250 - SDD Braila 1 15.03.10

Strategia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Brăila 2010-2015
Document 1 „Evaluarea situaţiei existente din punct de vedere socio - economic, al

mediului şi nivelului de echipare tehnică şi socială”
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A

JUDEŢULUI BRĂILA 2010 - 2015
Document 1
„Evaluarea situaţiei existente din punct de vedere
socio - economic, al mediului şi nivelului de echipare
tehnică şi socială”
S.C. EUROPEA7 PROJECT

Elaborator:
CO7SULTI7G S.R.L. Bucureşti
CO7SILIUL JUDEȚEA7
Beneficiar:
BRĂILA
PROIECTUL “STRATEGIE, DURABILITATE, DEZVOLTARE” 2

CUPRI7S
Introducere................................................................................................................................. 4
A. CADRUL DE REFERINŢĂ................................................................................................. 8
I. CADRUL NATURAL............................................................................................................ 8
1. Aşezarea geografică ...................................................................................................... 8
2. Relieful.......................................................................................................................... 9
3. Clima........................................................................................................................... 11
4. Resursele de apă.......................................................................................................... 14
5. Vegetaţia ..................................................................................................................... 18
6. Fauna........................................................................................................................... 19
7. Resursele de sol........................................................................................................... 21
8. Resurse naturale neregenerabile.................................................................................. 22
II. DEMOGRAFIE .................................................................................................................. 24
1. Populaţia................................................................................................................. 24
2. Forţa de muncă............................................................................................................ 29
3. Reţeaua de localităţi .................................................................................................... 32
III. ECONOMIA JUDEȚULUI BRĂILA ............................................................................... 38
1. Agricultura .................................................................................................................. 38
2. Întreprinderi ................................................................................................................ 43
3. Turismul ...................................................................................................................... 47
IV. ECHIPAREA TERITORIULUI ........................................................................................ 58
1.Fondul de locuinţe........................................................................................................ 58
2.Infrastructura de transport ............................................................................................ 59
3.Reţele de utilităţi publice ............................................................................................. 66
4.Spaţii verzi ................................................................................................................... 75
V. ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ.......................................................................... 76
VI. SECTORUL SOCIAL ....................................................................................................... 80
1. Educaţie....................................................................................................................... 80
2.Sănătate ........................................................................................................................ 82
3.Mediul infracţional....................................................................................................... 87
4. Asistenţă Socială ......................................................................................................... 87
VII. MEDIU............................................................................................................................. 97
1.Noţiuni generale şi legislative...................................................................................... 98
2. Starea calităţii mediului............................................................................................. 112
3.Gestionarea deşeurilor................................................................................................ 120
B. ANALIZA POTENȚIALULUI JUDEȚULUI BRĂILA .................................................. 128
I. CONTEXTUL EUROPEAN, NAŢIONAL şi REGIONAL .............................................. 128
1. Contextul european ................................................................................................... 128
2. Cadrul regional.......................................................................................................... 142
II. DEZVOLTAREA ECONOMICO-SOCIALĂ A JUDEŢULUI BRĂILA; EVOLUŢII
RECENTE ŞI PROGNOZE................................................................................................... 156
1. Evoluţia principalilor indicatori economico-sociali în Regiunea de Dezvoltare Sud-Est
şi judeţul Brăila ............................................................................................................. 156
2.Concluzii .................................................................................................................... 163
2.1.Evoluţii economice recente în judeţul Brăila .......................................................... 163
2.2. Perspective de dezvoltare...................................................................................... 164
2.3. Piaţa muncii în judeţul Brăila................................................................................. 166
III. ANALIZA SWOT ........................................................................................................... 168
Anexa 1.................................................................................................................................. 179

Introducere
Strategia de dezvoltare durabilă – între necesitate şi raţionalitate
Strategia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Brăila 2010 – 2015 a fost elaborată

pentru a oferi actorilor locali din judeţul Brăila (autorităţi publice de la nivel local,
parteneri economici şi sociali, reprezentanţi ai mediului academic, societate civilă) un
instrument indispensabil pentru programarea planificării echilibrate şi integrate a
dezvoltării locale. Strategia urmăreşte integrarea pe orizontală a planificării
dezvoltării economice, sociale şi spaţiale la nivel zonal, judeţean, regional, naţional şi
european, dar şi integrarea pe verticală a dezvoltării pe sectoare de activitate.
Dezvoltarea durabilă şi echilibrată prin crearea şi susţinerea unui mediu
economico-social competitiv, stabil, sănătos şi diversificat, care să asigure creşterea
economică continuă şi creşterea calităţii vieţii cetăţenilor săi reprezintă o necesitate
şi constituie o preocupare majoră pentru Consiliul Judeţean Brăila.
Elaborarea acestui document strategic reprezintă un pas foarte important în
continuarea implementării reformei administraţiei publice în judeţul Brăila prin
dezvoltarea capacităţii instituţionale a autorităţilor publice din judeţ de a planifica,
coordona şi implementa politicile, strategiile, programele şi proiectele de dezvoltarea
locală.
7ecesitatea planificării strategice este cu atât mai evidentă cu cât în procesul de
descentralizare administrativă şi financiară, noul context legal şi instituţional necesită
o capacitate administrativă sporită a autorităţilor publice locale. Strategia de
dezvoltare judeţeană este un instrument de management şi programare, deosebit de
important şi obligatoriu în vederea accesării oricărei finanţări, europene sau naţionale.
Necesitatea existenţei strategiei este dată de importanţa includerii, prioritizării şi
planificarii proiectelor propuse la nivel local şi judeţean.
Ca o consecinţă logică a acestor considerente, planificarea, coordonarea,
elaborarea şi implementarea de politici, strategii, programe şi proiecte de
dezvoltare locală reprezintă pentru Consiliul Judeţean Brăila o prioritate şi
preocupare constantă pentru satisfacerea căreia mobilizează resursele materiale,
umane şi financiare ale instituţiei.
Procesul de realizare a Strategiei de Dezvoltare Durabilă se integrează în demersul
Consiliului Judeţean Brăila de a realiza documente programatice, de dezvoltare atât la
nivel integrat cât şi la nivel sectorial pe termen scurt şi mediu. Astfel, o lungă
perioadă de timp, activitatea Consiliului Judeţean Brăila s-a concentrat pe elaborarea
şi implementarea de programe de dezvoltare economico-socială anuale. Acestea vizau
termene foarte scurte (de un an) şi nu existau viziuni clare pe domenii pe termen
mediu sau lung, astfel încât s-a schimbat abordarea domeniului strategic. Potrivit noii
abordări, demersul de realizare a strategilor integrate şi sectoriale porneşte de la
strategiile sectoriale şi ajunge la strategia intersectorială integrată.
Strategia de Dezvoltare Durabilă trebuie să completeze domeniile vieţii economico-
sociale deja abordate prin strategii sectoriale şi să trateze sectoarele pentru care nu
există documente strategice la momentul actual.

Consiliul Judeţean Brăila, potrivit Legii nr. 215/ 2001 republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, este autoritatea administraţiei publice locale, constituită la
nivel judeţean pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi
municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean şi îndeplineşte
atribuţii privind dezvoltarea economico-socială a judeţului şi cooperarea
interinstituţională.
În exercitarea atribuţiilor privind dezvoltarea economico-socială a judeţului,
consiliul judeţean adoptă strategii, prognoze şi programe de dezvoltare
economico-socială şi de mediu a judeţului, pe baza propunerilor primite de la
consiliile locale; dispune, aprobă şi urmăreşte, în cooperare cu autorităţile
administraţiei publice locale comunale şi orăşeneşti interesate, măsurile necesare,
inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora.
În exercitarea atribuţiilor privind cooperarea interinstituţională, consiliul judeţean
hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române
ori străine, inclusiv cu parteneri din societatea civilă, în vederea finanţării şi
realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public
judeţean.
Astfel, potrivit prevederilor legale menţionate, Consiliul Judeţean Brăila are atribuţia
adoptării strategiilor, prognozelor şi programelor de dezvoltare economico-socială a
judeţului, fiind singura entitate abilitată prin lege să elaboreze, să adopte şi să
implementeze Strategia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Brăila 2010-2015.
Implementarea Strategiei este un proces de durată care vizează orizontul de timp
2015, care coincide cu perioada de programare europeană şi naţională.
Astfel, în vederea întăririi autonomiei puterilor locale, Guvernul României intervine
pentru focalizarea activităţii consiliilor judeţene la coordonarea planurilor de
dezvoltare la nivel judeţean, asigurarea corelării acestora cu planurile de dezvoltare
regională şi planurile operaţionale şi la realizarea investiţiilor în infrastructura de
interes judeţean. Cooperarea cu reprezentanţii comunităţilor locale la actul de
guvernare se va realiza prin consacrarea legală a mecanismelor de participare publică
la elaborarea planificării strategice privind dezvoltarea şi consultarea publică
pentru fixarea standardelor de calitate pentru serviciile publice şi evaluarea acestora.
Dezvoltarea durabilă şi echilibrată prin crearea şi susţinerea unui mediu
economico-social competitiv, stabil, sănătos şi diversificat, care să asigure creşterea
economică continuă şi creşterea calităţii vieţii cetăţenilor reprezintă o necesitate şi
constituie o preocupare majoră pentru Consiliul Judeţean Brăila.
Cu toate acestea, lipsa unei strategii judeţene de dezvoltare integrată duce la
inexistenţa sau incoerenţa strategiilor de dezvoltare locală. Aceasta înseamnă că există
posibilitatea ca dezvoltarea actuală să se realizeze în mod haotic, existând riscul ca
resursele disponibile (financiare, materiale, umane şi de timp) să fie consumate pentru
proiecte nesustenabile.
Pe de altă parte, inexistenţa strategiei integrate la nivel judeţean, împiedică coagularea
polilor de dezvoltare locală, ceea ce implică riscul angajării unor investiţii care
blochează resurse în obiective sistate sau abandonate. De asemenea, neprioritizarea
intervenţiilor la nivel strategic conduce la alocarea arbitrară a resurselor bugetare deja

limitate, privând cetăţenii de servicii de calitate ale administraţiei publice şi reducând

gradul de atractibilitate a judeţului pentru potenţialii investitori.
Nu în ultimul rând, lipsa programării duce prin ea însăşi la scăderea credibilităţii per
ansamblu a judeţului şi a tuturor actorilor vieţii economico-sociale.
Asupra autorităţilor administraţiei locale din judeţul Brăila elaborarea şi adoptarea
Strategiei va produce efecte semnificative atât la nivelul capacităţii instituţionale
cât şi la nivel de imagine – întrucât una din cauzele fenomenului de degradare a
imaginii autorităţii publice în societate este, mai ales, disconfortul datorat unor
servicii publice deficitare.
Strategia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Brăila 2010-2015 va asigura premisele
eficientizării activităţii autorităţilor publice locale prin asumarea responsabilităţii
implementării acesteia de către toţi actorii locali, prin prioritizarea activităţilor la nivel
judeţean şi prin estimarea corectă a resurselor necesare. Implementarea activităţilor
cuprinse în Planul de Acţiune al Strategiei de Dezvoltare Durabilă va avea
următoarele rezultate:
• realizarea de strategii locale, intercomunitare şi sectoriale;
• asigurarea unui grad sporit de competitivitate al tuturor sectoarelor de
activitate;
• sprijinirea dezvoltării economice prin promovarea parteneriatului public-privat
şi crearea de oportunităţi şi facilităţi atractive pentru potenţialii investitori autohtoni
sau străini.
Parteneriatele care se vor forma în implementarea Strategiei de Dezvoltare Durabilă
va avea, atât asupra Consiliului Judeţean Brăila cât şi asupra celorlalţi actori locali,
următoarele efecte:
• întărirea capacităţii de a coordona şi realiza programe de dezvoltare locală;
• îmbunătăţirea cunoştinţelor în domeniul planificării strategice;
• dezvoltarea substanţială a abilităţilor de realizarea a documentelor
programatice la nivel local şi intercomunitar;
• dezvoltarea capacităţilor de a stabili corect şi realist priorităţile de acţiune;
• schimbarea mentalităţii de abordare a problemelor specifice fiecărui segment
de populaţie (copii, tineri, femei, manageri de firme mici etc.) cu impact asupra
creşterii capacităţii manageriale şi tehnice în gestionarea resurselor umane şi materiale
necesare constituirii unui portofoliu de proiecte în măsură să asigure dezvoltarea
durabilă.
Autorităţile administraţiei publice locale implicate în implementarea Strategiei îşi vor
putea instrui personalul cu atribuţii specifice în elaborarea documentelor programatice
şi vor putea replica experienţa acumulată tuturor celorlalte administraţii publice de la
nivel local, precum şi celorlalţi actori locali interesaţi şi care au un rol important în
dezvoltarea judeţului.
Bunele practici ale cooperării între actorii locali parteneri în implementarea Strategiei
vor genera capacităţi de relaţionare în vederea dezvoltării durabile locale. Strategia va
sta la baza realizării altor documente programatice care să corespundă cerinţelor şi
nevoilor actuale şi care va oferi posibilitatea replicării sale la nivel sectorial tuturor
actorilor locali interesaţi în elaborarea de strategii şi planuri de acţiune.

Surse de informare
În realizarea prezentului document s-au folosit date din Statistica teritorială INS, date
provenite de la Direcţia Regională de Statistică Brăila, datele statistice disponibile în
Recensamantul Populaţiei şi Locuinţelor din 2002, în Recensământul General Agricol
din 2002 şi în Anuarele Statistice ale judeţului Brăila pe ultimii 3 ani, precum şi
informaţii disponibile în cadrul documentelor programatice precum Regulamentele
comunitare privind fondurile structurale şi de coeziune; Programul Naţional de
Dezvoltare; Cadrul Naţional Strategic de Referinţă; Programul Operaţional Regional;
Programul Operaţional Sectorial "Creşterea Competitivităţii Economice" 2007-2013;
Programul Operaţional Sectorial de Mediu; Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane; Programul Operaţional-Transport; Programul
Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative; Programul National de
Dezvoltare Rurala 2007 – 2013, Strategia de dezvoltare a Regiunii Sud-Est.
De asemenea, datele privind situaţia existentă la nivel judeţean au ca sursă de

informare Planul local de acţiune pentru mediu Brăila, Planul judeţean de gestionare
a deşeurilor; Planul Judeţean de Amenajare a Teritoriului.
În vederea asigurării implicării comunităţilor locale în procesul de analiză şi

planificare realizat în contextul elaborării prezentului document, s-a procedat la
conceperea şi diseminarea unui formular de colectare date de la autorităţile
administraţiei publice locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţ.
Rezultatele acestui studiu sociologic se regăsesc în Anexa 1 a prezentului document.

A. CADRUL DE REFERI7ŢĂ
I. CADRUL 7ATURAL
1. Aşezarea geografică
Judeţul Brăila este situat în Regiunea de Dezvoltare Sud-Est a României. Sub raport
fizico-geografic este situat în estul Câmpiei Române, la confluenţa Siretului şi
Călmăţuiului cu Dunărea.
Este intersectat de paralela de 450 latitudine nordică (Viziru, Tufeşti) şi de meridianul
de 280 longitudine estică (est de Brăila şi Măraşu) şi are următoarele coordonate
geografice:
28010' longitudine estică (comuna Frecăţei);
27028' latitudine vestică (comuna Galbenu);
45028' latitudine nordică (comuna Măxineni);
44044' latitudine sudică (comuna Ciocile).
Se învecinează cu judeţul Buzău în vest, judeţul Vrancea în nord-vest, judeţul Galaţi
în nord, judeţul Tulcea în est şi judeţele Constanţa şi Ialomiţa în sud.
Suprafaţa judeţului Brăila este de 4766 Km2 şi reprezintă 2% din suprafaţa totală a
României.

2. Relieful
Teritoriul judeţului Brăila aparţine în cea mai mare parte unităţii de câmpie şi anume
părţii estice a Câmpiei Române. În ansamblu, relieful este constituit din spaţii
interfluviale netede şi întinse, din terase fluviatile şi lunci cu o mare dezvoltare.
Unităţile de relief
Individualizarea unităţilor de relief s-a făcut ţinând seama de principalele elemente
geomorfologice, morfologice şi a constituţiei litologice. Se disting mai multe
subregiuni, şi anume: Bărăganul Central (Câmpia Călmăţuiului), Bărăganul de
7ord (Câmpia Brăilei), Câmpia Râmnicului, Balta Brăilei, Lunca Siretului,
Lunca Buzăului şi Lunca Călmăţuiului. (Figura 1)
Bărăganul Central (Câmpia Călmăţuiului) este delimitat de Călmăţui în nord,
Ialomiţa în sud, Sărata la vest şi Dunărea la est.
În judeţul Brăila intră partea nord-estică, caracterizată prin prezenţa nisipurilor
eoliene de pe malul drept al Călmăţuiului, a depresiunilor de tasare (crovuri) în zona
centrală Dudeşti – Roşiori – Ciocile şi a terasei Dunării la est. Această porţiune are o
înclinare de la nord-vest spre sud-est. Altitudinile cele mai mari de pe teritoriul
judeţului se întâlnesc în această zonă – 51 m la Bumbăcari şi Zăvoaia – şi sunt date de
nisipurile de dune care acoperă depozitele loessoide. Cea mai mare extindere a
nisipurilor eoliene se întâlneşte în zona Jugureanu – Scârlăteşti – Pribeagu – Dudeşti –
Zăvoaia – Insărăţei şi Lacul Rezii.
În prezent, aceste nisipuri, dispuse sub formă de dune, sunt fixate, având şi un sol în
fază incipientă de formare, fapt ce permite practicarea culturilor. Pe alocuri se
conturează depresiuni alungite între aliniamentele de dune, care în perioadele ploioase
sunt acoperite cu ape.
Bărăganul de ord (Câmpia Brăilei) este delimitat la sud de Lunca Călmăţuiului, la
vest de zona joasă de divagare presărată cu braţele părăsite ale Buzăului, în nord-vest
şi nord de lunca Buzăului şi a Siretului, iar în est de Lunca Dunării.
Altitudinea este mai mare în partea vestică între 35 – 40 m şi mai mică în est între 20
– 25 m.
Relieful este relativ uniform, reprezentat prin câmpuri netede, întinse, nedrenate
superficial. Singurele microforme de relief le formează depresiunile de tasare, care
ating cea mai mare dezvoltare din toată Câmpia Română şi câteva văi largi, fără
scurgere.
Depresiunile de tasare sunt transformate în lacuri şi se întâlnesc în partea centrală a
câmpiei, între Ianca şi Comăneasca (Ianca, Plopu, Esna, Lutu Alb, Secu, Iazu etc.).
În ceea ce priveşte văile, Valea Ianca este cea mai mare, cu o direcţie sud-nord şi
împarte Câmpia Brăilei în două părţi aproape egale: Câmpia Viziru şi Câmpia Iancăi.
Valea are o lăţime exagerat de mare (uneori 2 Km) în raport cu lungimea (30 – 40
Km). Adâncimea ei este doar de 7 – 8 m şi are mai degrabă aspectul unui lac,
deoarece datorită pantei mici a profilului longitudinal apa stagnează temporar,
permiţând dezvoltarea unei vegetaţii acvatice.
Câmpul Viziru cuprinde spaţiul dintre Valea Ianca în vest şi Dunărea în est, sub
forma unei benzi de la Lunca Călmăţuiului în sud şi până la cea a Siretului în nord.

Este zona în care Câmpia Brăilei are cele mai mici înălţimi (20-21 m în sud la Viziru
şi 13-16 m în nord la Brăila), exceptând muchia nordică de la contactul cu Lunca
Siretului unde dunele de nisip care se aştern peste depozitul loessoid au altitudini ceva
mai ridicate (28-31 m). Câmpul Viziru este neted, neafectat de procese de tasare
evidente.
Câmpia Iancăi situată între Valea Ianca în est şi Valea Buzăului în vest, se împarte în
trei. În porţiunea centrală este Câmpul Ianca, străbătut de numeroase văiugi largi,
puţin adânci, presărată cu lacuri de crov: Ianca, Plopu, Lutu Alb, Esna, Movila
Miresii. În sectorul de sud-vest se află Câmpul Mircea Vodă cu înălţimi mai mari (35-
40 m), care este limitat la vest de Lunca Buzău iar în sud de Lunca Călmăţui. Are
suprafaţa netedă, fără depresiuni de tasare. Pe latura de nord, bordând fruntea Câmpiei
Brăilei, este Câmpul Gemenele care se întinde ca o fâşie acoperită de nisipuri sub
formă de dune, cu grosimi mari şi altitudini care ajung până la 50 m între
Constantineşti şi Şuţeşti, fixate şi folosite pentru culturi agricole.
Câmpia Râmnicului intră pe teritoriul judeţului Brăila, doar prin partea sa terminală,
de pe stânga Buzăului cu limanele Jirlău, Culniţa şi Căineni. Este o câmpie de tip
piemontan, cu altitudini ce nu depăşesc 20-25 m.
Lunca Dunării. Este situată în estul teritoriului judeţului Brăila şi ocupă suprafeţe
importante. Atinge cele mai mari lăţimi din ţară, cu o medie de 25 Km, dar ajunge şi
la 40 km în dreptul Călmăţuiului. În dreptul unor îngustări, provocate de promontorii,
lăţimea se reduce la 7-8 Km (Brăila – Măcin).
Lunca internă sau Balta Brăilei se întinde pe o lungime de 70 Km între Braţul Măcin
sau Dunărea Veche spre Podişul Dobrogei şi un braţ complex – Dunărea cu braţe
secundare (Valciu, Cremenea, Calia şi Cravia).
Acestea se unesc la Brăila, unde balta cu acelaşi nume se închide. Braţul dinspre
Bărăgan este situat relativ departe de mal. Acesta lasă pe stânga o luncă externă destul
de lată (Balta Stăncuţei) şi se despleteşte în segmente lungi şi uşor meandrate,
închizând între ele ostroave foarte alungite, printre care Balta Mică a Brăilei între
braţele Cremenea şi Vălciu, declarată parc natural.
Lunca dintre braţe are 5-7 m altitudine absolută. Grindurile sale principale sunt uşor
mai înalte şi se pot lăţi de la 500 m la 5 Km, formând câmpuri. Există şi multe
grinduri de canale mici (privaluri), late de până la 100 m, care compartimentează
areale mai joase depresionare. Relieful de luncă a fost mult modificat în urma
lucrărilor de amenajare (desecare, canalizare, irigare) a acestora pentru practicile
agricole.
Lunca Siretului ocupă o bună parte din teritoriul judeţului Brăila şi anume în nordul
acestuia. Între confluenţa Buzăului cu Siretul, lunca are cea mai mare lăţime (25-30
km), fapt datorat zonei de subsidenţă din cursul inferior al Siretului.
Lunca Siretului prezintă o înclinare din amonte spre avale şi dinspre contractul cu
Câmpia Brăilei spre albia Siretului. Altitudinea cea mai mare este de 13-15 m în zona
Măxineni-Olăneasca, iar cea mai mică în jur de 5-6 m în zona de vărsare a Siretului în
Dunăre.
În prezent, ca urmare a acţiunii de îndiguire, lunca Siretului a fost scoasă de sub
inundaţii şi suprafeţe mari de teren au intrat în circuitul agricol.

Lunca Buzăului se desfăşoară în partea nord-vestică, între localităţile Făurei, în

amonte şi Racoviţa în aval. În acest sector Lunca Buzăului se suprapune pe zona de
subsidenţă a Câmpiei Române.
Lunca Buzăului are lăţimi cuprinse între 2-5 km şi are aspectul unui „culoar” între
câmpia piemontană a Râmnicului şi Câmpia Bărăganului de Nord. În această
porţiune, albia Buzăului se caracterizează printr-o mare mobilitate, schimbându-şi
traseul frecvent. În dreptul localităţii Făurei, Buzăul şi Călmăţuiul au aceiaşi luncă
joasă, iar între ele, se găsesc numeroase cursuri părăsite, care în perioada inundaţiilor
sunt active, apele trecând dintr-un râu în altul. Buzoelul dintre Surdila-Găiseanca şi
Cireşu este artera de legătură cea mai importantă dintre Buzău şi Călmăţui.
Pendularea albiei Buzăului în cadrul luncii, mobilitatea depozitelor nisipoase sub
acţiunea vântului, determină ca această unitate joasă de relief să fie folosită în
proporţie redusă în agricultură.
Lunca Călmăţuiului, situată în jumătatea de sud a judeţului, este extrem de
dezvoltată, fiind considerată opera altui râu (a Buzăului) cu o capacitate de eroziune,
transport şi aluvionare mult mai puternică. În prezent, procesele fluviatile de albie
sunt mult diminuate, în raport cu băltirea apelor, procesul de diflaţie etc. care sunt
predominante. Există şi braţe părăsite, cele mai lungi fiind Batogu, Strâmbeanu şi
Puturosu.
Lunca Călmăţuiului are 2-7 Km lăţime, malul drept se înalţă cu întreruperi, până la 30
m, iar cel stâng numai cu 5 m. Fâşia nordică, cu braţe părăsite şi grinduri fluviatile
este folosită mai mult în agricultură, iar fâşia sudică mai joasă şi netedă are caracter
inundabil, şi numai popinele şi porţiunile acoperite cu depozite argilo-nisipoase sunt
utilizate în agricultură.
3. Clima
Teritoriul judeţului Brăila se caracterizează printr-un climat temperat continental, cu
nuanţe aride. Verile sunt călduroase şi uscate datorită maselor de aer continentalizate
sub influenţa valorilor mari ale radiaţiei solare (125 Kcal/cm2), precipitaţiile reduse,
cu caracter torenţial şi inegal repartizate. Iernile sunt reci, fără strat de zăpadă stabil şi
continuu, influenţate de antociclonul siberian. Uniformitatea reliefului face ca
trăsăturile de bază ale climei să fie foarte puţin modificate pe cuprinsul judeţului
Brăila. Din această cauză topoclimatele sunt conturate de asociaţiile vegetale şi de
suprafeţele acvatice extinse şi permanente.
Caracteristicile principalelor elemente climatice (Figura 2)
Regimul temperaturii aerului prin valorile medii lunare şi în special prin
amplitudinea absolută, reflectă cel mai clar caracteristicile climatului temperat
continental, cu nuanţe excesive.
Temperatura medie anuală variază între 10,30C şi 10,50C. Numai în lungul Dunării
temperatura este mai ridicată (Brăila 11,10C). Temperaturile medii lunare multianuale
cele mai mici se realizează în ianuarie, luna cea mai rece, când în aer se înregistrează -
30C (-2,10C Brăila). Luna cea mai caldă este iulie, când temperaturile medii
multianuale variază între 22,10C la Ion Sion şi 23,10C la Brăila.
Faţă de temperaturile medii lunare, cele extreme absolute sunt mult mai distanţate.
Temperatura maximă absolută de +44,50C, omologată ca record pe ţară, s-a înregistrat

la staţia Ion Sion la 10 august 1951. Temperatura minimă absolută s-a înregistrat tot
la staţia Ion Sion respectiv -290C la data de 25 ianuarie 1942, sub influenţa maselor de
aer polar.
Precipitaţiile atmosferice totalizează în cursul unui an sub 500 mm. Ca şi regimul
termic, şi cel de precipitaţiilor reflectă caracterul continental al climei, în sensul că
acestea cad în cantităţi variabile de la un an la altul şi sunt repartizate inegal în timpul
anului.
În partea de sud a judeţului (Câmpia Călmăţuiului) cantitatea de precipitaţii se apropie
de 500 mm/an, iar în Câmpia Brăilei acestea variază între 400-490 mm/an. Cele mai
mici cantităţi de precipitaţii (sub 400 mm/an) se înregistrează în Balta Brăilei.
În semestrul cald cad peste 60% din cantitatea de precipitaţii anuale.
Din cantitatea de precipitaţii care cade în semestrul rece, o bună parte este sub formă
de zăpadă. Se apreciază că în cadrul Câmpiei Brăilei, cantitatea de apă rezultată din
zăpadă este de circa 100 mm/an, reprezentând 20-23% din totalul anual al
precipitaţiilor.
Stratul de zăpadă nu este continuu şi de lungă durată ca în alte regiuni ale ţării. Din
observaţiile făcute la staţiile climatice rezultă că stratul de zăpadă persistă, în medie,
40 de zile în câmpie şi 30 de zile în Balta Brăilei. Numărul zilelor cu ninsoare este în
medie, între 15-20 în câmpie şi 10-15 în Balta Brăilei. Grosimea medie a stratului de
zăpadă este destul de mică, sub 10 cm (staţia Brăila).
Datorită uniformităţii reliefului şi a vântului puternic de nord-est şi nord, în timpul
iernii zăpada este spulberată şi troienită în jurul localităţilor sau a altor obstacole.
Vântul constituie un element climatic cu o mare influenţă în condiţiile morfografice
ale Câmpiei Române orientale. Lipsa obstacolelor orografice şi forestiere face ca
deplasarea maselor de aer să se facă cu uşurinţă, iar influenţele asupra culturilor,
căilor de comunicaţie şi localităţilor să fie mari.
Din analiza datelor se constată că vânturile de nord urmate de cele din nord-est şi vest
au frecvenţa cea mai mare. Astfel la Brăila, vântul de nord are o frecvenţă anuală de
21,3%, cel de nord-est de 18,0%, cel de vest de 16,7% şi cel de sud-vest de 12,8%.
La Brăila viteza medie pe direcţia nord este de 3,1 m/s, iar pe cea de nord-est de 2,9
m/s. În zona de câmpie valorile medii ale vitezei vântului sunt ceva mai mari decât
cele menţionate la Brăila.
Numărul mediu anual al zilelor cu vânt tare (peste 11 m/s) este în zona de câmpie de
circa 70, iar în Balta Brăilei în jur de 10.
Vitezele maxime se înregistrează în timpul iernii, când acestea pot depăşi 100
Km/oră.
Vânturile cele mai cunoscute în Bărăganul de Nord sunt Crivăţul, un vânt rece şi
uscat, care bate în timpul iernii, determinat de anticiclonul siberian, cu o direcţie nord,
nord-est şi Suhoveiul, vânt uscat şi cald care bate vara din partea estică cu o frecvenţă
mai mică.
Din analiza datelor principalilor parametri climatici s-a constatat o diferenţiere netă a
valorilor din zona de câmpie şi cea a bălţii. Balta are temperaturi mai ponderate, cu o

amplitudine zilnică şi anuală mai mică, precipitaţii mai reduse, număr de zile cu
ninsoare mai mic etc. Se poate spune că Balta Brăilei are un climat mai moderat,
continentalismul din câmpie fiind mai estompat în această regiune joasă.
Toate aceste diferenţieri climatice permit conturarea a două topoclimate majore cel al
câmpiei şi cel al bălţii.
Fenomene de aridizare
Câmpia Română şi implicit partea de est (judeţul Brăila) se înscrie în peisajul
geografic al României prin fenomene de uscăciune şi secetă, care sunt tipice pentru
climatul temperat-continental.
Dată fiind importanţa lor ecologică, aceste fenomene au fost abordate în lucrarea de
faţă cu ajutorul indicelui de ariditate Emmanuelle de Martonne.
Indicele de ariditate a fost calculat pentru valorile medii anuale pe o perioadă de 90
ani (1901-1990) prin formula: Ia = P/T + 10 în care Ia = indicele de ariditate, P =
cantitatea medie multianuală de precipitaţii, T = temperatura medie multianuală şi 10
un coeficient utilizat pentru a nu obţine valori negative.
Cu cât indicele este mai mic, cu atât gradul de continentalism este mai mare.
Cele mai mici valori ale acestuia (< 22) sunt caracteristice zonei de maximă ariditate
de la periferia estică a Bărăganului, Bălţii Brăilei şi Câmpiei Siretului Inferior, care
corespunde celor mai mici cantităţi anuale de precipitaţii (< 450 mm/an). Urmează
apoi, jumătatea vestică a Bărăganului, ca şi o parte din Câmpia Buzău - Siret cu valori
ai indicelui de ariditate de 22-24.
Fenomene climatice extreme
În context general judeţul Brăila este situat la „gura” Anticiclonului Est-European, ale
cărei mase de aer pătrund forţat, prin „poarta carpatică” dintre Curbura Carpaţilor şi
Masivul Nord-Dobrogean, peste Câmpia Română, la un loc de răscruce a două mari
influenţe climatice exterioare, continentale din est şi oceanice din vest.
Pentru riscurile climatice, cel mai mare rol revine, însă, Anticiclonului Est-European.
Acesta este răspunzător de contrastele termice mari (> 700C) dintre vară şi iarnă şi de
o gamă largă de fenomene climatice extreme, cum sunt cele din sezonul rece: valurile
de frig polar sau arctic, inversiunile de temperatură, îngheţurile şi brumele cele mai
intense, ninsorile abundente, vânturile tari, viscolele şi înzăpezirile (fenomene
amplificate de Ciclonii Mediteraneeni cu evoluţie normală sau retrogradă). În contrast
cu acestea, în sezonul cald sunt prezente: valurile de căldură tropicală, fenomenele de
uscăciune şi secetă, vânturile uscate şi fierbinţi etc.
Viscolul constituie un risc climatic de iarnă la producerea căruia concură două
elemente mai importante şi anume, viteza vântului şi cantitatea de zăpadă căzută.
Calitatea de risc climatic este dată, în primul rând, de vitezele mari ale vântului şi
cantitatea de zăpadă căzută.
Riscul climatic este dat în primpul rând, de vitezele mari ale vântului: peste 11 m/s
caracteristice viscolelor puternice şi > 15 m/s caracteristice viscolelor violente. În al
doilea rând, aceasta depinde de cantitatea de zăpadă căzută care poate forma un strat
continuu de 25-50 cm sau troiene de 1-4 m înălţime (exemplu viscolul din 3-
6.II.1954), care provoacă mari pagube şi dezechilibre de mediu.

Pe o scară cu 4 trepte de vulnerabilitate, judeţul Brăila se află în aria cu cea mai mare
vulnerabilitate la viscol (Mediul şi Reţeaua Electrică de Transport – Atlas geografic
2002).
Seceta este un fenomen de risc climatic de vară la producerea căreia concură ciclonii
mediteraneeni, aducători de aer cald tropical care determină fenomene de uscăciune.
În semestrul cald al anului se mai adaugă acţiunea unui anticiclon situat în Asia Mică
care pompează peste Câmpia Română aer cald sau fierbinte, tropical-continental,
sărac în precipitaţii şi care generează temperaturi mari (peste 30-400C). Toate aceste
fenomene măresc evapotranspiraţia, provoacă ofilirea culturilor şi uneori
compromiterea recoltei.
Fenomenele de secetă şi tendinţa tot mai accentuată a aridizării teritoriului este pusă
în evidenţă de izolinia de 22 (indicele de ariditate Emmanuelle de Martonne), care în
ultimele decenii a suferit mutaţii de la est la vest.
4. Resursele de apă
Principalele categorii ale resurselor de apă din judeţul Brăila sunt apele subterane,
râurile şi lacurile.
Apele subterane se împart în ape freatice, adică primul orizont de ape subterane cu
nivel hidrostatic liber şi variabil, care au ca suport stratul impermeabil din apropierea
suprafeţei terestre şi ape de adâncime, cantonate în depozite friabile dar intercalate
între state impermeabile, fapt ce face ca acestea să se mai numească şi captive.
Apele freatice din judeţul Brăila se găsesc cantonate în depozite loessoide şi nisipurile
eoline de pe interfluvii şi în aluviunile fluviatile din luncile largi ale Dunării,
Siretului, Buzăului şi Călmăţuiului.
Adâncimea apelor freatice variază de la 0 m în luncile joase până la peste 20 m, pe
câmpurile acoperite cu nisipuri.
Datorită variaţiei mari a cantităţii de precipitaţii în cursul anului, care reprezintă
principala sursă de alimentare a apelor freatice, nivelul hidrostatic înregistrează
variaţii de 1-2 m. Unele orizonturi sunt epuizate complet în timpul verii, când sunt
secete prelungite, ca urmare a exploatării intense şi a pierderilor prin evapo-
transpiraţie la suprafaţa solului.
Din punct de vedere hidrochimic, apele freatice se încadrează în tipul bicarbonatat
calcic şi sodic, în mai mică măsură şi în sulfatate şi clorurate calcice şi sodice, în cea
mai mare parte, cu mineralizări care depăşesc uneori 5g/l.
Apele freatice din judeţul Brăila nu constituie o sursă importantă pentru alimentarea
cu apă a populaţiei, pentru industrie sau pentru irigaţii, atât sub aspectul variaţiei
cantitative în timpul anului, cât şi sub cel al gradului de potabilitate.
Apele de adâncime
Aceastea se găsesc cantonate în pietrişurile de Frăteşti (arealul Bălţii Brăila şi cursul
inferior al Călmăţuiului) şi în depozitele nisipoase cu o granulaţie mijlocie şi fină de
vârstă cuaternară (Câmpia Brăilei şi Câmpia Călmăţuiului).
În luncile Călmăţuiului şi Buzăului, la adâncimi de 20-50 m, se găsec depozite argilo-
nisipoase care reprezintă aluviuni vechi şi în care sunt cantonate ape de adâncime.

