idei principale;

eventuale concluzii şi propuneri.

Nu detalia! Se recomandă ca expunerea să fie liberă!

De reţinut:

A fi capabil să te exprimi în mod clar şi convingător este o abilitate esenţială care

este necesară în tot felul de situaţii.

A avea emoţii este normal. Vorbitorii cu experienţă au învăţat să-şi stăpânească

emoţiile. Dacă ai terminat prezentarea nu lăsa să se creeze o pauză lungă, ci dezvoltă o problemă importantă din lucrare. Dacă ai fost întrerupt de membrii comisiei din diferite motive (lipsa de timp), răspunde la întrebări scurt şi la obiect. În timp ce-ţi prezinţi proiectul de specialitate e bine să ai în vedere câteva reguli:

Implică-te în audienţă:

18

Stai drept

Uită-te la cei care te ascultă

Zâmbeşte

Realizează contact vizual:

Evită să te uiţi pe fereastră, pe podea sau pe un punct fix pe perete

Comunică cu ochii

Menţine privirea pe chipul unei persoane timp de 2 sau 3 secunde

Foloseşte limbajul trupului în mod convingător

Evită să te joci cu un colţ al hainei, cu pixul sau stiloul etc.

Foloseşte gesturi pentru a indica ceea ce spui

Menţine o expresie facială plăcută

Pregăteşte-ţi vocea

Variază tonul, viteza şi volumul

Evită "ăăă", "hmm" etc.

Fii pozitiv

 

În

timpul

prezentării,

pentru

argumentarea

ideilor

susţinute,

poţi

utiliza

mijloacele audio-vizuale: retroproiector, videoproiector, video-player etc.

 
 

Pentru aceasta:

 

pregăteşte-le şi testează-le în prealabil;

 

asigură-te

fiecare

membru

al

comisiei

de

examinare

vede

în

mod

corespunzător şi poate auzi corespunzător cele prezentate de tine; menţine contact vizual cu audienţa-nu te uita la mijlocul audio-vizual pe care îl foloseşti.

Dacă utilizezi retroproiectorul:

asigură-te că nu stai în dreptul ecranului unde sunt proiectate imaginile;

asigură-te că cele prezentate pe ecran sunt în prim plan, că se potrivesc cu proporţiile ecranului, că nu se răspândesc pe peretele din spate;

priveşte pe retroproiector şi nu pe ecran, indicând cu un pix sau cu un creion ceea ce supui atenţiei auditoriului.

Dacă utilizezi videoproiectorul:

atenţiei auditoriului. Dacă utilizezi videoproiectorul:  n umerotează fiecare slide în ordinea apariţiei; 

numerotează fiecare slide în ordinea apariţiei;

foloseşte un arătător pentru a indica pe ecran zona care trebuie discutată;

nu traversa spaţiul dintre proiector şi ecran;

menţine contact vizual cu comisia de examinare, poziţionat cu spatele la ecran.

dintre proiector şi ecran;  menţine contact vizual cu comisia de examinare, poziţionat cu spatele la

19

dintre proiector şi ecran;  menţine contact vizual cu comisia de examinare, poziţionat cu spatele la

Mijloacele ilustrative şi aparatura audio-vizuală trebuie selecţionate în aşa fel încât ele să imprime o ţinută elevată expunerii, să nu încarce inutil prezentarea. Sincronizează explicaţiile verbale cu imaginile!

Sincronizează explicaţiile verbale cu imaginile! Preşedintele, vicepreşedintele şi membrii comisiei pot

Preşedintele, vicepreşedintele şi membrii comisiei pot interveni cu întrebări suplimentare, după ce candidatul îşi susține proiectul, fără a depăşi un timp maxim de 20 minute pentru fiecare candidat (prezentare şi răspuns la întrebări). Întrebările se consemnează în partea a IV-a a Fişei de evaluare a proiectului şi a susținerii orale, iar răspunsurile se apreciază în consecință.

4.4. Stabilirea rezultatelor

4.4.1. Stabilirea rezultatelor pentru susţinerea proiectului

Comisia de examinare este alcătuită din:

preşedinte-directorul sau directorul adjunct al unităţii de învăţământ, cadru didactic de specialitate;

vicepreşedinte - reprezentantul agentului economic pentru una dintre calificările profesionale certificate sau, în lipsa acestuia, un reprezentant al Comitetului Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formarea Profesională (CLDPS), sau un reprezentant al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, după caz;

reprezentantul desemnat de CJEC, care îndeplineste rolul de monitor de calitate, rol în care observă şi evaluează modul de organizare şi de desfăşurare a examenului de certificare a competenţelor profesionale, în vederea întocmirii Raportului care va fi depus la ISJ. Monitorul de calitate este o persoană externă centrului de examen;

membri evaluatori – un cadru didactic de specialitate care a îndrumat proiectul şi doi evaluatori externi, de regulă un reprezentant al unei întreprinderi cu care unitatea de învăţământ are încheiate convenţii de practică şi un reprezentant al unei alte unităţi de învăţământ care a şcolarizat elevi în calificarea respectivă pentru fiecare calificare;

secretar - secretarul unităţii de învăţământ în care se organizează centrul de examen sau un cadru didactic de specialitate din respectiva unitate de învăţământ.

20

Sunt declarați „admişi” şi vor primi certificatul de calificare profesională nivel 3, candidații care obțin rezultatul final „admis”. Candidații care nu îndeplinesc condițiile prevăzute de art 65 C alin. (1) din Anexa la Ordinul nr 5172 din 29.08.2008 sunt declarați „respinşi” sau, după caz, „neprezentați” sau „eliminați din examen”. Candidaților declarați “respinşi” li se consemnează aceasta pe foaia matricolă.

Aţi promovat examenul pentru certificarea competenţelor profesionale. Veţi primi certificatul de competenţe profesionale, care este "cartea de vizită" a ceea ce a însemnat pentru voi pregătirea profesională dobândită pe întreaga durată a studiilor liceale. Promovarea cu rezultate bune a acestui examen este un moment de împlinire şi pentru voi, dar şi pentru noi, profesorii care v-am pregătit. Mult succes, dragii noştri viitori absolvenţi, şi drum bun spre năzuinţele voastre!

21

1 Gherghel, N.

2 Hulban, H.

3 Jaba, E.

4 Maroti Şt. ş. a.

5 ***

6 ***

7 ***

BIBLIOGRAFIE

"Cum să scriem un articol ştiinţific", Editura ştiinţifică, Bucureşti, 1996

„Tehnica cercetării ştiinţifice", Editura Graphix, Iaşi, 1994

" Statistică" , Editura economică, ediţia a III a, Bucureşti,

2002

"Ghid pentru elaborarea lucrării de diplomă", Editura Institutului Biblic "Emanuel", Oradea, 2000

OMECT nr 5172/29.08. 2008 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurarea examenelor de certificare a absolvenţilor din învăţământul profesional şi tehnic preuniversitar

Ordinul MEC nr 4864 din 1.11.2002 privind aprobarea listei cu unităţile de competenţă care pot fi dobândite în urma calificării prin liceu, filiera Tehnologică

Ordinul nr. 5332/2013 privind aprobarea graficului de desfăşurare a examenelor de certificare a calificării profesionale a absolvenţilor din învăţământul profesional şi tehnic preuniversitar în anul şcolar 2013-2014

ANEXA 1

COLEGIUL ECONOMIC ADMINISTRATIV IASI

AVIZ C.A.

TEMATICA LUCRARILOR PENTRU SUSTINEREA EXAMENULUI DE DOBANDIRE A COMPETENTELOR PROFESIONALE SESIUNEA 2014

SPECIALIZARE:TEHNICIAN IN ACTIVITATI ECONOMICE

CONTABILITATE PROF. DR. TIPLIC GABRIELA PROF. COZMA MARIA LUIZA PROF. CUCU LUMINITA PROF. HILOTE ELENA

1. Reflectarea financiar contabila a constituirii SC si a operatiilor asupra capitalului

2. Reflectarea financiar contabila a datoriilor financiare

3. Reflectarea financiar contabila a imobilizarilor necorporale si financiare

4. Reflectarea financiar contabila a imobilizarilor corporale

5. Contabilitatea amortizarii activelor imobilizate

6. Reflectarea financiar contabila a stocurilor de materii prime, materiale consumabile si materiale de natura obiectelor de inventar