Apele de adâncime din depozitele cuaternare apar în 2-3 orizonturi până la adâncimea
de 200 m. În pietrişurile de Frăteşti, apele de adâncime se găsesc între 20 – 50 m şi 50
– 100 m.
Din punct de vedere hidrochimic, apele de adâncime din depozitele nisipoase cu
granulaţie fină sunt în general nepotabile, cu mineralizaţii între 3 şi 8 g/l. Cele din
pietrişurile de Frăteşti prezintă calităţi potabile mai bune.
Apele curgătoare
Prin volumul care se scurge în cursul unui an, râurile reprezintă resursele de apă cele
mai importante ale judeţului Brăila. Arterele hidrografice sunt Dunărea, Siret, Buzău
şi Călmăţui.
Dunărea în cadrul judeţului este reprezentată prin braţele principale – Cremenea şi
Măcin (Dunărea Veche) – şi braţele secundare – Vâlciu, Mănuşoaia, Pasca, Calia,
Arapu – în arealul Bălţii Brăilei – şi prin Dunărea propriu-zisă din dreptul
municipiului Brăila şi până la confluenţa cu Siretul.
Dunărea Veche sau braţul Măcin, care formează şi limita estică a judeţului, are 96 Km
lungime, un coeficient mare de meandrare (1,24) şi o lăţime medie de 250 m. Panta
mică, ca urmare a gradului mare de meandrare, face ca acest braţ să transporte o
cantitate mică de apă (13%) din debitul total de la Hârşova (5949 m3/s).
Braţul Cremenea, cel mai important, are o lungime mai mică (70 Km), o pantă de
scurgere mai mare şi o lăţime medie de 500 m. Dacă caracteristica braţului Măcin este
gradul de meandrare, cea a braţului Cremenea este gradul de despletire. Din braţul
Măcin (numai la 2 Km de la bifurcaţie) se desprinde braţul Vâlciu care se varsă apoi
în Cremenea.
Debitul maxim la asigurarea de 1% a fost estimat pentru Hârşova la 15.080
m3/s şi pentru Brăila la 14.620 m3/s.
Debitul minim se înregistrează în două perioade (toamna şi iarna), cel de iarnă fiind
mai scăzut faţă de cel de toamnă. La asigurarea de 99,9% la staţia hidrometrică Brăila
debitul minim a fost apreciat la 1000 m3/s.
Siretul formează limita dintre judeţele Brăila şi Galaţi, între localitatea Corbu Vechi
şi confluenţa cu Dunărea pe 47,4 Km lungime. În acest sector, pe partea dreaptă, la
Voineşti, Siretul primeşte apele Buzăului.
Datorită diferenţei mici a nivelului mediu, 10 m la Corbu Vechi şi 2 m la confluenţa
cu Dunărea, panta profilului longitudinal este destul de mică, fapt ce determină o
meandrare puternică a râului în cadrul luncii şi o acţiune intensă de aluvionare.
Faţă de debitul mediu multianual (153 m3/s), analizat la staţia hidrometrică Lungoci,
situată în amonte de câţiva kilometri, la vârsarea în Dunăre, debitul maxim este de
4500 m3/s (asigurarea de 1%), iar cel minim de 26 m3/s (asigurarea de 95%).
Mineralizarea apei redusă (375 mg/l) şi tipul hidrochimic (bicarbonat şi clorurat-
calciu) fac ca apa din Siret să fie folosită în bune condiţii în irigaţii.
Buzăul pe teritoriul judeţului, se desfăşoară pe o lungime de 141 Km, între Făurei şi
confluenţa cu Siretul la Voineşti. Dacă se raportează distanţa reală a albiei Buzăului

(141 Km) la distanţa în linie dreaptă dintre cele două extremităţi (56 Km) rezultă cu
coeficient de meandrare foarte mare.
Buzăul transportă o cantitate redusă de apă la niveluri medii multianuale, respectiv
25,4 m la staţia hidrometrică Băinţa, situată la 10 Km amonte de limita judeţului. Faţă
de debitul mediu multianual, valorile extreme (maxime şi minime) sunt foarte
distanţate. Astfel, debitul maxim la asigurarea de 1% este apreciat la 1800 m3/s, iar
cel minim de 0,200 m3/s.
În prezent apele din Buzău sunt folosite într-o proporţie redusă, cu totul local, în
irigaţii. Faţă de apele Dunării şi Siretului, cele ale Buzăului prezintă calităţi potabile
mai reduse.
Călmăţuiul pe teritoriul judeţului Brăila are aproximativ jumătate din lungimea totală
(70 Km din 145 Km total) şi se desfăşoară între localităţile Jugureanu şi Gura
Călmăţuiului.
Reprezentând un vechi traseu al Buzăului, Călmăţuiul nu are un bazin hidrografic
prea dezvoltat (820 Km2), acesta fiind reprezentat, de fapt, printr-o serie de cursuri
laterale părăsite. În cadrul judeţului Brăila nu are nici un afluent. Albia este îngustă şi
adâncită cu 2-3 m în aluviunile de luncă.
Din observaţiile hidrometrice efectuate la Cireşu, reiese că debitul mediu multianual
este de 1,20 m3/s, iar la vărsare se apreciază la 1,4 m3/s. În raport cu debitul mediu,
cel minim este destul de ridicat, 0,200 m3/s, aceasta datorită alimentării din pânza
freatică.
Mineralizarea apelor Călmăţuiului este ridicată (1,5 – 2 g/l) iar tipul hidrochimic,
sulfatat sodic, permit ca apele să fie folosite puţin în irigaţii.
Lacurile
Lacuri de crov constituie singurele elemente hidrografice care se întâlnesc pe
câmpuri, existenţa lor fiind în strânsă legătură cu procesele de tasare în depozitele
loessoide.
Acestea sunt grupate în două zone distincte: prima, în Câmpia Brăilei, cu lacurile
Ianca, Plopu, Iazu-Movila Miresii, Secu-Movila Miresii, Lutu Alb, Esna şi valea
Esnei; a doua, în Câmpia Călmăţuiului cu lacurile Plaşcu, Colţea, Chichineţu, Tătaru
şi Unturos.
Forma acestor depresiuni este circulară, ovală sau neregulată, cu fundul plat, cu
adâncimi obişnuite de 2,5 m şi maxime de 5-10 m (Ianca 9m, Plopu 10m, Iazu-Movila
Miresii 11m, Lutu Alb 11m, Tătaru 12m, Plaşcu 7m, Chichineţu 8m, Colţea 6m).
Suprafaţa depresiunilor de tip crov variază de la câţiva zeci de metri pătraţi până la 8-
10 Km2 (Ianca 3,32 Km2, Iazu – Movila Miresii 1,8 Km2 , Plopu 1,80 Km2, Tătaru
3,28 Km2, Plaşcu 1,88 Km2).
Dintre lacurile menţionate în Câmpia Brăilei, salinitatea cea mai mare o are lacul Iazu
– Movila Miresii, al cărui nămol cu calităţi terapeutice se foloseşte pentru băi pe scară
locală. Tipul hidrochimic al lacurilor din această zonă este clorurat sodic pur.
În Câmpia Călmăţuiului, lacurile au o salinitate mai redusă. În schimb, tipul
hidrochimic sulfatat sodic este net diferit de cel al lacurilor din Câmpia Brăilei.

Limanele fluviatile sunt reprezentate prin lacurile din cursul inferior al Buzăului,
Jirlău, Căineni şi Ciulniţa.
Lacul Jirlău are circa 962 ha suprafaţă şi un bazin hidrografic de 390 Km2 dar în
condiţiile deficitare de alimentare, lacul manifestă o tendinţă de secare, fapt pentru
care s-a făcut un canal de legătură cu Buzăul.
Mineralizarea este în jur de 6-7g/l, iar tipul hidrochimic este clorurat sodic, dar în
perioadele sau anii cu aport mare de ape continentale, acesta trece în bicarbonat sodic.
Lacul Jirlău a fost amenajat în scopuri piscicole.
Lacul Câineni are o suprafaţă de 96 ha şi un bazin hidrografic de 14,7 Km2. Datorită
lipsei unui aport superficial permanent din bazinul de recepţie şi a unei legături cu
râul Buzău, lacul Câineni a urmat un proces de intensă salinizare în raport cu celelalte
limane fluviatile din cursul inferior al Buzăului. Concentraţia în săruri a atins circa 46
g/l, iar timpul hidrochimic este constant clorurat sodic. Lacul Câineni este folosit în
balneoterapie pe scară locală.
Lacul Ciulniţa are o suprafaţă de 69 ha şi un bazin hidrografic de 30,5 Km2. Forma
cuvetei lacustre, îngustă şi alungită este caracteristică pentru tipul genetic al limanelor
fluviatile. Mineralizarea apei redusă, aportul superficial şi cel subteran de apă dulce
au făcut ca acest loc să fie transformat în crescătorie piscicolă.
Lacurile de meandru şi de braţ părăsit se găsesc îndeosebi în lunca Dunării (Balta
Brăilei – Dunărea Veche şi Japşa Plopilor) pe terasa Călmăţuiului (Batogu) şi pe
terasa Dunării (Lacu Sărat).
Lacu Sărat – Brăila se găseşte într-un vechi curs părăsit al Dunării la nivelul terasei
fluviatile, care a fost acoperit de depozite loessoide. Depresiunea lacustră propriu-
zisă, deşi se găseşte pe un fost curs al Dunării, este totuşi rezultatul proceselor de
tasare în loess. Lacul este complet izolat de Dunăre şi lipsit de afluenţi, fapt ce a
determinat ca în depresiune să se acumuleze săruri minerale, iar apa provenită din ploi
şi din izvoare subterane să se salinizeze puternic. Salinitatea cea mai frecvent întâlnită
este în jurul a 80 g/l. Caracteristicile fizico-chimice şi biotice au dus la formarea
nămolului mineralizat, cu calităţi terapeutice. Nămolul şi apa sărată au dus la
dezvoltarea unei staţiuni balneare.
Lacu Sărat – Batogu se găseşte lângă localitatea cu acelaşi nume, ocupând un vechi
curs al Călmăţuiului pe terasa acestuia. Lacul conţine nămol cu calităţi terapeutice,
fiind folosit de populaţia locală.
Lacurile de luncă au fost extinse în Balta Brăilei, în lunca externă a Dunării şi în cea
a Siretului, dar prin îndiguirea acestor zone inundabile ele au fost desecate.
În lunca Siretului a mai rămas un singur lac, Măxineni, cu o suprafaţă de 541 ha,
amenajat pentru piscicultură.
În lunca Călmăţuiului, lacurile cu caracter temporar sunt multe. Majoritatea
suprafeţelor joase sunt acoperite cu apă în anii ploioşi. Ca lacuri permenente şi rămase
în regim natural sunt menţionate: Lacul lui Traian (81 ha) cu apă salmastră, Bătrâna
(62,5 ha) şi Jugureanu (25 ha) amenajat în scopuri piscicole.

Resursele de apă
Cele mai mari resurse de apă sunt asigurate de fluviul Dunărea, utilizându-se pentru
irigaţii, piscicultură, industrie şi alimentări cu apă a populaţiei. Râul Siret ca şi râul
Buzău asigură o mică parte din cerinţa de apă pentru irigaţii şi piscicultură.
Apele de adâncime, în marea majoritate nu îndeplinesc condiţii de potabilitate şi din
acest motiv, sistemul de alimentare cu apă din foraje de medie şi mare adâncime, nu
este dezvoltat. Volumele de apă captate din subteran sunt utilizate în industrie şi
ferme agricole.
Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile stabilite de Direcţia Apelor Ialomiţa-
Buzău, pentru anul 2006, sunt:
Resursă de suprafaţă Resursă din subteran
Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă
3
2387000 mii m 1502000 mii m3 687000 mii m 3
202000 mii m3
5. Vegetaţia
Aceasta se grupează în două mari areale biogeografice: arealul de stepă, reprezentat
prin spaţiile interfluviale (Câmpia Brăilei şi Câmpia Călmăţuiului) şi arealul de
luncă, bine reprezentat prin luncile Dunării, Siretului şi Buzăului.
Stepa, în adevăratul înţeles al cuvântului a fost înlocuită în proporţie de 90-95% cu
plante de cultură. Vegetaţia naturală de stepă se mai găseşte în prezent pe versanţii
depresiunilor de tasare, în spaţiile dintre parcelele agricole, pe marginile drumurilor,
în zonele necultivate temporar. Asociaţiile de bază sunt cele de pajişti xerofile
presărate din loc în loc cu tufărişuri constituite din arbuşti de stepă.
Pajiştile sunt formate din graminee, cu colilia (Stipa joannis, Stipa pulcherrima, Stipa
lossingiana, Stipa stenophyla) negara (Stipa capillata), păiuşurile stepice (Festuca
valesiaca, Festuca sulcata, Festuca pseudovina), pirul (Agropyron repens), pirul
crestat (Agropyron cristatum), din compozite, cu mături (Centaureea) şi pelin
(Artemisia austriaca), din leguminoase, cu specii de lucernă (Medicago), cosaci
(Astragalus), măzăriche (Vicia), molotru (Trogonella), din labiate, cu jaleş (Salvia),
cimbrişor (Thymus), sovârliţa (Plomis), din ranunculacee, cu dediţei (Pulsatilla) şi
ruscuţe (Adonis), din liliacee, cu specii de ceapă (Allium) şi ceapa ciorii (Gagea
arvensis), din iridacee, cu stânjenei (Iris) etc.
Tufişurile sunt reprezentate prin porumbar (Prunus spinosa), migdalul pitic
(Amygdalus nana), vişinul pitic (Cerasus fruticosa), specii de măceş (Rosa) etc.
În spaţiile interfluviale se mai găsesc asociaţiile de nisip (vegetaţie psamofilă), pe
dunele semifixate şi fixate din Câmpia Călmăţuiului, şi asociaţiile de sărătură
(vegetaţia halofilă) în depresiunile de tasare.
Vegetaţia psamofilă este reprezentată prin ciulei (Ceratocarpus arenarius), romaniţa
de câmp (Anthemis ruthenica), laptele cucului (Euphorbia gerardiana) salcia de nisip
(Salix rosamarinifolia), etc.
Vegetaţia halofilă răspândită pe solonceacuri şi soloneţuri este constituită din sărăcică
(Salsola soda), brâncă (Salicornia herbaceea), Bassia hirsuta, toate aceste plante

dispunându-se în benzi concentrice în culori de la verde plin către roşu-grena în jurul

lacurilor sărate şi salmastre.
Vegetaţia de luncă este mult mai bogată.
Datorită umidităţii mari a solului, aici se dezvoltă o vegetaţie arborescentă de esenţă
moale şi ierboasă cu adaptări la condiţiile ecologice. În condiţii naturale, în luncă se
dezvoltă sălciile, răchitele (Salix alba, Salix fragilis, Salix triandra, Salix cinerea)
plopul (Populus alba, Populus migra, Populus canes-canes). În urma desecării zonelor
inundabile (Balta Brăilei, lunca Siretului) pădurile de sălcii şi răchite au fost defrişate
aproape în totalitate.
Flora ierboasă de luncă se dispune pe benzi longitudinale sau concentrice, în cazul
depresiunilor lacustre, în funcţie de gradul de umiditate: rogozul (Carex gracilis,
Carex acutiformis, Carex riparia), stânjenelul de baltă (Iris pseudocarus), limbariţa
(Alisma plantago), dentiţa (Bidens tripartita), joianul (Oenanthe acvatica), laptele
căinelui (Euphorbia palustris) etc.
Flora acvatică propriu-zisă reprezentată prin macrofite a fost mult redusă prin
dispariţia lacurilor. Macrofitele sunt dispuse de la ţărmul lacului spre centru astfel:
stuful (Phragmites communis), papura (Typha angustifolia), fixate de fund, nufărul
galben (Nuphar luteum), nufărul alb (Nymphaea alba), ciulini (Trapa natans), iarba
broaştei (Hydrocharis morsus ranae), lintiţa (Lemna minor, Lemna trisulca),
broscariţa (Potamogeton natans), specii plutitoare şi brădiş (Myriophyllum
urticillatum, Moyriophyllum spicatum), pasă (Potamogeton crispus), moţ
(Potamogeton perfoliatus), otrăţel (Utricularia vulgaris), sârmuliţa (Vallisneria
spiralis) etc. toate submerse, alcătuind adevărate pajişti.
Vegetaţia forestieră
Ocupă o suprafaţă de 27.170 ha, ceea ce reprezintă circa 5% din suprafaţa judeţului.
Habitatele cu vegetaţie forestieră sunt în general păduri tip zăvoi, de salcie, de
amestec cu plop sau în regim de plantaţie sub forma perdelelor de protecţie.
Dintre acestea 80% sunt situate în zonele inundabile ale fluviului Dunărea şi râurilor
Buzău şi Siret, unde speciile predominante sunt salcia şi plopul. Un procent de 20%
din păduri sunt situate în câmpie, compuse preponderent din salcâm şi stejar, cele mai
importante trupuri fiind: Viişoara, Colţea, Tătaru, Râmnicele, Romanu, Rubla şi Lacu
Sărat.
Din punct de vedere silvotehnic toate pădurile se încadrează în grupa I-a funcţională,
îndeplinind exclusiv funcţii de protecţie.
6. Fauna
Caracteristica faunei este dată de speciile iubitoare de terenuri deschise, mai uscate şi
mai calde venite din stepele şi silvostepele estice.
Dintre reprezentanţii câmpurilor deschise (terenuri cultivate, pajişti, pârloage) cele
mai bine reprezentate sunt mamiferele rozătoare şi păsările granivore. Din grupul
primelor, populaţiile cele mai numeroase le au popândăul (Citellus citellus), hărciogul
(Cricetus cricetus), şoarecele de câmp (Microtus arvalis), orbetele (Spalax

microphthalamus), şoarecele de stepă (Sicista subtilis), şobolanul de câmp

(Apodemus agrarius) şi iepurele de câmp (Lepus europaeus).
Dintre păsări, se impun în peisajul deschis ciocârlia de câmp (Alanda arvensis),
ciocârlanul (Galerida cristata), presura (Emberiza calandra), prepeliţa (Coturiux
coturnix), potârnichea (Perdix perdix), cioara de semănătură (Corrus frugilegus) iar în
boschete, mărăcinarul (Lanius collurio), lăcustarul (sturmus roseu), coţofana (Pica
pica).
Tot din vertebrate pot fi întâlnite mai des şopârla de stepă (Lacerta taurica), şopârla de
câmp (Lacerta agilis chersonensis) iar pe marginea boschetelor, şarpele rău (Coluber
caspius).
În locurile cu pământ nisipos şi loessoid trăieşte broasca de pământ (Pelobates
fuscus). Deşi au un areal mai mare de răspândire, apar şi în această zonă carnivore
precum: vulpea (vulpes vulpes), viezurele (Meles meles) etc.
Dintre nevertebrate, zoocomplexele campestre sunt dominate numeric de ortoptere,
coleoptere, himenoptere, diptere şi lepidoptere, populaţiile cele mai numeroase
avându-le speciile ce se hrănesc cu variata ofertă vegetală. Consumatorii cei mai
importanţi sunt lăcusta de păşune (Polysarchus denticaudus), cosaşii (Oedaleus
nigrafasciatus), greierele de câmp (Gryllus campestris), viespea de pai (Cephus
palipes), viespea de iarbă (Pachycephus smirnensis), forfecarul (Lethrus apterus)
ploşniţa roşie (Euridema ornata), etc.
În legătură cu situaţia actuală a elementelor zoogeografice s-a observat că cele ataşate
mai mult de stepă, şi-au redus arealul aici, până la dispariţie, ca în cazul dropiei, (Otis
tarda), sau şi-au împuţinat efectivele foarte mult ca la prepeliţa (Coturnix coturnix),
bursuc (Meles meles) etc.
Concomitent noi specii au fost introduse de om, ca fazanul (Phasianus sp) şi căpriorul
(Capreolus capreolus).
Lunca din punct de vedere faunistic este mult mai bogată.
În zăvoaiele de luncă, în plantaţiile de plop se pot întâlni lupi, vulpi, mistreţi şi iepuri,
iar pe malurile răurilor îşi duc viaţa vidra (Lutra lutra) şi nurca (lutreola lutreola).
Păsările sunt bine reprezentate, deşi prin desecarea lacurilor din Balta Brăilei acestea
au pierdut biotopuri deosebit de valoroase. Majoritatea speciilor de păsări sunt
migratoare. Cele mai frecvent întâlnite (şi pe lacurile din câmpie) sunt raţele şi gâştele
sălbatice. Sunt de menţionat raţa mare (Anas platyrinchos), rata cârâitoare (Anas
querquedula), gâsca de vară (Anser anser) şi gârliţa (Anser albifrans).
Se întâlnesc, de asemenea multe specii de stârci: stârcul cenuşiu (Ardea cinerea),
stârcul roşu (Ardea purpurea), stârcul galben (Ardeola ralloides), stârcul de noapte
(Nyticarax nyticarax), stârcul lopătar (Platalea leucorodia).
La acestea se adaugă alte specii de păsări acvatice: corcodelul (Podiceps cristatum) şi
lişiţa (Fulica otra) care populează toate apele stătătoare (indiferent că sunt dulci,
salmastre sau sărate), ţigănuşul (Plegadis falcinellus), nagâţul (Vanellus vanellus),
fluierarul (Tringa totanus), sitarul de mal (Limesa limosa), găinuşa de baltă (Galinula
chloropus), cârsteiul de baltă (Rallus aquaticus), piţigoiul de stuf (Panatus biarmicus)
etc.

Având proprietăţi ecologice comune, atât mediul acvatic, cât şi cel terestru-zăvoaiele
– adăpostesc şi alte specii de păsări precum mierla (Turdus merula), privighetoarea
mare (Luscina luscina), cucul (Cuculus canorus), dumbrăveanca (Coracias garrulus),
boicuşul (Remiz pendalimus) etc.
Ihtiofauna importantă din punct de vedere economic este reprezentată prin: peşti
migratori anadromi, care vin din mare pe Dunăre numai pentru reproducere, nisetrul
(Acipenser guldenstaedti), păstruga (Acipenser stellatus), morunul (Huso huso),
păstrăvul de mare (Salmo trutta labrax), scrumbia (Alosa pontica şi Alosa caspia
nordmanii), gingirica (Clupeonella cultriventris); peşti reofili proprii apelor
curgătoare, cleanul (Leuciscus cephallus), mreana (Barbus barbus), scobarul
(Chondrostoma nasus), fusarul (Aspro streber), morunaşul (Vimba vimba), cosacul
(Abramis sapa) etc.; peşti semimigratori, în sensul că pătrund din Dunăre în lacurile
de luncă primăvara, reîntorcându-se toamna, văduviţa (Lenciscus idus) şi somnul
(Silurus glanis), care se reproduc în Dunăre, crapul (Cyprinus carpio), batca (Blicca
bjoerkna), plătica (Abramis Brama), babuşca (Rutilus rutilus carpathorossicus), avatul
(Aspius aspius), sabiţa (Pelecus cultratus), şalăul (Stizostedion lucioperca), care se
reproduc în lacurile de luncă. În afară de categoriile menţionate se mai întâlnesc peşti
care trăiesc şi se reproduc în ambele biotopuri (râuri sau lacuri), ştiuca (Esox lucius),
obleţul (Alburnus alburnus), boarca (Rhodeus sericeus amarus), ghiborţul (Acerina
cernua).
7. Resursele de sol
Judeţul Brăila posedă valoroase şi variate resurse de sol, distribuite deopotrivă pe cele
două forme majore de relief: câmpie şi luncă.
Cernoziomurile ocupă 70-75% din suprafaţa judeţului şi cuprind următoarele
subtipuri: tipic psamic (cernoziom cu textură nisipolutoasă, în primii 50 cm), vertic
(argilos între baza orizontului A si 100 cm), maronic, calcaric (carbonați în primii 50
cm), cambic (levigat), etc.
Profilul de sol al cernoziomurilor este bine dezvoltat, reflectând o evoluţie
îndelungată. Orizonturile cele mai conturate sunt Am-ACk-Cca (cernoziom tipic),
Am-Bm-C sau Cca (cernoziom cambic). În orizontul superior A, cu textură în general
lutoasă se găsesc urmele activităţii biologice. Toate orizonturile sunt afânate, ceea ce
le conferă un grad mare de porozitate şi deci infiltraţia pe verticală. Conţinutul de
humus, acumulat îndeosebi în orizontul Am, variază între 2,80% (cernoziom tipic) şi
5,7% (cernoziom cambic), iar carbonatul de calciu ajunge în orizontul Cca până la 14-
23%.
Dintre cernoziomurile menţionate, mai răspândite sunt cele tipice, maronice, calcarice
şi cambice. Acestea au profilul de sol mai conturat, fertilitate mai mare în Câmpia
Brăilei şi în partea Centrală a Câmpiei Călmăţuiului.
Însuşirile fizico-chimice ale cernoziomurilor, ca şi condiţiile climatice în care se
găsesc, fac ca aceste soluri să aibă cea mai mare fertilitate naturală din ţară. Ca
urmare a acestei însuşiri, cernoziomurile sunt folosite pentru majoritatea culturilor
agricole.

Pe malul drept al Călmăţuiului se găsesc cernoziomurile cambice cu textură grosieră

(nisipoasă) si psamosolurile (nisipuri slab solificate), care reflectă un proces incipient
de pedogeneză, ca urmare a fixării recente a nisipurilor de dune.
Profilul psamosolurilor se caracterizează printr-un orizont Ao (ocric) cu textură
grosieră (nisipoasă sau nisipolutoasă), fără structură, după care se trece la orizontul C,
de regulă cu textură grosieră (de regulă nisipoasă).
Datorită texturii grosiere, psamosolurile se lucrează foarte ușor în condiții de
umiditate. Sunt soluri cu permeabilitate foarte mare pentru apă și sunt puternic aerate.
Sunt în general foarte slab aprovizionate cu humus (0,5%) şi prezintă o rezerve redusă
de substanţe nutritive, astfel că fertilitatea lor este scăzută, fiind evaluate ca slab
productive. Se recomandă să fie fixate prin viță de vie si plantaţii forestiere, în masiv
sau în benzi.
Aluviosolurile sunt răspândite în lunca Dunării (inclusiv Balta Brăilei), a Siretului şi a
Buzăului. Solurile aluviale se caracterizează printr-un stadiu incipient de solificare
care are loc pe cele mai recente depozite fluviatile depuse în timpul revărsărilor. Au
un orizont Ao (ocric) de 20-25 cm, uneori mai dezvoltat, cu textură variată. După o
tranziţie (AC) de 20-30 cm, se trece la materialul parental C, în care adesea se
recunoaşte stratificarea. Aluviosolurile conţin 2-5% humus şi sunt relativ bine
aprovizionate cu elemente nutritive. La fertilitatea lor contribuie şi regimul hidric aflat
sub influenţa inundațiilor prin îndiguire.
Sub influenţa predominantă a unui exces de umiditate de lungă durată s-au format
hidrosoluri, reprezentate prin gleiosoluri aflate în diverse stadii de evoluţie. Apa
freatică se află la adâncimi mai mici de 1,5-2 m şi este slab mineralizată (0,5 – 1,5
g/l). Deşi sunt bogate în humus, prezintă proprietăţi fizice şi biologice puţin favorabile
pentru plantele de cultură, fiind folosite de regulă pentru păşuni.
Salsodisolurile reprezentate prin solonceacuri şi soloneţuri sunt răspândite insular în
judeţul Brăila, îndeosebi în arealul crovurilor. Apa freatică este puternic mineralizată
(10-30 g/l) şi se află la adâncimi mici de 1,5-2 m.
Solonceacurile se găsesc în câmpie, aproape în toate depresiunile de tip crov, mai
exact în jurul lacurilor sărate (Lacu Sărat, Lacul Movila Miresii), în valea Ianca şi în
lunca Siretului între Măxineni – Gulianca – Salcia Tudor.
Aceste soluri au in orizontul Asa (salic) un conținut de săruri de peste 1-1,5 g la 100 g
sol și nu pot fi cultivate cu plante agricole, dar pot fi folosite ca păsșuni naturale.
Soloneţurile sunt mult mai restrânse în comparaţie cu solonceacurile fiind răspândite
în Lunca Călmățuiului, între Ulmu și Însurăței, în jurul lacului Batogu, al localităţilor
Surdila Greci şi Surdila Gaiseanca. Acestea se caracterizează prin prezenţa în
orizontul superior a unei cantităţi reduse de săruri uşor solubile, dar cu un conţinut
bogat (peste 15-20%) de ioni de natriu schimbabili în orizontul Btna (natric), fapt ce
conferă o reacţie puternic alcalină (pH = 9). Sunt folosite ca păşuni naturale.
8. Resurse naturale neregenerabile

În judeţul Brăila, zăcămintele de ţiţei şi gaze se află situate în două unităţi geologice
distincte şi anume:
- în zona sud-estică a Platformei Moesice

- în zona nordică a Promotoriului Nord Dobrogean.

În cadrul zonei sud-estice a Platformei Moesice sunt puse în evidenţă şi se află în
exploatare o serie de zăcăminte de ţiţei şi gaze pe aliniamentul structural orientat sub-
vest nord-est Urziceni-Gârbova-Brăgăneasa-Padina-Jugureanu-Oprişeneşti-Plopu-
Bordei Verde-Lişcoteanca-Stăncuţa-Berteşti.
Luând ca obiect de studiu zăcămintele de hidrocarburi din cadrul Promotoriului
Bordei Verde-Însurăţei au fost puse în evidenţă zăcămintele de ţiţei de la Oprişeneşti,
Plopu, Bordei Verde Est, Bordei Verde Vest, Filiu, Lişcoteanca, Berteşti, Stăncuţa.
În zona vestică a ridicării Bordei Verde-Însurăţei, într-o zonă delimitată convenţional,
între această ridicare şi râul Dâmboviţa, se întâlnesc zăcăminte de ţiţei şi gaze
asociate în lungul anticlinalului principal Moara Vlăsiei-Urziceni-Jugureanu. Dintre
acestea sunt exploatate zăcămintele de ţiţei Jugureanu şi Padina.
Zăcămintele de gaze libere în zona de sud-est a Platformei Moesice au fost puse în
evidenţă şi se află în exploatare la Oprişeneşti, Bordei Verde, Lişcoteanca, Berteşti,
Stăncuţa, Jugureanu, Padina, Grădiştea, Balta Albă.
Zăcămintele de balast din judeţul Brăila apar la Gradiştea şi Ibrianu, în albia majoră a
râului Buzău. S-au utilizat pentru amenajări de drumuri şi în construcţii.
În judeţul Brăila există şi sunt exploatate zăcăminte de argilă aluvionară cu intercalaţii
nisipoase şi granule de CaCO3 la Baldovineşti, argilă prăfoasă nisipoasă la Brăila, cu
rezerve de bilanţ de circa 1200 mii t şi argilă marnoasă cu înalt grad de refractaritate
la Făurei, cu rezerve de bilanţ de circa 8200 mii t. Depunerile loessoide formează
materia primă pentru ceramică inferioară, aceste argile fiind utilizate la fabricarea
cărămizilor.
O importantă categorie a apelor de suprafaţă o constituie lacurile terapeutice sărate, cu
nămol sapropelic. Acestea sunt: Lacu Sărat I şi II, Căineni Băi, Movila Miresii,
Batogu.
Rezerva de nămol a fost estimată numai pentru Lacul Sărat I Brăila, singurul lac
terapeutic ale cărui resurse sunt valorificate la ora actuală. Volumul total estimat la
01.01.2006 este de 127720 mc iar volumul total avizat pentru exploatare a fost de
537,5 mc.
Destul de recent au fost puse în evidenţă importante resurse de ape minerale cu un
debit de 250-280 m3/24 ore în zona oraşului Însurăţei, ape ce ar putea fi folosite în
tratamentul balnear.

II. DEMOGRAFIE
1. Populaţia
În context regional, judeţul Brăila reprezinta 13,3% din suprafata Regiunii Sud-Est şi
13,0% din populaţia totală a regiunii. În context national, judeţul se află în treimea
inferioară a clasamentului din punct de vedere al suprafeţei (locul 32) şi al populaţiei
totale (locul 31).
POPULATIA TOTALA
372000
370,941
369,503
370000
368000
366,811
366000
363,979
364000
362000
360000
2005 2006 2007 2008
Populaţia totală a judeţului Brăila înregistră în anul 20081 este de 363.979 locuitori,
faţă de 370.941 locuitori în 2005. Se obervă o scădere a numărului de locuitori ai
judeţului, de la un an la altul.
1
Date statistice INS, populatia stabilă la 1 ianuarie

POPULATIA CU DOMICILIUL IN JUDET
300000
242,756 241,389 239,377 237,399

250000 MUNICIPII
SI ORASE
200000
150000
128,902 128,411 127,955 127,152
COMUNE
100000
50000
2005 2006 2007 2008
În anul 2008, 237.399 locuitori alcătuiesc populaţia din municipii şi orase, în timp ce
populaţia comunelor însumează 127.152 locuitori2. Trendul populaţiei este
descrescător, de la an la an, atât în municipii şi oraşe cât şi în comune.
Masculin
DISTRIBUTIA POPULATIEI IN FUNCTIE DE ETNIE
- potrivit datelor de la recensamantul populatiei 2002- Feminin
TOTAL JUDET BRAILA
200000 120.0%
185,621
177,202
180000
100.0%
160000 97.2%
140000
80.0%
120000
100000 60.0%
80000
40.0%
60000
40000
1.6% 0.9% 0.1% 20.0%
0.2%
20000
2,970 2,915 1,649 1,850 156 168 349 294
0 0.0%
Romani Rromi Rusi-Lipoveni Greci Altele
2
Date INS, populația cu domiciliul în județ la 1 iulie, anul de referință

Populaţia judeţului Brăila este în majoritate alcatuită din români care reprezintă peste
97% din totalul populaţiei. Alături de aceştia, în judeţ mai convietuiesc romi, rusi-
lipoveni sau greci.
În categoria Altele sunt incluse următoarele etnii: maghiari, ucrainieni, germani, turci,
tătari etc.
Masculin
STRUCTURA POPULATIEI IN FUNCTIE DE GEN
Feminin
195000
189,979 189,335
190000 188,196
186,912
185000
180,962 180,168
180000 178,615
177,067
175000
170000
2005 2006 2007 2008
În timp ce în 2005, populaţia era formată din 189.979 de femei şi 180.962 de bărbaţi,
în anul 2008, locuitorii de gen masculin însumează 177.067, iar femeile 186.912.3 Ca
şi în cazul populaţiei generale, trendul descendent se păstrează şi pentru distribuţia
populaţiei în funcţie de gen.
STRUCTURA POPULATIEI PE GRUPE DE VARSTA
142000
Sub 20 ani
115,386 117,334
122000
114,322
112,388
102000 94,905 94,392 20 - 39 ani
96,084 100,053
82,270 79,767 76,409
82000
72,981 40 - 59 ani
62000 54,680 53,473
55,806
51,969
42000 60 - 74 ani
22,923 24,020
22000 21,946 24,961
Peste 75 ani
2000
2005 2006 2007 2008
3
Date INS, populatia stabilă la 1 ianuarie anul de referință

Cea mai mare pondere în structura pe grupe de vârstă a populaţiei, o reprezintă

persoanele cu vârste între 20 şi 39 de ani, care înregistrează un trend ascendent în
ultimii 4 ani. Populaţia sub 20 de ani înregistrează o scădere accentuată în 2007 faţă
de 2008. Tot în scădere numerică se află şi grupele de vârstă 40-59 ani şi 60-74, dar
cu o medie mai redusă.
ANUNTARI DE RESEDINTA LA 1 IANUARIE
3500
3000 3,057
SOSIRI
2,756 2,597
2,444
2500
2000
1500
PLECARI
1,156
1000 929 840 1,001
500
2005 2006 2007 2008
Deşi în anii 2006 şi 2007, numărul sosirilor şi plecărilor de la resedinţele din judeţ
aveau o evoluţie descrescătoare, în 2008 se înregistrează o creştere a acestora.
Plecările din judeţ depăşesc în 2008, valoarea anului 2005. Plecările din judeţ
depăşesc sosirile cu peste 200%.

POPULATIA IN VARSTA DE MUNCA
252000 235,509 234,864

234,233 232,317
TOTAL
(MASCULIN SI
202000 FEMININ)
152000 MASCULIN
122,084 122,704 122,482 121,670 (16-62 ANI)
102000 112,805
112,149 112,382
110,647
FEMININ
52000 (16-57 ANI)
2000
2005 2006 2007 2008
În ceea ce priveşte distribuţia populaţiei pe vârstă de muncă, în anul 2008, dintr-un

total de 232.317, 121.670 de locuitori erau reprezentaţi de bărbati şi 110.647 de femei,
ambele categorii aflându-se în scădere faţă de anii anteriori.
SPORUL NATURAL
6000
4,675 4,680 SPORUL

5000 4,427 4,560 NATURAL
4000
3,403
3,179 3,035 3,053
3000 NASCUTI VII
2000
1000
DECEDATI
0
2005 2006 2007 2008
-1000
-1,024
-1,381
-2000 -1,640 -1,627
Sporul natural al judeţului Brăila este negativ şi în continuă scădere, numărul

persoanelor decedate fiind mult mai mare decât al nascuţilor vii. Acest aspect poate fi
explicat şi prin numărul tot mai mare, începând din 2005, al persoanelor decedate dar
şi prin scăderea numărului de nascuţi vii.

Dacă în anul 2005 numărul născuţilor vii în judeţ era de 3.403 persoane, numărul
acestora a scăzut din ce în ce mai mult, ajungând la 3.053 în 2008.
2. Forţa de muncă
TOTAL SALARIATI
100000
95000
90000
85000
80000 76,612 75,845

72,478 73,469
75000
70000
65000
60000
55000
50000
2005 2006 2007 2008
Numărul de salariaţi, deşi crescuse în anul 2007 de la 73.469 la 76.612, înregistrează

o scădere în 2008, la 75.845 persoane.
MASCULIN
RESURSE DE MUNCA
FEMININ
RATA DE OCUPARE
124000 57.00%
122,600 122,700
122000 121,400
56.10% 56.00%
120000
55.00%
118000
116,300
53.80%
116000 54.00%
114,900
114,200
114000 52.80%
53.00%
112000
52.00%
110000
108000 51.00%
2005 2006 2007

Rata de ocupare era de 56.10% în anul 2007, în creştere faţă de anii precedenţi, 53.8%
în 2006 şi 52.8% în 2006.
Dintre resursele de muncă, 114.200 resurse erau reprezentate de femei şi 121.400 de

bărbaţi, în anul 2008.
POPULATIA OCUPATA PE SECTOARE
42,300
30,400
13,400
7,100
AGRICULTURA
2005 6,000
5,700
INDUSTRIA PRELUCRATOARE
5,200
4,100
COMERT
17100
39,700
CONSTRUCTII
31,100
14,600
SANATATE SI ASISTENTA
8,300 SOCIALA
2006 6,200
INVATAMINT
5,900
5,400
TRANSPORTURI SI POSTA
5,000
17100
TRANZACTII IMOBILIARE SI
38,900 ALTE SERVICII
30,400
ALTELE
17,200
9,900
2007 6,200
6,100
5,700
5,500
18000
Sectorul economic care implică cel mai mare număr de muncitori este agricultura,
aproape 40 mii de persoane sunt angajate anual în acest sector. Urmează apoi
industria prelucrătoare şi comerţul.
În categoria Altele au fost incluse: hoteluri şi restaurante, învăţământ, asistenţă

socială, industria extractivă etc.

SITUATIA SOMERILOR DIN JUDET

FEMEI
10000 BARBATI
9158
SOMERI - TOTAL
9000
8000 7325
7000
5933
6000 5315 6026
4904
5000
3779
4000 3455
3225
3000 2421 2247
1860
2000
1000
0
2005 2006 2007 2008
Numărul şomerilor este în scădere în judeţul Brăila, ajungând la 6026 în anul 2008,
comparativ cu anul 2005 când existau peste 9.000 de şomeri. Se observă că numărul
barbaţilor şomeri este mai mai mare decât al persoanelor de sex feminin.
Pentru anul 2008, numărul şomerilor care nu beneficiază de ajutor social este de 4613
persoane, număr în scădere dacă raportarea se face la întreaga perioadă analizată.
Situaţia este asemanatoare şi în cazul şomerilor care beneficiază de sprijin din partea
statului, numărul acestora pentru anul 2008 ajungând aproape la jumatatea valorii din
2005.

3. Reţeaua de localităţi
Reţeaua de localităţi a judeţului Brăila este formată din:
- 1 municipiu : Brăila, reşedinţa de judeţ- 2129814 locuitori (an 2008)
- 3 oraşe:
• Ianca - 11196 locuitori (2008) – înfiinţat în anul 1989 - cu satele Berleşti, Gara
Ianca, Oprişeneşti, Perişoru, Plopu, Târlele, Filiu
• Însurăţei (2008)- 7234 locuitori - înfiinţat în anul 1989- cu satele Lacu Rezii,
Măru Roşu, Valea Călmăţui
• Făurei- 4067 locuitori (2008) - o singură localitate
- 40 de comune cuprinzînd 131 de sate.
Localităţile, în număr de 144 sunt grupate în 44 de UAT5. Dintre acestea :
- 4 UAT sunt urbane, însumând un număr de 13 localităţi ( 4 localităţi urbane propriu-
zise şi 9 sate aparţinătoare) ;
- 40 UAT sunt rurale (comune) însumând 131 sate.
Analiza reţelei de localităţi a fost întocmită pe baza datelor statistice cuprinse în
Recensământul populaţiei şi al locuinţelor 2002, INS fişa localităţii 2000-2006, Baza
TEMPO-Online INSSE Bucureşti.
Structura administrativă a reţelei de localităţi a fost analizată la nivelul anului 2008,
conform Legii nr. 2/1968 cu privire la organizarea administrativ teritorială a României
şi a modificărilor ulterioare; analiza populaţiei pe UAT-uri este conform datelor
statistice din anii 2000- 2006. Pentru ierarhizarea populaţiei la nivel de localitate/sate
s-au utilizat date statistice de la Recensământul populaţiei 2002.
Ierarhizarea localităţilor urbane şi rurale din judeţul Brăila include următoarele
ranguri stabilite prin Legea nr. 351/2001:
- Rangul I - municipiul Brăila, municipiul reşedinţă de judeţ este un centru de
importanţă naţională, cu influenţă potenţial europeană funcţionând ca un sistem
urban împreună cu municipiul Galaţi; centru industrial, administrativ şi cultural
important, pol regional important în zona de sud-est a României;
- Rangul III- 3 localităţi urbane, oraşe de importanţă judeţeană sau zonală, cu rol de
echilibru în reţeaua de localităţi sau de servire în cadrul zonei imediate: oraşele
Ianca, Făurei, Însurăţei;
- Rang IV- 40 sate reşedinţe de comune ;
- Rang V- 91 sate componente ale comunelor şi 9 sate aparţinătoare de oraşe.
4
, conform datelor statistice ale INS, populaţia în anul 2006 este utilizată în analiză
(216814 locuitori)
5
Unităţi Administrativ- Teritoriale
Gruparea UAT-urilor după numărul de locuitori

CATEGORII DE 7UMĂR DE U. A. T.
MĂRIME A U.A.T.
(număr locuitori)
URBA7E RURALE TOTAL
Peste 200 000 1 0 1
10001-15000 1 0 1
5001-10000 1 3 4
3001-5000 1 20 21
2001-3000 0 10 10
1001-2000 0 7 7
Total 4 40 44
Sursa: INS, an 2006
În Tabelul se prezintă gruparea UAT-urilor după principalele categorii de mărime ce

caracterizează judeţul. Se poate constata predominanţa celor cu populaţie cuprinsă
între 2000 şi 5000 locuitori şi dimensiunea redusă a UAT-urilor urbane.
Densitatea medie pe judeţ a localităţilor urbane este de 0,84 oraşe/ 1000 kmp, mai
mică decât media pe ţară de 1,09 oraşe/1000 kmp, iar cea a satelor este de 3,02 sate/
100 kmp, mult mai mică decât media pe ţară de 5,47 sate/100 kmp.
Numărul mediu de localităţi într-o UAT este de 3,27 şi variază de la 7 localităţi în
Ianca la o localitate în Brăila, Făurei, Bărăganu,, Cazasu, Gropeni, Tufeşti.
Analizând dimensiunea localităţilor se contată că:
- lipsesc categoriile de mărime situate între 200de mii şi 7 mii de locuitori ;
- în segmentul 4000-7000 locuitori sunt încadrate localităţi urbane şi rurale, situaţie
generată de caracterul rural al oraşelor, respectiv faptul că sunt de dată relativ
recentă;
- predomină localităţile/satele de dimensiuni medii şi mici, cu o pondere mare a celor
sub 1000 locuitori.
Gruparea localităţilor după numărul de locuitori
CATEGORII DE 7UMĂR DE LOCALITĂțI
MĂRIME A TOTAL URBA7E RURALE
LOCALITĂŢILOR
(număr de locuitori an
2002)
Peste 200000 1 1 0
5001-7000 3 2 1
4001-5000 3 1 2
3001-4000 7 0 7
2001-3000 9 0 9
1001-2000 31 0 31
501-1000 31 0 31
101-500 43 0 43
5-100 10 0 10
TOTAL 138 3 135

3.1. Localităţi urbane

Reţeaua de localităţi urbane cuprinde un municipiu şi trei oraşe însumând o populaţie
de 239610 locuitori (an 2006) pe o suprafaţă de 46173ha (9,68% din suprafaţa
judeţului).
Analiza distribuţiei populaţiei în cadrul reţelei de localităţi indică o mare concentrare
de populaţie urbană în municipiul reşedinţă de judeţ (216814 locuitori), respectiv
58,97% din populaţia totală a judeţului şi 90,48% din populaţia urbană(cartograma 1).
Populaţia municipiului Brăila reprezintă 13,7% din totalul populaţiei urbane a
Regiunii Vest, fiind al treilea ca mărime după Constanţa (305550 locuitori) şi Galaţi
(296697 locuitori).
Celelalte oraşe sunt de talie foarte mică: populaţia lor variază între 4097 locuitori
(Făurei) şi 11383 locuitori (Ianca).
Comparând populaţia din UAT-uri se remarcă faptul că oraşul cel mai mic, Făurei
4097 locuitori este întrecut de 2 comune: Chiscani(5490 locuitori) şi Movila
Miresii(4367 locuitori).
Oraşul Ianca are o populaţie de 11383 locuitori, fiind al doilea oraş ca mărime din
judeţ. Raportul dintre populaţia primelor două oraşe ca mărime (Ianca şi Brăila) este
de 1 la 19.
Oraşul Ianca grupează în teritoriul său administrativ 7 localităţi . Repartiţia populaţiei
într-un număr mare de localităţi reduce caracterul urban al oraşului, în oraşul propriu-
zis locuiesc circa 58,6% dintre locuitorii din teritoriul administrativ.
Oraşul Însurăţei cu 7321 locuitori, cu 4 localităţi componente, are o pondere de 91,3%
populaţie în localitatea urbană propriu-zisă.
În cadrul UAT urbane distribuţia populaţiei în localităţi prezintă variaţii mari. Astfel,
populaţia urbană este concentrată într-o singură localitate în : Brăila şi Făurei, în timp
ce Ianca şi Însurăţei au 6, respectiv 3 sate aparţinătoare, pe lîngă oraşul propriu-zis.
Din cauza risipirii populaţiei în localităţi numeroase cele două oraşe au valori
apropiate ale numărului de locuitori: Ianca- 6669 locuitori, iar Însurăţei- 6695
locuitori.
Din structura reţelei de localităţi lipseşte segmentul mediu, respectiv oraşele de talie
mijlocie (20-50 mii locuitori).
Evoluţia medie a populaţiei în localităţile urbane (la nivelul UAT) în perioada 2000-
2006 a înregistrat o reducere la 93,61%, din populaţia anului 2000, mai mare decât
evoluţia medie pe judeţ, de 95,31%.
Reducerea de populaţie în urban este mai accentuată şi comparativ cu cea înregistrată
de populaţia urbană a ţării (97,29%) şi cea înregistrată de populaţia urbană a Regiunii
Sud-Est (94,42%).
Comparativ cu aceşti indici de evoluţie, o situaţie mai gravă se remarcă în oraşele
Ianca şi Făurei. Municipiul Brăila se înscrie în valorile medii ale judeţului şi ale
Regiunii Sud-Est.

Oraşul Însurăţei are o situaţie relativ favorabilă, înregistrând o relativă stagnare de

populaţie.
Evoluţia populaţiei în UAT urbane 2000-2006

U.A.T. 7UMĂR DE LOCUITORI I7DICE DE
EVOLUŢIE
An 2000 An 2006 2000-2006 (an
2000=100)
1. Municipiul Brăila 230962 216814 93,87%
2. Oraş Ianca 12903 11309 87,64%
3. Oraş Însurăţei 7505 7321 97,54%
4. Oraş Făurei 4579 4166 90,98%
TOTAL 255949 239610 93,61%
Sursa: INS, an 2006
Analiza tipologiei funcţionale a localităţilor urbane, s-a realizat pe baza valorilor

populaţiei ocupate pe principalele ramuri de activitate ale economiei (Recensământ
2002). Se identifică astfel trei categorii funcţionale de oraşe: (50% şi peste populaţie
ocupată în industrie şi construcţii), de servicii (50% şi peste în sectorul terţiar),
combinaţii între aceste două categorii şi mixte (nici un sector nu înregistrează valori
peste 50%).
S-au identificat astfel următoarele :
- industriale complexe şi de servicii (populaţia ocupată în sectorul secundar este
cuprinsă între 50-75%, cea din servicii este între 25-50% face parte doar
municipiul Brăila.
- industriale şi de servicii : oraşul făurei şi oraşul Însurăţei
- oraşe mixte: oraşul Ianca.
3.2. Localităţi rurale
Judeţul Brăila avea la sfârşitul anului 2008 un număr de 40 comune.
În judeţ există o singură comună nouă, formată prin reorganizarea administrativă a
comunei Tudor Vladimirescu: comuna Cazaşu, declarată prin Legea 376/2003.
Dimensiunea medie a comunei în judeţ este de 3201,3 locuitori, mai mică decât media
pe ţară de 3426 locuitori/comună.
Distribuţia populaţiei în UAT rurale (2006) indică o predominanţă a comunelor de
talie mijlocie:
• 3 comune au populaţia peste 5000 locuitori: Viziru, Tufeşti, Chiscani
• 20 comune au populaţia între 3001 şi 5000 locuitori

• 10 comune au populaţia între 2001 şi 3000 locuitori

• 7 comune au mai puţin de 2000 locuitori, cea mai mică fiind Racoviţa, cu
1309 locuitori.
Distribuţia teritorială a comunelor după numărul de locuitori relevă o concentrare a
comunelor cu populaţie numeroasă (Viziru, Tufeşti, Chiscani, Şuţeşti, Movila Miresii,
Ulmu, Victoria, Dudeşti) în zonele centrale şi în apropierea municipiului Brăila, a
oraşului Însurăţei, în strictă relaţie cu arterele de circulaţie( DN 21, DN 2B, DN22, DJ
212, CF).
Cele mai mici comune sunt situate în zonele periferice ale judeţului, respectiv în nord,
vest şi sud-est (Racoviţa, Scorţaru Nou, Surdila-Greci, Frecăţei, Gemenele, Romanu,
Siliştea, Râmnicelu, Tudor Vladimirescu, Grădiştea).
Gruparea comunelor după numărul satelor componente
Comune 7umăr de % din total Populaţie comune % populaţiei din total
comune comune populaţie rurală
(locuitori)
TOTAL din care: 40 100 127862 100
cu un sat 4 10,0 15727 12,3
cu două sate 11 27,5 39365 30,8
cu trei sate 9 22,5 28575 22,4
cu patru sate 7 17,5 19847 15,5
cu cinci sate 4 10.0 12911 10,1
cu şase sate 5 12,5 11437 8,9
Sursa: INS, an 2006
Structura reţelei de localităţi rurale prezintă unele particularităţi, cum ar fi :

- mărimea medie a satelor este de 955,6 locuitori pe sat, dimensiune superioară
mediei pe ţară de de 782,4 locuitori/ sat;
- numărul mediu de sate într-o comună este de 3,35, mai mic decât media pe ţară de
4,4 sate/comună;
- predomină comunele cu număr mediu şi mic de sate: 37,5% dintre comune au 1-2
sate; 22,5% au 3 sate, grupând 65,5% din populaţia rurală; 53,1 % din populaţia
rurală locuieşte în comune cu 2 şi 3 sate ;
- doar 9 comune au peste 5 sate în componenţa lor;
- majoritatea satelor (84), respectiv 62,7% din totalul lor au populaţia mai mică de
1000 locuitori ;
- peste o treime dintre sate au sub 500 de locuitori, iar 10 sate au populaţia sub 100
de locuitori ; se remarcă Gura Gârluţei şi Nicoleşti cu 6, respectiv 5 locuitori ;
- un procent important de sate au între 1000 şi 2000 locuitori (23,1%) ;
- 10 sate au peste 3000 locuitori ;
- sunt situate în UAT urbane 9 localităţi rurale, majoritatea în oraşul Ianca ;
mărimea lor variind între 1520 locuitori (Plopu) şi 55 locuitori (Gara Ianca).

Distribuţia teritorială a comunelor cu sate numeroase şi de mici dimensiuni sunt mai

frecvente în partea de nord, centrală şi de sud-est a judeţului: în comunele Salcia
Tudor, Măxineni, Scorţaru Nou, Siliştea, Romanu, Racoviţa, Gemenele, Stăncuţa,
Berţeştii de Jos, Frecăţei, Măraşu, Cireşu, Galbenu, Traian, Surdila-Greci. Comunele
din Insula Mare a Brăilei au număr mare de sate iar populaţia şi densitatea teritorială
sunt foarte reduse (ex.comuna Frecăţei, cu populaţie 1611 locuitori şi densitatea 3,7
locuitori/Kmp).
Comunele cu număr mic de sate sunt situate dispersat în teritoriu. Se poate remarca o
grupare pe axa diagonală Brăila-Bărăganu, în zona oraşelor Ianca-Făurei şi pe DJ 221.
Satele cele mai mari se întâlnesc frecvent pe traseele DN 22, DN 21 şi în apropiere de
municipiul Brăila. De asemenea o concentrare de localităţi se distinge în zona central
vestică, a oraşelor Ianca şi Făurei, în relaţie cu CF.
Deşi judeţul se înscrie în specificul zonelor de câmpie, în ceea ce priveşte
dimensiunea comunelor, respectiv gruparea populaţiei rurale în sate de talie relativ
mare, în judeţul Brăila se poate remarca faptul că numărul mare de sate determină
existenţa unor zone cu populaţie dispersată în localităţi de mici dimensiuni. Aceste
zone se conturează îndeosebi în partea de nord, centrală (între principalele artere de
circulaţie) şi cea de sud-est a judeţului.

III. ECO7OMIA JUDEȚULUI BRĂILA
1. Agricultura
SUPRAFATA TERITORIALA (HA) SUPRAFATA TOTALA
SUPRAFATA AGRICOLA
500000
476,576 476,576 476,576 476,576
450000
400000 388,428 388,100 387,470 387,392
350000
300000
2005 2006 2007 2008
Din suprafaţa totală de 476.576 hectare, suprafaţa agricolă a judeţului înregistra în

anul 2005, 388.428 ha, scăzând până la 387.392 ha, în anul 2008.
SUPRAFATA AGRICOLA IN FUNCTIE DE SECTOR
73,014 74,079 76,143 79,860
SUPRAFATA AGRICOLA
(SECTOR DE STAT)
SUPRAFATA AGRICOLA
(SECTOR PRIVAT)
315,414 314,021 311,327 307,532
2005 2006 2007 2008
În totalul suprafeţei agricole, ponderea deţinută de sectorul de stat deşi mult mai mică
decât cea a sectorului privat, a înregistrat pe parcursul anilor 2004-2008 o creştere de
la 73.014 ha la 79.860 ha.

SUPRAFATA AGRICOLA (HA)
50000
PASUNI
40000
VII SI PEPINIERE
33,304 33,144 33,003 VITICOLE
33,171
32,196 31,112 31,022
32,662
30000 28,625 30,445
28,950 30,414
PADURI SI ALTE
27,806 27,919 28,300 28,388 TERENURI
20000
APE SI BALTI
10000
4,805 4,825 4,817 4,492
ALTE
SUPRAFETE
0
2005 2006 2007 2008
În totalul suprafeţei agricole, păşunile deţin cea mai mare pondere, înregistrând o
creştere în anul 2008 ajungând la 33.171ha, faţă de anul 2007, fără a atinge însă
valoarea deţinută în 2005, 33.304ha.
CEREALE PENTRU BOABE
SUPRAFATA CULTIVATA (HA) PRODUCTIE (TONE)
800000 741,967
700000
611,560
580,819
600000
500000
400000 287,495
300000
178,706 179,815
200000 159,517
253,729
100000
0
2005 2006 2007 2008
Suprafaţa alocată culturilor de cereale pentru boabe a ajuns în anul 2008 la aproape
180.000 ha, după ce în anul 2007 ajunsese la 253,729 ha. Producţia de cereale
aferentă acestor suprafeţe a fost de 611,560 în 2008, respectiv 287,495 tone pentru
2007.

În categoria cereale pentru boabe sunt incluse culturile de: grâu, secară, orz, orzoaică
etc.
PLANTE ULEIOASE
250000
212,076
200,203
200000
167,090
150000
111,282
108,322 110,245
100000 92,110
108,285
50000
0
2005 2006 2007 2008
Suprafaţa alocată culturilor de plante uleioase este în scădere începând cu anul 2006
când ajunge la o valoare de peste 110.000 ha, urmând ca în anul 2008 să fie cultivate
pe mai putin de 100.000 ha, însă cu o producţie aferentă de 167.090 tone.
În categoria plante uleioase sunt incluse culturile de: floarea soarelui, rapiţă etc.
FURAJE VERZI
60000
51,907
50000
40000
30000
19,151
20000 17,695 16,818 16,484
16,513
16,942
10000
3,029
0
2005 2006 2007 2008

Suprafaţa alocată pentru furajele verzi a depaşit 15.000 de hectare şi este mai mică în
comparaţie cu anul 2007. Producţia pentru anul 2008 a înregistrat o creştere
semnificativă raportată la anul 2007, dar tot în scădere comparativ cu anii 2005 şi
2006.
În categoria furaje verzi sunt incluse culturile de: lucernă, porumb verde furajer etc.
FURAJE PERENE
350000 324,709
313,953
300000
250000
267,921
193,969
200000
150000
100000
50000
14,038 14,296 16,203 15,412
0
2005 2006 2007 2008
Pentru culturile de furaje perene suprafaţa cultivată este mai mică în anul 2008
(15.412) comparativ cu anul 2007, însă este în creştere dacă raportarea se face la
primii doi ani analizaţi. Producţia pentru culturile furajere perene a ajuns în anul 2008
la 267.921 tone.
În categoria furaje perene sunt incluse culturile de: lucernă, trifoi etc.

LEGUME
140000 130,092
120000
105,096
100000
80000 68,530
82,401
60000
40000
20000 7,248
7,592 7,301 5,708
0
2005 2006 2007 2008
Legumele au fost cultivate în anul 2008 pe suprafeţe mult mai mici comparativ cu
ceilalţi ani analizaţi. Dacă în anul 2005 suprafeţele cultivate cu legume erau de peste
7.500 ha, pentru anul 2008 acestea au ajuns la 5.700 ha. Producţia aferentă
suprafeţelor este în creştere în anul 2008 comparativ cu 2007, însă în scădere raportat
la anul 2005 sau 2006.
În categoria legume sunt incluse culturile de: cartof, tomate, usturoi, ardei etc.
Vii pe rod (producţie/suprafaţă)

Suprafaţa (ha) Produc ţia (tone)
20,000
18,999
18,000
16,000
14,363 14,282
14,000
12,000 11,734
10,000
8,000
6,000 4,810 4,631 4,827

3,986
4,000
2,000
0
2005 2006 2007 2008
În anul 2007, pentru culturile de vii pe rod s-a înregistrat cea mai mare producţie
(18.999 tone), raportată la ceilalti ani. Trendul pentru suprafaţa cultivată cu vii este în
scădere drastică începând din anul 2007.

LIVEZI SI PEPINIERE POMICOLE
12000
10,608
10000
8000
6,611
6000
6,050
4000
1,499
2000
730 730 751 640
0
2005 2006 2007 2008
Suprafaţa alocată livezilor şi pepinierelor pomicole este în scădere, ajungând în anul

2008 la 640 ha. Producţia aferentă de fructe a înregistrat cea mai mare valoare în anul
2006 când s-au obţinut 10,608 tone de fructe şi cea mai mică în 2007 cu 1.499 tone.
În categoria livezi şi pepiniere pomicole sunt incluse: pruni, meri, peri etc.
2. Întreprinderi
INTREPRINDERI ACTIVE
7000
6,862
6900
6800
6700
6,585
6600
6500
6400
6,330
6300
6200
6100
6000
2005 2006 2007
In anul 2007, în județul Brăila, exista un număr de 6.862 întreprinderi active, în

creștere față de anul precedent (6.568 întreprinderi active)

INTREPRINDERI ACTIVE
5608
539 MICROINTREPRINDERE
(0-9 SALARIATI)
2005
158
25 INTREPRINDERE MICA
(10-49 SALARIATI)
5811
586 INTREPRINDERE
MIJLOCIE (50-249
2006
SALARIATI)
160
28 INTREPRINDERE MARE
(PESTE 250 SALARIATI)
6048
643
2007
145
26
Microîntreprinderile au cea mai mare pondere în totalul întreprinderilor active din

judeţul Brăila, ajungând la un număr de 6048 în anul 2007.
Numărul întreprinderilor mari cu peste 250 de angajati este în scădere în anul 2007
comparativ cu 2006 şi ajunge la 26 de întreprinderi.

ASOCIATII FAMILIALE
INTREPRINZATORI PARTICULARI
PERSOANE INDEPENDENTE
5000 4,825
4500
4000
3500
3,089
2,996
3000
2500
2,199 1,963 1,951
2000
1500
1000
2005 2006 2007
În ponderea întreprinzătorilor particulari, în anul 2007, existau 3.089 persoane

independente şi 1.951 asociaţii familiale.
Numărul persoanelor independente a înregistrat o scădere bruscă în anul 2006 faţă de

anul 2005, ajungând de la 4.825 la 2.996 şi înregistrând apoi, o uşoară creştere, la
3.089 în anul 2007.
INTREPRINDERI ACTIVE PE ACTIVITATI CAEN
3420
COMERT 3457
3446
737
INDUSTRIA PRELUCRATOARE 757
767
565
TRANZACTII IM OBILIARE 630
718
330
CONSTRUCTII 360
447
386
TRANSPORTURI , DEPOZITARE SI COMUNICATII 404
430
328
AGRICULTURA, VANATOARE SI SIVICULTURA 353
378 2005
268
HOTELURI SI RESTAURANTE 285
316 2006
116
ALTE ACTIVITATI 130
144 2007
87
SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA 93
103
66
INTERM EDIERI FINANCIARE 77
69
5
PESCUIT SI PISCICULTURA 8
9
4
ENERGIE ELECTRICA SI TERM ICA,GAZE SI APA 5
7
4
INDUSTRIA EXTRACTIVA 3
1

Cele mai multe întreprinderi active sunt cele care au ca domeniu de activitate
comerţul, urmate de industria prelucratoare şi de cele care se ocupă de tranzacţii
imobiliare.
Numărul de întreprinderi active nu are o variaţie foarte mare în intervalul 2005-2007.

Se observă o uşoară creştere în majoritatea sectoarelor.
CIFRA DE AFACERI DIN UNITATI LOCALE ACTIVE

- MLD.LEI\MIL.RON -
3313
2651
2185
1701
1294
1208
660
480 437
379 340 347
284 298 299
125 116 161 132 183 187
2005 2006 2007
COM ERT INDUSTRIA PRELUCRATOARE
CONSTRUCTII ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA; GAZE SI APA
TRANSPORT; DEPOZITARE SI POSTA TRANZACTII IM OBILIARE
ALTELE
Cea mai mare cifră de afaceri raportată la unitățile locale active este înregistrată
pentru Comerţ, urmat la o distanţă destul de mare de industria prelucratoare. Trendul
este crescător pentru cele două sectoare economice.
În categoria altele au fost incluse: hoteluri şi restaurante, învăţământ, asistenţă sociala

etc.

PERSOANE ACTIVE IMPLICATE

PERSOANE IMPLICATEINÎN
PRINCIPALELE SECTOARE
UNITĂȚI LOCALE ECONOM ICE
ACTIVE
- NUMARPERSOANE
- NUMĂR PERSOANE --
28302 27890
26619
14638
13193 13738
6728
5596 5662
4455 4507 4641 3959
3759 3627 3863 3765
3208
2114 2064 2021
2005 2006 2007
INDUSTRIA PRELUCRATOARE COMERT
CONSTRUCTII TRANSPORT; POSTA SI COMUNICATII
TRANZACTII IMOBILIARE ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA; GAZE SI APA
ALTELE
Pentru industria prelucratoare şi comerţ lucrează cea mai mare parte a personalului
din unitățile locale active ale judeţului Brăila. Se observă o scădere a personalului din
unitățile locale active din industria prelucratoare şi o creştere a numărului de persoane
în unitățile locale active în comerţ.
3. Turismul
Deşi este situat într-o zonă de câmpie care nu beneficiază de forme de relief
spectaculoase, pe teritoriul judeţului Brăila se întâlnesc totuşi elemente geografice
reprezentative pe seama cărora se poate fundamenta dezvoltarea unui turism durabil.
Aceste elemente sunt fluviul Dunărea cu lacurile adiacente şi fondul piscicol aferent,
resursele hidrominearale cu calităţi terapeutice dovedite, ariile protejate - dintre care
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei joacă un rol important şi lacurile piscicole din
bazinele râurilor Buzău şi Călmăţui.
3.1. Resursele turistice naturale
Cadrul natural al judeţului se prezintă destul de monoton, dar are în componenţă şi
areale de mare atractivitate turistică. Acestea sunt legate în principal de hidrografie -
cursul fluviului şi lacurile, destul de numeroase, cu apă sărată sau dulce şi de
vegetaţia forestieră şi ierboasă asociată Luncii Dunării şi mai ales Parcului Natural,
care îmbogăţeşte aspectul cadrului natural prin peisaje pitoreşti, asemănătoare Deltei.
Fluviul Dunărea dispune de un potenţial de mare valoare turistică, constituit din
luciul de apă, fondul piscicol al apelor, ostroavele şi insulele formate de braţele
desprinse din Dunăre, fondul forestier asociat, avifauna şi fauna terestră, potenţialul
navigabil al fluviului în scop turistic. La extremitatea sudică a judeţului apele

fluviului se ramifică, iniţial în două braţe – Dunărea Veche şi Cremenea, care închid
între ele Insula Mare a Brăilei, apoi, Braţul Vâlciu, desprins din Dunărea Veche,
delimitează, împreună cu Braţul Cremenea, Balta Mică a Brăilei, declarat teritoriu cu
regim protectiv, sub numele de Parcul Natural Balta Mică a Brăilei. Din lungimea
cursului Dunării, 80 km din malul stâng mărginesc spre est judeţul Brăila, prin Braţul
Dunărea Veche sau Măcin. Valorificarea prin turism a resurselor fluviului deschide
largi perspective dezvoltării turistice a judeţului; lansarea proiectului guvernamental
„Croaziere pe Dunăre” ar contribui la introducerea în circuitul turistic european al
judeţului şi conectarea oraşului Brăila la marile oraşe dunărene ale Europei.
„Parcul atural Balta Mică a Brăilei” reprezintă în plan turistic o resursă
importantă în dezvoltarea şi promovarea turismului ecologic şi ştiinţific. Pe plan
mondial, un segment din ce în ce mai mare de turişti sunt interesaţi de aceste forme de
turism, iar ariile protejate, cu medii de viaţă cât mai sălbatice, reprezintă destinaţii de
excelenţă pentru foarte mulţi tineri, oameni de ştiinţă sau iubitori ai naturii de toate
vârstele. Balta Mică a Brăilei, declarată sit RAMSAR în anul 2001, conservă, pe o
suprafaţă de peste 245 km2, complexe de ecosisteme acvatice, terestre şi mixte, în
regim liber de inundaţie. Pe teritoriul parcului au fost identificate 19 tipuri de habitate
(păduri de sălcii, lacuri eutrofe naturale, zăvoaie cu plopi şi sălcii, mlaştini, tufărişuri,
pajişti umede de luncă, pajişti stepice), din care 9 sunt pe Lista Directivei Habitate
Faună şi Floră. Prin Planul de management al parcului au fost stabilite, de către
Administraţia Parcului, modalităţile şi nivelul optin de valorificare prin turism a
resurselor naturale, prin activităţile permise a se desfăşura în parc, astfel:
formele de turism ce pot fi practicate pe teritoriul parcului – ecoturismul, turismul
ştiinţific şi educaţional, drumeţia, turismul ecvestru, turismul nautic;
gradul de suportabilitate al parcului prin numărul maxim zilnic şi anual de turişti
ce pot vizita zonele de conservare specială, pentru evitarea degradării resurselor şi
antropizării mediului: la nivelul parcului - circa 8.000 de turişti anual pentru un
sejur mediu de 5 zile, ceea ce înseamnă 42.500 zile turist; pentru zonele de
protecţie integrală – 15 tuişti pe zi pentru Zona de conservare specială Fundu
Mare şi 25 de turişti pe zi pentru Zona de conservare specială Egreta;
amenajări turistice şi amplasamentul acestora – sunt permise doar în zona de
dezvoltare durabilă a activităţilor umane – cele două zone dig-mal, unde se pot
realiza construcţii în conformitate cu dispozitiile legale în vigoare, cu avizul
Consiliului Ştiinţific al Parcului şi cu aprobarea Agenţiei Naţionale pentru Arii
Naturale Protejate.
Rezervaţia naturală Pădurea Cameniţa, în suprafaţă de 1,30 ha, se află pe teritoriul
comunei Şuţeşti; este importantă pentru turism prin aspectele peisagistice şi valoarea
florei şi faunei adăpostite.
Rezervaţia naturală Lacul Jirlău – Vişani, este un lac format pe cursul inferior al
râului Buzău, situat pe teritoriul administrativ al comunelor Jirlău, Vişani şi Galbenul
şi are o suprafaţă a luciului de apă de 930 ha. Lacul are importanţă turistică prin
fondul piscicol pe care îl deţine şi prin aspectele peisagistice ale oglinzii de apă.
Pădurea Viişoara este situată pe teritoriul administrativ al oraşului Însurăţei şi al
comunei Berteştii de Jos, la circa 10 km de oraş, în apropierea şoselei ce leagă
municipiul Brăila de Slobozia (DN 21) şi se întinde pe circa 600 hectare. Valoarea
pentru turism este dată de speciile forestiere componente (stejarul brumăriu, stejarul,

frasinul, arţarul tătăresc) şi fondul cinegetic adăpostit (căprioare, fazani, mistreţi,

iepuri).
Lacurile de câmpie şi de luncă de pe teritoriul judeţului Brăila sunt numeroase, peste
30 la număr, a căror geneză şi caracteristici hidrochimice conduce la gruparea lor în
mai multe categorii. Cele mai importante pentru dezvoltarea turismului sunt cele
sărate, cu caracter terapeutic şi cele foarte slab mineralizate, utilizate ca lacuri
piscicole.
Lacurile piscicole sunt ca prezenţă cele mai numeroase, dar nu toate au amenajări
specifice care să le recomande a fi de interes turistic. Cu toate acestea, prin poziţia lor
geografică şi aspectele peisagistice date de oglinda de apă şi cadrul natural
înconjurător prezintă oportunităţi în dezvoltarea turismului.
Lacul Lutu Alb este situat pe teritoriul administrativ al comunei Movila Miresii, în
apropierea DN 22 (Rm. Sărat – Brăila – Tulcea – Constanţa), la circa 1 km este
populat cu specii piscicole de genul caras, şalău, ştiucă, crap, plătică, somn, biban,
şoim, roşioară ş.a. Lacul este alimentat permanent cu apă din Dunăre, ceea ce face să
nu fie afectat de perioadele de secetă şi prin urmare, în jurul lui se dezvoltă vegetaţia
şi avifauna specifică lacurilor de câmpie, ceea ce îi sporeşte atractivitatea peisagistică
şi implicit turistică. Au fost amenajate prin fonduri europene (SAPARD) standuri de
pescuit pe mal sau pe platforme montate în larg şi se asigură facilităţi pentru cazare şi
alimentaţie.
Lacul Blasova s-a format pe un vechi meandru părăsit al fluviului Dunărea - braţul
Dunărea Veche sau Măcin. Este situat în Insula Mare a Brăilei (spre extremitatea sa
estică), pe teritoriul administrativ al comunei Frecăţei, având o suprafaţă de circa 400
ha. Accesul este doar rutier şi se realizează, de la trecerea Dunării cu bacul spre
insulă, pe DJ 212A - circa 16 km, până la intersecţia cu drumul comunal Dc 59, apoi
aproximativ 4 km pe drumul comunal pâna la lac, în zona campingului. Atracţia
turistică a lacului este dată de oglinda de apă, cadrul natural pitoresc în care este
aşezat, având Vârful Turcoaia (341 m alt.) spre linia de est a orizontului şi vegetaţia
specifică de deltă, la care se adaugă fondul piscicol reprezentat prin specii valoroase
precum cele de crap, caras, somn. Nu există amenajări specifice pentru pescuit şi nici
spaţii de primire turistică.
Lacul are în prezent un important rol piscicol, dar funcţia de bază poate să fie cea
turistică, prin oportunităţile şi posibilităţile de amenajare pe terenul din jurul lacului,
în zona construcţiilor deja existente (fostul Camping Blasova, Tabăra Blasova,
structuri cu destinaţie turistică aparţinând unor societăţi - SC Electrica SA, SC
PROMEX SA, SNP PETROM SA, SC TURK ROM SA, CNADNR SA, BRAIFOR).
Este întocmită în prezent o documentaţie de urbanism, la Faza PUD, prin care se
propune o lotizare, cu 104 loturi de 250 m2 şi 3 loturi de 1200 m2, desfăşurată paralel
cu drumul de acces, pentru case de vacanţă şi construcţii cu destinaţie turistică, pe un
teren al Consiliului Judeţean Brăila.
Lacul Zăton, cunoscut şi sub numele de „Japşa Plopilor”, de asemenea un meandru
părăsit al Dunării / Braţul Dunărea Veche (sau Braţul Măcin), se află în extremitatea
de sud-est a Insulei Mare a Brăilei, pe teritoriul administrativ al comunei Măraşu,
având o suprafaţă de aproximativ 95 ha. Lungimea actualului meandru, în formă de
potcoavă, este ce circa 800 m, lăţimea cuprinsă între 20 – 50 m, iar adâncimea de

aproximativ 3,5 m. Accesul auto se realizează, de la trecerea Dunării cu bacul spre

insulă, circa 44 km pe DJ 212A şi circa 6 km pe drum comunal (Dc 62) şi de
exploatare. Mai există varianta trecerii cu bacul a braţului Dunărea Veche (sau Măcin)
dinspre judeţul Constanţa, de pe DH 222 / localitatea Gârliciu spre satul Cistia /
comuna Măraşu, apoi se urmează traseul DC 57 şi drumul de exploatare - circa 2 km
de la Dunăre.
Lacul este populat cu specii piscicole precum caras, crap, sanger, novac, pretabile la
piscicultura în sistem natural. Valoarea turistică a lacului este dată de oglinda de apă
şi vegetaţia aferentă de tip deltă (stufăriş) a căror asociaţie formează peisaje deosebit
de atractive, completate cu fondul piscicol şi faunistic. Nu există amenajări specific
turistice în jurul lacului, doar sediul unei ferme agricole în imediata vecinătate, dar
prezenţa drumului de acces şi a liniei de alimentare cu energie elctrică se constituie în
oportunităţi care susţin valorificarea turistică a lacului.
Lacurile sărate din Câmpia Bărăganului, situată la nord de râul Ialomiţa, au ape cu un
conţinut ridicat de cloruri şi sulfaţi alcalini, la care se mai adaugă bromuri şi ioduri de
sodiu, alături de cantităţi apreciabile de nămol terapeutic, motiv pentru care au fost
recomandate de aproape un secol, de cercetătorii balneologi, în tratamentul balnear.
Numeroase studii geomorfologice şi geologice, hidrochimice au avut ca scop
explicarea originii lacurilor şi a salinităţii acestora. Astfel, s-a stabilit că din punct de
vedere al genezei, lacurile pot fi grupate în trei categorii - lacuri situate în lunca
Dunării şi a râurilor, situate la confluenţa unor râuri sau situate în depresiuni fără
scurgere, iar salinitatea provine din aporturile de săruri pe calea apelor subterane
(izvoare), din afluxul de ape freatice limitrofe sau prin spălarea de către apele de
şiroire a sărurilor depuse în capilarele rocilor. Dintre lacurile sărate ale Câmpiei
Romîne, de pe teritoriul judeţului Brăila, s-au exploatat în diverse perioade sau se
exploatează parţial, prin amenajări simple sau prin instalaţii corespunzătoare,
resursele terapeutice ale lacurilor Balta Albă, Lacul Sărat / Brăila, Câineni şi Movila
Miresii.
Lacul Câineni – este situat spre extremitatea vestică a judeţului, pe partea stângă a
râului Buzău. Aparţine, din punct de vedere administrativ, satului Câineni – Băi, sat
component al comunei Vişani, accesul spre lac se realizează pe cale rutieră.
Caracteristici geomorfologice∗ – lacul are o formă alungită, suprafaţa lacului este în
medie de 96 ha, din care aproape 2 ha sunt acoperite cu stuf. Caracteristicile
hidrochimice ale apei lacului au suferit modificări determinate de regimul
pluviometric şi de perioadele de secetă. Apa minerală este de tip clorurată, sulfatată,
sodică, magneziană, calcică, hipertonă.
Caracterizarea calitativă a nămolului. Analizele fizico-chimice efectuate de-a lungul
anilor de către Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi
Balneoclimatologie, asupra stratului de nămol ce se exploatează în mod curent pentru
tratament balneologic, au evidenţiat un nămol mineral cu următoarele caracteristici:
(umiditatea - depăşeşte cu puţin 50 %; substanţe minerale – în jurul valorii de 38 %;
substanţe volatile – 5 - 6 % ; acizi humici - 0,6 %; conţinut de H2S), care îl apropie
∗
Determinarea, omologarea şi valorificarea potenţialului balnear al judeţului Brăila - Colectiv, IMFBRM,
Ministerul Sănătăţii, Bucureşti, 1984. Arhiva I,CDT

de nămolul Lacului Techirghiol. Mineralizarea fazei lichide a nămolului (circa 24 g/l)

este comparabilă cu cea a apei lacului.
Pentru o evaluare actuală a stării nămolului mineral a fost realizat, în luna august,
2008, un set de analize fizico-chimice, microbiologice şi implicit recomandările
terapeutice, de către Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi
Balneoclimatologie, singurul laborator acreditat de Ministerul Sanătăţii pentru analiza
factorilor naturali terapeutici, care, conform buletinelor de analiză ataşate, confirmă
menţinerea caracteristicilor fizico-chimice, microbiologice şi implicit ale calităţilor
terapeutice ale nămolului din lac.
Lacul Movila Miresii – este situat pe teritoriul administrativ al comunei omonime
(spre limita estică a acesteia). Accesul se face doar rutier, lacul fiind situat de-a lungul
drumului naţional DN22.
Caracteristici geomorfologice∗ – lacul are o formă alungită, lăţimea de 0,9 km şi o
suprafaţă a oglinzii de apă de circa 184 ha, variabilă în funcţie de precipitaţii.
Adâncimea maximă a apei nu depăşeşte 0,5 m, zona cea mai adâncă fiind situată în
partea central – sudică a cuvetei lacustre. Dimensiunile şi implicit adâncimea lacului
sunt influenţate în mod direct de cantitatea de precipitaţii. Face parte din categoria
lacurilor formate în depresiuni fără scurgere.
Caracteristicile hidrochimice ale apei, stabilite prin analize realizate în diverse etape,
au evidenţiat variaţii ale mineralizării totale (35,7 g/l – 137,9 g/l), determinate de
condiţiile climatice, în special regimului de precipitaţii. Tipul hidrochimic de apă este
cel clorurat, sulfatat, sodic, magnezian, concentrat.
Caracterizarea calitativă a nămolului. Factorul terapeutic cel mai utilizat este
nămolul mineral, ale cărui caracteristici au fost determinate prin analize specifice de
către Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie
înnainte de anul 1984.
Analizele complexe realizate în luna august, 2008 au evidenţiat uşoare modificări ale
caracteristicilor fizice şi ale compoziţiei chimice, dar care nu afectează calităţile
terapeutice ale resursei hidrominerale.
Lacul Balta Albă – se află la limita între judeţele Buzău şi Brăila, cuveta lacustră
fiind împărţită între cele două judeţe. Partea atribuită judeţului Buzău aparţine
teritorial de comuna Balta Albă, o veche staţiune renumită la început de secol XX, iar
partea de lac atribuită judeţului Brăila este pe teritoriul administrativ al comunei
Grădiştea. Accesibilitatea este rutieră, pe DN 22 (E 85/Rm. Sărat – Grădiştea - Brăila
– Tulcea – Constanţa), comuna Grădiştea fiind situată la 50 km de municipiul Brăila,
reşedinţa de judeţ şi la 33 km de oraşul Rm. Sărat.
Caracteristici geomorfologice∗. Depresiunea lacustră Balta Albă s-a format în zona de
confluenţă a râului Buzău cu valea unui afluent, a cărei obârşie este în zona de
câmpie. Depresiunea se află într-o zonă de maximă subsidenţă a părţii estice a
Câmpiei Române, având altitudinea absolută la nivelul oglinzii de apă de 27,88 m.
∗
Determinarea, omologarea şi valorificarea potenţialului balnear al judeţului Brăila - Colectiv, IMFBRM,
Ministerul Sănătăţii, Bucureşti, 1984. Arhiva I,CDT
∗
Pricăjan A., Apele minerale şi termale din România. Ed. Tehnică, Bucureşti, 1972