7. Reflectarea financiar contabila a stocurilor fabricate

8. Stocuri de natura marfurilor si ambalajelor in unitati comerciale cu amanuntul

9. Reflectarea financiar contabila a stocurilor de natura marfurilor si ambalajelor in unitati comerciale cu ridicata.

10. Reflectarea financiar contabila a datoriilor comerciale ale agentilor economici

11. Reflectarea financiar contabila a creantelor comerciale ale agentilor economici

12. Reflectarea financiar contabila a decontarilor salariale

13. Reflectarea financiar contabila a decontarilor cu bugetul statului

14. Reflectarea financiar contabila a decontarilor prin virament

15. Reflectarea financiar contabila a decontarilor cu numerar

16. Reflectarea financiar contabila a acreditivelor, avansurilor de trezorerie si a altor valori

17. Inventarierea- etapa premergatoare intocmirii bilantului

18. Contabilitatea cheltuielilor agentilor economici

19. Contablilitatea veniturilor agentilor economici

20. Situatii financiar contabile anuale

21. Reflectarea financiar contabila a decontarilor cu debitorii si creditorii diversi

22. Reflectarea financiar contabila a decontarilor cu bugetul asigurarilor si protectiei sociale

23. Reflectarea financiar contabila a decontarilor in cadrul grupului si cu asociatii

24. Reflectarea financiar contabila a rezultatului exercitiului

PROF. CAPRITA MARILENA

1. Structura organizatorica a unei intreprinderi de productie

2. Structura organizatorica a unei intreprinderi de servicii

3. Structuri organizatorice clasice

4. Structuri organizatorice modern

5. Selectia personalului

6. Evaluare si promovarea resurselor umane

8.