Caracteristicile hidrochimice ale apei – apa lacului este clorurată, sulfatată, sodică,
slab magneziană, cu o mineralizaţie totală care variază, în diverse puncte şi adâncimi.
Caracterizarea calitativă a nămolului. Cercetările au pus în evidenţă un nămol
sapropelic de lac, negru, onctuos, foarte valoros terapeutic prin conţinutul în acizi
humici. Grosimea medie a stratului de substanţă peloidă este de 0,30 m şi maximă de
0,90 m. Cantitatea de floră şi faună din apă şi condiţiile biotice ale lacului, creează
posibilitatea menţinerii fenomenului de peloidogeneză. Rezerva de nămol, calculată la
nivelul anilor ’70, prin metoda secţiunilor verticale paralele, era de 2.450.000 m3, din
care, pentru scopuri terapeutice, rezerva era de 1.800.000 m3.
Lacul Sărat (Brăila) – este situat în partea de SV a municipiului Brăila, la 7 km
distanţă. Pe seama acestei resurse naturale a luat naştere staţiunea turistică cu profil
balnear, Lacul Sărat, aflată în administrarea municipiului. Accesul este facil, pe
drumul european pe E 584 / DN 21.
Caracteristici geomorfologice. Depresiunea lacustră a fost iniţial mai extinsă, de circa
172 ha, dar prin amenajarea terasamentului căii ferate industriale spre combinatul de
la Chiscani (anul 1958), lacul a fost separat în două bazine: bazinul I, cu formă
aproape circulară, al cărui diametru este de circa 1 km, pe marginea căruia s-a
dezvoltat staţiunea şi bazinul II, mai întins ca suprafaţă, alungit pe direcţia
aproximativă N-S, cu o lungime de circa 2 km şi o lăţime de aproximativ 0,5 km,
nevalorificat prin turism. Cantitatea de apă din lac este puternic influenţată de
perioadele îndelungate de secetă, datorită lipsei aportului de apă freatică, una din
sursele de alimentare a bazinului lacustru.
Caracteristicile hidrochimice ale apei – din datele analitice din literatura de
specialitate rezultă că, pentru lacul I, există importante variaţii ale mineralizării totale
datorate aportului mai mare sau mai mic al precipitaţiilor, situate între 40 – 200 g /l.
După compoziţia chimică apa este de tip sulfatată, clorurată, sodică, magneziană,
concentrată, cu o bună omogenitate a volumului de apă, atât pe verticală, cât şi pe
orizontală.
Caracterizarea calitativă a nămolului. Culoarea nămolului cu propietăţi terapeutice
este negru şi negru-cenuşiu, iar sub aspectul compoziţiei chimice este de tip sulfuros,
cu componenta minerală în proporţie de până la 45 % şi soluţia de îmbibaţie puternic
mineralizată (între 90 - 120,26 g/l).
Calitatăţile terapeutice deosebite ale apei şi nămolului recomandă utilizarea acestora
în tratamentul balnear pentru tratare unor afecţiuni variate: reumatismale,
posttraumatice, neurologice periferice, ginecologice, dermatologice, endocrine.
Apele termale
Prin lucrările de cercetare geologo-structurală a teritoriului judeţului, de către IFLGS
Bucureşti, în anii ’80, au fost puse în evidenţă orizonturi de apă termominerală, prin
forajele executate la Însurăţei şi Mihai Bravu. Forajul de la Însurăţei, săpat până la
1.071 m adâncime, a interceptat un orizont acvifer între 941 m – 1.071 m, cu un debit
artezian de 16 l/s (circa 1.300 m3/zi), cu o temperatură a apei de 60° C. După
definitivarea lucrărilor sonda s-a stabilizat la un debit de 4,5 l/s (circa 400 m3/zi şi o
temperatură a apei de 60° C. Analizele fizico-chimice executate la laboratoarele

întreprinderii de prospecţiuni geologice, au evidenţiat o apă sulfuroasă, iodurată,

sodică, cu o mineralizare totală de 3,64 g/l.
3.2. Resurse turistice antropice
Obiectivele turistice antropice ale judeţului sunt preponderent culturale şi concentrate
în cea mai mare parte în reşedinţa de judeţ, municipiul Brăila. Multe din acestea au
fost declarate monumente şi incluse pe Lista monumentelor istorice 2004, conform
Ordinului 2314/ 2004, judeţul Brăila totalizând 163 de obiective, din care
municipuilui îi revin 115. O bună parte din acestea au valoare pentru turism, putând fi
introduse în circuite la nivel judeţean sau naţional.
Oraşul Brăila este atestat documentar pentru prima dată în anul 1368, într-un
document de pe vremea domnitorului provinciei Ţării Româneşti, Vlaicu Vodă, care
menţionează intensificarea comerţului pe „drumul Brăilei”. Numeroase documente
ulterioare vorbesc despre Brăila ca fiind cel mai important port de la gurile Dunării,
spre care se îndreaptau principalele drumuri comerciale medievale. Poziţionat la
marginea provinciei şi pe fluviul care transporta nu numai vase comerciale, dar şi
flote de război, oraşul a trecut de-a lungul secolelor prin perioade nefaste, care i-au
împiedicat dezvoltarea. Cucerit de turci în anul 1540 şi transformat în „raia”, numită
„Ibrail”, oraşul şi teritoriul din jurul său au fost stăpânire turcească timp de aproape
trei secole. Toate evenimentele istorice la care oraşul a luat parte şi-au pus amprenta
asupra vieţii economice, sociale şi culturale, iar ceea ce a dănuit peste veacuri
reprezintă în prezent o moştenire culturală intangibilă a locului. Centrul vechi al
oraşului, organizat în formă de semicerc faţă de cursul Dunării, cuprinde ansambluri
de locuinţe şi case individuale a căror valoare culturală şi istorică a determinat
includerea lor pe Lista monumentelor istorice şi protejate prin legi speciale. Între
acestea, reprezentative pentru turism sunt:
Muzeul Judeţean Brăila - a fost înfiinţat prin decret regal, în anul 1881;
adăposteşte colecţii de arheologie, istorie, artă plastică şi decorativă, etnografie şi artă
populară, ştiinţele naturii, memoriale;
Clădirea Teatrului „Maria Filotti” (1896) – este o instituţie culturală, cu o
tradiţie de peste o sută de ani, bogată în reprezentaţii teatrale de prestigiu. Clădirea a
fost inaugurată la 11 decembrie 1896, sub numele de “Teatrul Rally” şi a găzduit
actori de marcă ai teatrului românesc (Hariclea Darclée, Maria Filotti); în anul 1969
primeşte numele renumitei artiste, originală din Brăila. Dispune de o sală de
spectacole în stil italian cu 369 de locuri, Sala Studio şi Sala de conferinţe; în foaiere
se pot organiza întruniri, expoziţii, concerte;
Biserica „Sf. Arhanghel Mihail” (înc. sec. al XVIII-lea) – este cea mai veche
biserică din cele existente în Brăila; iniţial a funcţionat ca lăcaş de cult musulman
(geamie), în anul 1831 a fost transformată în biserica ortodoxă, refăcută după planul
unor arhitrcţi ruşi, adăgându-i-se elementele specifice cultului ortodox; tavanul este
ornat cu baghete de lemn în stil oriental;
Biserica „Sf. ,icolae” (1860 . 1865) – este pictată de pictorul Petre Alexandrescu,
absolvent al Academiei de Pictură din Roma, cel care realizase la acea dată şi pictura
bisericii Mănăstirii Antim din Bucureşti, într-un stil de inspiraţie renascentistă italiană
şi a fost sfinţită de catre Episcopul Dunării de Jos Galaţi;
Biserica „Buna Vestire” – fostă biserică greacă, construită în 1872, în stil
bizantin, cu aprobarea domnitorului Al. I. Cuza; interiorul este o combinaţie de stiluri
(bizantin, neogrecesc, gotic, de influenţă renascentistă), determinată şi de adăugirile şi

renovările ulterioare. Pridvorul susţine un balcon pe patru coloane de marmură albă;

la rândul său, balconul executat tot din marmură, susţine tot prin patru coloane cea
de-a doua cupolă, cu orologiul bisericii. Biserica a fost construită între 1863 – 1872,
după planurile arhitectului grec Avraam Ioanidis din Brussa. Lăcaşul are dimensiuni
impunătoare (43,5 m lungime, 21,5 m înălţime), păstrează vitralii deosebit de
valoroase şi picturi murale, în interior, realizate de Gheorghe Tăttărescu, Constantin
Livadas Liochis şi Belizarie. Podoaba bisericii este mormântul lui Iisus Hristos,
executat în lemn sculptat şi candelabrul central din cristal de Murano şi alte cinci
candelabre din cristal de Boemia;
Biserica „ Sf. Apostoli Petru şi Pavel” (1872-1894);
Palatul Agriculturii (1923 – 1929) – a fost construit după planurile arhitectului
Florea Stănculescu;
Moara Violatos (1898) – clădire construită de Anghel Saligny;
Silozurile Anghel Saligny (1887 – 1891) – construite după planurile inginerului
român Anghel Saligny, la care s-au folosit, pentru prima oară în lume, prefabricate de
beton armat;
Gara fluvială (1906 – 1907);
Ansamblul Piaţa Traian (sec. al XIX-lea);
Ansamblul Str. M. Eminescu (sec. al XIX-lea);
Casa memorială „Panait Istrati” (sf. sec. XIX);
Casa Petre Ştefănescu Goangă (sf. sec. XIX);
Casa Ana Aslan (sf. sec. XIX);
Casa D. D. Perpesicius (mijlocul sec. XIX);
Fântâna arteziană – Piaţa Traian, în parc;
Faleza Dunării – un loc de plimbare şi agrement pentru turişti şi localnici;
Parcul – monument, amplasat în SV oraşului, un loc de recreere întins pe o
suprafata de 90 ha.
Mănăstirea Măxineni (1636 – 1637, ref. în 1859) – monument de arhitectură, inclus
pe Lista monumentelor istorice, este una dintre cele mai importante şi frumoase
ctitorii ale lui Matei Basarab, realizată ante 1637, pe locul unei biserici de nuiele.
Mănăstirea reprezintă un punct strategic militar de mare importanţă în acele vremuri
pentru Ţara Romînească, ceea ce explică grosimea zidurilor sale, de aproape un metru
şi jumătate şi a fundaţiei, de doi metri şi jumătate. Pisania lăsată aici de Matei Basarab
şi soţia sa Elena Doamna, reprodusă de istoricul Nicolae Iorga, explică împrejurările
în care a fost ridicată mănăstirea şi rolul pe care trebuia să îl îndeplinească, drept
punct fortificat de apărare. Construcţia este în plan triconic, cu turlă pe naos;
pronaosul este despărţit de naos printr-un mare arc în consolă. Ancadramentele de
piatră sunt bogate, cu decoraţii vegetale. Din cauza inundaţiilor repetate ale Siretului
locuitorii vechiului sat se mută la circa 10 km, lăsând mănăstirea în părăsire, iar în
urma cutremurelor construcţia se degradează şi mai mult; este refăcută „din temelii”
în perioada 1856 – 1862, prin cheltuiala egumenului Chiprian. În timpul primului
război mondial, din cauza luptelor care s-au dat în zonă, este distrusă din nou, zidurile
groase ale mănăstirii prăbuşindu-se la 17 februarie 1917, lovite de obuzele tunurilor
germane. Rămâne o bună perioadă un loc pustiu, iar după 1976 devine obiect de
studiu pentru o echipă de arheologi din Brăila care reconstituie pe plan biserica şi

anexele. După 73 de ani de părăsire, în anul 1990, se reiau slujbele, ţinute în poiana
alăturată, după rânduiala bisericească şi mănăstirea intră în reorganizare. În prezent,
lăcaşul de cult este în reconstrucţie, cu fonduri de la Ministerul Culturii.
Conacul Orezeanu (1908), comuna Traian - monument de arhitectură, inclus pe Lista
monumentelor istorice. Odinioară, proprietate a generalului T.C. Orezeanu, fost
ministrul al Căilor Ferate înainte de anul 1945 şi renumit pentru bogăţia şi frumuseţea
sa arhitecturală, conacul în prezent este o ruină, din care se mai văd doar urmele unor
vitralii, ale unor ferestre cu geamuri de cristal şi un îngeraş sculptat pe unul dintre
pereţii rămaşi în picioare. În spatele conacului se mai păstrează grajdurile şi ruinele
unor anexe.
Ansamblul de arhitectură populară, satul Corbii Mari, comuna Măxineni – cuprinde
perimetrul din vatra satului, între locuinţele Chirpac Nicolae – Sandu Virgil.
Biserica „Sf. icolae” (înc. sec. XIX) – satul Lacul Rezii, oraşul Însurăţei.
Mănăstirea Lacu Sarat - staţiunea Lacu-Sărat, construcţie în întregime din lemn,
amplasată într-un cadru natural atactiv; este un important punct de atracţie pentru
turiştii sosiţi în staţiune.
Zona etnografică Brăila∗ – cercetările ultimelor decenii au evidenţiat un bogat fond
autohton de cultură populară românească, în care se remarcă: locuinţa, construită în
sistemul „paiantei”, amenajarea interiorului, ştergare cusute din cânepă, din bumbac
gros numit „tiriplic” şi din borangic, ţesăturile din lână numite „foiţe” de perete, de
pat, scoarţa şi păretarul – decorate cu motive geometrice şi antropomorfe stilizate
realizate predominant în roşu şi negru, meşteşuguri legate ocupaţiile tradiţionale
(pescuit, păstorit, „prisecărit”, agricultura, vânătoare, viticultură); costumul popular se
încadrează în portul popular al Dunării de Jos; obiecte din creaţia populară locală se
află în Muzeul Brăilei – colecţia de etnografie şi artă populară.
Datorită poziţiei sale geografice şi ca renumit port la Dunăre aflat la confluenţa unor
mari drumuri comerciale ale Ţării Romîneşti, dar şi din sud-estului Europei, pe
meleagurile Brăilei au poposit şi s-au stabilit negustori din diverse zone, cu precădere
din sudul Dunării. Populaţiile nou venite au format comunităţi etnice care şi-au adus
aici cultura şi tradiţia zonei de origine care a interferat cu cea a populaţiei locale.
Multiculturalismul oraşului Brăila şi-a pus amprenta asupra vieţii sociale şi
economice, sporindu-i valoarea etnoculturală şi implicit cea turistică.
Importanţa valorilor culturale materiale sau spirituale (istorice, arheologice,
arhitecturale, urbanistice, etnografice) incluse în patrimoniul cultural, ca rezervă şi
alternativă de dezvoltare, a determinat conştientizarea necesităţii unei amenajări
responsabile a teritoriului care să aibă în vedere reabilitarea, conservarea, protejarea şi
punerea în valoare corespunzătoare a acestui patrimoniu.
Patrimoniul cultural trebuie să fie privit ca un factor de dezvoltare integrată. Noţiunea
de “valorificare” inseamnă de a pune în valoare dimensiunile etică, culturală,
ecologică, economică, socială şi politică ale unui patrimoniu. Valorificarea
patrimoniului cultural este un factor de coerenţă, în măsura în care diferitele aspecte
ale valorificării asociază în aceeaşi strategie de dezvoltare diversele inter-relaţii ale
∗
Stoica Georgeta, Petrescu P. – Dicţionar de artă populară. Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1997

patrimoniului cultural cu teritoriul. Trebuie să se considere patrimoniile şi teritoriile

ca locuri de intâlnire intre culturi, atât în spaţiu ca şi în timp. Valorificarea este un act
complex care trebuie să constituie un obiect permanent de cercetare, de dezvoltare, de
informare şi de formare.Valorificarea patrimoniului cultural, obiectiv strategic
specific de dezvoltare spaţială, se poate realiza prin gestionarea creativă a peisajelor
culturale precum şi a patrimoniului cultural.
Manifestări, festivaluri – la Brăila au loc manifestări culturale repetabile, cu dată
fixă, mai renumite fiind: Festivalul de muzică uşoară "George Grigoriu" ; Festivalul
naţional de muzică folk "Omul cu o chitara" ; Festivalul şi Concursul Internaţional
de canto "Hariclea Darclee" ; Concurs internaţional de muzică populară; Concursul
de pantomimă şi teatru mimat. Aceste manifestări care atrag mulţi participanţi iubitori
de muzică, o bună parte dintre aceştia sunt veniţi din afara zonei sau a ţării, în scop
turistic.
Valenţe turistice, în zona de etnografie şi folclor, mai prezintă localităţile rurale
Gropeni şi Ianca, zona etnografică Corbu Vechi (ţesături de lână, scoarţe, port
popular, ocupaţii tradiţionale), muzeul de etnografie şi folclor din com. Gropeni.
Din informaţiile prezentate anterior, se observă că judeţul Brăila dispune de un
potenţial turistic foarte variat şi cu valenţe culturale bine conturate, ce trebuie
promovat, valorificat eficient şi durabil.
3.3. Forme de turism practicabile
Diversitatea, volumul şi valoarea resurselor turistice din judeţ favorizează practicarea
unor forme de turism variate, respectiv:
Turismul balnear este favorizat de existenţa unor resurse balneoturistice
deosebite, reprezentate de lacurile: Lacu Sărat (singurul valorificat în prezent), Movila
Miresii, Câineni şi Balta Albă. Se poate spune că baza de tratament nu se situează la
nivelul cantităţii şi calităţii factorilor naturali de cură, ceea ce contribuie la frânarea
lansării pe piaţa turistică a valorosului potenţial balnear de care dispune judeţul
Brăila;
Turismul urban se referă la petrecerea timpului liber, a vacanţelor în oraşe, pentru
vizitarea acestora şi pentru desfăşurarea unor activităţi de natură foarte diversă, cum
ar fi vizite la rude, întâlniri cu prietenii, vizionarea de spectacole, expoziţii, efectuarea
de cumpărături, călătorii de afaceri etc. Prin urmare, se poate spune despre un oraş, iar
în cazul de faţă de spre municipiul Brăila, că este un câmp de interferenţă a diferitelor
tipuri majore de turism.
• Turismul cultural este în plină expansiune, deoarece nivelul de cultură şi
gradul de civilizaţie cresc de la an la an, amplificând dorinţa de cunoaştere a turiştilor.
Municipiul Brăila dispune de un patrimoniu cultural deosebit, ceea ce face ca turismul
cultural să reprezinte principala nişă de dezvoltare a activităţii turistice. Obiectivele
turistice precum Centrul Istoric, Muzeul Brăilei, Teatrul „Maria Filotti”, Biserica
Grecească (1863-1872), Biserica “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” (fostă moschee
- sec. XVII), sunt puncte de reper pentru cultura şi istoria acestor locuri.
• Turismul de afaceri – existenţa unui mediu economic dinamic, favorizat de
amplasarea oraşului pe malul Dunării şi a numeroase facilităţi de conferinţe în
hotelurile din oraş (hotel Belvedere – 130 locuri; hotel Triumph – 80 locuri, hotel

Traian – 50 locuri) constituie premisele ca turismul de afaceri să fie una dintre cele
mai dinamice forme de turism. Turismul de afaceri se poate dezvolta pe teritoriul
municipului Brăila, deoarece aici îşi concentrează activitatea cele mai multe şi cele
mai profitabile unităţi economice active de pe plan judeţean, iar infrastructura de
afaceri este dezvoltată pentru evoluţia acestei forme de activitate. Aici se pot organiza
conferinţe, reuniuni, întâlniri, ce pot deveni benefice pentru structurile de afaceri, prin
schimbul de experienţă şi know-how. Se remarcă faptul că, după anul 2000, reţeaua
unităţilor hoteliere din municipiul Brăila a crescut prin construcţia unor unităţi
hoteliere private, aceasta reflecă existenţa unei cereri în acest domeniu, stimulând
crearea unor noi locuri de muncă.
Ecoturismul – prezenţa pe teritoriul judeţului a Parcului Natural Balta Mică a
Brăilei (PNBMB), zonă umedă de interes internaţional(sit RAMSAR), favorizează
dezvoltarea a numeroase activităţi ecoturistice pe teritoriul parcului, precum
birdwatching, plimbări cu barca, excursii cu ghid, foto-safari.
Turism ştiinţific – determinat de marea varietate floristică şi faunistică existentă
pe teritoriul PNBMB. Această formă de turism se adresează unui segment îngust de
turişti: specialişti, studenţi, iubitori de natură.
Turismul nautic şi turismul de croazieră – amplasarea municipiului Brăila pe
malul Dunării, precum şi existenţa portului Brăila favorizează această formă de
turism.
Pescuitul sportiv valorifică bogatul fond piscicol din apele Dunării, dar şi din
unele lacuri de apă dulce de pe teritoriul judeţului (Zăton, Blasova, Lutul Alb, Esna
etc.) şi se desfăşoară cu respectarea legislaţiei în vigoare;
Turismul de tranzit – zona este tranzitată de fluxurile turistice ce se deplasează
dinspre Moldova spre litoral şi deltă, fiind situată la intersecţia a câteva drumuri
importante (E 584, E 87, DN 22, DN 23, DN 25, DN 2B).
Turismul de weekend este favorizat de existenţa unor zone atractive pentru turişti
(Balta Mică a Brăilei, staţiunea Lacu Sărat, lacurile de apă dulce sau sărată din judeţ),
dar şi faptul că la mai puţin de 100 km sunt situate câteva oraşe emiţătoare de turişti,
importante (Brăila, Galaţi, Slobozia, Buzău, Focşani, Rm. Sărat). Trebuie precizat că
acastă formă de turism trebuie valorificată eficient şi durabil în acelaşi timp, fiind
evitate excesele turiştilor de weekend. Din acest punct de vedere au fost localizate
zonele împădurite ce sunt afectate de lipsa dotărilor necesare pentru turismul de
weekend. (exemplu de astfel de zone: Lacul Sărat, Tătaru, Viişoara, Camniţa).

IV. ECHIPAREA TERITORIULUI
1.Fondul de locuinţe
NUMARUL LOCUINTELOR
FONDUL DE LOCUINTE EXISTENTE
LOCUINTE TERMINATE
136000 700
135,816
135800 600
502 582
135600 471 500
135,490
383
135400 400
135,259
135200 300
135,101
135000 200
134800 100
134600 0
2005 2006 2007 2008
Numărul locuinţelor este în creştere începând din anul 2005 când atingeau o valoare
de 135.101, ajungând în 2008 la 135.816 diferenţa fiind de aproximativ 700 de
locuinţe.
La nivelul judeţului Brăila, numărul locuinţelor terminate a ajuns la 582 în 2008, iar
trendul este în creştere.
AUTORIZATII DE CONSTRUIRE ELIBERATE PENTRU... CLADIRI REZIDENTIALE
ALTE CLADIRI
700
628 642
591
600
489
500
400
300
200 155
128 135 123
100
0
2005 2006 2007 2008
În anul 2008 s-au oferit 642 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale. Acest
indicator poate fi corelat şi cu numărul total de locuinţe care este în creştere.

2.Infrastructura de transport
2.1. Reţeaua rutieră

Din analiza echipării tehnice cu drumuri publice – DN, DJ şi DC – a judeţului Brăila
au rezultat următoarele:
Reţeaua de drumuri cuprinde 6 trasee de drumuri naţionale, DN 2B, DN 21, DN 21A,
DN 22, DN 22B şi DN 23 din care două trasee de drum europene E 87 şi E584, 21
trasee de drumurile judeţene şi 45 trasee de drumuri comunale.
Lungimea drumurilor publice este de 1187 km, având o densitate de 24,9%, fiind sub
densitatea pe ţară care este de 33,3 km/100 km2.
Din total lungime drumuri publice, situaţia se prezintă astfel:
264 km – 22,24% - sunt drumuri naţionale,
588 km – 49,54 % - sunt drumuri judeţene;
335 km – 28,23% - sunt drumuri comunale.
Drumurile naţionale sunt modernizate, în cea mai mare parte, cu o stare tehnică
considerată ca fiind bună. Aceste drumuri situându-se în clasele tehnice III şi IV.
Drumurile locale, judeţene şi comunale, sunt modernizate într-un procent foarte mic,
cu o stare tehnică considerată în general nesatisfăcătoare. Drumurile judeţene sunt de
clasă tehnică IV şi V, iar cele comunale, sunt de clasă tehnică V.
Drumurile judeţene şi comunale, în mare parte nu asigură o suprafaţă de rulare
corespunzătoare pentru desfăşurarea unui trafic de călători în condiţii de siguranţă şi
confort cât mai optime.
Municipiul Brăila este nod de circulaţie pentru 5 din cele 6 trasee de drumuri
naţionale: DN 2B, DN 21, DN 22, DN 22B – drumuri principale - şi DN 23 – drum
secundar. Singurul drum care nu intersectează oraşul este DN 21A – drum secundar –
dispus pe direcţia vest-sud. Drumurile naţionale din judeţ au două benzi de circulaţie,
cu lăţimi ale profilelor transversale cuprinse între 8-10 m. Conform rezultatelor
Recensământului Naţional de Circulaţie din anul 2005, studiul Master Plan al
transportului a inclus elaborarea unui model de trafic la scară naţională. Aplicat şi în
cazul de faţă a rezultat că judeţul Brăila este divizat în patru micro-zone de trafic:
Brăila, Făurei, Viziru şi Suţeşti. Cel mai aglomerat sector este DN 22B, care leagă
municipiile Brăila şi Galaţi, celelalte sectoare de drum naţional care traversează
teritoriul judeţului prezintă valori de trafic sub 10000 veh/24ore, la nivelul anului
2007, sub nivelul debitului admis pentru drumurile cu două benzi de circulaţie.
Prognoza traficului până în 2025 a scos în evidenţă necesităţile de sporire a capacităţii
de circulaţie pe DN 22B, DN 2B, DN 21 şi pe DJ 221B. ( Planul judeţean de
transport durabil –IPTANA 2008)

2.2. Reţeaua feroviară

Echiparea cu căi ferate a judeţului se prezintă astfel:
Din care:
Lungime
Judeţul
CF (km) Electrificate Linie cu Linie cu
o cale două căi
Brăila 158 124 32 126
Anuarul Statistic 2007
Judeţul Brăila dispune de o reţea feroviară în lungime de 158 km din care 124 km
(70%) sunt electrificaţi, 32 km (20 %) linie cu o cale şi 126 km (80 %) linie cu două
căi. Densitatea reţelei feroviare pe 1000 kmp este de 33,2 km, fiind sub densitatea pe
ţară care este de 45,3 km.
Teritoriul studiat este deservit de următoarele sectoare de căi ferate:
magistrala 700 – Bucureşti – Urziceni – Brăila - Galaţi
cale ferată dublă electrificată:
● sectorul Făurei – Brăila – Galaţi –reţeaua TEN-F
cale ferată simplă neelectrificată:
● sectorul Făurei – Urziceni – Bucureşti
magistrala 600 – Făurei – Tecuci – Iaşi
cale ferată simplă neelectrificată:
● sectorul lim.judeţ Galaţi - Făurei
linia 702 – Buzău –Făurei – Feteşti - reţeaua TEN-F
cale ferată dublă electrificată:
● sectorul lim.judeţ Buzău - Făurei – lim. judeţ Ialomiţa
Din punct de vedere al numărului de trenuri magistrala 700 înregistrează valori medii
de până la 60 trenuri/zi, iar linia 702 are valori mai ridicate de trafic. în ceea ce
priveşte gradul de ocupare-în pasageri*km, procente cumulate - se prezintă astfel:
tronson Buzău –Făurei 47,03%, tronson Făurei – Feteşti 66,34% şi tronson Făurei -
Barboşi 72,60%. (Conform Planului judeţean de transport durabil –IPTANA-2008)
Starea tehnică a reţelei de cale ferată este în general bună. Nivelul dotărilor şi starea
tehnică a liniilor nu permit viteze mai mari de 60 - 80 km/h. Lucrările de artă întâlnite
pe reţeaua de căi ferate a zonei în studiu, sunt: viaductele, podurile cu deschideri mai
mari de 10 m şi podeţe cu deschideri între 0,5 şi 10 m.

LUNGIMEA DRUM URILOR DE CAI FERATE SI DRUM URI
LUNGIMEA CAILOR FERATE

LUNGIMEA DRUMURILOR PUBLICE
2000
1500
1,187 1,187 1,187 1,187
1000
500
174 158 158 158
0
2005 2006 2007 2008
Lungimea căilor ferate s-a micşorat începând cu anul 2006, ajungând la 158 km
comparativ cu anul 2005 când existau 174.
În ceea ce priveşte lungimea drumurilor publice, aceasta a ramas constantă şi are

1187 km pentru intreg judeţul Brăila.
LUNGIM EA DRUM URILOR PRINCIPALE
DRUMURI MODERNIZATE
LUNGIMEA DRUMURILOR NATIONALE
LUNG. DRUMURILOR JUDETENE SI COM.
1000
900
923 923 923 923
800
700
600
500
400
280 280 281 280
300
264 264 264

200 264
100
0
2005 2006 2007 2008
La nivelul judeţului Brăila există 280 km modernizaţi din totalul drumurilor

principale.

Lungimea drumurilor judeţene şi comunale este de 923 km şi se păstrează constantă

pentru toţi anii în care s-a realizat analiza.
LUNGIMEA DRUMURILOR JUDETENE SI COMUNALE
1000 923 923 923 923

900
800
700
600 507
502 502 506
500
400
300
200
100 47 47 47 47
0
2005 2006 2007 2008
LUNG. DRUMURILOR JUDETENE SI COMUNALE

DRUMURI MODERNIZATE
DRUMURI CU IMBRAC. USOARE RUTIERE
Din totalul de 923 km care reprezintă lungimea drumurilor judeţene şi comunale, doar
pentru 47 de km s-au realizat îmbunătăţiri, în timp ce 507 km dispun de îmbrăcăminte
uşoară rutieră.
Din totalul de 1187 km care reprezintă lungimea drumurilor publice, doar pentru 280
de km s-au realizat îmbunăţăţiri, în timp ce 538 km dispun de îmbrăcăminte uşoară
rutieră.

Din totalul de 264 km care reprezintă lungimea drumurilor naţionale de pe teritoriul

judeţului, s-au realizat îmbunătăţiri pentru 233 km, în timp ce 31 km dispun de
îmbrăcăminte uşoară rutieră.
În anul 2008 din 381 km care reprezintă lungimea străzilor oraşeneşti, doar pentru 140
de km s-au realizat îmbunătăţiri şi modernizări, în timp ce 255 km dispun de
îmbrăcăminte uşoară rutieră.

2.3. Reţeaua de căi navigabile

Dunărea este al doilea fluviu ca lungime între fluviile Europei, după Volga, fiind
singurul fluviu european care curge de la vest la est şi un important drum fluvial
internaţional, curgând prin 10 ţări, are afluenţi în alte şapte ţări şi trece prin patru
capitale de stat.
Construirea canalelor dintre Dunăre şi Marea Neagră şi Main-Rin, a legat Dunărea de
Olanda până la Rotterdam, iar prin reţeaua de canale din vestul Europei, cu celelalte
ţări vestice.
Cele trei sectoare ale Dunării sunt: Dunărea de sus – 1072 km- de la izvoave până la
Gonyu, Dunărea de mijloc- 860 km- de la Gonyu până la Drobeta-Turnu-Severin şi
Dunarea de jos –930- de la Drobeta-Turnu-Severin până la Sulina.
Fluviul Dunărea străbate judeţul de la sud la nord, având un şenal navigabil fluvio-
maritim pe porţiunea Brăila-Galaţi-Tulcea-170 km- şi un şenal navigabil fluvial dela
intrarea în judeţ până la Brăila, fiind principala arteră de navigaţie transeuropeană –
coridorul 7, care asigură legături pe apă la Marea Neagră şi Marea Mediterană.
Pe malul Dunării, în intravilanul municipiului Brăila s-au dezvoltat de-a lungul
timpului importante zone portuare având ca obiectiv activităţi comerciale,
aprovizionarea şi desfacerea producţiei industriale, activităţi de zonă liberă şi
industrie constructoare, reparaţii şi întreţinere a navelor fluvio – maritime. Portul
Brăila este amplasat pe malul stâng al Dunării la extremitatea amonte a sectorului
maritim, ocupând zona cuprinsă între km 172+000 şi km 168+500. Zona din amonte a
portului, km 175+000 şi km 172+500, este destinată întreprinderilor industriale şi a
spaţiilor de agrement. Suprafaţa teritoriului portuar este de circa 50 ha dintre care
platforma amenajată reprezintă circa 15 ha. Portul Brăila dispune de o reţea rutieră de
9 km şi de un dispozitiv feroviar de cca. 6,5 km.
Punctul de trecere cu bacul la Brăila / Smîrdan, pentru pasageri şi mijloace auto spre
localitatea Măcin din Judeţul Tulcea, realizează legătura cu Dobrogea, în zona Băi la
km 168+700.
2.4. Reţeaua de căi aeriene

În judeţul Brăila există un aeroport utilitar la Ianca. Acesta este situat în nord-vestul
oraşului Ianca, are patru hangare de câte 1200mp, pistă cu o lungime de 2500m care
ocupă o suprafaţă de 2800x80m. Acesta se află în administrarea Consiliului Judeţean
Brăila care cu toate că dispune de o infrastructură aeroportuară existentă nu poate fi
folosită pentru satisfacerea nevoilor de transport locale şi regionale.
2.5. Zona liberă
Zona Liberă Brăila acoperă o suprafață de 114 ha și dispune în acest moment de patru
perimetre amplasate astfel:
Perimetrul 1 - situat în zona danelor aval, lângă bacul de trecere spre Tulcea, are o
suprafaţă de 67,8 ha. Au fost începute lucrările pentru extinderea infrastructurii

existente (cheu vertical, două macarale portuare și cale ferată). De asemenea există
infrastructură creeată pentru patru hale producție/ depozitare și sunt construite două
clădiri, una expozițională și cealaltă administrativă.
Perimetrul 2 - se află la marginea oraşului, pe drumul naţional Brăila-Slobozia-

București și în apropierea malului Dunării. Acesta acoperă o suprafaţă de 34,3 ha și
are asigurate utilități necesare desfășurarii activității de zona liberă (împrejmuire și
punct de control, iluminat perimetral, drumuri interioare, alimentare cu energie
electrică și apă curentă).
Perimetrul 3 - este amplasat în sectorul portuar din centrul oraşului, între malul
Dunării și Faleza oraşului, având o suprafață de 8,3 ha. Aici se află danele pentru vase
maritime, până la 12.000 tdw (pescaj maxim de 7 m). În acest amplasament dotat cu
utilități (împrejmuire și punct de control, instalaţii electrice, apă curenta și canalizare,
utilaje pentru manipulare mărfuri, etc.), există depozite, linii C.F. și platforme pentru
depozitarea containerelor, iar reţelele de apă și curent electric sunt la limita
parcelelor.
Perimetrul 4 situat în zona danelor maritime, este destinat activităților de depozitare

combustibili, produse petroliere, alimentării navelor maritime și fluviale, etc.
2.6.Transport public
NUMARUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT TRAMVAIE
AUTOBUZE SI MICROBUZE
250
212 213
194 194
200
150
100
51 51 55
49
50
0
2005 2006 2007 2008
Parcul auto de transport public dispune de 194 de autobuze şi 55 de tramvaie pentru

anul 2008. Pe parcursul celor 4 ani, se observă o uşoară scădere a numărului de
autobuze / microbuze şi o uşoară creştere a numărului de tramvaie pentru transportul
public.

3.Reţele de utilităţi publice
3.1. Alimentare cu apă

Din punct de vedere teritorial-administrativ judeţului Brăila are patru localităţi
urbane: municipiul Brăila şi oraşele Făurei, Ianca, Însurăţei, 40 comune şi 140 sate
totalizând o populaţie de 366.811locuitori. De sisteme centralizate de alimentare cu
apă benefeciază toate cele patru localităţi urbane şi 36 de comune.
Resursele de apă de suprafaţă şi subterană din judeţ sunt furnizate de reţeaua
hidrografică aferentă bazinului hidrografic Buzău – Ialomiţa. Resursele de apă de
suprafaţă sunt următoarele:
a) Fluviului Dunărea cuprinde cele mai importante resurse de apă de suprafaţă din
judeţ. Cursul de apă este divizat de Insula Mare a Brăilei în cele două braţe
principale: Braţul Măcin (Dunărea Veche) şi Braţul Cremenea. Lungimea
fluviului pe teritoriul judeţului Brăila este de 222,5 km, iar debitul mediu de apă
tranzitat de 8.400 m3/s;
b) Râul Buzău având pe teritoriul judeţului lungimea de 207,00 km şi debitul
mediu de apă tranzitat de 26,32 m3/s, furnizează apă de suprafaţă utilizată în
special pentru irigaţii şi apă industrială;
c) Râul Călmăţui având lungimea de 119,00 km şi debitul mediu de apă tranzitat
de 0,872 m3/s, tranzitează teritoriul judeţului Brăila numai între localităţile
Jugureanu şi Gura Călmăţui pe o lungime de 84 km, fiind practic utilizat numai
pentru irigaţii;
d) Râul Siret având lungimea de 55,00 km şi debitul mediu de apă tranzitat de 220
m3/s, este utilizat pentru irigaţii şi amenajări piscicole;
e) Râul Strachina afluentul râului Ialomiţa are un număr redus de folosinţe locale
de apă;
f) Lacurile: Ianca = 332 ha, Plopu = 300 ha, Lutul Alb = 357 ha, Movila Miresii =
180ha, Secu = 108 ha, Tătaru = 137 ha, Colţea, Plascu şi alte câteva de
dimensiuni mai mici, sunt utilizate pentru irigaţii sau piscicultură;
g) Lacurile: Jirlău = 836 ha, Ciulniţa = 92 ha şi Câineni = 74 ha, utilizate pentru
piscicultură;
h) Lacurile de luncă, de meandru sau de braţ părăsit sunt reprezentative pentu
lunca Dunării: Blasova = 400 ha, Japsa Plopilor = 76 ha sau pentru terasa joasă a
râului Călmăţui: Sărat Batogu, Bentu Batogu, iar imediat la sud de municipiul
Brăila există Lacul Sărat I.
Calitatea apelor de suprafaţă este monitorizată de Agenţia de Protecţie a Mediului
Brăila şi de către Sistemul de Gospodărire a Apelor Brăila şi este următoarea:
a) Fluviul Dunărea din punct de vedere fizico-chimic se încadrează în clasa a II-a
de calitate. În mod izolat, valorile indicatorilor fier total şi substanţe fenolice în
secţiunile de monitorizare depăşesc limitele clasei a II-a de calitate, poluarea apei
fiind creată de agenţii economici din amonte de judeţ. Din datele APM Brăila pe
perioada 2000-2004 reiese o îmbunătăţire a calităţii apei brute din Dunăre;

b) Râul Buzău este încadrat în clasa a II-a de calitate, din punct de vedere fizico-
chimic. Se constată o îmbunătăţire a calităţii apei, cu excepţia indicatorilor fier
total şi substanţe fenolice;
c) Râul Călmăţui se încadrează în clasa a II-a de calitatea, cu excepţia indicatorului
reziduu fix, care
d) depăşeşte limita clasei a IV-a de calitate;
e) Lacurile terapeutice Lacu Sărat, Movila Miresii, Ianca şi lacul Blasova, lacul
piscicol Jirlău,
f) lacurile Tătaru, Plascu şi Câineni au un grad de mineralizare ridicat.
Principala sursă de apă de suprafaţă este fluviul Dunărea, din care sunt alimentate cele
două sisteme zonale de alimentare cu apă ale judeţului, şi anume:
sistemul zonal Brăila, din care sunt alimentate localităţile Brăila, Chişcani
(Chişcani, Lacul Sărat, Vărsătura), Cazasu, Vădeni (Vădeni, Baldovineşti).
Captarea apei din Dunăre se realizează printr-o priză de mal, situată în dreptul
localităţii Chişcani. Apa captată este tratată în două staţii de tratare, una la
Chişcani cealaltă la Brăila;
sistemul regional Ianca – Gropeni. Captarea apei se face printr-o priză de mal
pe braţul Calia al Dunării, în zona localităţii Gropeni. Apa captată este tratată în
trei staţii de tratare: Gropeni, Ianca şi Movila Miresii care asigură apă potabilă
pentru oraşul Ianca şi 13 comune astfel:
1. ramura Gropeni (staţia de tratare Gropeni): Gropeni, Tichileşti, Tufeşti;
2. ramura Ianca – Movila Miresei (staţia de tratare Ianca): Bordei Verde,
Mircea Vodă, Surdila Găiseanca, Grădiştea, Suteşti şi (staţia de tratare
Movila Miresii): Movila Miresii, Racoviţa, Gemenele, Traian, Râmnicelu.
Sursa de apă subterană se caracterizează în general printr-un deficit de debit. Există
totuşi sisteme de alimentare care au ca sursă de apă acviferul de adâncime, exemplu
oraşele Însurăţei şi Făurei care dispun de fronturi de captare constituite din foraje
capabile să asigure necesarul de debit.
Resursele de apă subterană existente în judeţul Brăila sunt:
a) Acviferul freatic cantonat în baza depozitelor loessoide. Studiile hidrogeologice
menţionează caracterul sezonier al acviferului, legat direct de funcţionarea
sistemului de irigaţii local sau regional existent;
b) Acviferul freatic cantonat în depozitele aluvionare granulare din lunca fluviului
Dunărea şi cea a râurilor Buzău, Siret şi Călmăţui. S-a remarcat existenţa unui
areal cu niveluri hidrostatice ridicate la vest de municipiul Brăila, aproximativ
între localităţile Silistea – Romanu – Cazasu, generată probabil de pierderile de
apă cauzate de sistemul de irigaţii din zonă. Datorită vitezelor de tranzit reduse,
apele freatice prezintă mineralizare ridicată; practicipe teritoriul judeţului Brăila
apele freatice sunt nepotabile;
c) Acviferul de adâncime din jumătatea vestică a teritoriului judeţului Brăila,
cantonat între limita administrativă vestică şi limita conventională, care trece
prin localităţile Latinu – Sihleanu – Gemenele – Urleasca – Viziru (vest) –

oraşul Însurăţei(est) – Victoria, având direcţia de curgere generală vest – est.