Planificarea calitatii

9. Evaluarea si imbunatatirea calitatii

10. Orientari actuale in definirea calitatii

11. Tehnici si instrumente utilizate in managementul calitatii

12. Precursori ai managementului calitatii

13. Analiza fenomenelor economice folosind indicatorii variatiei

14. Analiza fenomenelor economice folosind indicatorii de dinamica

15. Comunicarea organizationala

PROF. DR. TIPLIC GABRIELA PROF. SARAIMAN OCTAVIAN PROF. TANASA GABRIELA PROF. NEACSU ALINA

1. Impozitul pe profit-necesitate obiectivă a societăţii moderne

2. Impozitul pe salarii

3. Impozitul pe dividende

4. Accizele

5. Taxa pe valoarea adăugată

6. Taxele vamale

7. Analiza controlului financiar

8. Taxele de timbru

9. Impozitul pe veniturile microintreprinderilor

10. Cheltuielile publice în România

11. Impozitele si taxele locale

12. Asigurari de personae

13. Asigurari prin efectul legii.

14. Asigurari auto.

15. Asigurari pentru locuinte.

PROF. PINTILEI NICOLETA - AURA

1. Categorii de piete si dimensiunile acestora

2. Distributia marfurilor

3. Politica de produs

4. Politica de pret

5. Mixul promotional

PROF. FETESCU ELENA

1. Societatea cu răspundere limitată

2. Societatea pe acţiuni

3. Contractul de muncă

4. Contractul de vânzare

5. Franciza- tehnică managerială de afaceri în plină expansiune

6. Managementul afacerilor internaţionale prin prelucrare în lohn

7. Managementul afacerilor economice prin leasing

PROF. CIOBANU CRINA

1. Recrutarea si selectia personalului

2. Comunicarea organizationala

3. Evaluarea performantelor profesionale

4. Motivarea angajatilor

5. Organizarea compartimentului de resurse umane

6. Sistemul de recompense

PROF. ING. GIURGICA MIRELA

1. Relatiile ce se stabilesc in cadrul structurii organizatorice

2. Profilul socio-profesional al personalului

3. Metode moderne de perfecționare a angajaților

4. Motivarea resurselor umane

5. Măsuri de îmbunătățire a activității personalului

PROF. CRACIUN OVIDIU

1. Functiile marketingului

2. Comunicarea in marketing

3. Cercetari de marketink

4. Strategii de piata

5. Tipologia strategiilor de piata

6. Macromediul firmei

7. Investigarea nevoilor clientilor

8. Micromediul de marketing

9. Metode de cercetare in marketing

10. Etapele cercetarii de marketing

11. .Analiza swot a firmei

12. Elaborarea strategiilor concurentiale

13. Identificarea modalitatilor de crestere a eficientei activitatii

14. Anticiparea nevoilor clientilor si adaptarea permanenta a ofertei potrivit exigentelor lor

15. Aplicarea strategiilor specifice mixului de marketing in mediul concurential

PROF. LUNGU LILIANA

1. Inregistrarea in contabilitate a evenimentelor si tranzactiilor referitoare la imobilizari corporale

2. Inregistrarea in contabilitate a evenimentelor si tranzactiilor referitoare la imobilizari necorporale

3. Inregistrarea in contabilitate a evenimentelor si tranzactiilor referitoare la imobilizari financiare

4. Inregistrarea in contabilitate a evenimentelor si tranzactiilor referitoare la amortizarea imobilizarilor

5. Inregistrarea in contabilitate a evenimentelor si tranzactiilor referitoare la marfuri

6. Inregistrarea in contabilitate a evenimentelor si tranzactiilor referitoare la productie

7. Inregistrarea in contabilitate a evenimentelor si tranzactiilor referitoare la salarii

8. Inregistrarea in contabilitate a evenimentelor si tranzactiilor referitoare la incasari si plati in numerar

9. Inregistrarea in contabilitate a evenimentelor si tranzactiilor referitoare la incasari si plati prin conturi bancare.

10. Inventarierea patrimoniului lucrare premergatoare intocmirii situatiilor financiare anuale.

11. Calculul si interpretarea principalilor indicatori pe baza situatiilor financiare anuale.

12. Calculul costului de productie in cadrul unei societati comerciale.

13. Metode de calculatie a costurilor in cadrul societatii comerciale.

14. Determinarea si inregistrarea in contabilitate a impozitului de profit in cadrul societatii comerciale.

15. Determinarea si inregistrarea in contabilitate a TVA de plata in cadrul societatii comerciale.

16. Surse proprii de finantare a afacerii.

17. Surse straine de finantare a afacerii.

19.

Documente si registre obigatorii in derularea unei afaceri.

20. Intocmirea balantei de verificare in cadrul unei unitati economice.

21. Lucrari premergatoare intocmirii situatiilor financiare.

22. Analiza software-ului de contabilitate utilizate in tara noastra.

23. Implementarea software-ului specializat de contabilitate in cadrul unei entitati patrimoniale.

24. Evaluarea si calculatia in contabilitate.

25. Finantarea afacerii prin majorari de capital social.

PROF. MOCANU BRÎNDUŞA – MARIA

1.

Asigurările de viaţă, formă distinctivă a asigurărilor de persoane;

2.

Asigurarea bunurilor;

3.

Rolul asigurărilor;

4.

Asigurările de răspundere civilă;

5.

Asigurarea autovehiculelor;

6.

Piaţa românească a asigurărilor si reasigurărilor;

7.

Eficienţa activităţii societăţilor de asigurări;

8.

Asigurările externe;

9.

Asigurările agricole;

10.

Asigurări de credite şi garanţii;

11.

Asigurările de transport.

12.

Creditul bancar, sursă de finanţare a întreprinderii;

13.

Modificarea capitalului social;

14.

Analiza economico – financiară a întreprinderii;

15.

Finanţarea întreprinderii prin surse proprii.

16.

Structura financiară a unei întreprinderi.

17.

Finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii.

18.

Piaţa de referinţă;

19.

Imaginea firmei, mărcii pe piaţă;

20.

Politica de produs;

21.

Politica de preţ;

22.

Distribuţia mărfurilor.