Debitele acestui acvifer au valori scăzute şi apă nepotabilă, motiv pentru care nu
s-au realizat sisteme centralizate de alimentare cu apă cu surse de apă acest
acvifer de adâncime. Excepţie face oraşul Făurei, al cărui front de captare are
rezultate slabe.
Acviferul de adâncime cantonat în nisipurile cu rar pietriş mic din Stratele de Frăteşti,
situate sub acviferul freatic, între limita convenţională (localităşile Latinu – Sihleanu
– Gemenele - Urleasca –Viziru (vest) – oraşul Însurăţei (est) – Victoria) la vest şi
lunca Dunării la est, constituie singura sursă de apă subterană capabilă să furnizeze
debite ceva mai ridicate (4 – 5 l/s şi puţ forat).
Calitatea apei de adâncime din Stratele de Frăteşti corespunde parţial cerinţelor
Directivei 98/86/CE privind calitatea apei potabile, prezentând depăţiri ale
indicatorilor reziduu fix şi duritate totală, iar spre limita estică apar depăşiri locale la
indicatorii fier, mangan, amoniu, azotaţi şi substante organice. Acest acvifer este
utilizat numai pentru alimentarea cu apă a unor localităţi rurale mici şi/sau unităţi
agricole locale.
Localităţiile rurale care dispun de fronturi de captare din subteran furnizează apa
direct la consumatori, procedeul de dezinfecţie lipsind în totalitate sau fiind
nefuncţional.
Contorizarea consumului de apă în mediul urban este realizată în proporţie de cca.
90%. Excepţie face oraşul Însurăţei unde contorizarea s-a realizat până în prezent
numai pentru cca. 50% din populaţia branşată la sistemul de alimentare cu apă.
În mediul rural, procentul de contorizare este mai scăzut, situându-se în jurul valorii
de 50%. În localităţile în care au fost executate sisteme de alimentare cu apă între anii
2001 – 2007 prin programele „SAPARD”, „HG 687” sau „HG 577” acestea au fost
realizate cu obiecte tehnologice performante.
Conform informaţiilor furnizate în cadrul Planului de Amenajare a Teritoriului
Judeţean, consumul real de apă în localităţile branşate la sistemele de apă existente
este determinat de volumele lunare şi anuale de apă facturate, raportate la numărul
abonaţilor din fiecare sistem de alimentare cu apă. Conform datelor furnizate de
operatorii sistemelor de alimentare cu apă consumurile la nivelul anului 2007 sunt:
Localitate Populaţie Populaţie Volum de apă Pierderi Consum

branşată (loc) 3 real
(loc) (mii m /an)
număr număr % furnizat facturat mii m3 % l/om zi
sistem zonal
218.904 212.959 97,3 18.761 10.753,7 8.007,3 42,7 138,35
Brăila
sistem
regional Ianca 32.465 20.909 64,4 1.828,6 1.190,2 638,4 34,9 159,95
Făurei 4.090 3.681 90,0 229,9 164,2 65,7 28,6 122,25

Însurăţei 7.300 3.285 45,0 201,1 185 16,1 8,0 154,29
TOTAL 262.759 240.834 91,65 21.020,6 12.293,1 8.727,5 41,52 139,85
Sursă Date: Master Plan pentru sectorul apă şi apă uzată, judeţ Brăila, iulie 2008

În concluzie, conform datelor furnizate de operatorii sistemelor de alimentare cu apă

şi canalizare ape uzate consumul mediu real de apă potabilă este de 139,85 l/om şi zi.
Dezvoltarea economică şi socială din ultimii ani a afectat dezvoltarea infrastructurii în
domeniul alimentărilor cu apă, precum şi dinamica consumurilor în domeniul casnic
şi în cel industrial.
Odată cu stabilirea unor preţuri de cost şi de vânzare reale, nesubvenţionate, precum
şi cu introducerea şi dezvoltarea contorizării branşamentelor la blocurile de locuinţe şi
la gospodăriile individuale, s-a constatat o restrângere a consumului, în proporţie de
cca. 50% faţă de cel înregistrat în anii 80.
Totodată, restructurarea şi adaptarea industriei la noile condiţii impuse de economia
de piaţă, (prin retehnologizarea proceselor de producţie şi noi structuri organizatorice)
a condus la o reducere substanţială a consumului de apă potabilă.
Pentru localităţile rurale care şi-au realizat sisteme locale de alimentare cu apă în
intervalul 2005– 2007, în baza HG.687/1997, completat cu HG 1036/2004, sistemele
au fost dimensionate pentru un debit specific de 80 l/om/zi, la care s-au adăugat
consumurile pentru animalele din gospodăriile ţărăneşti şi industria locală, în total
cca. 100 l/om/zi.
3.2. Canalizare
Reţele pentru canalizarea apelor uzate există în toate oraşele judeţului - Brăila, Făurei,
Ianca, Însurăţei - şi numai în trei comune –Cireşu, Gropeni, Movila Miresii.
Epurarea apelor uzate colectate se face în doar 4 localităţi, oraşele Făurei, Ianca,
Însurăţei şi localitatea Movila Miresii.
Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean, dotările infrastructurii de
canalizare a apelor uzate la nivelul fiecărei localităţi sunt:
1. Municipiul Brăila
Sistemul de canalizare funcţionează în proporţie de 95% gravitaţional, restul fiind sub
presiune. Reţeaua de canalizare are o lungime totală de 262 km: din care 30 km sunt
în fază de finalizare şi intrare în funcţiune. Reţelele au fost realizate în perioada 1916-
1984, 2006-2007. Cele din prima perioadă au un grad de uzură de cca. 20 – 70%.
Reţea de canalizare nu există pe toate străzile municipiului.
Sistemul este deservit de 9 staţii de pompare amplasate astfel încât să preia apele
uzate din colectoarele care nu permit evacuarea gravitaţională în emisarul Dunare.
Staţiile de pompare ape menajere au consumuri de energie ridicate.
Reţeaua de canalizare pluvială este subdimensionată şi nu preia tot debitul de ape
pluviale.
În municipiul Brăila, în prezent apele uzate sunt evacuate direct în Dunăre,
neexistând o staţie de epurare.
2. Oraşul Ianca
Oraşul Ianca dispune de un sistem unitar de canalizare, constituit din reţea de
colectoare, staţie de pompare a apelor uzate şi staţie de epurare a apelor uzate care
deversează apa epurată în râul Buzău.

La reţeaua de canalizare, care are o lungime totală de 15,75 km, sunt racordate cele 37
de blocuri din Ianca şi cca. 30 de gospodării individuale. Colectoarele sunt realizate în
1979 şi prezintă un grad de uzură, estimat la 60%.
Staţia de epurare are capacitatea de prelucrare de 720 m3/h, procesul de epurare
făcându-se în două trepte: mecanică şi biologică. Receptorul efluentului din staţia de
epurare este râul Buzău.
În prezent, staţia de epurare din cauza tehnologiei depăşite, parametrii calitativi ai
apei epurate nu se încadrează în limitele admise de normativul NTPA 001/2002,
normativ ce reglementează calitatea efluentului staţiilor de epurare.
3. Oraşul Însurăţei
Sistemul de canalizare al oraşului funcţionează, în mare parte în sistem unitar,
deservind un număr de 10 blocuri şi instituţiile existente în oraş, Are un grad de uzură
estimat la 80%
Preluarea apei uzate din zona industrială, se face printr-o conductă din fontă de
presiune, cu lungimea de l,0 km.
Colectarea apelor pluviale se realizază prin rigole stradale.
Atât apele uzate menajere, cât şi cele pluviale sunt colectate gravitaţional, în sistem
unitar.
Staţia de epurare este amplasată în partea de nord a oraşului, la circa 0,5 km de ultima
locuinţă şi circa 1,0 km de zona industrială, situaţie care nu corespunde normelor
sanitare prevăzute în legislaţia din domeniu. În prezent staţia funcţionează numai cu
treaptă mecanică. Debitele de apă uzată, la intrarea în staţia de epurare sunt de 25
m3/zi.
În prezent, separatorul de grăsimi nu funcţionează, din cauza lipsei de activitate din
zona industriala, iar laborator pentru analize chimico-biologice nu există.
4. Oraşul Făurei
Reţeaua de canalizare a apelor uzate acoperă doar zona centrală a oraşului, existând
mai multe zone alimentate cu apă potabilă, fără canalizarea apelor uzate.
Sistemul de canalizare, funcţionează în sistem unitar şi se compune din:
colector cu Dn 400 mm, L = 2,0 km, azbociment;
staţie de pompare ape uzate, retehnologizată în 1999 şi care funcţionează în regim
automatizat în funcţie de nivelul apei în cheson;
conductă de refulare cu Dn 400 mm, L = 3,4 km, azbociment;
reţea de canalizare, cu Dn 250 mm, lungime de 3 km, realizată din azbociment şi
prezentând un grad de uzură de 45%.
Apele uzate se scurg gravitaţional până la staţia de repompare, de unde sunt pompate
pe conducta de refulare până în staţia de epurare. Deoarece amplasamentul staţiei de
epurare şi nivelul emisarului este cu aproximativ 3,5m mai ridicat decat platforma pe
care este situat oraşul Făurei, apa uzată colectată gravitaţional din oraş, este pompată
la staţia de epurare.

Staţia de epurare este amplasată în partea de nord a oraşului Făurei, la distanţa de 3,5
km de ultima locuinţă, în imediata vecinătate a emisarului, râul Buzău.
Epurarea apelor uzate se realizează în staţia veche de epurare (mecano – chimică)
pentru o capacitate de 3.000 locuitori echivalenţi. Pe amplasamentul vechii staţii de
epurare, s-a realizat, în anul 1989, o extindere a staţie de epurare, cu instalaţii de
epurare mecano-biologice, de fermentare şi deshidratare a nămolului cu capacitatea de
100-120 l/s. Etapa de extindere nu a fost recepţionată, fiind declarată la ora actuală în
stare de conservare.
Staţia de epurare aflată în funcţiune, este dimensionată pentru un debit de 22 l/s; din
cauza gradului avansat de uzură fizică şi morală, nu poate asigura condiţiile generale
de calitate a apelor uzate înainte de evacuarea acestora în emisar. Extinderea staţiei de
epurare a fost realizată în perspectiva dezvoltării industriale a oraşului între anii 1986
şi 1990; în prezent se află în conservare.
5. Unităţi administrativ-teritoriale din mediul rural
În judeţul Brăila majoritatea localităţilor rurale nu dispun de sisteme de canalizare sau
staţii de epurare.
Localităţile limitrofe municipiului Brăila şi anume Chişcani şi Cazasu, sunt racordate
la sistemul de canalizare existent în municipiu, apele uzate fiind transportate prin
canalele colectoare spre emisarul Dunăre.
De asemenea, sistemul de canalizare al oraşului Ianca preia o parte din apele uzate
aferente localităţilor rurale aparţinătoare : Plopu, Oprişeneşti, Căldăruşa, Perişoru,
Berleşti şi Târlele Filiu.
Comunele Cireşu, Gropeni şi Movila Miresii au reţele de canalizare. dar pe o lungime
extrem de mică. În satul Movila Miresii există şi staţie de epurare. Aceasta
prelucrează un debit de apă uzată de 213mii m3/an, deversând apa epurată în râul
Buzău. Staţia este în stare degradată, în aceste condiţii ea se află în proces de
retehnologizare. Se va introduce în procesul tehnologic o staţie de epurare monobloc,
care va completa staţia veche cu treaptă biologică, treaptă necesară asigurării
efluentului o calitate corespunzătoare normelor în vigoare (NTPA 001/2002, normativ
ce reglementează calitatea efluentului staţiilor de epurare).
Sunt în curs de realizare sisteme de canalizare şi staţii de epurare pentru comuna
Măxineni – sat Măxineni şi comuna Mircea Vodă – sate Mircea Vodă şi Deduleşti.
Toate celelalte comune din judeţ nu au sisteme de canalizare centralizate.
3.3. Alimentarea cu energie termică
Conform datelor extrase din Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din anul 2002,
modul de încălzire al locuinţelor din judeţul Brăila se prezintă procentual astfel:
50 % sobe cu combustibil solid
34 % alimentare cu căldură din surse centralizate
7 % sobe funcţionând pe gaze naturale
5 % centrale termice individuale pe gaze naturale
4 % alte surse (centrale individuale pe combustibil solid, centrale individuale pe
combustibil lichid, sobe pe combustibil lichid etc.)

Sisteme de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) au fost realizate

în Municipiul Brăila şi în oraşele Făurei şi Ianca, ele fiind în prezent într-un proces de
restrângere ca urmare a extinderii reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi a
montării de surse de energie termică care folosesc acest combustibil, precum şi a
creşterii preţului energiei termice livrată centralizat.
3.4. Alimentarea cu gaze naturale

La nivel naţional, reţeaua de transport prin conducte a gazelor naturale s-a dezvoltat
iniţial în sistem radial, unind zăcămintele de gaz metan din centrul ţării şi cele de
gaze asociate cu consumatorii de gaze, Municipiul Bucureşti fiind cel mai important.
Aceste conducte sunt componente ale Sistemului naţional de transport al gazelor
naturale. Presiunea maximă de lucru a conductelor este de 50 bari. Din punct de
vedere al condiţiilor de exploatare, la presiunea de lucru de peste 6 bar, conductele
intră în categoria conductelor de presiune înaltă. Conductele de transport gaz sunt
fabricate în totalitate din oţel şi, în proporţie de 80-90%, sunt protejate catodic contra
coroziunii.
Teritoriul judeţului Brăila dispune de resurse naturale de gaze asociate din
câmpurile petrolifere situate în zona de vest a judeţului, la Jugureanu.
Ţiţeiul brut de la sonde trece prin separatoare, iar de aici este introdus în sistemul de
transport prin conducte sau în cisterne de cale ferată spre rafinării, în timp ce
componenta gazoasă de la separatoare se introduce în conductele de transport a
gazelor spre centrele populate (caz în care este obligatoriu să fie odorizate) sau sunt
folosite pentru utilizări proprii în cadrul schelelor petrolifere (preparare abur în
centrale termice sau extracţia ţiţeiului prin metoda gaz-lift).
În general, conductele de ţiţei şi gaze asociate sunt amplasate alăturat.
În ultimii ani, alimentarea cu energie termică a principalelor localităţi din judeţul
Brăila este din ce în ce mai dependentă de alimentarea cu gaze naturale, pe de o parte
prin înfiinţarea continuă de noi distribuţii de gaze naturale, prin debranşarea de la
sistemele de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) şi prin montarea de
centrale termice individuale (la nivel de imobil, bloc, scară de bloc sau apartament)
alimentate pe gaze naturale.
În judeţul Brăila alimentarea cu gaze se face în principal prin intermediul unor
conducte de transport de înaltă presiune care urmăresc 3 trasee principale :
Din zona Isaccea intră în judeţ prin zona Vădeni (Galaţi) două conducte de
transport gaze naturale DN 700 mm şi DN 1000 mm. Aceste conducte de transport
gaze alimentează (din zona de la nord de Vădeni) două conducte care pleacă spre
Galaţi şi trei conducte (DN 500, DN 800 şi DN 600 mm), din care primele 2 au
traseul spre Bucureşti prin Urziceni (DN 500 mm – Ghergheasa şi DN 800 mm –
Jugureanu).
Acest nod important de la nord de Vădeni este alimentat şi dintr-o conductă DN
600 mm racordată la conductele de tranzit Isaccea – Negru Vodă (Rusia – Ucraina
– România – Bulgaria – Turcia).
O conductă de înaltă presiune alimentează municipiul Brăila prin intermediul
Staţiei de reglare măsurare predare (SRMP) amplasată la km 15 al şoselei spre

Focşani. Reţeaua de repartiţie de medie presiune conduce gazele spre staţiile de

reglare de sector (SRS), de unde gazele cu presiune redusă sunt distribuite către
consumatori.
Două conducte sunt prevăzute să alimenteze consumatorii de la Chişcani
(Combinatul de celuloză şi CET). Capacitatea SRMP aferentă CET este de 20.000
m3N/h.
De la SRMP pleacă o conductă de medie presiune DN 350 mm care alimentează
localităţile Ianca şi Făurei (DN 250 mm după trecerea printr-o staţie de
comprimare a gazelor).
Majoritatea localităţilor în care s-au realizat distribuţii de gaze naturale sunt
amplasate de-a lungul acestor conducte de transport, prin intermediul unor staţii de
reglare măsurare predare (SRMP) pentru coborârea presiunii gazelor de înaltă la
medie şi apoi la redusă.
În prezent localităţile din judeţul Brăila în care au fost înfiinţate distribuţii de gaze
sunt : Municipiul Brăila, oraşele Făurei şi Ianca, precum şi comunele Cazaşu,
Chişcani, Vărsătura, Siliştea, Pietroiu, Vădeni, Baldovineşti, Lacu Sărat (staţiune).
În localităţile Tichileşti, Plopu, Urleasca DISTRIGAZ SUD deţine sisteme de
distribuţie pentru consumatori izolaţi.
LUNGIMEA TOTALA SIMPLA A RETELELOR DE...
1400
1274.3
1198.2
1154.3 1163.4
1200
1000
800
600
344.9 344.3
400 327.4 322.1
200
264.4 264.4 264.4 298.9
0
2005 2006 2007 2008
CANALIZARE APA POTABILA GAZE NATURALE
Lungimea totală simpla a reţelelor de canalizare este de 299 km în anul 2008,

respectiv 344 km pentru gaze naturale şi 1274 pentru apă potabilă. Trendul este uşor
ascendent şi se poate observa o creştere a numărului de km pentru toate reţelele de
distribuţie.

RETELE DE DISTRIBUTIE
4
31
4
2005 2
3
MUNICIPII SI ORASE CU APA
7
POTABILA
2
0 COMUNE CU APA POTABILA
4
31
4 MUNICIPII SI ORASE CU
2 CANALIZARE PUBLICA
2006
3
COMUNE CU CANALIZARE
7
PUBLICA
2
0 MUNICIPII SI ORASE CU GAZE
4 NATURALE
31
4 COMUNE CU GAZE NATURALE
2
2007
3
MUNICIPII SI ORASE CU
7 ENERGIE TERMICA
2
0 COMUNE CU ENERGIE TERMICA
4
31
4
2
2008
3
7
2
0
Doar 31 de comune sunt dotate cu reţea de distribuţie pentru apa potabilă, 2 cu

sisteme pentru canalizare şi 7 cu reţea pentru gaze naturale.
Nicio comună din judeţul Brăila nu dispune de reţele de distribuţie pentru energie
termică.
3.5. Reţele de telecomunicaţii
Operatorul de telefonie ROMTELECOM S.A. acoperă cu reţea automată (digitală)

toate localităţile judeţului. De asemenea piaţa telecomunicaţiilor din Brăila este
deschisă pentru toţi operatorii de sisteme de telefonie mobilă (Vodafone, Orange,
Cosmote, Zapp, DigiMobil).
În prezent (2009) la o populaţie de 363.979 locuitori ROMTELECOM are 51.898
abonamente la telefonie fixă, ceea ce reprezintă o densitate (grad de telefonizare) de
13,9 %.
Trasee de fibre optice ce străbat judeţul sunt:
• Brăila – Galaţi ;
• Brăila – Însurăţei – Slobozia;

• Brăila – Ianca – Faurei – Cireşu – Ulmu – Rusetu:

• Ianca – Bordei Verde;
• Ianca – Suteşti – Grădistea – Salocia Tudor;
• Brăila – Silistea – Romanu – Movila Miresii – Gemenele – Râmnicelu –
Maxineni
Traseele de cablu coaxial de I.F. şi J.F. ce sunt amplasate în teritoriul judeţului:
• Buzău – Făurei – Ianca – Brăila – Galaţi;
• Brăila – Însurăţei – Ţăndărei – Slobozia;
4.Spaţii verzi
SPATII VERZI SI SUPRAFATA INTRAVILANA
6000
5638 5638 5705

5000 5705
4000
3000
2000
1000
323 325 327 327
0
2005 2006 2007 2008
SUPRAFATA INTRAVILANA A MUNCIPIILOR SI ORASELOR
SUPRAFATA SPATIILOR VERZI DIN MUNICIPII SI ORASE
La nivelul judeţului Brăila, raportul dintre suprafaţa spaţiilor verzi şi suprafaţa totală
intravilană era în anul 2008 egal cu cel înregistrat în 2007, respectiv de 5,73%. Având
în vedere faptul că în anul 2008 populaţia municipiilor şi oraşelor judeţului Brăila se
ridica la valoarea de 236.590 de locuitori, putem calcula că suprafaţa de spaţiu verde
pe cap de locuitor este de 13,83 mp/capita, adică sub standardul european de 22-26
mp/cap de locuitor.

V. ADMI7ISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ
În conformitate cu prevederile art. 122 din Constituţia României şi ale art. 24 şi 87 din
Legea administraţiei publice locale, nr.215/2001, republicată, cu modificarile şi
completările ulterioare, Consiliul Judeţean Brăila este autoritatea deliberativă a
administraţiei publice locale, constituită la nivel judeţean pentru coordonarea
activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi a municipiului Brăila, în vederea
realizării serviciilor publice de interes judeţean.
Consiliul Judeţean Brăila are 32 de consilieri judeţeni a căror activitate se desfăşoară

pe 6 comisii de specialitate, respectiv: Comisia de strategii, studii, prognoze
economico-sociale,Comisia de buget-finanţe, administrarea domeniului public şi
privat al judeţului, Comisia de organizare şi dezvoltare urbanistică, realizarea
lucrărilor publice, protecţia mediului înconjurător, agricultură, turism, transport,
Comisia pentru activităţi ştiinţifice, învăţământ, cultură, culte, tineret şi activitaţi
sportive, Comisia pentru sănătate şi protecţie socială, Comisia pentru administraţie
publică locală, juridică, relaţii publice şi relaţii internaţionale. Activitatea acestora
însa, este susţinută de aparatul de specialitate format din 112 funcţionari publici.
Structura aparatului propriu de specialitate
Pentru realizarea atribuţiilor ce-i revin potrivit legii, Consiliul Judeţean Brăila
elaboreaza şi aprobă structura organizatorică a aparatului propriu de specialitate
organizată în: direcţii, servicii, birouri şi compartimente funcţionale, în conformitate
cu organigrama aprobată.
Astfel, Consiliul Judeţean Brăila a organizat, potrivit art. XVI din Legea nr.188/1999,
republicată, şase direcţii, un birou şi un compartiment în directă subordonare a
preşedintelui, un serviciu, un compartiment şi un cabinet în directă subordonare a unui
vicepreşedinte şi un cabinet în directă subordonare a celuilalt vicepreşedinte, astfel :
• Direcţia Strategii, Integrare Europeană, Relaţii Internaţionale - 22 posturi;

o Direcţia Administraţie Publică, Contencios - 19 posturi;
o Direcţia Economică – 16 posturi;
• Direcţia Administrare Patrimoniu şi Informare Comunitară – 27 posturi;
o Direcţia Tehnică şi de Gospodărire Comunală – 17 posturi;
o Arhitect Sef – 18 posturi;
o Compartiment Audit Intern – 3 posturi;
• Biroul Resurse Umane, salarizare, cabinet preşedinte – 6 posturi;
• Compartiment Achiziţii Publice – 4 posturi;
• Serviciul Administrativ – 22 posturi;
• Cabinet vicepreşedinte – 2 posturi;
• Cabinet vicepreşedinte – 2 posturi.
Instituţii aflate sub autoritatea Consiliului Judeţean Brăila
• Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului

• Centrul Militar Zonal Brăila

• Muzeul Brăilei
• Biblioteca Judeţeană "Panait Istrati"
• Şcoala de Arte şi Meserii "Vespasian Lungu"
• Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale
• Instituţia publică de spectacole "LYRA"
• S.C. Judeţeană de Apă S.A.
• Serviciul Public Comunitar Judeţean de Evidenţă Informatizată a Persoanelor
• Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă " DUNAREA "
• Şcoala de Arte şi Meserii Brăila
*Va rugăm consultaţi organigrama Consiliului Judeţean Brăila de mai jos.
În ceea ce priveşte dezvoltarea socio-economică a judeţului în contextul european,

prin atragerea fondurilor europene (fie acestea instrumente de preaderare sau fonduri
structurale), Consiliul Judeţean Brăila se remarcă prin intensă activitate în pregatirea
şi implementarea de proiecte europene. Relevante sunt cele peste 30 de proiecte
finanţate prin instrumente de pre-aderare, castigate şi implementate în perioada 2000
– 2007 şi numeroase alte proiecte finanţate din fonduri structurale şi aflate în
implementare, dintre care: Echiparea Ambulatoriului de Specialitate Integrat în cadrul
Spitalului Pneumoftiziologie Brăila, Modernizarea Ambulatoriului de Specialitate
Integrat în cadrul Spitalului de Obstetrică şi Ginecologie Brăila, Modernizarea
Ambulatoriului de Specialitate Integrat în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă
Brăila, STRATEGIE, DURABILITATE, DEZVOLTARE, Reţea judeţeană de
comunicaţii pentru evidenţa persoanelor, Phare 2005 Inundatii - Podurile Nisipurile şi
Scortaru Nou, Staţie de compostare deşeuri biodegradabile, Ianca - jud. Brăila,
restructurare şi lărgire drumul judeţean Viziru-Cuza Voda-Mihai Bravu, CRM-UP,
INFORMARE, EFICIENTĂ, INTEGRARE, Reabilitarea Grupului Şcolar "G.Vâlsan"
Făurei, Modernizarea serviciului de voluntariat în Unitatea Administrativ Teritorială
Rîmnicelu, Reabilitarea şi modernizarea Spitalului de obstetrică şi ginecologie Brăila.
De asemenea, la nivelul judeţului Brăila au fost aprobate spre finanţare un număr de

24 de proiecte în contextul Programului de dezvoltare a infrastructurii din spaţiul
rural, Guvernul României aprobând prin HG 1521/2006 şi HG 1599/2006 repartizarea
sumei de 174.020.000 lei pe proiecte din sumele defalcate din taxa pe valoarea
adaugată pentru finanţarea Programului de dezvoltare a infrastructurii din spatiul rural
pe anul 2006. CONSILIUL JUDEŢEAN BRĂILA, prin Direcţia Strategii, Integrare
Europeană, Relaţii Internaţionale a sprijinit un număr de 12 comune în vederea
realizării aplicaţiei de finanţare.
În acelaşi context al parteneriatului european în vederea dezvoltării judeţului Brăila,

menţionăm şi faptul că judeţul este înfrăţit cu Provincia L’Aquila din Italia în baza
unui Acord de Cooperare semnat în iunie 2005. Şi în cadrul judeţului există înfrăţiri
între localităţi brăilene şi unităţi administrativ teritoriale din state membre ale Uniunii
Europene, după cum urmează:

Nr. Crt. Localitatea din Localitatea din Ţara Numărul şi

judeţul Brăila strainatate data
documentului
1 Ianca La Chepelle sur FRANTA august 1990
Erdre,
Departamentul 44
Loire Atlantique
2 Însurăţei Gif sur Yvette FRANTA Decizia 1045/
6 iulie 1990
3 Ciocile Mordelle FRANTA 1990
4 Gropeni Les Ulis FRANTA februarie 1990
5 Viziru LE'Landeron ELVETIA 1990
6 Marasu Saint Legere sur FRANTA
Chalette
7 Făurei Lecce Nei Marsi ITALIA 27 Mai 2006

Strategia de Dezvoltare Durabilă a Județului Brăila 2010-2015
Document 1 „Evaluarea situației existente din punct de vedere socio - economic, al
mediului și nivelului de echipare tehnică și socială”
ORGANIGRAMA Consiliului Județean Brăila
Sursa: www.cjBrăila.ro

VI. SECTORUL SOCIAL
1. Educaţie
UNITATI DIN INVATAMANT
138
32
80
2005
24
23
1 UNITATI DIN INVATAMINT
2
2 GRADINITE DE COPII
137
32
79 PRIMAR SI GIMNAZIAL
24
2006
23
SECUNDAR CICLUL 2- LICEAL,
1
DE ARTE SI MESERII
2
2 LICEE
139
32
79 SCOLI ARTE,MESERII SAU DE
25 UCENICI
2007
23
POSTLICEAL SI DE MAISTRI
2
3
3 SCOLI POSTLICEALE
137
32
79
25
2008
23
2
1
1
Numărul total al unităţilor de învăţământ din judeţ era în anul 2008 de 137, la fel ca în
anul 2006. În anul 2007, numărul unităţilor crescuse la 139 datorită creşterii
numărului de unităţi postliceale.
Nu există diferenţe semnificative în evoluţia numărului de unităţi în învăţământ pe

parcursul celor patru ani analizaţi.

POPULATIA SCOLARA POPULATIA SCOLARA
PERSONAL DIDACTIC
NR PER. DIDACTIC RAPORTAT LA

POP SCOLARA
70000 15.88 16.00
60589
60000 57202 15.80
55106
15.68 58009 15.60
50000 15.48
15.40
40000
15.20
30000
15.02 15.00
20000
14.80
10000 14.60
3863 3652 3696 3668
0 14.40
2005 2006 2007 2008
Populaţia şcolară din judeţ se află în descreştere, de la 60.589 în anul 2005 la 55.106
în 2008, în timp ce personalul didactic a scăzut de la 3.863 în 2005 la 3.668, în 2008.
Potrivit datelor, unui personal didactic îi sunt alocaţi în jur de 15 copii, iar tendinţa
este de scădere.
BAZA M ATERIALA A INVATAMANTULUI
2315
1898
274 PC
2005 127
64
71 SALI DE CLASA SI CABINETE
SCOLARE
2
2533
LABORATOARE SCOLARE
1813
278
2006 120 ATELIERE SCOLARE
62
71
2 SALI DE GIMNASTICA
2688
1795 TERENURI DE SPORT
278
2007 97
68 BAZINE DE INOT
68
2
3559
1795
306
2008 123
73
73
2

În ceea ce priveşte baza materială a învăţământului, numărul de PC-uri înregistrează o

creştere în anul 2008, faţă de anii precedenţi.
Atelierele scolare şi sălile de gimnastică înregistrează o creştere în anul 2008, dupa ce

numărul acestora se redusese în anul 2007.
Numărul laboratoarelor şi al terenurilor de sport a crescut în anul 2008, faţă de anii

precedenţi.
2. Sănătate
Infrastructura de sănătate a judeţului Brăila este formată din:
1. Unităţi de asistenţă medicală spitalicească:
a. Spitalul judeţean de urgenţă Brăila

Unitatea funcţionează din anul 1981 având ca scop asigurarea asistenţei medicale de
urgenţă: adulţi şi copii pentru cetăţenii municipiului şi judeţului nostru cât şi pentru
judeţele limitrofe. Are o capacitate de 1250 de paturi, plus 27 de paturi pentru
însoţitori pediatrie.
Începând din anul 2002 au fost preluate două secţii din cadrul Spitalului ''Sf.
Pantelimon'' – actualul Spital de Psihiatrie, iar din anul 2003 Spitalul Judeţean a
preluat în întregime Spitalul ''Sf. Spiridon'', rezultând actuala structura a Spitalului
Judeţean de Urgenţă Brăila împărţită pe cele patru pavilioane :
• Pavilion A – Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila
• Pavilion B – fostul Spital de Urgenţă ''Sf. Spiridon''
• Pavilion C – Secţia de Boli Infecţioase
• Pavilion D - Secţia de Recuperare pediatrică
Spitalul are în structura sa şi 2 centre de sănătate:
• Centrul de Sănătate Viziru, comuna Viziru, anul construcţiei 1900, cu o
capacitate de 5 paturi
• Centrul de Sănătate Dudeşti, comuna Dudeşti, anul construcţiei 1905, cu o
capacitate de 5 paturi
b. Spitalul de Pneumoftiziologie Brăila
Este localizat în str. R.S. Campiniu nr 21, spital de specialitate, cu o capacitate de 165
de paturi. Clădirea dateaza din 1890, iar spitalul funcţionează în 2 corpuri. Din anul
1990, de cand s-a mutat spitalul în aceasta clădire, s-au facut reparaţii şi igienizări,
pentru obţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare. Nu s-a reuşit obţinerea de fonduri
pentru achiziţionarea unei centrale termice noi în vederea înlocuirii celei vechi, care
nu are autorizare ISCIR şi este mare consumatoare de gaz metan. Spitalul nu are în
dotare aparatură de înaltă performanţă.
c. Spitalul de Psihiatrie Sfantul Pantelimon

Spitalul de Psihiatrie "Sf. Pantelimon" Brăila, amplasat pe una din arterele principale
ale municipiului Brăila respectiv, Calea Călăraşilor nr. 125, este conceput într-un stil
arhitectural specific sec. XIX cand a fost atestat documentar.

Construcţia începută în anul 1874 de către antreprenorii Mathias Hirsh şi Pavel

Simion pe un teren rezervat pentru spital prin parcelarea din anul 1874 s-a finalizat în
anul 1886 şi a fost donată Primariei oraşului Brăila.
Spitalul de Stat Brăila, cum a fost denumit începând cu anul 1940, se compune din
mai multe clădiri construite în perioada 1925-1950.
Începând cu data de 1 noiembrie 2002 spitalul este de unică specialitate - boli psihice.
Unitatea asigură asistenţă medicală spitalicească şi în sistem ambulator pentru
afecţiuni psihice acute şi cronice.
Spitalul are o capacitate de 421 de paturi şi funcţionează în mai multe pavilioane:
- pavilionul central (S+P+1), anul construcţiei 1886, consolidat, reparat şi
modernizat în perioada 2006 – 2007;
- pavilionul administrativ principal (S+P+1), anul construcţiei 1934, consolidat
reparat şi modernizat în perioada 2006 – 2007;
- pavilionul administrativ secundar (P), anul construcţiei 1960, lucrări de
reabilitare în derulare 2009;
- pavilionul Secţia psihiatrie pediatrică + internări gardă (P), anul construcţiei
1913, lucrări de reabilitare în derulare 2009;
- pavilionul Secţia de psihiatrie III (S+P+1), anul de construcţie 1886, lucrări de
reabilitare în derulare 2009;
- pavilionul Centrul de sănătate mintală (S+P+E), anul de construcţie 1950,
lucrări de reabilitare în derulare 2009;
- pavilionul Secţia de psihiatrie cronici (S+P+4), cu locaţia în şoseaua
Baldovineşti, nr. 53, anul de construcţie 1975, lucrări de reabilitare în derulare
2009;
- pavilioane auxiliare.
Şi în cazul acestui spital, aparatura medicală din dotare este de joasă performanţă.
d. Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Brăila
Spitalul este localizat în Bd. Independenţei nr. 251, este spital de specialitate cu o
capacitate de 230 de paturi şi funcţionează într-o clădire compusă din mai multe
corpuri: corpul A (D+P+5), corpul B (D+P+5), corpul C (D+P+5), corpul D (D+P+5),
corpul E (D+P+3), corpul F (D+P+5), corpul G (D+P+1).
Construcţia clădirii a început în anul 1979 şi s-a încheiat în anul 1984. Clădirea
spitalului a beneficiat de lucrări de reabilitare şi modernizare după cum urmează:
- în anul 2006, prin implementarea proiectului „Reabilitare şi modernizare
Spital Obstetrică-Ginecologie Brăila”, finanţat prin programul PHARE – CES
2004;
- în anul 2008 a fost îmbunătăţit indicele hotelier a 41 de saloane, acestea fiind
inclusiv dotate cu mobilier nou, finanţarea intervenţiei fiind asigurată de
Consiliul Judeţean Brăila;
- va beneficia de lucrări de reabilitare şi modernizare în următorii 2 ani, în
cadrul proiectului „Reforma Sectorului Sanitar” – APL II, Componenta 1 –
Proiect de reabilitare a Secţiilor de Maternitate şi Neonatologie.
În anii 2008 – 2009, spitalul a fost dotat cu aparatură medicală modernă de către
Ministerul Sănătăţii Publice.

e. Spitalul Orăşenesc Făurei
Are o capacitate de 69 de paturi, clădirea (P+1) a fost construită în 1957, iar

pavilionul de pediatrie s-a construit în 1975.
Nu au fost executate lucrări de reabilitare şi modernizare, iar spitalul nu este dotat cu
aparatură de înaltă performanţă.
2. Unităţi de asistenţă medicală de urgenţă
a. Serviciul de ambulanţă judeţean Brăila

Cu locaţia în str. Pietăţii nr.1, are o capacitate de 43 de ambulanţe active pentru
solicitari şi 13 substaţii de salvare în mediul rural.
Spaţiul în care funcţionează se compune din 4 corpuri, clădirea a fost construită în
anul 1975 şi a suportat reparaţii şi modernizări în anii 2007 – 2009.
În dotarea ambulanţelor există aparatură modernă, în principal: aparate CORPUL S3,
injectomate AGILIA, aspiratoare WEINMANN.
b. UPU – SMURD (înfiinţat în 09.09.2009)

Unitate de Primiri Urgenţe a beneficiat de lucrări de modernizare în anii 2008 – 2009.
3. Unităţi de asistenţă medicală ambulatorie

a. Ambulatoriul integrat al Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila, ce
funcţionează în corpurile A şi B, cu 26 de cabinete medicale de specialitate;
b. Ambulatoriul integrat pentru copii al Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila, ce
funcţionează în corpul B, cu 5 de cabinete medicale de specialitate;
c. Ambulatoriul integrat al Spitalului de Psihiatrie Sf Pantelimon cu funcţionează
cu 4 cabinete medicale de specialitate în pavilionul Centrului de Sănătate
Mintală;
d. Ambulatoriul integrat al Spitalului de Obstetrică Ginecologie Brăila, ce
funcţionează într-un corp separat de spital, cu 2 cabinete medicale de
specialitate. Ambulatoriul va fi mutat într-o altă locaţie prin implementarea
proiectului „Modernizarea Ambulatoriului de specialitate integrat în cadrul
Spitalului de Obstetrică-Ginecologie Brăila”, finanţat de Spital împreună cu
Consiliul Judeţean Brăila;
e. Ambulatoriul integrat al Spitalului de Pneumoftiziologie Brăila, cu 1 cabinet
medical de specialitate;
f. Ambulatoriul integrat al Spitalului Orăşenesc Făurei, ce funcţionează în
clădirea spitalului, cu 4 cabinete medicale de specialitate;
g. Cabinete medicale de specialitate: în mediul urban există 127, iar în mediul
rural 1.
Majoritatea spaţiilor în care funcţionează cabinetele medicale sunt proprietate
privată a medicilor, iar o parte sunt concesionate.
h. Cabinete de medicină dentară: în mediul urban există 115, iar în mediul rural
1.
i. Laboratoare de analize medicale: în judeţ există 11 astfel de laboratoare, toate
în mediul urban.

j. Laboratoare de radiologie, imagistică medicală: în judeţ există 8 astfel de

laboratoare, toate în mediul urban
k. Policlinica cu plată, având un numar total de 8 cabinete; unitatea funcţionează
prin autofinanţare;
l. Centre de dializă: 2.
4. Unităţi de asistenţă medicală primară

a. Cabinete medicale de familie: 95 în mediul urban, 49 în mediul rural. Spaţiile
cabinetelor medicale sunt proprietate privată sau sunt concesionate;
b. Centrul de Permanenţă Însurăţei
5. Unităţi de asistenţă medicală farmaceutică

Infrastructura farmaceutică la nivelul judeţului este reprezentată de 5 farmacii cu
circuit închis (cele din cadrul spitalelor) şi 83 de farmacii cu circuit deschis din care
81 în mediul urban şi 2 în mediul rural.
6. Unităţi de asistenţă medico-socială

Unitatea de asistenţă medico-socială IANCA are o capacitate de 20 de paturi, fiind
înfiinţată prin reorganizarea Secţiei Exterioare IANCA a Spitalului Făurei. În anul
2007 au fost executate lucrări de reabilitare printr-un proiect finanţat de Direcţia de
Munca şi Protecţie Socială Brăila.
UNITATI MEDICALE - TOTAL
3000
2,481 2,486 2,462 2,481

2500
2000
1500
1000
500
2005 2006 2007 2008
Numărul unităţilor totale din judeţul Brăila a ajuns la 2481 în anul 2008. În
construirea acestui indicator s-au luat în calcul: spitale, cabinete medicale de
specialitate, laboratoare medicale, cabinete stomatologice etc.