TEMATICA LUCRARILOR PENTRU SUSTINEREA EXAMENULUI DE DOBANDIRE A COMPETENTELOR PROFESIONALE SESIUNEA 2014

SPECIALIZARE:TEHNICIAN IN ACHIZITII SI CONTRACTARI

PROF. FETESCU ELENA

1. Societatea cu răspundere limitată

2. Societatea pe acţiuni

3. Contractul de muncă

4. Contractul de vânzare

5. Franciza- tehnică managerială de afaceri în plină expansiune

6. Managementul afacerilor internaţionale prin prelucrare în lohn

PROF. CIOBANU CRINA

1. Recrutarea si selectia personalului

2. Comunicarea organizationala

3. Evaluarea performatelor profesionale

4. Motivarea angajatilor

5. Organizarea compartimentului de resurse umane

6. Sistemul de recompense

7. Drepturile si obligatiile personalului

8. Protectia si securitatea muncii

9. Negocierea tranzactiilor

10. Strategii de negociere

11. Comunicarea scrisa in negociere

12. Comunicarea nonverbala in negociere

13. Rutina si creativitate in vanzari

14. Administrarea procesului de negociere

15. Plasamentul la masa tratativelor

16. Pozitiile de negociere

17. Corespondenta cu furnizorii

18. Corespondenta cu clientii

19. Scrisoarea oficiala in corespondenta comerciala

20. Procesul verbal in activitatea comerciala

PROF. CRACIUN OVIDIU

1. Functiile marketingului

2. Comunicarea in marketing

3. Cercetari de marketink

4. Strategii de piata

5. Tipologia strategiilor de piata

6. Macromediul firmei

7. Investigarea nevoilor clientilor

8. Micromediul de marketing

9. Metode de cercetare in marketing

10. Etapele cercetarii de marketing

11. Analiza swot a firmei

12. Elaborarea strategiilor concurentiale

13. Identificarea modalitatilor de crestere a eficientei activitatii

14. Anticiparea nevoilor clientilor si adaptarea permanenta a ofertei potrivit exigentelor lor

15. Aplicarea strategiilor specifice mixului de marketing in mediul concurential

PROF. MOCANU BRÎNDUŞA – MARIA

1. Creditul bancar, sursă de finanţare a întreprinderii;

2. Analiza economico – financiară a întreprinderii;

3. Finanţarea întreprinderii prin surse proprii.

4. Structura financiară a unei întreprinderi.

5. Finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii.

6. Piaţa de referinţă;

7. Imaginea firmei, mărcii pe piaţă;

8. Politica de produs;

9. Politica de preţ;

TEMATICA LUCRARILOR PENTRU SUSTINEREA EXAMENULUI DE DOBANDIRE A COMPETENTELOR PROFESIONALE SESIUNEA 2014 SPECIALIZARE:TEHNICIAN IN ADMINISTRATIE

PROF. TANASA GABRIELA PROF. MOCANU BRÎNDUŞA - MARIA

1. Limbajul trupului

2. Comunicarea verbala

3. Comunicarea nonverbala

4. Comunicarea cu clientii

5. Comunicarea manageriala

6. Comunicarea in cadrul grupului de munca

7. Comunicarea scrisa

8. Comunicarea prin imaginea proprie

9. Comunicarea prin intermediul telefonului

10. Codul bunelor maniere in societate

11. Reguli de grup

12. Coduri de etica ale profesionistilor de relatii publice

13. Protocol

14. Managementul imaginii firmei

15. Gestionarea conflictelor

16. Campania de relatii publice

17. Comunicarea cu jurnalistii

18. Opinia publicului

19. Rezolvarea reclamatiilor

PROF. CAPRITA MARILENA

1. Structura organizatorica a unei intreprinderi de productie

2, Structura organizatorica a unei intreprinderi de servicii

3. Structuri organizatorice clasice

4. Structuri organizatorice moderne

5, Selectia personalului

6.

Evaluare si promovarea resurselor umane

7.

Motivarea resurselor umane

6.

Planificarea calitatii

7.

Evaluarea si imbunatatirea calitatii

8.

Orientari actuale in definirea calitatii

9.