PERSONAL MEDICAL
3000
MEDICI
2,651
2,543
2,465
2500
2,095 STOMATOLOGI
2000
PERSONAL
1500
SANITAR MEDIU
1,084
1,023
905 916
1000
PERSONAL
512 SANITAR AUXILIAR
502 501 516
500
113 121 135 162 FARMACISTI
96 119
112 89
0
2005 2006 2007 2008
Structura populaţiei medicale în funcţie de specializare relevă faptul că personalul

sanitar mediu are cea mai mare pondere în totalul populaţiei. Urmează apoi personalul
sanitar auxiliar, care este în creştere, şi medicii.
INTERNATI IN SPITALE
SITUATIA MEDICALA A JUDETULUI
OM-ZILE SPITALIZARE IN SPITALE
75500 75,219 700000

685,931 690000
75000
680000
74500
670000
74000
660000
73500 73,315 650000
72,955
73000 640000
72,621 624,452
622,531 630000
72500 632,038
620000
72000
610000
71500 600000
71000 590000
2005 2006 2007 2008
Persoanele care au beneficiat de ingrijiri sau tratamente medicale a ajuns în 2008 la

75.219 persoane, iar trendul este în creştere.

3.Mediul infracţional
JUSTITIE SI STAREA INFRACTIONALA RATA CRIMINALITATII*
RATA INFRACTIONALITATII**
1500
1,171
971
1000
861
759
500 364 350

249 232
0
2005 2006 2007 2008
* - Persoane condamnate definitiv la 100.000 locuitori

** - Infractiuni la 100.000 locuitori
Rata infracţionalităţii se află în creştere, de la an la an, ajungând la 1.171 infracţiuni

comise la 100.000 locuitori în anul 2008, de la 759 în anul 2005.
Rata criminalităţii se află în scădere în anul 2008 (232 persoane condamnate definitiv
la 100.000 locuitori) faţă de 2007 cand înregistrase o creştere faţă de anul precedent
de la 249 la 350.
4. Asistenţă Socială
Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Brăila este instituţie

publică de interes judeţean, cu personalitate juridică, conform Hotarârii Consiliului
Judeţean Brăila nr. 91/10.11.2004, constituită prin comasarea Directiei Generale
pentru Protecţia Copilului Brăila şi a Serviciului Public Judeţean de Asistenţă Socială
Brăila.
Structura organizatorică6 a direcţiei cuprinde, în conformitate cu H.G.R.

nr.1434/2004, trei tipuri de servicii de protecţie a copilului :
- servicii de intervenţie şi asistenţă socială comunitară;
- servicii de tip familial;
- servicii de tip rezidenţial;
6
Menționăm că în intervalul de timp al procesului de elaborare a prezentului document, Consiliul
Județean Brăila a modificat structura oprganizatorică a DGASPC Brăila prezentată, prin HCJ nr.
17/26.02.2010, care va intra în vigoare de la data de 26.04.2010.

Având în vedere prevederile cuprinse la art. 111 din Legea nr. 272/2004 privind
promovarea şi apărarea drepturilor copilului, care se referă la obligaţia consiliilor
locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor de a organiza în mod autonom sau prin
asociere servicii de zi, la nivelul judeţului Brăila, conform Hotarârii nr. 62 din 31 mai
2005 a Consiliului Judeţean s-a dispus transferarea centrelor de zi în subordinea
autorităţilor administraţiei publice locale.
Serviciile oferite de DGASPC Brăila sunt:
1. În domeniul Protecţiei Copilului.
a. Servicii de zi
Centrul de monitorizare a respectarii drepturilor copilului
Activitatea acestui centru nu se limitează la protejarea drepturilor copiilor care

necesită măsuri de protecţie specială, ci se extinde asupra tuturor copiilor din judeţul
Brăila, fie că trăiesc împreună cu părinţii lor sau separat de aceştia; fie că au sau nu
nevoi speciale de educaţie sau îngrijire medicală etc, acoperind astfel majoritatea
situaţiilor în care se poate găsi un copil.
Numărul total de angajaţi la data de 31.10.2009 este de 2, din care 0 asistenţi sociali.
Numarul de beneficiari: -
Capacitate: -
Servicii oferite:
-monitorizarea respectării drepturilor copiilor aflaţi în evidenţa Direcţiei Generale de
Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Brăila, precum şi a copiilor din raza teritorială
a judeţului Brăila, în baza sesizărilor primite sau ca urmare a autosesizării.
Serviciul de evaluare complexă a copilului cu dizabilităţi
Serviciu de zi care realizează evaluarea copiilor cu dizabilităţi şi dificultăţi de învăţare

şi adaptare socio – şcolară de la nivelul judeţului Brăila, verifică îndeplinirea
condiţiilor şi formulează propuneri privind încadrarea într-un grad de handicap şi
orientarea şcolară/profesională a acestora.
Numarul de beneficiari: 1499
Capacitate: -
Servicii oferite:
-identificarea copiilor cu dizabilităţi şi dificultăţi de învăţare şi adaptare socio-
şcolară, care necesită încadrare într-un grad de handicap şi orientare
şcolară/profesională, în urma solicitărilor directe a referirilor din partea specialiştilor,
care vin în contact cu copiii cu dizabilităţi şi a sesizărilor din oficiu.
Biroul de consiliere pentru copilul abuzat, neglijat, exploatat – echipa mobilă

Primeşte sesizări şi intervine optim, în acord cu problema sesizată, în cazurile de

abuz, neglijare, exploatare a copilului, în conformitate cu prevederile cadrului
legislativ în domeniu.
Numărul de beneficiari: 545
Capacitate: -
Servicii oferite:
-evaluarea riscului imediat privind expunerea copilului la abuz, neglijare şi
exploatare;
-asigurarea deplasării în teren a echipei mobile şi intervenţia în situaţii de urgenţă în
acord cu nevoile identificate.
Compartimentul de asistenţă şi sprijin pentru readaptarea copilului cu probleme

psihosociale
Promovează, monitorizează şi asigură respectarea drepturilor copilului cu

comportament antisocial, prin coordonarea eforturilor de implementare a acţiunilor şi
intervenţiilor în vederea readaptării copilului cu probleme psihosociale.
Capacitate: -
Servicii oferite:
-evaluarea şi reevaluarea situaţiilor copiilor cu probleme psihosociale care au săvârşit
fapte penale şi nu răspund penal, întocmind dosarele sociale ale acestora în vederea
instituirii, menţinerii, modificării şi încetării măsurii de protecţie specială;
-asigurarea asistenţei minorilor la audierea acestora de către organele de poliţie,
Parchet şi instanţele de judecată.
Complexul de servicii pentru copii cu dizabilităţi (include Centrul de zi ,,Elpida

I’’ şi modulul Respiro)
Centrul de zi previne abandonul şi instituţionalizarea copiilor cu dizabilităţi prin

asigurarea, pe timpul zilei, a unor activităţi de îngrijire, educaţie, abilitare-reabilitare,
recreere, socializare, consiliere, dezvoltare a deprinderilor de viaţă independentă, cât
şi a unor activităţi de sprijin, educare, consiliere pentru părinţi sau reprezentanţii
legali.
Modulul respiro este un serviciu cu două commponente (de zi şi rezidenţial) care

oferă un moment de respiro familiilor copiilor cu dizabilităţi şi asistenţilor maternali
profesionişti când nu mai au timp pentru îndeplinirea altor responsabilităţi, pentru a
preveni frustrarea, izolarea şi oboseala.
Capacitate: 50
Servicii oferite:
-asigură copilului cu dizabilităţi, accesul la terapii de recuperare adaptate nevoilor
sale;

-asigură o îngrijire specială care contribuie la dezvoltarea fizică, mentală, spirituală,

morală sau socială a copilului cu dizabilităţi;
-asigură supravegherea stării de sănătate, asistenţă medicală, recuperare, îngrijire şi
supraveghere permanentă a beneficiarilor.
-asigura găzduirea şi îngrijirea copilului cu dizabilităţi pe perioadă determinată;
- promovează relaţiile sociale;
- acordă sprijin de urgenţă în vederea reducerii situaţiilor de criză.
a. Servicii de tip familial
Centrul de asistenţă maternală profesionistă

Asigura protecţia specială a copilului separat temporar sau definitiv de familia sa
biologică prin creşterea, îngrijirea şi educarea acestuia de către o persoană atestată în
condiţiile legii denumită asistent maternal profesionist, la domiciliul acesteia.
Numărul total de angajaţi la data de 31.10.2009 este de 223, din care 8 asistenţi
sociali.
Capacitate: -
Servicii oferite:
-asigură recrutarea, selecţia, evaluarea, formarea şi constituirea documentaţiei în
vederea eliberării atestatului de asistent maternal profesionist;
-realizează potrivirea teoretică, informarea, pregătirea asistentului maternal şi
matching-ul copilului cu asistentul maternal profesionist;
-monitorizează activitatea asistentului maternal; în acest sens se efectuează cel puţin o
vizită pe lună la domiciliul acestuia, unde se poartă discuţii atât cu asistentul maternal,
copilul plasat dar şi cu membrii familiei care locuiesc împreună cu asistentul
maternal;
-culege informaţii despre activitatea acestuia de la terţe persoane, pentru a verifica
dacă asistentul maternal profesionist îşi îndeplineşte sarcinile prevăzute în fişa
postului
-evaluează evoluţia copiilor plasaţi la asistent maternal, în acest sens se efectuează cel
puţin 2 vizite pe lună la domiciliul asistentului maternal profesionist.
Centrul pentru pregatirea şi sprijinirea integrării sau reintegrării copilului în

familie
Scopul este reintegrarea în familie sau, în situaţia în care aceasta nu este posibilă,
găsirea de alternative de tip familial pentru copiii care beneficiază de o măsură de
protecţie specială.
Capacitate: -
Servicii oferite:
-derulează activităţi de informare şi promovare a serviciilor oferite şi stabileşte relaţii
de colaborare cu comunitatea şi sensibilizarea cu privire la importanţa şi necesitatea
îngrijirii copilului într-o familie;

-instrumentează şi monitorizează reintegrarea copiilor în familie colaborând cu

autorităţile locale de la domiciliul copilului.
Compartimentul de adopţie/postadopţie
Prestează în condiţii de celeritate servicii sociale de calitate copiilor al căror plan
individualizat de protecţie are ca finalitate adopţia internă, părinţilor fireşti/tutorilor ai
acestor copii, precum şi persoanelor/familiilor care doresc să adopte sau care au
adoptat.
Capacitate: -
Servicii oferite:
-evaluează garanţiile morale şi condiţiile materiale, la solicitarea scrisă a persoanei
sau familiei care are domiciliul în România (din raza administrativ teritorială a
judeţului Brăila) şi care doreşte să obţină atestatul de persoană sau familie aptă să
adopte;
-sesizează instanţa judecătorească competentă, în termen de 30 de zile de la data în
care planul individualizat de protecţie al copilului are ca finalitate adopţia internă;
-oferă informaţii copilului care urmează să fie adoptat, despre etapele procesului de
adopţie, despre părinţii adoptatori şi familia acestora şi îl pregăteşte înaintea mutării la
familia adoptatoare;
-monitorizează evoluţia copiilor adoptaţi, precum şi a relaţiilor dintre aceştia şi
părinţii lor adoptivi ( cel puţin 2 ani după încuviinţarea adopţiei) .
Centrul de plasamente familiale

Identifică o alternativă de tip familial pentru copilul separat temporar de familia sa,
monitorizează dezvoltarea copilului pe perioada cât durează separarea de familia sa la
domiciliul familiei substitut.
Capacitate: -
Servicii oferite:
-asigură evaluarea complexă privind situaţia copilului în vederea instituirii măsurii de
protecţie specială - plasament la familie/persoană/OPA-
-sprijină şi monitorizează activitatea de creştere şi îngrijire a copilului şi se asigura de
faptul că familiile substitut sunt informate, acceptă, înţeleg şi acţionează în
conformitate cu prevederile legale în vigoare.
b. Servicii de tip rezidenţial
Centrul maternal ,,Alexandra’’

Un serviciu de protecţie materno-infantilă de tip rezidenţial care asigură dreptul
fiecărui copil de a-şi dezvolta şi mentine relaţiile familiale.
Capacitate: 8 cupluri mamă-copil
Servicii oferite:

-asigură găzduire temporară pentru cuplul mamă-copil aflat într-o situaţie de risc al
cărei rezultat ar putea fi abandonul copilului, generată de una din următoarele situaţii:
conflictul cu familia lărgită, refuzul de asumare a paternităţii şi responsabilităţii din
partea tatălui copilului, lipsa unei locuinţe sau a unor condiţii adecvate de locuit, lipsa
veniturilor, situaţie materială precară sau diverse combinaţii ale situaţiilor prezentate.
Centrul de plasament în regim de urgenţă pentru copilul abuzat, neglijat,

exploatat
Asigură protecţia în regim de urgenţă a copilului, pe o perioadă determinată de timp,
atunci când acesta se află în pericol iminent în propria familie, familia lărgită sau în
familia substitutivă.
Numărul total de angajaţi la data de 31.10.2009 este de 21, din care 1 asistenti sociali.
Capacitate: 25
Servicii oferite:
-asigură cazarea, hrana, cazarmamentul, echipamentul şi condiţiile igienico-sanitare
necesare protecţiei speciale a copiilor, tinerilor în funcţie de nevoile şi de
caracteristicile fiecărei categorii de beneficiari;
-asigură supravegherea stării de sănătate, asistenţă medicală şi supraveghere
permanentă a beneficiarilor;
-asigură paza şi securitatea beneficiarilor;
-asigură beneficiarilor protecţie şi asistenţă în cunoaşterea şi exercitarea drepturilor
lor;
-asigură accesul beneficiarilor la educaţie, informare, cultură;
-asigură educaţia informală şi nonformală a beneficiarilor, în vederea asimilării
cunoştinţelor şi a deprinderilor necesare integrării sociale;
-asigură socializarea beneficiarilor, dezvoltarea relaţiilor cu comunitatea;
-asigură climatul favorabil dezvoltării personalităţii copiilor;
-asigură participarea beneficiarilor la activităţi de grup şi la programe individualizate,
adaptate nevoilor şi caracteristicilor lor;
-contribuie la realizarea obiectivelor cuprinse în planul individualizat de protecţie;
-urmăreste modalităţile concrete de punere în aplicare a măsurilor de protecţie
specială, integrarea şi evoluţia beneficiarilor în cadrul serviciului şi formulează
propuneri vizând completarea sau modificarea planului individualizat de protecţie sau
îmbunătăţirea calităţii îngrijirii acordate;
-asigură posibilităţi de petrecere a timpului liber.
Complexul de servicii pentru copii cu dizabilităţi ,,Pescăruşul’’ (include trei

căsuţe de tip familial ,,Mica Sirenă’’ ; ,,Delfinul’’; ,,Nufărul’’ precum şi un centru de
recuperare)
Asigură protecţia specială a copiilor cu dizabilităţi separaţi temporar sau defintiv de
familia lor. Acest serviciu este format din trei casuţe de tip familial şi un centru de
recuperare.
Capacitate: 3 casuţe , fiecare cu 12-13 locuri
Servicii oferite:


necesare protecţiei speciale a copiilor/tinerilor cu dizabilităţi în funcţie de nevoile şi
de caracteristicile fiecărei categorii de beneficiari;
-asigură, după caz, supravegherea stării de sănătate, asistenţă medicală, recuperare,
îngrijire şi supraveghere permanentă a beneficiarilor;
-asigură intervenţie de specialitate;
-contribuie la realizarea obiectivelor cuprinse în planul individualizat de protecţie;
-urmăreste modalităţile concrete de punere în aplicare a măsurilor de protecţie
specială, integrarea şi evoluţia beneficiarilor în cadrul serviciului şi formulează
propuneri vizând completarea sau modificarea planului individualizat de protecţie sau
îmbunătăţirea calităţii îngrijirii acordate;
-asigură posibilităţi de petrecere a timpului liber.
Centrul cu module de tip familial pentru copii cu dizabilităţi ,,Floare de Colţ’’

(include cinci căsuţe de tip familial situate în judeţ ,,Panseluţa’’; ,,Narcisa’’;
,,Lăcrămioara’’; ,,Camelia’’ şi ,,Magnolia’’) .
Asigură protecţia specială a copiilor cu dizabilităţi separaţi temporar sau defintiv de
familia lor. Acest serviciu este format din 5 casuţe de tip familial .
Capacitate: 5 căsuţe cu câte 9 locuri
Servicii oferite:
necesare protecţiei speciale a copiilor/tinerilor cu dizabilităţi în funcţie de nevoile şi
-asigură promovarea şi protejarea drepturilor copilului cu handicap care este temporar
sau definitiv privat de mediul său familial;
-contribuie la realizarea obiectivelor cuprinse în planul individualizat de protecţie.
Complexul de tip familial I ,,Universul Copiilor’’ (include 1 căsuţă de tip familial

şi 12 apartamente de tip familial)
Asigură protecţia specială a copiilor/tinerilor separaţi temporar sau defintiv de familia
lor. Acest serviciu este format din 12 apartamente şi 1 căsuţă de tip familial integrate
în comunitate.

Capacitate: 1 căsuţă şi 12 apartamente a maxim 8 locuri/unitate
Servicii oferite:
- asigură copiilor/tinerilor găzduire şi protecţie într-un mediu integrat şi deschis
comunităţii, cu caracteristici de tip familial
-contribuie la realizarea obiectivelor cuprinse în planul individualizat de protecţie.
Complexul de tip familial II ,,Surâsul Copilăriei’’ (include 10 apartamente de tip

familial)
Asigura protecţia specială a copiilor/tinerilor cu dizabilităţi, separaţi temporar sau
defintiv de familia lor. Acest serviciu este format din 10 apartamente de tip familial
integrate în comunitate.
Capacitate: 10 apartamente a maxim 7 locuri/unitate
Servicii oferite:
necesare protecţiei speciale a copiilor/tinerilor cu dizabilitati în funcţie de nevoile şi
-asigură condiţiile materiale şi educative care să permită optimizarea procesului de
recuperare şi transformare a copilului cu dizabilităţi într-o persoană activă şi
independentă;
adaptate nevoilor şi caracteristicilor lor.
c. În domeniul Protecţiei Persoanei Adulte cu Handicap
d. Servicii de zi
Serviciul de evaluare complexă a persoanei adulte cu handicap

Serviciu de zi care realizeaz evaluarea persoanelor adulte cu handicap de la nivelul

judeţului Brăila, verifică îndeplinirea condiţiilor şi formulează propuneri privind
încadrarea într-un grad de handicap a acestora.
Numărul de beneficiari: -
Capacitate: -
Servicii oferite:
-efectuează evaluarea / reevaluarea complexă a adultului cu handicap, la sediu sau la
domiciliul persoanei în domeniul social, medical, psihologic şi vocaţional a nivelului
de educaţie, a abilităţilor şi a nivelului de integrare social şi propune încadrarea
acestuia într-un grad de handicap.
Serviciul de informare şi prestaţii pentru persoana cu handicap

Asigură activităţi de informare şi prestaţii pentru copii şi persoane adulte cu handicap
precum şi a familiilor şi reprezentantilor lor legali.
Numărul de beneficiari: -
Capacitate: -
Servicii oferite:
-organizează acordarea drepturilor de asistenţă socială şi asigură gratuit consultanţă
de specialitate în domeniul asistenţei sociale;
-colaborează cu alte instituţii responsabile pentru a facilita accesul persoanelor la
aceste drepturi.
Centrul de zi ,,Elpida II’’

Un atelier productiv cu şapte secţii pentru instruirea şi pregătirea profesională a
persoanelor adulte cu handicap uşor şi mediu.
Capacitate: 22
Servicii oferite:
-iniţiere în ocupaţii din domenii profesionale precum birotică, confecţionarea
icoanelor, iniţiere în ţesătorie/croitorie, confecţionare lumânări, terapie prin desen,
execuţie lucrări de butaforie, terapie prin joc.
e. Servicii de tip rezidenţial
Centrul Social de Locuinţe Protejate pentru persoane adulte cu handicap

(include două locuinţe protejate în judeţul Brăila ,,Gladiola’’ şi ,,Garofita’’).
Asigură asistenţa şi ingrijirea, în sistem rezidenţial, persoanelor adulte cu handicap
aflate în situaţie de dependenţă socială, în vederea formării şi dezvoltării deprinderilor
de viaţă independentă pentru facilitarea integrării socio-profesionale a acestora.
Capacitate: 2 căsuţe a cate 6 locuri
Servicii oferite:


necesare protecţiei persoanelor adulte cu handicap în funcţie de nevoile şi de
-oferirea de sprijin şi susţinere directă în procesul de integrare socială şi inserţie
profesională.
Centrul de îngrijire şi asistenţă pentru persoane adulte Brăila

Asigură asistenţă şi îngrijirea, în sistem rezidenţial, persoanelor adulte cu handicap
aflate în situaţie de dependenţă socială, pe perioadă nedeterminată.
Capacitate: 50
Servicii oferite:
Centrul de îngrijire şi asistenţă pentru persoane adulte Bărăganu

Asigură asistenţa şi ingrijirea, în sistem rezidenţial, persoanelor adulte cu handicap
aflate în situaţie de dependenţă socială, pe perioadă nedeterminată.
Capacitate: 50
Servicii oferite:
În ceea ce privește beneficiarii de servicii de asistență socială și protecția copilului,

situația pe localități7 se prezintă după cum urmează:
7
Situție întocmită în baza datelor puse la dispoziție de către DGASPC Brăila

Copii- Copii - Adulți Adulți - handicap - Copii - handicap -

Localitate TOTAL
rezidențial AMP rezindențial neinstituționalizați neinstituționalizați
Brăila 116 105 79 4700 410 5410

Făurei 1 2 2 116 15 136
Ianca 2 4 1 81 9 97
Însurăței 5 4 143 14 166
Bărăganul 5 23 49 10 87
Bertești 1 4 1 23 11 40
Bordei Verde 2 1 11 1 15
Cazașu 0
Ciocile 6 66 6 78
Chișcani 3 1 82 10 96
Cireșu 5 1 1 7
Dudești 8 8 29 4 49
Frecăței 0
Galbenu 2 1 1 45 4 53
Gemenele 7 2 37 3 49
Grădiștea 2 3 64 4 73
Gropeni 7 4 1 100 5 117
Jirlău 2 68 7 77
Mărașu 2 70 6 78
Măxineni 1 3 56 11 71
Mircea Vodă 8 4 52 4 68
Movila Miresii 3 3 2 68 8 84
Rîmnicelu 8 5 1 27 6 47
Racovița 5 3 45 2 55
Romanu 2 41 2 45
Roșiori 1 5 43 8 57
Salcia Tudor 2 25 4 31
Scorțaru Nou 1 1 34 3 39
Siliștea 0
Stăncuța 3 2 52 6 63
Surdila Găișeanca 2 3 1 6
Surdila Greci 1 1
Șuțești 4 5 95 19 123
Tichilești 1 2 86 10 99
Traian 4 5 1 15 2 27
Tudor Vladimirescu 4 2 18 2 26
Tufești 2 1 3 175 26 207
Ulmu 6 60 6 72
Unirea 4 4 57 9 74
Vădeni 2 1 56 6 65
Victoria 2 3 2 46 10 63
Vișani 1 1 41 7 50
Viziru 12 4 122 18 156
Zăvoaia 3 5 3 63 8 82
TOTAL 231 219 132 6961 696 8239

VII. MEDIU
1.7oţiuni generale şi legislative

Totalitatea formelor şi metodelor de dezvoltare socio-economică, având ca
fundament, în primul rând, asigurarea unui echilibru între sistemele socio-economice
şi elementele capitalului natural denumeşte dezvoltarea durabilă (Vădineanu, 1998).
Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este cea dată de Comisia Mondială
pentru Mediu şi Dezvoltare (WCED) în Raportul Brundtland: "dezvoltarea durabilă
este dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite
posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi".
Dezvoltarea durabilă urmăreşte şi încearcă să găsească un cadru teoretic stabil pentru

luarea deciziilor în orice situaţie în care se regăseşte un raport de tipul om - mediu, fie
ca e vorba de mediu înconjurător, economic sau social. Durabilitatea pleacă de la
ideea că activităţile umane sunt dependente de mediul înconjurător şi de resurse.
Sănătatea, siguranţa socială şi stabilitatea economică a societăţii sunt esenţiale în
definirea calităţii vieţii.
Iniţial dezvoltarea durabilă s-a dorit a fi o soluţie la problemele de mediu şi la criza

resurselor naturale, deci la criza ecologică determinată de intensa exploatare
industrială a resurselor şi degradarea continuă a mediului. Tânărul concept s-a impus
în vara anului 1992, după Conferinţa privind mediul şi dezvoltarea, organizată de
Naţiunile Unite la Rio de Janeiro şi căuta în primul rând conservarea calităţii mediului
înconjurător. În prezent conceptul s-a extins asupra calităţii vieţii în complexitatea sa
şi sub aspect economic şi social.
Se recunoaşte că Terra are o capacitate limitată de a satisface cererea crescândă de

resurse naturale din partea sistemului socio-economic şi de a absorbi efectele
distructive ale folosirii lor. Schimbările climatice, fenomenele de eroziune şi
deşertificare, poluarea solului, apei şi aerului, reducerea suprafeţei sistemelor
forestiere tropicale şi a zonelor umede, dispariţia sau periclitarea existenţei unui
număr mare de specii de plante şi animale terestre sau acvatice, epuizarea accelerată a
resurselor naturale neregenerabile au început să aibă efecte negative, măsurabile,
asupra dezvoltării socio-economice şi calităţii vieţii oamenilor în zone vaste ale
planetei (Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-
2020-2030, 2008)
Strategiile naţionale economice şi de dezvoltare teritorială trebuie să adopte o politică

de mediu care să includă şi protecţia naturii. Primul pas a fost facut prin transpunerea
în integrarea aspectelor de mediu, în alte politici de sector, a Directivei privind
evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului (SEA). Aceasta
prevede ca înainte de adoptare, în faza de pregătire, anumite planuri şi programe se
vor evalua pentru a se identifica şi caracteriza consecinţele lor asupra mediului.

România implementează Directiva 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor

planuri şi programe asupra mediului (SEA) transpusă prin HG 1076/2004 privind
stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.
Ca documente suport pentru aplicarea HG 1076/2004 au fost elaborate şi adoptate

elaborate şi adoptate:
- Manualul de aplicare a procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi
programe aprobat prin Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor 117/2006
-OM 995/2006 pentru aprobarea listei planurilor sau programelor HG 1076/2004.
Pentru a realiza o dezvoltare durabilă, ca parte a politicii de mediu, protecţia naturii

este necesar să fie parte integrantă a tuturor strategiilor naţionale economice şi de
dezvoltare teritorială.
Potrivit politicii în domeniul protecţiei mediului, având ca principale obiective

întărirea structurilor administrative drept element de bază pentru construirea unui
sistem robust de management al mediului şi contribuţia la dezvoltarea durabilă,
activitatea Guvernului României este angajată pe următoarele priorităţi:
• Includerea politicii de mediu în elaborarea şi implementarea politicilor de
sector şi regionale;
• Evaluarea stării reale a factorilor de mediu şi fundamentarea unei strategii de
dezvoltare pe termen lung în domeniul mediului şi în domeniul resurselor
regenerabile şi neregenerabile;
• Întărirea capacităţii instituţionale în domeniul mediului;
• Îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu din zonele urbane şi rurale;
• Extinderea reţelei naţionale de arii protejate şi rezervaţii naturale, reabilitarea
infrastructurii litoralului românesc, redimensionarea ecologică şi economică a
Deltei Dunării;
• Întărirea parteneriatelor transfrontaliere şi internaţionale cu instituţii similare
din alte ţări în vederea monitorizării stadiului de implementare a acordurilor
internaţionale;
• Elaborarea strategiilor de protecţie a cetăţenilor împotriva dezastrelor
naţionale, accidentelor ecologice şi expunerii în zonele cu risc ecologic;
• Întărirea parteneriatului cu ONG-urile în procesul de elaborare şi
implementare a politicilor publice din domeniu.
Sunt necesare măsuri de instruire permanentă şi specifică şi de dezvoltare a capacităţii

personalului care implementează şi aplică efectiv politicile în domeniul protecţiei
mediului.
Legislaţia specifică:
• Directiva „Habitate" nr. 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale,
a florei şi faunei sălbatice;
• Directiva „Păsări" nr. 79/409/EEC privind conservarea păsărilor sălbatice;
• Convenţia Berna privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale
din Europa, adoptată la Berna, la 19.09.1979;
• Convenţia Bonn privind conservarea speciilor migratoare de animale
sălbatice, adoptată la Bonn la 23.06.1979;

• Convenţia Aarhus privind accesul publicului la informaţii adoptată la Aarhus

în data de 25.06.1998;
• Convenţia Ramsar privind zonele umede de importanţă internaţională, în
special ca habitat al păsărilor acvatice, semnată la Ramsar la 02.02.1971;
• Convenţia Florenţa privind peisajele semnată la Florenţa 20.10.2000;
• Acordul Haga privind conservarea păsărilor de apă migratoare african -
eurasiatice, adoptat la Haga la 16 iunie 1995;
• Legea nr. 5/1991 pentru aderarea României la Convenţia privind zonele
umede de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice;
• Legea nr. 13/1993 privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale
din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979;
• Legea nr. 69/1994 pentru aderarea României la Convenţia privind comerţul
internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie, adoptată
la Washington la 3 martie 1973;
• Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologică,
semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992;
• Legea nr. 13/1998 pentru aderarea României la Convenţia privind
conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23
iunie 1979;
• Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naţional - secţiunea a III-a – zone protejate;
• Legea nr. 89/2000 pentru ratificarea Acordului privind conservarea păsărilor
de apă migratoare african - eurasiatice, adoptat la Haga la 16 iunie 1995;
• Legea nr. 90/2000 pentru aderarea României la Acordului privind conservarea
liliecilor în Europa, adoptat la Londra la 4 decembrie 1991;
• Legea nr. 91/2000 pentru ratificarea Acordului privind conservarea cetaceelor
din Marea Neagră, Marea Mediterană şi din zona contiguă a Atlanticului,
adoptat la Monaco la 24 noiembrie 1996;
• Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul publicului la
informaţii participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în
probleme de mediu semnată la Aarhus în data de 25.06.1998;
• Legea nr. 622/2001 pentru ratificarea Actului final al negocierilor dintre
Guvernul României şi Comunitatea Europeană de adoptare a Acordului
privind participarea României la Agenţia Europeană de Mediu şi la Reţeaua
europeană de informare şi observare a mediului (EIONET), adoptat la
Bruxelles la 9 octombrie 2000, şi a Acordului dintre România şi Comunitatea
Europeană privind participarea României la Agenţia Europeană de Mediu şi la
Reţeaua europeană de informare şi observare a mediului;
• Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului,
adoptată la Florenţa la 20.10.2000;
• H.G. nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor
naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora;
• H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arii naturale protejate
pentru noi zone;
• H.G. nr. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată
pentru noi zone;
• H.G. nr. 1586/2006 privind încadrarea unor arii naturale protejate în categoria
zonelor umede de importanţă internaţională;

• H.G. nr. 1529/2006 pentru modificarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului

nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi
parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora;
• O.M. nr. 207/2006 privind aprobarea conţinutului Formularului Standard
Natura 2000 şi a manualului de completare al acestuia;
• Legea nr.389/2006 pentru ratificarea Convenţiei-cadru privind protecţia şi
dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, adoptată la Kiev la 22 mai 2003;
• H.G. nr. 1143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate;
• H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială
avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în
România;
• O. M nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a
siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice
europene Natura 2000 în România
• O.M. nr. 1710/2007 privind aprobarea documentaţiei necesare în vederea
Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea O.U.G. nr.195/2005 privind protecţia
mediului;
• O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice;
• O.U.G. nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi
repararea prejudiciului asupra mediului;
• O.U.G. nr.114/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă
a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului;
• Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic;
• O.U.G. nr. 154/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă
a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi a Legii vânătorii
şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407_2006;
• O.U.G. nr. 164/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă
a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului;
• O.M. nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor de
recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional
sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale
vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor şi animalelor din flora şi,
respectiv, fauna sălbatică şi a importului acestora;
• O.M. nr. 1533/2008 privind aprobarea Metodologiei de atribuire a
administrării ariilor naturale protejate care necesită constituirea de structuri de
administrare şi a Metodologiei de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate
care nu necesită constituirea de structuri de administrare.
Comisia Europeană (CE) solicită, pentru raportarea din 6 în 6 ani, în conformitate cu

Articolul 17 al Directivei Habitate 92/43/CEE, un raport elaborat care trebuie să
conţină informaţii generale cu privire la punerea în aplicare a Directivei Habitate,
precum şi aplicarea măsurilor prevăzute în această directivă având ca rezultat starea
favorabilă de conservare a habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

România are ca termen de primă raportare iulie 2013. În pregătirea pentru întocmirea
rapoartelor prevăzute la Articolul 17 al Directivei Habitate, reperele oficiale sunt
anexele OUG nr. 57/2007.
Conform art. 5, alin (1) din O.U.G. nr 57/2007 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, categoriile de
arii naturale protejate sunt:
a) de interes naţional: parcuri naţionale, monumente ale naturii, rezervaţii naturale,
parcuri naturale;
b) de interes internaţional: zone umede de importanţă internaţională, rezervaţii ale
biosferei;
c) de interes comunitar sau situri “NATURA 2000” : situri de importanţă comunitară,
arii speciale de conservare, arii de protecţie specială avifaunistică;
d) de interes judeţean sau local: stabilite numai pe domeniul public/privat al unităţilor
administrativ-teritoriale.
Suprafaţa totală a ariilor naturale protejate de interes naţional din judeţul Brăila a fost
măsurată ca fiind de 18.368,86 ha. Conform Legii 5/2000 privind aprobarea Planului
de amenajare a teritoriului naţional, suprafaţa parcului natural fiind de 17.529 ha.
Potrivit ultimei evaluări făcute în decembrie 2005 de catre Oficiul Judeţean de
Cadastru şi Publicitate Imobiliară Brăila, suprafaţa a fost recalculată la 20.562,39 ha.
Ca urmare, suprafaţa totală a ariilor naturale protejate de interes naţional din judeţ
rezultată este de 20.402,25 ha.
Prin Ord M.M.D.D. nr 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală

protejată a siturilor de importanţă comunitară a fost abrogat Ord M.M.D.D nr
776/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integranta a
reţelei ecologice europene Natura 2000 în România şi siturile de importanţă
comunitară nu mai au statut provizoriu de arie protejată. În baza recunoaşterii lor de
către Comisia Europeană, Siturile de importanţă comunitară vor fi declarate ca arii
speciale de conservare prin hotărâre a guvernului.
Ariile protejate din judeţul Brăila

7r. Denumire Actul deCategoria ariei protejate Suprafaţa Localizare Administrator/
crt. declarare ha Custode
1 Baltă Mică a Brăilei Legea 5/2000 Parc natural 17529 În lunca cu regim natural de inundaţie aRNP Romsilva
HG 230/2004 Zonă umedă de importanţă fluviului Dunărea, ecoregiuneaDirecţia Silvică
internaţională României nr. 20, com. Chiscani,Brăila
(Sit Ramsar 1074) Gropeni, Stăncuţa, Berteştii de Jos,
Măraşu
2 Lacul Jirlău Legea 5/2000 Rezervaţie naturală 838,66 Com. Jirlău, Vişani şi Galbeni -
3 Pădurea Camniţa Legea 5/2000 Rezervaţie naturală 1,2 Com. Râmnicelu RNP Romsilva
Direcţia Silvică
Brăila
4 Pădurea Viişoara HCJ BrăilaRezervaţie forestieră 1897,8 Loc Insurăţei şi com. Berteştii de Jos idem
20/1994
5 Popina Blasova HCJ BrăilaMonument al naturii 2,3 Insula Mare a Brăilei -
20/1994
6 Lacul Tătaru HCL RoşioriArie naturală protejată de138,72 Com . Roşiori şi Dudeşti -
21/2005 HCLinteres comunitar, sit Natura
Dudeşti 2000
33/2005
Sursa: APM Brăila

Din totalul ariilor protejate din judeţul Brăila 3 sunt declarate la nivel judeţean (un
parc natural şi 2 rezervaţii naturale) şi 2 la nivel local (o rezervaţie forestieră si una
monument al naturii). De asemenea la nivelul judeţului mai există şi aria naturală
protejată de interes comunitar, sit Natura 2000 – Lacul Tătaru.
Parcul 7atural BALTA MICĂ A BRĂILEI

Parcul Natural Balta Mică a Brăilei este situat în lunca cu regim natural de inundaţie a
fluviului Dunărea, între Vadu Oii şi municipiul Brăila, ecoregiunea României nr. 20,
fiind delimitat astfel:
- la sud: ramificaţia Dunării în cele doua braţe (la 3 km de Vadu Oii), Dunărea
Navigabilă (lat. 44°45’16.02’’);
- la est: braţul Valciu de la km 237 până la km 197, Dunărea navigabilă de la
km 197 la km 186 (long. 27°59’55.23’’) braţul Cravia (Bratusca sau Dunărea
Veche) de la km 186 până unde se întâlneşte cu Dunărea navigabilă (km 174);
- la nord: confluenţa braţului Arapu, Cravia şi Dunărea Navigabilă (km174
lat.45°14a10.36"N)
- la vest: Dunărea navigabilă de la km 232 până la 216 (long. 27°49’12.08’’E),
braţul Pasca de la km 216 la 209, Dunărea navigabilă km 209 până la km
197,braţul Calia de la km 197 până la 180 şi braţul Arapu de la km 180 până la
km 174.
Parcul integrează toate cele 10 ostroave (insule) situate între braţele Dunării:
Vărsătura, Popa, Crăcănel (Chiciul), Orbul, Calia (Lupului), Fundu Mare, Harapu,
precum şi braţele adiacente ale Dunării.
Se poate spune ca este o deltă interioară pe traseul inferior la Dunării de Jos.
În Legea nr. 5/2000, această arie naturală protejată este menţionată cu o suprafaţă de
17529 ha. Conform evaluărilor realizate în decembrie 2005 de către Oficiul Judeţean
de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Brăila suprafaţa rezultată este de 20562,39 ha, în
diverse forme de proprietate. Conform evaluărilor realizate prin proiectul LIFE 99
NAT/RO/006400, suprafaţa Parcului Natural Balta Mică a Brăilei este de 21.074 ha
(inclusiv braţele Dunării), în diverse forme de proprietate.
Istoricul instituirii regimului de arie protejată

În comunicarea Cancelariei C.C. a P.C.R. nr. 1508/1978 prin care a fost aprobată
valorificarea raţională a rezervaţiilor naturale situate în fondul agricol, Insula Mică a
Brăilei (Ostrovul Popa) a fost menţionată ca rezervaţie zoologică, cu o suprafaţă de
5336 ha.
Hotărârea Consiliului Popular al judeţului Brăìla nr. 11/29.09.1979 privind

îmbunătăţirea activităţii de protecţie a mediului înconjurător face de asemenea referire
la această zonă, în art. 5: “Insula Mică a Brăìlei, aprobată de conducerea superioară a
partidului ca rezervaţie naturală…”

Prin Decizia nr.350/17.03.1994 emisă de Consiliul Judeţean Brăila, s-au stabilit

măsuri concrete pentru protecţia “zonei Insula Mică a Brăilei până la declararea
acesteia ca rezervaţie naturală”.
Prin Hotărârea Consiliului Judeţean Brăila, nr. 20/29.09.1994 Insula Mică a Brăìlei a
fost declarată zonă protejată - rezervaţie mixtă, botanică şi zoologică.
Prin adresa nr. 3872/7.08.1997, A.P.M. Brăila a înaintat către M.A.P.P.M. un

memoriu tehnic prin care s-a propus declararea ca rezervaţie naturală a întregii zone
inundabile de pe teritoriul judeţului Brăila, cu o suprafaţă totală de 17586 ha.
Prin procesul verbal nr. 2213/5.06.1998 şi adresa nr. 2250 din 8.06.1998 către
Consiliul Judeţean Brăila, Direcţia Silvică Brăila a propus constituirea Parcului
7aţional Bălţile Mici ale Brăilei, în fondul forestier din cuprinsul Ocoalelor Silvice
Brăila şi Lacu Sărat, cu suprafaţa de 11.024 ha.
Prin Legea nr. 5/06.03.2000 pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului

naţional – secţiunea a III-a – zone protejate, zona inundabilă brăileană este menţionată
sub denumirea “Balta Mică a Brăìlei”, în anexa I, în lista “Rezervaţii ale biosferei,
parcuri naţionale sau naturale”.
În data de 15.06.2001, Insula Mică a fost declarată Zonă umedă de importanţă

internaţională prin includerea în lista Ramsar, la poziţia 1074, ca cel de-al doilea sit
Ramsar al României, după Delta Dunării .
Ca rezultat al derulării proiectului LIFE 99 NAT/RO/006400 "Plan de management

integrat pentru Insula Mică a Brăilei" s-a stabilit infrastructura operaţională de
implementare a planului de management pentru aria protejată Insula Mică a Brăilei
prin:
- Ordinul M.A.P.M. nr. 507/6.06.2002 privind constituirea Consiliului Ştiinţific al
Parcului Natural Balta Mică a Brăilei - Zonă Umedă de Importanţă
Internaţională,
- Ordinul M.A.P.M.nr. 511/6.06.2002 privind constituirea Consiliului Consultativ
de Administrare al Parcului Natural Insula Mică a Brăilei - Zonă Umedă de
Importanţă Internaţională. Totodată, cele două ordine stabilesc ca până la
înfiinţarea unei structuri proprii de administrare a parcului, agenţia de
implementare a proiectului LIFE 99 NAT/RO/006400, respectiv Departamentul
de Ecologie Sistemică şi Dezvoltare Durabilă din cadrul Universităţii Bucureşti
coordonează procesul de realizare şi punere în practică a planului de
management.
Prin HG 230/4.03.2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale

şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora (MO 190/26.03.2003) a
fost recunoscut Parcul Natural Balta Mică a Brăilei şi reconfirmat oficial şi statutul de
Zonă umedă de importanţă internaţională, obţinut în anul 2001.
Planul de Management pentru Parcul Natural Balta Mică a Brăilei realizat în cadrul
proiectului LIFE 99 NAT/RO/006400 a fost aprobat prin Ordinul M.A.P.M.
1456/14.03.2003.

Prin Ord. M.A.P.A.M. 552/26.08.2003 (M.O. 648/11.09.2003) privind aprobarea

zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al
necesităţii de conservare a diversităţii biologice, au fost delimitate zonele strict
protejate-zone de conservare specială.
Din 21.05.2004 Regia Naţională a Pădurilor Romsilva devine administratorul Parcului
Natural Balta Mică a Brăilei prin contractul încheiat cu Ministerul Mediului şi
Gospodăririi Apelor (nr. 744/MMGA/22.05.2004 şi 65/RNP/21.05.2004), conform
prevederilor Ord. M.A.P.A.M 850/27.10.2003 privind procedura de încredinţare a
administrării sau de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate (MO
793/11.11.2003).
Valori naturale protejate
În ciuda modificărilor survenite atât în structura sistemelor ecologice integratoare cât
şi la nivelul ei, Balta Mică a Brăilei conservă importante valori ecologice, fiind o
importantă componentă a Sistemului Dunării Inferioare, situată în amonte de
Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.
Este singura zonă rămasă în regim hidrologic natural (zona inundabilă), după
îndiguirea, în proporţie de cca.75%, a fostei Bălti a Brăilei şi crearea incintei agricole
Insula Mare a Brăilei.
Datorită atributelor sale – zona umedă în regim hidrologic natural, complex de

ecosisteme în diferite stadii succesionale şi zonă tampon, Balta Mică a Brăilei
reprezintă un sistem de referinţă a fostei delte interioare şi baza pentru reconstrucţia
ecologică în Sistemul Dunării Inferioare.
Din suprafaţa totală, cca 53,6% o ocupă pădurile aluviale, 6% păşunile, 12,84%
zonele umede şi 27, 5% lacurile (iezere, bălţi). Jumătate din ecosistemele identificate
- bălţi şi păduri specifice de luncă inundabilă, sunt naturale, aceasta zonă conservând,
în cea mai mare parte, structura şi funcţiile vechii Bălţi a Brăilei din anii ’50 . Acestea
sunt totodată habitate naturale de interes comunitar faţă de care s-au stabilit priorităţi
de conservare.
Habitate de interes comunitar identificate pe teritoriul parcului:
Nr. crt. Tip habitat conform OUG 57/2007 Cod Natura 2000
1. Ape stătătoare, oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Litorelletea

3130
uniflorae şi/sau Isoeto-,anojuncetea
2. Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de tip Magnopotamion sau
3150
Hydrocarition
3. Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention 3270
4. Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion
6410
caeruleae)
5. Asociaţii de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor până la
6430
cel montan şi alpin
6. Pajişti aluviale din Cnidion dubii 6440
7. Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) 6510
8. Păduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau
91FO
Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)
9. Galerii cu Salix alba şi Populus alba 92AO

Această zonă este bine cunoscută pentru importanţa ei ornitologică, deoarece se

situează pe cel mai important culoar de migraţie al păsărilor din bazinul inferior al
Dunării de Jos, la jumatatea rutelor de migraţie între locurile de cuibărit din nordul
Europei şi refugiile de iernat din Africa.
În rezervaţia naturală din Insula Mică a Brăilei se găseşte o faună specifică de deltă:
diferite specii de raţe, gâşte, stârci, pescăruşi, nagâţi, becaţine, sitari, lişite, lebede. A
fost observat un număr de 206 specii de păsări (reprezentând jumătate din speciile de
păsări migratoare caracteristice României), dintre care 139 de specii protejate pe plan
internaţional, prin Convenţiile de la Berna, Bonn şi Ramsar, iar 61 la nivel european.
Pentru că o mare parte dintre acestea sunt păsări acvatice, în anul 2001 Balta Mică a
Brăilei a fost declarată sit RAMSAR (poziţia 1074 pe lista Ramsar), al doilea după
Delta Dunării, conform Convenţiei Ramsar prin care se protejează zonele umede de
importanţă internaţională ca habitat al păsărilor acvatice, convenţie la care România
este parte semnatară.
În anul 2007 Balta Mică a Brăilei a fost declarată atât ca arie de protecţie specială
avifaunistică, cât şi ca sit de importanţă comunitară, cu o suprafaţă de 20460 ha.
Ihtiofauna este reprezentată prin peşti autohtoni (crapul, somnul, şalăul, linul, ştiuca,
carasul, mreana, obletul, ghiborţul), precum şi prin peşti migratori ce se reproduc în
Dunăre (nisetrul, morunul, cega, scrumbia).
Administrare
Conform Ord. M.A.P.A.M. 850/2003 privind procedura de încredinţare a administrării
sau de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate Parcul Natural Balta Mică a
Brăilei (PNBMB) a fost încredinţat spre administrare Regiei Naţionale a Pădurilor
„Romsilva” prin contractul încheiat între Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor
şi Regia Naţională a Pădurilor, cu nr. 744/MMGA/22.05.2005 şi 65/RNP/21.05.2005.
Structura de administrare a parcului natural cuprinde 13 posturi conform HG

230/2004 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor
naturale şi constituirea administraţiilor acestora. Această structură este funcţională,
îndeplinindu-şi atribuţiile conform "Regulamentului de organizare şi funcţionare al
structurii de administrare", avizat de către R.N.P.
Pe lânga structura de administrare special constituită s-a înfiinţat Consiliul

Consultativ de Administrare, alcătuit din reprezentanţi ai instituţiilor, organizatiilor
economice, organizatiilor neguvernamentale, autorităţilor şi comunităţilor locale, care
deţin cu orice titlu suprafeţe, bunuri sau au interese în perimetrul ori în vecinătatea
ariei naturale protejate şi care sunt implicate şi interesate în aplicarea măsurilor de
protecţie, în conservarea şi dezvoltarea durabilă a zonei. Structura de administrare
special constituită este îndrumată de un Consiliu Ştiinţific, cu rol de autoritate
ştiinţifică pe teritoriul ariei naturale protejate.

Ca urmare a modificării legislaţiei în domeniul ariilor naturale protejate, din anul

2007 a început procesul de revizuire a planului de management în cadrul proiectului
LIFE 06NAT/RO/000172 „Conservarea, restaurarea şi managementul durabil în Balta
Mică a Brăilei”, derulat de administraţia parcului natural. Planul de management
revizuit a fost avizat de Consiliul Ştiinţific şi Consiliul Consultativ de Administrare şi
este înaintat la Ministerul Mediului în vederea aprobării.
Rezervaţia naturală CAM7ITA

Rezervaţia are o suprafaţă de 1,2 ha şi este amplasată în comuna Râmnicelu, în
apropierea satului Constantineşti, între DJ 221 şi râul Buzău.
Aceasta rezervaţie este situată în cuprinsul pădurii Camnita, pădure ce ocupă circa
550 ha, formată preponderant din salcâm, plop alb şi negru şi salcie.
Pădurea este un arboret natural de frasin (Fraxinus pennsylvanica şi Fraxinus

angustifolia), în amestec cu salcâm (8F+2SC), de origine necunoscută, în vârsta de
cca. 45 ani. A fost declarată rezervaţie pentru că frasinul fiind preponderent poate fi
considerat arboret pur de frasin, ceea ce constituie o raritate în peisajul judeţului
Brăila. Totodată aceasta arie protejată este şi rezervaţie de seminţe.
Rezervaţia naturală Camnita este în administrarea Direcţiei Silvice Brăila. La ora

actuală starea de vegetaţie a arboretului este relativ bună, existând unele exemplare
care prezintă fenomene de uscare datorate atacurilor de diverşi dăunatori biotici şi
secetei prelungite din ultimii ani în perioada de vegetaţie.
A fost declarată rezervaţie forestieră prin H.C.J. Brăila nr 20/1994 şi zonă protejată –
rezervaţie naturală, cod 2259 prin Legea nr 5/2000 pentru aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului naţional – secţiunea a III-a.
Direcţia Silvică Brăila a devenit custodele acestei rezervaţii naturale. Convenţia de

custodie se derulează pe o perioadă de 5 ani. Obligaţiile care decurg din convenţie se
referă în principal la întocmirea planului de management şi a regulamentului
rezervaţiei în termen de maximum un an şi respectiv 6 luni de la încheierea acesteia şi
administrarea rezervaţiei în conformitate cu prevederile acestor acte în scopul
asigurării unei protecţii eficiente a ariei naturale protejate şi a valorilor patrimoniului
natural. Starea de conservare a arboretului de frasin dovedeşte o bună capacitate de
regenerare naturală care poate asigura menţinerea acestui arboret instalat natural, chiar
dacă nu corespunde tipului fundamental de pădure. S-a dovedit că nu se manifestă un
impact antropic negativ prin tăieri abuzive sau păşunat şi există şi o diseminare
naturală a frasinului în unităţile amenajistice învecinate astfel încât s-a propus mărirea
perimetrului protejat.
Rezervaţia naturală Lacul JIRLĂU

Rezervaţia este situată în vestul judeţului Brăila, pe malul stâng al râului Buzău, pe
teritoriul comunelor Jirlău, Vişani şi Galbeni, având o suprafaţă de 838,66 ha.

Rezervaţia este un lac eutrof, puţin adânc, cu vegetaţie tipică de baltă permanentă, cu
asociaţii în care predomină stuful, papura şi pipirigul. Lacul asigură habitate de pasaj,
hrănire, cuibărire pentru o serie de specii de păsări migratoare şi sedentare, de zona
umedă. Din acest motiv, lacul a fost menţionat în anul 1989 în lista “Important Bird
Areas în Europe”(Arii avifaunistice de importanţă europeană), publicată în Anglia.
A fost declarată drept refugiu ornitologic prin H.C.J. Brăila nr 20/1994 - refugiu
ornitologic. Prin Legea nr 5/2000 pentru aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului naţional – secţiunea a III-a, a fost declarată zonă protejată - rezervaţie
naturală, cod 2260.
Elementele de vegetaţie din zona în care este localizat lacul, sunt elemente tipice de
stepă pontică şi silvostepă panonică. În trecut, vegetaţia caracteristică era reprezentată
prin specii de stepă. Aceasta a fost în mare parte desţelenită şi înlocuită cu vegetaţie
de cultură în proporţie de 90%. Se găsesc şi rămăşiţe de stepă, reprezentate prin pajişti
naturale, localizate de asemenea şi pe marginea drumurilor, de-a lungul digurilor şi
canalelor de irigaţie. În pajiştile xerofile cresc: negara, păiuşurile, pirul crestat, ovăzul
sălbatec, traista ciobanului, pelin, troscot, etc. Tufărişurile sunt reprezentate prin
porumbar, specii de măceş, macriş. Dintre mamiferele ce-şi duc viaţa mai ales în zona
de stepă, rozătoarele sunt cele mai numeroase. Acestea sunt reprezentate prin:
popândău, hârciog, şoarece de câmp, şoarece de stepă, iepure de câmp etc. Dintre
păsări întâlnim: uliul porumbac, cucuveaua, şoarecul încălţat, grauri, cioara neagră,
etc.
Rezervaţia forestieră Pădurea VIIŞOARA

Rezervaţia are o suprafaţă de 1897,8 ha fiind situată în sudul judeţului Brăila, pe
teritoriul administrativ al comunelor Însuraţei şi Berteştii de Jos.
Pădurea este o relicvă a codrilor de stejar care populau nisipurile de origine fluviatilă
de pe malul drept al râului Călmăţui, ce a favorizat înaintarea silvostepei adânc în
stepă până aproape de vărsarea Călmăţuiului în Dunăre. Tăiată iraţional sute de ani, s-
a regenerat natural.
În cuprinsul acesteia există câteva exemplare de stejar brumăriu cu vârsta între 350-
400 ani, dintre care “stejarul prinţesei” de 400 ani probabil plantat de Ştefan cel
Mare. În rest, vârsta arboretelor este de 91- 95 ani.
Este pădure tipică de şleau, speciile componente fiind stejarul (predominant stejarul
brumăriu – Querqus pedunculiflora) şi salcâmul. Motivul luării sub protecţie a fost
dat tocmai de existenţa acestor arborete de stejar, specie rară în pădurile brăilene.
Principalele specii ocrotite de pe teritoriul rezervaţiei sunt stejarul brumăriu (Quercus

pedunculiflora), stejarul (Quercus robur), frasinul (Fraxinus excelsior) şi arţarul
tătăresc (Acer tataricum). Apariţia stejarului brumăriu în plină stepă este posibilă
datorită condiţiilor climatice deosebit de favorabile acestei specii ce apare în acest
areal.
Pentru cantitatea şi calitatea lemnului, o suprafaţă de 39,4 ha din acest perimetru este
şi rezervaţie seminologică, menţionată în „Catalogul naţional al resurselor pentru

materiale forestiere de reproducere din Romania, (30,6 ha salcâm şi 8,8 ha stejar

brumăriu).
A fost declarată rezervaţie forestieră prin H.C.J. Brăila nr 20/1994.
Monument al naturii, Popina Blasova

Popina Blasova este situată în NE Insulei Mari a Brăilei, în apropierea Lacului
Blasova, opus localităţii Turcoaia. Fiind un martor de eroziune hercinică a fost
declarată monument al naturii datorită unicităţii sale în relieful judeţului Brăila.
Popina Blasova face parte din Patrimoniul geologic – eşantion reprezentativ din punct
de vedere structural – bun al patrimoniului natural existent în situ. Are o înălţime de
cca. 45 m şi o suprafaţă de 2,3 ha . Compoziţia mineralogică a popinei o formează:
detritusuri grosiere – conglomerate de cuarţit şi gresii. Are vârsta munţilor din Boemia
sau din platoul central al Franţei. Datorită condiţiilor pedologice generate de
compoziţia mineralogică a popinei, covorul vegetal de pe versantul nordic, alcătuit din
graminee include şi două specii endemice: Campanula rotundifolia L., ssp. romanica
Savulescu Hayeck (clopotel), Achillea coarctata Poir (coada şoricelului cu flori
galbene).
A fost declarată monument al naturii prin HCJ Brăila nr. 20/1994
Situri 7ATURA 2000

Prin Ord. Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1964 din 2007 privind
declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice
europene ,atura 2000 în România, în judeţul Brăila au fost declarate următoarele
situri:
• ROSCI0005 Balta Albă-Amara-Jirlău-Lacul Sărat Câineni
• ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei
• ROSCI0012 Braţul Măcin
• ROSCI0259 Valea Călmăţuiului
Astfel, cele 4 situri obţin statut de arii naturale protejate cu caracter provizoriu până la
declararea ca arii speciale de conservare prin hotărâre a Guvernului (în baza
recunoaşterii lor de către Comisia Europeană).
Conform Ord. M.M.D.D. nr. 776/2007, autorităţile administraţiei publice locale

trebuie să prevadă în mod obligatoriu încadrarea siturilor de importanţă comunitară în
planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism.
În Monitorul Oficial al României nr. 739 din 31.11.2007 a fost publicată H.G. nr.
1284/24.10.2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca
parte integrantă a reţelei ecologice europene ,atura 2000 în România, prin care în
judeţul Brăila au fost declarate următoarele situri, care au regim de arie protejată:
• ROSPA0004 Balta Albă-Amara-Jirlău
• ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei
• ROSPA0006 Balta Tătaru
• ROSPA0040 Dunărea Veche-Braţul Măcin
• ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat
• ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior

• ROSPA0077 Măxineni
Rezervaţia Forestieră Pădurea Viişoara şi Popina Blasova (monument al naturii) sunt

arii naturale protejate de interes judeţean declarate prin HCJ nr 20/1994 privind
zonele naturale protejate şi monumentele naturii de pe raza judeţului Brăila. Lacul
Tătaru nu mai are regim provizoriu de protecţie, fiind declarat ca arie de protecţie
specială avifaunistică.
Prin Ord M.M.D.D. nr 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală

protejată a siturilor de importanţă comunitară a fost abrogat Ord M.M.D.D nr
776/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a
reţelei ecologice europene Natura 2000 în România şi siturile de importanţă
comunitară nu mai au statut provizoriu de arie protejată. În baza recunoaşterii lor de
către Comisia Europeană, Siturile de importanţă comunitară vor fi declarate ca arii
speciale de conservare prin hotărâre a guvernului.
Lacul Tătaru este de asemenea sit Natura 2000, fiind situat în sudul judeţului Brăila,
la aproximativ 95km de municipiul Brăila, pe teritoriul administrativ al Comunelor
Dudeşti şi Roşiori, la sud est de localitatea Tătaru şi la nord est de localitatea Roşiori.
Suprafaţa actuală, conform evidenţei cadastrale de la Primăriile Roşiori şi Dudeşti ,

este de 138,72 ha. Monografia Brăilei publicată în 1980 menţiona Lacul Tătaru cu
suprafaţa de 328 ha. Reducerea suprafeţei este dată de efectul lucrărilor
hidroameliorative care s-au realizat în vederea eliminării excesului de umiditate.
Fauna Lacului Tătaru este cel mai bine reprezentată de păsări, motiv pentru care este
şi considerată zona de importanţă avifaunistică (A.I.A.), menţionată în Buletinul
A.I.A. nr. 1/decembrie 1994, publicat de către Societatea Ornitologică Română.
Dintre cele 91 specii identificate, 31 se regăsesc în anexa nr. 4 la OU 236/2000
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei
şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări prin Legea 462/2001- "Specii care necesită
o protecţie strictă". Pentru aceste specii sunt interzise:
a) orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare;
b) perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere şi de
migraţie;
c) distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi ouălor din natură;
d) deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere sau odihnă;
e) deţinerea, transportul, comerţul sau schimburile în orice scop fără autorizaţia
autorităţii de mediu competente.
Din cele 31 specii, 15 sunt cuibăritoare (13 oaspeţi de vară şi 2 specii sedentare), 15
sunt prezente numai în timpul pasajului iar una este oaspete de iarnă. 40 de specii de
păsări se regăsesc în Anexa nr. 3 a OU 236/2000 -"Specii de păsări a căror conservare
necesită desemnarea ariilor de protecţie specială avifaunistică". Necesitatea acestor
arii de protecţie este motivată de faptul că aceste specii, la nivel european sunt
ameninţate cu dispariţia, vulnerabile la anumite modificări ale habitatului lor sau rare,
deoarece numărul lor este redus şi repartiţia locală restrânsă. Dintre acestea 36 sunt

cuibăritoare (19 specii oaspeţi de vară şi 7 sedentare) restul de 14 apar doar în timpul
pasajului. Dintre mamifere, pe păşunile din vecinătatea lacului, s-a constatat o
populaţie destul de numeroasă de popândau (Citellus citellus), specie de asemenea
ocrotită la nivel european.
În sudul judeţului Brăila (Padina, Unturos, Tătaru, Chioibăseşti şi Plascu), Lacul

Tătaru prezintă cea mai mare varietate de specii de păsări caracteristice habitatelor de
baltă şi baltă-mlaştină, celelalte lacuri având suprafaţa mai mică, au un regim hidric
deficitar (seacă mult mai devreme), unele au vegetaţie mult mai săracă sau sunt situate
prea aproape de zone cu activitati antropice (paşunat, culturi agricole). Multe specii
strict protejate pe plan internaţional pentru că sunt vulnerabile sau în declin, sunt
reprezentate în această zonă prin populaţii relativ numeroase. Astfel, facem referire la:
sitarul de mal (Limosa limosa), ciocântors (Recurvirostra avosetta), chirighiţa cu
obraz alb (Chlidonias hybridus), fluierarul cu picioare roşii (Tringa totanus) şi altele,
specii care nu se regăsesc în populaţii atât de numeroase decât în câteva alte zone din
judeţul Brăila.
Lacul Tătaru are o importanţă deosebită în sudul judeţului pe traseele de migraţie a

unor specii cu statut special de protecţie pe plan european, şi mai mult, populaţiile
acestor specii sunt dependente de existenţa habitatelor de hrănire şi cuibărire existente
în această zonă. Din acest motiv este neapărat necesară luarea unor măsuri de urgenţă
şi instituirea regimului de protecţie provizorie, până la îndeplinirea formalităţilor şi
procedurilor de declarare ca rezervaţie naturală.
Instituirea regimului provizoriu de ocrotire şi aprobarea Regulamentului de

administrare a perimetrului ocrotit Lacul Tătaru s-a realizat prin HCL Roşiori nr.
21/2004 şi HCL Dudeşti nr. 33/2004. Scopul instituirii regimului provizoriu de
ocrotire este conservarea biodiversităţii în conformitate cu prevederile Directivei
Consiliului Europei nr. 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi
faunei sălbatice şi ale Directivei Consiliului Europei nr.79/409/EEC privind
conservarea păsărilor sălbatice, prevederi transpuse prin OU236/2000 privind regimul
ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice
aprobată cu modificări prin Legea nr. 462/18.07.2001. Regimul de protecţie
provizorie se va menţine până la instituirea, prin hotărâre de guvern, a regimului de
arie naturală protejată -rezervaţie naturală şi sit de importanţă comunitară, conform
prevederilor OU 236 /2000.
Alte zone de interes
Depozitul de Armăsari Râmnicelu a fost înfiinţat în anul 1905, făcând parte din
domeniul regal al prinţului Şuţu, fiind destinat iniţial creşterii bovinelor şi a cailor de
tracţiune. Din 1945 până în 1982, depozitul a aparţinut de fostul G.A.S care apoi a
trecut în I.A.S. Din 1982 unitatea e destinată creşterii şi ameliorării cailor de rasă
apartinând de Regia Naţională de Creştere a Calului, care apoi s-a transformat în
Societatea Naţională a Cailor de Rasă. În prezent Depozitul este subunitate a Regiei
Naţionale a Pădurilor prin Direcţia Silvică Brăila. Speciile de cai prezente sunt:
lipiţan, arabă, trăpaş, semigreu, furiosul (în total 88 indivizi).

Flora judeţului este completată de vegetaţia halofilă (rogoz de sărătura, ghiriu,

sărăţica) specifică solurilor sărăturate, precum şi de o vegetaţie acvatică întâlnită
predominant în bălţile şi lacurile zonei inundabile ale Dunării. Fauna este reprezentată
prin animale şi păsări sedentare, dar şi prin păsări migratoare.
2. Starea calităţii mediului
a. Starea calităţii atmosferei

Calitatea aerului este apreciată prin realizarea inventarului anual al emisiilor de
poluanţi în atmosferă şi prin măsurătorile realizate prin reţeaua de monitorizare
existentă, până la punerea în funcţiune a reţelei automate de monitorizare precum şi a
datelor meteorologice, utilizând modele matematice pentru dispersia poluanţilor emişi
în atmosferă. Inventarul local al emisiilor de poluanţi în atmosferă (SO2, NOx, NH3,
compuşi organici volatili nemetanici – COV, metale grele - mercur, plumb şi cadmiu
şi poluanţi organici persistenţi – POP) se realizează pe baza informaţiilor furnizate de
operatorii economici inventariaţi (nivelul producţiei, utilaje, instalaţii şi vehicule
utilizate şi consumuri totale de carburanţi/combustibili utilizaţi în anul precedent) şi
pe baza unor date statistice (număr de locuitori din judeţ, numărul şi categoriile de
autovehicule înmatriculate, etc.).
Pentru protecţia calităţii aerului s-a avut în vedere implementarea prevederilor

legislaţiei din acest domeniu prin aplicarea procedurilor legale de autorizare, controlul
conformării şi monitorizarea activităţii anumitor sectoare cu potenţial impact negativ
asupra calităţii aerului – aceste activităţi fiind desfaşurate de Agenţia pentru Protecţia
Mediului Brăila.
Măsurile pentru domeniul calitate aer din planurile de implementare a legislaţiei şi

dezvoltare instituţională au vizat în principal: conformarea instalaţiilor care intră sub
directivele 94/63/CE privind controlul emisiilor de compuşi organici volatili (COV)
rezultaţi din depozitarea carburanţilor şi din distribuţia acestora de la terminale la
staţiile de distribuţie a carburanţilor şi 2001/80/CE privind limitarea emisiilor
anumitor poluanţi în aer proveniţi din instalaţii mari de ardere (IMA).
În anul 2006 s-au primit Staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului. La ora
actuală staţiile de monitorizare funcţionează şi se face transmiterea datelor automat,
prin reţea GSM către serverul de la sediul APM unde se centralizează.
Calitatea aerului ambiental s-a determinat prin monitorizarea poluanţilor atmosferici

din reţeaua judeţeană, raportând concentraţiile obţinute la valorile limită prevăzute în
STAS 12574/87.
Din analiza datelor rezultate din Inventarul emisiilor în atmosferă, cantitatea cea mai
mare a emisiilor de poluaţi în atmosferă este rezultată din arderea combustibililor
fosili pentru producerea de energie (602,26 mii tone, adică 64,02%), iar cele două
instalaţii mari de ardere sunt amplasare la distanţă foarte mică una de cealaltă în
aceeaşi zonă suburbană a oraşului Brăila.

Ca urmare, zona Chişcani ar putea fi considerată o zonă critică sub aspectul poluării
atmosferice, deşi măsurătorile realizate cu aparatura actuală, la punctul de prelevare al
reţelei de monitorizare aflat chiar în zonă nu au relevat depăşiri ale valorilor limită.
Explicaţia poate fi dată de parametrii meteo, vânturile dominante putând purta aceste
emisii la mari distanţe faţă de punctele de generare.
În urma evaluării calităţii aerului prin modelare, conform Ordinului MAPM nr.
592/2002, s-a realizat încadrarea localităţilor în liste. Conform Ordinului MMDD
1269/2008 (care înlocuieşte ordinul MMGA nr.347/2007) privind aprobarea încadrării
localităţilor în liste, în judeţul Brăila există localităţi unde:
Lista1 - nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mari decât
valoarea limită plus marja de toleranţă:
• Vădeni – pentru dioxid de sulf;
• Brăila, Vadeni – pentru dioxid de azot şi oxizi de azot;
• Brăila, Cazasu, Chişcani, Frecăţei, Măraşu, Vădeni - pentru pulberi în
suspensie
Lista 2 - nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt între valoarea
limită şi valoarea limită plus marja de toleranţă: Bordei Verde, Cireşu, Făurei,
Gemenele, Grădiştea, Gropeni, Ianca, Însurăţei, Maxineni, Mircea Voda, Movila
Miresii, Racoviţa, Râmnicelu, Romanu, Salcia Tudor, Scortaru Nou, Silistea,
Stancuţa, Surdila Găiseanca, Surdila Greci, Suteşti, Tichileşti, Traian, Tudor
Vladimirescu, Tufeşti, Unirea, Viziru, Zăvoiaia – pentru dioxid de azot şi oxizi de
azot.
Pe teritoriul judeţului Brăila nu s-au constatat şi nu s-au delimitat zone critice generate
de poluarea atmosferei. Aceste concluzii sunt rezultatul, atât al activităţii de
monitorizare a atmosferei, cât şi din Studiile de Impact şi Bilanţurile de Mediu,
elaborate de diferite institute de specialitate pentru unii agenţi economici. Indicatorii
de poluare a atmosferei la imisie urmăriţi (NOx, SO2, NH3, H2S, pulberi în suspensie
şi sedimentabile şi Cl2) s-au situat mult sub valorile concentraţiilor maxime admise şi
nu s-au înregistrat precipitaţii acide.
b. Starea apelor de suprafaţă şi subterane

Reţeaua hidrografică a judeţului Brăila poartă amprenta climatului temperat
continental şi a reliefului alcătuit din câmpuri relativ netede, în cuprinsul cărora sunt
schiţate văi largi ale unor cursuri de apă ce au direcţia nord-vest, sud-est şi depresiuni
închise, în care se găsesc lacuri temporare sau permanente. Hidrografia judeţului se
caracterizează pe de o parte prin faptul că apele curgătoare sunt ape alohtone având
caracter tranzitoriu, iar pe de altă parte, prin faptul că în toate microdepresiunile
(crovuri) se cantonează lacuri.
Apele de suprafaţă
Judeţul Brăila dispune de o reţea hidrografică în lungime de 603,5 km, organizată pe
5 bazine hidrografice, astfel:
1. Bazinul Hidrografic al fluviului Dunarea (222,5 km, Debit mediu = 6200 m3/s;
îndiguit 217,4 km). Cea mai importantă arteră hidrografică a judeţului este Dunărea

cu cele două braţe principale: Braţul Măcin (Dunărea Veche) spre Dobrogea şi Braţul
Cremenea, spre Câmpia Brăilei, închizând la mijloc fosta Baltă a Brăilei, actualmente
compusă din incinta indiguită Insula Mare a Brăilei cu o suprafaţă de 76.700 ha şi
Parcul Natural "Balta Mică a Brăilei" (Insula Mică a Brăilei) cu o suprafaţă de 17.529
ha, din care 3.626 ha o constituie luciul de apă al bălţilor şi iezerelor din aria protejată.
Fluviul Dunărea este utilizat în scopul navigaţiei fluviale şi maritime, alimentări cu

apă pentru populaţie, industrie, zootehnie şi irigaţii. Dunărea are o mare importanţă
economică, atât din punct de vedere al traficului fluvial, al alimentării cu apă a
municipiului Brăila cât şi a sistemelor de irigaţii. în anul 2003 consumul de apă
realizat din fluviul Dunărea reprezintă circa 93,5 % din totalul volumului de apă
captat la nivelul întregului judeţ.
2. Bazinul Hidrografic al râului Buzău (207 km, Q med = 26,32 m3/s), utilizat în
special pentru irigaţii şi industrie.
3. Bazinul Hidrografic al râului Călmăţui (119 km, Q med = 0,872 m3/s), curge pe
teritoriul judeţului Brăila între Jugureanu şi Gura Călmăţui, pe o distanţă de 84 km, în
cea mai mare parte fiind amenajat pentru irigaţii.
4. Bazinul Hidrografic al râului Siret (55 km, Qmed = 220 m3/s) utilizat pentru
irigaţii şi amenajări piscicole. Răul Siret delimitează partea de nord a judeţului Brăila
de judeţul Galaţi, pe o lungime de 50 km. Pe partea dreaptă, la Voineşti, primeşte ca
afluent râul Buzău, care udă teritoriul judeţului Brăila pe o lungime de 126 km.
5. Bazinul Hidrografic al râului Ialomiţa cu subbazinul Strachina care are un număr

redus de folosinţe de apă în judeţul Brăila.
Lacurile din judeţul Brăila sunt de trei categorii:

−clastocarstice: Ianca, Plopu, Movila Miresii Secu, Lutu Alb, Tătaru, Colţea, Plascu
−limanuri fluviatile: Jirlău, Ciulniţa şi Câineni
−lacuri de luncă: lacurile din lunca Dunării
Alte categorii de ape de suprafaţă:

• lacurile de meandru şi de braţ părăsit (Blasova, Japşa Plopilor, Sărat, Batogu,
Bentu Batogu, Lacu Sărat)
• lacuri de acumulare (Galbeni şi Satuc pe pârâul Valea Boului, precum şi Mircea
Vodă pe Buzoel Nord)
• lacurile terapeutice sărate (Lacu Sărat I şi II, Câineni Bai, Movila Miresii,
Batogu)
• lacuri cu apă dulce şi amenajări piscicole (Blasova, Seicuţa, Plopu, Lacul Dulce,
Popa respectiv amenajările piscicole Maxineni, Grădiştea, Lutul Alb, Vultureni,
Iezna, Seaca, Zavoaia şi Jirlău).
Zonele afectate de eroziuni de maluri sunt:

-comuna Maxineni, sat Corbu Vechi - pe râul Siret - protecţie 60 ha teren agricol şi
150 gospodării;

-comuna Racoviţa, sat Racoviţa - pe râul Buzău - protecţie 3 ha teren agricol şi 10

gospodării;
-comuna Râmnicelu, sat Mihail Kogălniceanu - pe râul Buzău - protecţie 3 ha teren
agricol şi 18 gospodării;
-comuna Scortaru Nou - pe râul Buzău :
-satul Pitulaţi - protecţie 3 ha teren agricol, 30 gospodării şi 1 km. căi de comunicaţie;
-satul Scorţaru Nou - protecţie 5 ha teren agricol, 15 gospodării, reţea electrică, drum
comunal 200 ml;
-satul Gurguieţi - protecţie 1,5 ha teren agricol, 4 gospodării, 80 ml drum judeţean.
-comuna Suteşti - pe răul Buzău : protecţie 2 ha teren agricol, 18 gospodării, 3 hale
industriale.
Apele subterane:
Acviferul freatic din judeţul Brăila dispune de o resursă totală de 6.614,44 l/s, din
care resursa totală potabilă are valoarea de 783,55 l/s (resursa de bilanţ), iar restul de
5830,89 l/s reprezintă ape nepotabile, ce intră în categoria resurselor în afară de bilanţ;
Acviferul de adâncime din judeţul Brăila are o resursă totală calculată de 17562,85
l/s, din care resursa totală potabilă (de bilanţ) are valoarea de 8264,0 l/s, diferenţa de
9298,78 l/s reprezentând ape nepotabile ce intră în categoria resurse în afară de bilanţ.
Ape minerale şi termale

În judeţul Brăila există patru sonde cu ape geotermale, două la Însurăţei, una la Mihai
Bravu şi alta la Victoria. Apa are o temperatură la gura sondei de 90-95oC. Sondele
aparţin S.C. FORADEX S.A. Bucureşti şi sunt în custodia primăriilor locale. Apa are
un puternic caracter clorurat-sodic-sulfatic-potasic-magneziano-calcic. Actualmente
nu sunt utilizate. În trecut a fost utilizată o singură sondă în Însurăţei pentru preparare
agent termic pentru locuinţe.
Monitorizarea apelor
Fluviul Dunărea este monitorizat de S.G.A. Brăila în secţiunile: Dunăre Brăila 1 (km
184), Dunăre Brăila 2 (rezerva pentru potabilizare - km 183) şi Dunăre Gropeni (km
196), iar Râul Călmăţui în două secţiuni de monitorizare: Călmăţui - Cireşu şi
Călmăţui - Berteştii de Jos.
La nivelul judeţului Brăila sunt monitorizate 7 lacuri naturale şi anume: Lacu Sărat,
Jirlău, Movila Miresii, Ianca, Ciulniţa, Balta Albă şi Balta Amara.
Pentru subteran sunt monitorizate 44 de foraje hidrogeologice, din care 23 sunt foraje
de supraveghere şi 21 foraje de control.
Sursa teoretică de suprafaţă este formată din râurile Buzău şi Siret, precum şi fluviul
Dunărea, cu menţiunea că secţiunea de măsurare al debitului pentru Dunăre este
situată în aval de punctul de vărsare al râului Buzău.
Râurile Buzău şi Siret sunt situate preponderent în afara judeţului, resursele lor fiind
disponibile şi altor judeţe pe care le traversează.

Alimentarea cu apa se realizează din surse de suprafaţă şi subteran pentru populaţie,

industrie, irigaţii şi piscicultură. Utilizatorii resurselor de apă plătesc utilizarea
acesteia Administraţiei Naţionale “Apele Române” , în calitate de operator unic al
resurselor de apă.
Starea chimică a apelor se stabileşte în raport cu concentraţia substanţelor periculoase

relevante şi prioritare/prioritar periculoase, respectiv concentraţia fracţiunii dizolvate
a metalelor grele. Metalele monitorizate sunt: Zn, Cu, Ni, Cr, Fe şi Mn.
Din punct de vedere a stării ecologice secţiunilor monitorizate pe râurile interioare s-a
regăsit:
- Calmăţui - Cireşu - calitate moderată;
- Calmaţui - Berteştii de Jos - calitate moderată.
Din punct de vedere al indicelui saprob fitoplancton s-a regăsit stare bună pe Călmăţui
- Cireşu şi stare moderată pe Călmăţui - Berteştii de Jos.
APM Brăila a avut programate în anul 2007 pentru monitorizare două lacuri: Tătaru şi
Jirlău pentru a fi analizate din punct de vedere fizico-chimic. Deoarece lacul Tătaru
era secat nu s-au putut preleva probele de apă care erau planificate cu o frecvenţă de 1
probă/ trimestru. Pentru lacul Jirlău s-au obţinut valori care se încadrează în categoria
de calitate din care acesta face parte.
În ceea ce priveşte starea fluviului Dunărea, în anul 2007 starea chimică a fost
determinată la nivelul a 3 secţiuni cu monitoring de supraveghere şi anume: Dunăre
Brăila 1, Dunăre Brăila 2 şi Dunăre Gropeni. S-a regăsit stare foarte bună la Cu, Zn,
Cr în concentraţie totală şi starea chimică moderată la Fe pentru aceste 3 secţiuni.
Din punct de vedere a stării ecologice şi din punct de vedere al indicelui saprob
fitoplancton a secţiunilor monitorizate pe Dunăre s-a regăsit Dunăre Brăila 1 având
calitate foarte bună. ; s-a regăsit stare bună pe Dunăre Brăila 1. Din punct de vedere al
nutrienţilor s-a regăsit stare bună de calitate la Dunăre Brăila 1, sectiune monitorizată
ca zona vulnerabilă.
Zone critice din punct de vedere al poluării apelor de suprafaţă: pe teritoriul

judeţului Brăila nu s-au constatat zone critice din punct de vedere al poluării apelor de
suprafaţă.
Zone critice din punct de vedere al calităţii apelor subterane: la nivelul judeţului
Brăila se întâlnesc doua zone critice ca urmare a poluărilor istorice din:
- 1986 când a avut loc poluarea localităţii Ţepes Vodă, com Movila Miresii generată
de avarierea conductei de transport benzină ce aparţinea SC Petrotrans SA Ploieşti şi
care a afectat pânza freatică, facând imposibilă pâna în prezent utilizarea apei din 8
fântâni.
- 1991 când a avut loc poluarea cu produse petroliere a solului, subsolului şi pânzei
freatice, concomitent cu afectarea stării de confort a unui număr de 11 locuinţe prin
ascensionarea produsului petrolier, în cartierul Chercea din municipiul Brăila.
Conducta de transport produse petroliere aparţinea SC Petrotrans SA Ploieşti.