Tehnici si instrumente utilizate in managementul calitatii

10. Precursori ai managementului calitatii

PROF. CIOBANU CRINA

1. Recrutarea si selectia personalului

2. Comunicarea organizationala

3. Evaluarea performatelor profesionale

4. Motivarea angajatilor

5. Organizarea compartimentului de resurse umane

6. Sistemul de recompense

PROF. CRACIUN OVIDIU

1. Functiile marketingului

2. Comunicarea in marketing

3. Cercetari de marketink

4. Strategii de piata

5. Tipologia strategiilor de piata

6. Macromediul firmei

7. Investigarea nevoilor clientilor

8. Micromediul de marketing

9. Metode de cercetare in marketing

10. Etapele cercetarii de marketing

11. Analiza swot a firmei

12. Elaborarea strategiilor concurentiale

13. Identificarea modalitatilor de crestere a eficientei activitatii

14. Anticiparea nevoilor clientilor si adaptarea permanenta a ofertei potrivit exigentelor lor

15. Aplicarea strategiilor specifice mixului de marketing in mediul concurential

PROF. MOCANU BRÎNDUŞA – MARIA

1. Creditul bancar, sursă de finanţare a întreprinderii;

2. Analiza economico – financiară a întreprinderii;

3. Finanţarea întreprinderii prin surse proprii.

4. Structura financiară a unei întreprinderi.

5. Finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii.

6. Piaţa de referinţă;

7. Imaginea firmei, mărcii pe piaţă;

8. Politica de produs;

9. Politica de preţ;

10. Distribuţia mărfurilor.

ANEXA 2

MODEL PENTRU REALIZAREA COPERŢII PROIECTULUI DE SPECIALITATE

COLEGIUL ECONOMIC ADMINISTRATIV IAŞI

PROIECT

pentru obţinerea certificatului de calificare profesională nivel 3

ÎNDRUMĂTOR, Prof. …………………………

IAŞI

2014

CANDIDAT, Elev ………………… Clasa

ANEXA 3

MODEL PENTRU REALIZAREA PRIMEI PAGINI A PROIECTULUI DE SPECIALITATE

COLEGIUL ECONOMIC ADMINISTRATIV IAŞI

Filiera: tehnologică Profilul: servicii Calificarea: tehnician în activităţi economice

TITLUL PROIECTULUI

…………………………………………………………………………………

ANEXA 4

FIŞA DE EVALUARE A PROIECTULUI ŞI A SUSŢINERII ORALE

Partea I: Monitorizarea progresului proiectului 5

1. Nume / prenume candidat:

2. Calificare:

3.

Nume / prenume şi specializare îndrumător de proiect:

4.

Tema proiectului:

5.

Data începerii activităţilor la proiect:

6. Competenţe vizate / implicate în realizarea / execuţia proiectului (care se referă la tema proiectului conform standardului de pregătire profesională)

-

-

-

-

-

-

7. Stabilirea planului de activităţi individuale ale candidatului pentru proiect:

- Data:

- Semnătura candidatului:

Semnătura îndrumătorului:

8. Stabilirea planului de redactare a Proiectului suportul scris:

- Perioada:

- Revizuit:

- Formă finală acceptată de către îndrumător:

9. Întâlniri pentru monitorizarea proiectului (cel puţin 5 întâlniri săptămânale):

Nr crt Observaţii Semnătura
Nr crt
Observaţii
Semnătura

5 Se completează de către îndrumător pe parcursul derulării proiectulu.

Fişa de evaluare respectă şi documentează Principiul 5 al calităţii – Implementare: predarea şi învăţarea

(descriptorii: 5.13-5.15 si 5.20-5.26) al Cadrului de asigurare a calităţii

Partea a II a: Aprecierea calităţii activităţii candidatului 6

 

Criteriul

DA/NU

Observatii

1.

Activităţile practice întreprinse în

   

cadrul proiectului se raportează la tema proiectului

2.Abordarea temei proiectului a fost făcută dintr-o pespectivă personală candidatul demonstrând reflecţie critică

   

3.

Activităţile practice au fost întreprinse

   

sub supravegherea îndrumătorului de

proiect

4.

Realizarea sarcinilor de lucru stabilite

   

prin planul proiectului a fost facută conform planificării iniţiale.

5.

Documentarea pentru proiect a fost

   

făcută sub supravegherea îndrumătorului de proiect.

6.

Identificarea bibliografiei necesare

   

redactării părţii scrise a proiectului a fost

realizată integral.

7.

Referinţele bibliografice utilizate la

   

redactarea părţii scrise a proiectului au fost prelucrate corespunzător şi nu sunt o compilaţie de citate.

8.

Situaţiile-problemă cu care s-a

   

confruntat candidatul pe parcursul executării proiectului au fost rezolvate cu ajutorul îndrumătorului.

9.

La realizarea sarcinilor de lucru din

   

cadrul proiectului candidatul a făcut dovada efortul personal,a originalităţii soluţiilor propuse, a imaginaţiei în abordarea sarcinii

10. Soluţiile găsite de către candidat pentru rezolvarea problemelor practice au o bună transferabilitate în alte contexte practice.

   

6 Se completează de către îndrumător la finalul activităţii de monitorizare, se discută cu candidatul înainte de depunerea proiectului. Criteriile vizează atât proiectul în calitate de produs al activităţii elevului, cât şi produsul ca atare, acolo unde este cazul. Fişa de evaluare respectă şi documentează Principiul 5 al calităţii – implementare: predarea şi învăţarea (descriptorii:5.13-5.15 si 5.20-5.26) al Cadrului de asigurare a calităţii.

Partea a III-a: Aprecierea calitatii proiectului 7

 

CRITERIUL

DA/NU

OBSERVATII

1.

Proiectul / are validitate in raport de: temă,

   

scop, obiective, metodologie abordată

2.

Proiectul / produsul demonstrează

   

completitudine şi acoperire satisfacătoare în raport de tema aleasă

3.

Elaborarea proiectului şi redactarea părţii scrise

   

a proiectului au fost făcute într-un mod consistent şi concomitent, conform planificării

4.

Opţiunea candidatului pentru utilizarea

   

anumitor resurse este bine justificată şi

argumentată în contextul proiectului

5.

Redactarea părţii scrise a proiectului

   

demonstrează o bună consistenţă internă

6.

Redactarea părţii scrise a proiectului

   

demonstrează o bună logică şi argumentare a ideilor

7.

Proiectul / produsul reprezintă, în sine, o

   

soluţie practică personală, cu elemente de

originalitate în găsirea soluţiilor

8.

Proiectul/ produsul are aplicabilitate practică şi

   

în afara şcolii

9.

Realizarea proiectului / produsului a necesitat

   

activarea unui numar semnificativ de unităţi de competenţe, conform S.P.P-ului pentru calificarea respectivă

10. Proiectul / produsul respectă cerinţele de structura impuse, conform Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a calificării profesionale de nivel 3 art. 19 alin (3)

   

7 Se completează de către îndrumător la finalul activităţii de monitorizare, se discută cu candidatul înainte de depunerea proiectului. Criteriile vizează atât proiectul în calitate de produs al activităţii elevului, cât şi produsul ca atare, acolo unde este cazul. Fişa de evaluare respectă şi documentează Principiul 5 al calităţii – implementare: predarea şi învăţarea (descriptorii:5.13-5.15 si 5.20-5.26) al Cadrului de asigurare a calităţii.

Partea a IVa: Aprecierea prezentării/susţinerii orale a proiectului 8

 

CRITERIUL

DA/NU

OBSERVAŢII

1.

Comunicarea orală a candidatului este clară,

   

coerentă, fluentă

2.

Prezentarea a fost structurată echilibrat în raport

   

cu tema proiectului si cu obiectivele acestuia

3.

Candidatul a demonstrat putere de sinteză si

   

adaptarea prezentării la situaţia de examinare

4.

Candidatul şi-a susţinut punctele de vedere si

   

opiniile într-un mod personal si bine argumentat

5.

Candidatul a utilizat în prezentare elemente de

   

grafică, modele, aplicaţii, TIC etc., în scopul accesibilizării informaţiei şi al creşterii atractivităţii

prezentării

Aprecierea răspunsurilor candidatului la întrebările Comisiei:

ÎNTREBAREA

DA/NU

OBSERVAŢII

1.

   

2.

   

3.

   

Rezultatul final propus de Comisia de examinare pe baza evaluării globale a Părţilor I, II, III şi IV a Fişei de evaluare a proiectului şi a susţinerii orale

1. Admis

2. Respins

Examinator:

Preşedinte de comisie:

Data:

8 Se completează de către un membru al comisiei de examinare, după susţinere şi consultarea cu ceilalţi membri ai Comisiei de examinare, doar dacă există completate şi depuse Părţile I-III pentru proiectul evaluat Fişa de evaluare respectă şi documentează Principiul 5 al calităţii – implementare: predarea şi învăţarea (descriptorii:5.13-5.15 si 5.20-5.26) al Cadrului de asigurare a calităţii

ANEXA 5

GRAFIC DE DESFĂŞURARE A EXAMENULUI DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII PROFESIONALE DE NIVEL 3

ÎNSCRIEREA CANDIDAŢILOR

26 30 mai 2014

DESFĂŞURAREA PROBELOR DE EXAMEN

02

05 iunie 2014

AFIŞAREA REZULTATELOR FINALE

06 iunie 2014