În 2009, Compania de Utilităţi Publice Dunărea Brăila a anunţat că va investi aproape

50 milioane euro pentru proiectarea şi execuţia staţiei de epurare a apelor uzate din
oraşul Brăila, avantajoasă din punct de vedere al protecţiei mediului, al protecţiei
sănătăţii locuitorilor. Staţia va fi gata în circa doi ani (Ecomagazin, 30 ianuarie 2009).
“Este o investiţie necesară şi foarte importantă pentru noi, iar conform convenţiilor
încheiate de România cu Comisia Europeană, investiţiile de acest fel sunt obligatorii”,
a declarat directorul general al companiei Mihail Chiriţă, care a explicat că banii
provin în proporţie de 75% din fonduri nerambursabile de la Comisia Europeană, iar
restul dintr-un “împrumut pe termen lung” contractat de Consiliul Local Brăila de la
Banca Europeană de Investiţii (BEI). Staţia de epurare este, şi ajută, totodată, la
curăţirea apelor Dunării”, a adăugat directorul companiei de utilităţi publice Dunărea
Brăila.
c. Starea solurilor
Solul se formează printr-un proces foarte lent, el poate fi considerat ca resursă
neregenerabilă. Solul ne furnizează produse agricole, biomasă şi materii prime. El
serveşte ca o platformă pentru activităţile umane şi peisaj şi ca o arhivă culturală şi
joacă un rol esenţial pentru habitat. Solul depozitează, filtrează şi transformă multe
substanţe, incluzând apa, nutrienţii şi carbonul.
Solul este principalul suport al tuturor activităţilor socio-economice şi constituie

factorul de mediu expus cel mai uşor la poluare.
Calitatea solului este determinată de factori naturali cum sunt relieful, clima,
vegetaţia, timpul, dar şi de factori antropici. Astfel, practicile agricole neadaptate la
condiţiile de mediu, tratamentele şi fertilizările făcute făra fundamentare agro-
pedologică, agrotehnică, deversările de substanţe chimice periculoase, depozitările de
deşeuri de toate categoriile, reprezintă factori antropici care modificăsensibil şi rapid
calitatea solurilor.
În functie de destinaţie, terenurile sunt :

• terenuri cu destinaţie agricolă :
∝ terenurile agricole productive – arabile, viile livezile, pepinierele viticole,
pomicole, păşunile, fâneţele, serele, solariile, răsadniţele etc.
∝ terenurile cu vegetaţie forestieră dacă nu fac parte din amenajările silvice,
păşuni, împădurite;
∝ terenurile ocupate cu construcţii şi instalaţii agrozootehnice, amenajări
piscicole şi de îmbunătaţiri funciare, drumuri tehnologice etc.
∝ terenuri neproductive care pot fi amenajate şi folosite pentru producţia
agricolă.
• terenuri cu destinaţie forestieră ;
• terenuri aflate permanent sub ape ;
• terenuri din intravilan, aferente localităţilor urbane şi rurale pe care sunt amplasate
construcţiile, alte amenajări ale localităţilor, inclusiv terenurile agricole şi
forestiere ;
• terenuri cu destinaţii speciale cum sunt cele folosite pentru transporturile rutiere,
feroviare, navale şi aeriene, plajele, rezervaţiile, monumentele naturii,
ansamblurile şi siturile arheologice şi istorice etc.

Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor

Îngrăşăminte
Îngrăşămintele de orice natura, aplicate în mod raţional, ocupă un loc prioritar pentru
menţinerea şi sporirea fertilităţii solului, pentru creşterea producţiilor agricole. Totuşi,
în cazul în care sunt folosite fără a se lua în considerare natura solurilor, condiţiile
meteorologice concrete şi necesităţile plantelor pot provoca dereglarea echilibrului
ecologic (mai cu seamă prin acumularea nitraţilor).
Soluri afectate de reziduuri zootehnice

Poluarea cu reziduuri provenite din activitatea zootehnică se înregistrează, în special,
în mediul rural. Reziduurile zootehnice se clasifica astfel:
- biomasa vegetală;
- gunoi de grajd;
- dejecţii păstoase semilichide şi lichide;
- resturi furajere;
- cadavre.
Deşi deşeurile prezentate mai sus se încadrează în clasa celor uşor degradabile,
acestea generează în procesul de descompunere diferite gaze şi substanţe care pot
constitui o sursă de impact semnificativă asupra mediului şi în special asupra solului.
În vederea prevenirii impactului negativ asupra calităţii solului şi a apelor subterane,
s-au stabilit măsuri de monitorizare a calităţii solurilor pe care se vor aplica apele
dejecţiilor animaliere provenite din sectorul zootehnic.
Motivele de precauţie, de prevenire a potenţialului poluant al reziduurilor folosite în

agricultură fac în fapt parte integrantă din tehnologia şi îmbunătăţirea lor ca
îngraşăminte şi amendamente.
În compoziţia deşeului menajer din mediul rural între 80% şi 90% o reprezintă
gunoiul de grajd. Cantitatea de reziduuri animaliere eliminată în anul 2007 este de
aproximativ 6.600 t.
Soluri afectate de irigărea terenurilor agricole

Suprafaţa agricolă irigată este suprafaţa amenajată pentru irigat, pe care a fost
distribuită apa pe cale artificială, într-un an, în vederea dezvoltării plantelor în condiţii
optime. Utilizarea irigaţiilor a devenit indispensabilă în condiţiile climatului arid şi
secetos specific judeţului Brăila. Regimul de uscăciune a fost accentuat totodată de
creşterea presiunii demografice şi a schimbărilor climatice.
Abaterile de la regimul optim de irigare pot avea efecte negative asupra solului.
Modificări însemnate pot avea loc din cauza calitătii apei de irigare folosite, fiind
posibilă apariţia fenomenelor de salinizare şi alcalinizare (în situaţia apelor conţinând
săruri), sau modificarea texturii (în masura în care apa conţine aluviuni în suspensie).
Zone critice din punct de vedere al degradării/poluării solului

Zonele critice din punct de vedere al deteriorării/poluării solului cuprind:
1.Terenurile afectate de diferite procese de degradare:

a) Arealele largi cu restricţiile de ordin climatic (soluri cu exces de apă, soluri cu

procese de sărăturare, soluri afectate de compactare, soluri afectate de eroziune
eoliană), totalizând o suprafaţă de cca. 179013 ha.
b) Eroziunea solului şi alunecările de teren reprezintă un important factor limitativ al
calităţii solului. Principala cauză a alunecărilor de teren înregistrate în judeţul Brăila o
constituie eroziunea apelor curgătoare. Au fost identificate zonele privind riscurile
naturale la alunecări de teren şi inundaţii în comunele: Chiscani, Măxineni, Racoviţa,
Râmnicelu, Scorţaru Nou, Racoviţa.
c)Zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole:
La sfârşitul anului 2008, a fost emis Ordinul nr.1552/743 al Ministrului Mediului şi
Dezvoltării Durabile şi al Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru
aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi
agricole. În judeţul Brăila acestă listă cuprinde 40 de localităti.
2. Zone critice din punct de vedere al poluării solului
În conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1408/23.11.2007 care
reglementează modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului în
scopul identificării prejudiciilor aduse acestora şi stabilirii responsabilităţilor pentru
refacerea mediului geologic:
- Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului îi revine obligaţia de a realiza
identificarea preliminară a siturilor contaminate, prin instituţiile din subordine, pe
baza chestionarelor prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 ale H.G. nr. 1408/23.11.2007, a
documentaţiei existente pentru actul de reglementare emis şi a rapoartelor anuale
efectuate de Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice.
- Prin ordin comun al conducătorilor autorităţii publice centrale pentru protecţia
mediului şi dezvoltare durabilă, autorităţii publice centrale în domeniile economiei şi
finanţelor şi autorităţii publice centrale în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale se
vor aproba:
a.lista siturilor contaminate istoric, orfane, abandonate;
b.lista siturilor contaminate actual.
Conform Planului de implementare a HG nr. 1408/2007, în primele luni ale anului
2009 au fost întocmite şi transmise către ARPM Galaţi propunerile APM Brăila
privind lista siturilor contaminate şi lista siturilor potenţial contaminate din judeţul
Brăila pe baza informaţiilor deţinute de APM Brăila în cadrul documentaţiilor depuse
de titularii de activităţi pentru obţinerea avizelor de încetare a activităţilor care au fost
analizate şi evaluate. Cele două liste propuse de APM Brăila conţin 19 situri
contaminate şi 3 situri potenţial contaminate şi cuprind amplasamente aparţinând SC
PETROM SA, SC Mioriţa SA, SC PAL SA, SC TERMOELECTRICA SA.
Reconstrucţia ecologică a solurilor

În noiembrie 2007 a intrat în vigoare H.G. nr.1403 privind refacerea zonelor în care
solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate. Această hotărâre stabileşte
cadrul legal pentru desfăşurarea activităţilor de curăţare, remediere şi/sau
reconstrucţie ecologică a zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost
afectate.
Metodologiile de refacere a mediului geologic se stabilesc de autoritatea competentă
pentru protecţia mediului în urma analizei raportului geologic final de investigare şi
evaluare a poluării mediului geologic şi, după caz, a studiului evaluării de risc, luând
în considerare următoarele:

• caracteristicile şi funcţiile solului, ale formaţiunilor geologice şi ale apelor

subterane;
• tipul şi concentraţia, gradul de risc pe care îl prezintă poluanţii, organismele sau
microorganismele nocive;
• distribuţia poluanţilor în mediul geologic;
• volumul solului poluat sau subsolului care necesită tratarea, localizarea,
adâncimea şi accesibilitatea acestuia;
• obiectivele refacerii mediului geologic şi intervalul de timp necesar pentru
atingerea acestora;
• raportul cost/beneficiu al metodologiilor de refacere a mediului geologic;
destinaţia terenului după refacerea mediului geologic şi posibilitatea utilizării
acestuia, având în vedere potenţialul de dezvoltare al zonei sau folosinţa terenului
preconizată pentru viitor.
Starea pădurilor
Un hectar de pădure fixează anual între 6 şi 10 tone de dioxid de carbon şi eliberează
între 12-20 de tone de oxigen şi uleiuri eterice extrem de benefice pentru sistemul
respirator al oamenilor şi animalelor. Pădurile reprezintă în primul rând o valoare
ecologică, fiind plamânul verde al ţării.
Fondul forestier se constituie din totalitatea suprafeţelor pădurilor, a terenurilor

destinate împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producţie şi
administraţie silvică şi a terenurilor neproductive incluse în amenajamentele silvice.
Habitatele cu vegetaţie forestieră sunt în general păduri tip zăvoi (circa 5% din
suprafaţa judeţului), de salcie, de amestec sau în regim de plantaţie.
Acestea sunt situate:

-80% în luncile inundabile ale fluviului Dunărea şi ale râurilor Buzău şi Siret
(predominant din plop şi salcie);
-20% sunt păduri de terasă pe raza judeţului, compuse preponderent din salcâm şi
stejar, cele mai importante fiind trupurile: Viişoara, Colţea, Tătaru, Râmnicelu,
Romanu, Rubla şi Lacu Sărat:
3.Gestionarea deşeurilor
Ca urmare a transpunerii legislaţiei europene în domeniul gestionării deşeurilor şi
conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 78/2000 privind regimul
deşeurilor, modificată şi aprobată prin Legea 426/2001, în România, a fost elaborată
Strategia Natională de Gestionare a Deşeurilor (SNGD), care are ca scop crearea
cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de
gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere ecologic şi economic. Prevederile
SNGD se aplică pentru toate tipurile de deşeuri generate pe teritoriul ţării.
Gestionarea deşeurilor cuprinde toate activităţile de colectare, transport, tratare,

recuperare şi eliminare a deşeurilor. Începând cu anul 1995, colectarea şi procesarea
informaţiilor referitoare la tipurile şi cantitatile de deşeuri s-a făcut în conformitate cu
cerinţele europene de clasificare (Catalogul European al Deşeurilor, înlocuit în anul

2002 cu Lista cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase) şi de raportare la

EUROSTAT şi la Agenţia Europeană de Mediu (prin reţeaua EIONET).
La ora actuală, principala modalitate de eliminare a deşeurilor menajere şi asimilabile

acestora este depozitarea, întrucât doar un procent relativ mic de deşeuri sunt colectate
selectiv şi valorificate sau tratate pentru că nu există instalaţii pentru tratarea
deşeurilor municipale.
În Regiunea 2 Sud-Est prelucrarea deşeurilor de hârtie, metal, mase plastice, în

vederea reciclării, se realizează în principal prin puncte de colectare autorizate. Aceste
puncte de colectare primesc materiale separate de la colectori neautorizaţi, de la
persoane private sau direct de la cei ce desfaşoară activităţi comerciale. Deşeurile
colectate sunt predate catre agenţii economici valorificatori.
Valorificarea deşeurilor se realizează, în general, pentru deşeurile de mase plastice,

metale, hârtie şi carton, cauciucuri, acumulatori, etc. Valorificarea finală se realizează
în fabrici unde sunt produse materiale noi precum hârtie carton. În cadrul regiunii
valorificarea deşeurilor reciclabile se poate realiza de către SC ANDTOMI SRL
Brăila.
În prezent în judeţul Brăila:

- exista sistem de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile.
- este finalizată prima staţie de compostare a deşeurilor biodegradabile ( gunoi de
grajd şi reziduuri vegetale ) în localitatea Ianca prin Schema de finanţare Phare CES
2004 – Schema de investiţii pentru proiecte mici de gestionare a deşeurilor, dată în
folosinţa în noiembrie 2008.
- nu există staţii de tratare mecanobiologică a deşeurilor municipale.
- nu se utilizează alte metode de tratare / valorificare a deşeurilor municipale.
Deşeurile menajere şi industriale asimilabile acestora, generate de agenţii economici

şi populaţia municipiului Brăila sunt eliminate la Depozitul Ecologic Muchea
amplasat la 14 Km faţă de oraş pe DJ 202 Brăila –Focşani. Acest depozit este
construit în conformitate cu cerinţele U.E. De la începutul funcţionării primei celule
(anul 2002) şi până la sfârşitul anului 2007, cantitatea de deşeuri menajere depozitată
este de 394820.24 tone. Închiderea primei celule şi deschiderea celei de-a doua celule
s-a preconizat a fi realizată în anul 2009. Operatorul care administrează Depozitul
ecologic Muchea este SC TRACON SA Brăila. Datorită amenajării acestui depozit
poluarea aerului şi a solului este diminuată datorită practicii exploatării pe celule şi
acoperirea cu materiale inerte şi impermeabilizarea acestuia.
La nivelul judeţului Brăila sunt stabilite următoarele date pentru sistarea depozitării,
în conformitate cu prevederile HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor:
• depozitul neecologic de deşeuri menajere Făurei are o suprafaţă de 1.5 ha şi o
capacitate de 33000 mc cu un grad de umplere de 95% - va sista depozitarea până în
2017
• depozitul neecologic de deşeuri menajere Ianca are o suprafaţa de 0,97 ha şi un grad
de umplere de 50% - va sista depozitarea în anul 2009

• 155 de platforme rurale, care pâna la 1 sept 2009 au fost închise în proporţie de
100%.
Batalul neecologic de şlam petrolier a sistat depozitarea în 2006. Până în prezent a

fost procesat şi eliminat şlamul depozitat pe batal. Şlamul existent va fi eliminat şi
procesat până la sfârşitul anului 2009. Pentru respectarea termenului de închidere al
platformelor de depozitare a deşeurilor din zona rurală (16 iulie 2009), s-au efectuat
atât acţiuni de informare a reprezentanţilor tuturor consiliilor locale, cât şi acţiuni
educative în toate localităţile judeţului la care au participat autorităţile locale,
consilieri, elevi. În vederea respectării termenului de închidere al platformelor, stabilit
prin lege, s-a întocmit calendarul de închidere pentru fiecare localitate. Termenele au
fost stabilite eşalonat pe parcursul anului 2009. Pentru reducerea cantităţilor de
deşeuri depozitate s-au amplasat containere pentru colectarea deşeurilor reciclabile, în
toate localităţile din zona rurală. În ianuarie 2009 s-a finalizat investiţia în domeniul
gestionării deşeurilor din oraşul Ianca, mai exact Staţia de compostare a deşeurilor
biodegradabile cu o producţie de aproximativ 5.000 t compost pe o perioada de şase
luni. Un alt proiect finanţat de UE prin Programul PHARE 2005 – “Implementarea
unui sistem de management al deşeurilor în oraşul Însurăţei şi satele componente” –
se derulează în oraşul Însurăţei. Acesta constă în construirea unei staţii de compost a
deşeurilor biodegradabile, amplasarea a 20 puncte de colectare a deşeurilor şi
înfiinţarea serviciului local de salubrizare.
În prezent, la nivelul judeţului Brăila nu există instalaţii pentru tratarea şi eliminarea

deşeurilor periculoase. Pâna la înfiintarea unor facilităţi de tratare/eliminare la nivelul
judeţului, deşeurile periculoase ce vor fi colectate pot fi tratate şi eliminate în cadrul
instalaţiilor ce există la nivelul regiunii (coincinerare - SC Lafarge Medgidia,
incineratoare de deşeuri medicale jud. Constanţa şi jud. Tulcea).
Gestionarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice intră sub incidenţa

Directivei 2002/96/CE a Parlamentului şi Consiliului European din 27 ianuarie 2003
privind DEEE, transpusă în legislaţia românească prin HG 448/2005 privind deşeurile
de echipamente electrice şi electronice.
În judeţul Brăila nu există instalaţii pentru tratarea deşeurilor de echipamente electrice

şi electronice. Deşeurile de echipamentele electrice şi electronice se vor elimina către
agenţi economici autorizaţi.
În anul 2007 au funcţionat două puncte de colectare a DEEE în oraşele Ianca şi

Făurei, cantităţile colectate fiind sub 1 tonă. În anul 2007 SC Amromeli SRL a fost
singurul agent economic care a desfaşurat activitatea de colectare DEEE, participând
şi la campania naţională de colectare a DEEE. În municipiul Brăila agentii economici
autorizati care colectează DEEE-uri sunt SC BRAICATA şi SC AMROMELI SRL.
Regimul vehiculelor scoase din uz este reglementat prin Directiva 2000/53/CE,

transpusă în legislaţia românească prin HG 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor
scoase din uz, modificată şi completată prin HG 1313/2006. Aceste hotărâri
reglementează măsurile de prevenire a producerii de deşeuri provenite de la vehiculele
scoase din uz şi reutilizarea, reciclarea, precum şi alte forme de valorificare a VSU şi

a componentelor acestora, în vederea reducerii cantităţii de deşeuri destinate

eliminării.
În judeţul Brăila singurul agent economic care în anul 2006 era autorizat pentru
colectarea şi dezmembrarea VSU a fost SC MIORIŢA COM SRL.
În anul 2008 a fost lansat Proiectul “Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”,

finanţat printr-un acord de împrumut şi asistenţă financiară cu Banca Mondiala şi
respective Facilitatea Globală de Mediu (GEF) de care beneficiază 3 localităţi din
judeţul Brăila, zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi (ZVN): Chişcani (în anul 2010),
Movila Miresii (în anul 2011) şi Vădeni (în anul 2012). Cele trei consilii locale
beneficiare ale proiectului vor asigura cofinanţarea de minim 5% din valoarea
lucrărilor de investiţii propuse şi au capacitatea de a susţine financiar costurile legate
de operarea platformelor de colectare şi management al deşeurilor şi al
echipamentelor oferite prin proiect. Proiectul, în valoare de 50 de mil. de Euro, finatat
de Guvernul României prîntr-un împrumut de la Banca Internaţională pentru
Reconstrucţie şi Dezvoltare, va fi implementat în perioada 2008 - 2013.
Obiectivele generale urmărite în cadrul acestui proiect constau în:

- realizarea unor platforme pentru colectarea gunoiului de grajd şi a gunoiului
menajer;
- lucrări de reabilitare a păşunilor;
- plantarea de perdele vegetative pentru protecţia cursurilor de apă;
- reabilitarea sau extinderea sistemelor de canalizare şi tratare a apelor uzate în zone
în care poluarea este iminentă;
- promovarea aplicării Codului de bune practici agricole.
Acţiuni care se preconizează în viitor şi care pot influenţa capitalul natural

Judeţul Brăila este pe locul 4 între judeţele ţării ca suprafaţă acoperită cu soluri
nisipoase pe 31900 ha, fiind cunoscut drept al doilea mare areal de nisipuri din
România, după cel al Olteniei de Sud, din Câmpia Română de Nord-Est. în aceste
zone se pune problema folosirii lor pentru viticultură şi pomicultură sau păstrării lor în
regim natural datorită importanţei lor în meţinerea biodiversităţii.
Pentru protecţia mediului înconjurător, se au în vedere situaţiile deosebite cu

privire la protecţia solului din judeţ, urmărindu-se permanent realizarea programelor
din acest domeniu, printr-o o serie de acţiuni ca:
- specialiştii şi cercetătorii vor propune soluţii certe şi eficiente pentru folosirea de
îngrăşăminte naturale şi renunţarea, pe cât posibil, la substanţele chimice;
- în actuala structură de ansamblu a producţiei vegetale din judeţul Brăila există
suprafeţe importante cărora nu li se dă cea mai adecvată folosinţă, astfel pe cele 31,0
mii ha psamosoluri se cultivă cereale şi plante tehnice când se ştie că aceste terenuri
sunt favorabile plantaţiilor pomi-viticole;
- în acţiunea de reconsiderare a perdelelor de protecţie împotriva deflaţiei eoliene şi de
echilibrare a microclimatului necesar agroecosistemelor se vor avea în vedere şi
cultivarea speciilor horticole alături de cele silvice.

Agricultura, în calitate de principal suport al bunăstării şi creşterii economice, dar şi

a majorării exporturilor, precum şi în calitate de garant al securităţii alimentare a
populaţiei ocupă, prin tradiţie un loc important în economia judeţului Brăila.
Agricultura constituie şi principala cale
de îmbunătăţire a standardului de viaţă în mediul rural. Judeţul Brăila este unul din
marile judeţe agricole ale ţării.
După anul 2000, evoluţia suprafeţelor cultivate cu leguminoase pentru boabe, cartofi
şi legume, este oscilantă dar se remarcă o uşoară îmbunătăţire, bazată exclusiv pe
extinderea din sectorul privat.
Suprafețele cultivate cu cereale pentru boabe (grâu, secară, orz, ovăz, mei, alte
cereale) totalizează la nivelul județului 201.103 ha sau 57,61% din suprafața arabilă.
Suprafețele cultivate cu plante uleioase (floarea-soarelui, rapiță, soia boabe, in

pentru ulei, ricin, muștar, mac, alte plante uleioase), totalizează la nivelul județului
94.479 ha sau 27,07% din suprafața arabilă.
Suprafețele cultivate cu leguminoase pentru boabe (mazăre, fasole, năut, linte și

bob, lupin, alte leguminoase pentru boabe) totalizează la nivelul județului 2.003 ha
sau 0,58% din suprafața arabilă.
Suprafeţele cultivate cu păşuni şi fâneţe totalizează la nivelul judeţului circa 33.546

de hectare sau aproximativ 8,6 % din suprafaţa arabilă, majoritatea covârşitoare a
acestora, respectiv circa 97,6 %, aparţinând sectorului agricol privat.
Cu toate că judeţul Brăila nu este perceput ca un judeţ cu o horticultură deosebit de

puternică, suprafeţele ocupate de culturile horticole nu sunt neglijabile, mai ales din
punctul de vedere al rezultatelor.
Horticultura brăileană este marea şansă de redresare economică şi socială pentru

agricultura preponderentă în economia judeţului.
Dintre direcţiile de viitor specifice horticulturii brăilene menţionăm:

• În legumicultură se vor căuta permanent soluţii noi, care să concure la sporirea
producţiei, devansarea apariţiei acesteia, diversificarea sortimentului, în condiţii
de eficienţă economică ridicată, prin:
- asigurarea cu legume proaspete pe o perioadă cât mai îndelungată de timp din an,
prin introducerea în cultură a unor soiuri şi hibrizi valoroşi de precocitate şi calităţi
deosebite;
- folosirea întregului potenţial de producţie al terenului prin sistemul de culturi
anticipate, asociate, succesive, precum şi creşterea suprafeţelor de legume şi verdeţuri;
- practicarea unei legumiculturi moderne, bazate pe mecanizare, cu respectarea strictă
şi integrală a normelor tehnologice, a asolamentelor, a rotaţiei culturilor, reducerea
consumului de pesticide;
• La cultura cartofului suprafeţele şi producţiile planificate vor trebui să asigure

o bună aprovizionare a populaţiei în tot cursul anului, inclusiv prin amplasarea
culturii cartofilor în unităţi de producţie dinainte microzonate. după cele mai

bune culturi premergătoare, pe soluri uşor nisipoase şi în condiţii certe de

irigare;
• În viticultură, în sinteza principalilor indicatori ai dezvoltării economico-

sociale a judeţului Brăila, este prevăzută extinderea noilor plantaţii cu viţă de
vie, îndeosebi pe terenuri nisipoase.
• Pentru pomicultură, de asemenea, sunt recomandate extinderea noilor livezi de

pomi sau arbuşti fructiferi pe nisipuri şi alte terenuri necerealiere, păstrând
recomandările cercetării de profil:
- aplicarea în totalitate a complexului de măsuri agropedoameliorative pentru noile
plantaţii după tehnologia specifică de cultura pomilor pe nisipuri a SCCCPN Dăbuleni
- Dolj;
- indicarea sortimentului de soiuri şi a conveerului varietal şi de coacere, îndeosebi
pentru speciile de pomi fructiferi care sunt mai pretabile în zona noastră cais, piersic,
cireş, vişin;
- folosirea intensivă a terenului din noile plantaţii pomicole se va realiza prin
cultivarea intercalată a acelor plante, în funcţie de vârsta plantaţiei, sistemul de
cultură, fertilitatea solului, etc.
Prin cultura legumelor se va asigura o mai bună valorificare a terenurilor aluviale de

luncă, nisipoase ş.a. datorită posibilităţilor de efectuare pe scară largă a succesiunilor
legumicole atât în cultura de câmp liber cât şi la cea protejată în sere şi solarii.
Resursele legumiculturii brăilene, trebuiesc reorientate pe amplasamentele

tradiţionale, cu refacerea sistemelor hidroameliorative şi de irigaţii, cu efectuarea unor
cuprinzătoare fertilizări organice şi conexiunea cu arealele legumicole ecologic
asemănătoare.
Câteva direcţii de cercetare abordate în prezent converg spre următoarele probleme:

- aprofundarea condiţiilor ecopedologice şi ecoclimatice specifice agroecosistemelor
viticole de pe nisipurile din judeţul Brăila;
- stabilirea gradului de favorabilitate a conveerului varietal de soiuri, conform „Listei
de soiuri recomandate şi autorizate la plantare în arealele delimitate din România” şi a
rezultatelor cercetărilor proprii;
- promovarea unor soiuri şi tehnologii în vederea reducerii numărului de tratamente
fîtosanitare şi intervenţii mecanizate care pot valorifica terenurile slab-fertile şi
degradate;
Studiile întreprinse pe un şir plurianual (40-60 de ani) au condus la concluzia că

principalele ecosisteme viticole se împart în trei ecostaţiuni naturale:
- ecostaţiunea nordic – brăileană 4605 ha 5710 ha
- ecostaţiunea dunăreană 5484 ha 7423 ha
- ecostaţiunea sudic-brăileană 4888 ha 7426 ha
Astfel, cercetarea ştiinţifică va fi riguros pusă la contribuţie, aceasta fiind cea mai
eficientă pârghie necesară la proiectarea unei exploataţii viticole care să asigure

parametri optimi de producţie pe toată durata ciclului normat de 20-25 de ani, precum
şi calităţi oenologice superioare prin vinificaţie.
Varianta de dezvoltare pe care o propunem doreşte să corecteze unele erori petrecute

în prima etapă de promovare a pomiculturii în judeţul nostru. Un semnal a fost şi
atitudinea mereu rezervată a proprietarilor, care după un gest gospodăresc de a-şi
planta pomi fructiferi în curţi, au constatat fie că nu s-au prins, fie că nu au mai ajuns
la rod sau s-au uscat.
Din păcate, şi în activitatea de cercetare din judeţ deţinem date sumare şi fără
posibilitatea de generalizare, cu toate că am efectuat unele încercări pe nisipurile de la
Însurăţei şi Râmnicelu, pe sărături la Gulianca şi Corbu Nou sau în Insula Mare a
Brăilei.
Pentru viitor, considerăm oportună alternativa de a valorifica enclavele accidentate

din fondul funciar brăilean, precum şi terenurile cu slabă fertilitate, mai ales nisipurile
spulberabile.
Horticultura ameliorativă este un concept care se doreşte promovat de la

coordonatele integrării modelului ecologic, cu motivaţie ştiinţifică şi aplicabilitate în
producţia horticolă brăileană. Acest mod integrator, opţional pentru ecosistemele
agricole cu terenuri slab fertile, este una din soluţiile benefice pentru noile modele de
agricultură durabilă, cu efecte directe în toate componentele sociale, de la bunăstarea
individuală la sanogeneza colectivităţii. Acceptarea conceptului salvgardării societăţii
prin menţinerea echilibrului natural şi promovarea biodiversităţii pentru îmbunătăţirea
mediului ambiant este şansa supravieţuirii în viitor.
Pentru fundamentarea ştiinţifică s-au cristalizat o serie de direcţii strategice, astfel:

- în noul concept de agricultură durabilă pentru agrosistemele degradate antropic,
culturile horticole (anuale, perene sau multianuale) au un fond biologic şi genetic cu
un larg spectru de adaptabilitate la factorii de stres ecologic şi pot oferi soluţii cu
pronunţat caracter economic, agroalimentar şi ameliorativ;
- obţinerea unor recolte stabile şi de bună calitate impune activităţii de cercetare
identificarea acelor funcţii specifice ecofiziologice ale stres-selecţiei la soiurile cu
plasticitate genotipică şi fenotipică sporită, pentru a se obţine plante noi prin
exploatarea variabilităţii somaclonale induse, prin tehnicile culturii „in vitro” pentru
toleranţe la salinitate.
Recomandăm, de asemenea, specialiştilor angajaţi în cercetări de ameliorare din
viticultură şi pomicultură alegerea unor biotipuri de portaltoi mai puţin folosiţi în
practica altoirilor dar care pot induce o toleranţă crescută la salinitate, includerea lor
în anumite faze ameliorative prin tehnicile „in vitro”, care permit scurtarea duratei şi
sporirea eficienţei.
• Dendrologiei şi Arhitecturii peisagiste li se va acorda o atenţie sporită pentru

înfrumuseţarea şi sporirea gradului de civilizaţie, de refacere şi relaxare a
oamenilor din municipiul Brăila şi localităţilor rurale ale judeţului prin:

- întocmirea la nivelul municipiului Brăila a unui proiect sintetizator multianual al

întregului sistem de spaţii verzi existente şi de perspectivă, care să includă specii şi
utilităţi;
- o inventariere a întregului fond dendro-silvic ornamental pe sectoare ale oraşului şi
de înfiinţare a unei pepiniere dendrologice care să deservească şi zona turistică
specifică condiţiilor de câmpie (Lacu Sărat, Amara, Balta Albă, ş.a.)
- lansarea prin concurs a unor proiecte de arhitectură peisageră pe teme ca: faleza
Dunării, platforma chimică Chiscani, Monumentul Nucului la paralela de 45 de grade,
staţiunea balneoclimaterică Lacu Sărat, cordonul verde al municipiului Brăila;
sistematizarea verde, pe verticală a Insulei Mari a Brăilei; reamenajări peisagistice ale
parcurilor, scuarurilor de cartier şi a altor unităţi de spaţiu verde cu dotări edilitare
recreative; vor fi cooptaţi specialişti cât mai diverşi, arhitecţi, ingineri horticultori,
silvicultori, medici igienişti, artişti plastici ş.a.
• Plantele medicinale şi aromatice, cu rol binecunoscut în terapia medicinii

naturiste au certe perspective de răspândire a culturii unor specii ca soluţii de
ameliorare şi valorificare a solurilor sărăturate; cercetările efectuate la Câmpul
experimental Corbu-Măxineni s-au dovedit a avea o bună adaptare şi asigurare a
unor culturi cu eficienţă şi rentabilitate, specii ca: armurariu (Silibium marinum),
coriandru (Coriandrum sativum), fenicul (Feniculum vulgare), gălbenele
(Calendula officinalis), muştar (Sinapis arvense), laurul păros (Datura
stranionium) ş.a.

B. A7ALIZA POTE7ȚIALULUI JUDEȚULUI BRĂILA
I. CO7TEXTUL EUROPEA7, 7AŢIO7AL şi REGIO7AL
1. Contextul european
În scopul promovării unei dezvoltări armonioase, Uniunea Europeană acţionează
constant pentru întărirea coeziunii economice şi sociale a tuturor statelor membre.
Acest obiect vizează reducerea diferenţelor existente între nivelul de dezvoltare a
regiunilor sale, inclusiv a zonelor rurale. Politica de coeziune economică şi socială
este instrumentul principal utilizat de Comisia Europeană pentru creşterea
competitivităţii globale a economiei europene.
Originile politicii de coeziune economică se găsesc în Tratatul de la Roma, dar
coeziunea economică şi socială (CES) a devenit obiectiv al Uniunii Europene prin
Tratatul de la Maastricht, moment în care politica de coeziune a fost inclusă în
Tratatul de constituire a Uniunii Europene.
Coeziunea economică şi socială reprezintă solidaritatea statelor membre cu regiunile
din Uniunea Europeană. Politica de coeziune favorizează dezvoltarea echilibrată şi
durabilă, reducerea diferenţelor structurale dintre regiuni şi ţări şi promovarea
şanselor egale. Politica de coeziune se concretizează prin diverse instrumente
financiar, şi în special prin fondurile structurale.
Reforma fondurilor structurale pentru perioada 2000-2006 a centrat politica
regională pe patru niveluri de acţiune:
concentrarea tematică;
concentrarea geografică — reducerea procentului de 51% din populaţia
Uniunii beneficiară a sprijinului pentru obiectivele l şi 2, la 35-40% în anul 2006;
concentrarea financiară — 2/3 din fonduri alocate obiectivului 1;
concentrarea obiectivelor de la 6 la doar 3 obiective (Obiectivul1: promovarea
dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor mai puţin dezvoltate, Obiectivul 2:
sprijinirea conversiei economice şi sociale a zonelor care se confruntă cu dificultăţi
structurale şi Obiectivul 3: sprijinirea modernizării şi adaptării educaţiei, formării
profesionale şi politicilor sistemelor de ocupare a forţei de muncă în regiunile care nu
sunt eligibile în cadrul Obiectivului 1).
Reforma politicii de coeziune pentru 2007-2013 cuprinde următoarele acţiuni
structurale:
mai bună orientare către priorităţile strategice comunitare stabilite prin agenda
de la Lisabona şi Goteborg, dezvoltarea unei economii competitive bazate pe
cunoaştere;
mai bună concentrare a resurselor către cele mai puţin dezvoltate regiuni
urmărind în acelaşi timp şi schimbările din restul regiunilor;
mai bună descentralizare care să permită o implementare mai eficientă, simplă
şi transparentă a fondurilor.
Obiectivele politicii de coeziune (Regulamentul Consiliului nr. 1083/2006):

Convergenţa statelor membre şi a regiunilor: 251,16 miliarde euro.

Acest obiectiv acordă sprijin pentru dezvoltare şi crearea de noi locuri de muncă în
statele membre şi regiunile mai puţin dezvoltate, pentru a se crea o reală convergenţă
în interiorul Uniunii Europene. Sunt eligibile acele regiuni al căror PIB/locuitor
este sub 75% din media Uniunii Europene, în principal regiuni din noile state
membre. Până în 2013, suportul comunitar va fi acordat regiunilor al căror
PIB/locuitor este sub 75% din media UE-15.
Competitivitate şi dezvoltarea resurselor umane: 49,13 miliarde euro.
Acest obiectiv sprijină statele membre şi regiunile care nu sunt eligibile pentru
obiectivul "convergenţă" să se adapteze schimbărilor economice şi sociale,
globalizării şi tranziţiei către o societate bazată pe cunoaştere.
Cooperare teritorială: 7,75 miliarde euro. Obiectivul Cooperare teritorială
stimulează cooperarea transfrontalieră pentru identificarea unor soluţii comune pentru
probleme referitoare la dezvoltarea rurală, urbană şi costalieră, dezvoltarea relaţiilor
economice între IMM-uri, ca o continuare a experienţei acumulate prin derularea
iniţiativei de cooperare interregională Interreg.
Obiectivul de convergenţă (fostul Obiectiv 1) are scopul de a accelera convergenţa
statelor membre şi regiunilor cu dificultăţi de dezvoltare, îmbunătăţind condiţiile de
creştere şi de ocupare a forţei de muncă prin mărirea şi îmbunătăţirea calităţii
investiţiilor în capitalul fizic şi uman, dezvoltarea inovaţiei şi a societăţii bazate pe
cunoaştere, adaptarea la schimbările economice şi sociale, protecţia şi îmbunătăţirea
mediului precum şi a eficienţei administrative. Statele membre şi regiunile mai puţin
dezvoltate sunt prioritatea numărul unu pentru politica de coeziune europeană (art.
158 al Tratatului).
Obiectivul de competitivitate regională şi ocupare (fostul Obiectiv 2) este destinat,
în afara regiunilor mai puţin dezvoltate, să întărească competitivitatea şi atractivitatea
regiunilor, precum şi ocuparea forţei de muncă anticipând schimbările socio-
economice, inclusiv cele legate de iniţierea schimburilor, prin inovare şi promovarea
societăţii bazate pe cunoaştere, antreprenoriat, protecţia şi îmbunătăţirea mediului,
precum şi stimularea accesibilităţii, adaptabilităţii angajaţilor şi întreprinderilor şi
dezvoltarea pieţelor de muncă pentru favorizarea integrării.
Obiectivul cooperare teritorială europeană este destinat întăririi cooperării
transfrontaliere prin iniţiative cumulate locale, care la nivel transnaţional se
concretizează în acţiuni de dezvoltare teritorială integrată legate de priorităţile
comunitare şi prin crearea de reţele şi prin schimbul de experienţe la nivel teritorial.
Cooperarea între regiunile europene este fără îndoială una dintre cele mai dinamice şi
mai vizibile dimensiuni ale valorii adăugate comunitare, indiferent de forma sau scara
la care acţiunile respective sunt implementate.
În luna octombrie 2008 Comisia Europeană a lansat Carta Verde a Coeziunii
Teritoriale şi consultarea publică la nivelul statelor membre privind conceptul de
coeziune teritorială şi valoarea sa adăugată ca cea de-a treia dimensiune a politicii de
coeziune a Uniunii Europene. La consultările naţionale sunt aşteptate autorităţile
publice de la nivel central, regional, local, partenerii economici şi sociali,
reprezentanţi ai mediului academic, societăţii civile, cu scopul de a avea o înţelegere
mai bună a conceptului de coeziune teritorială şi a implicaţiilor sale asupra
conţinutului viitoarei politici de coeziune a Uniunii.

Pornind de la ideea ca teritoriul Europei prezintă o structură a aşezărilor marcată de

un relativ echilibru între aşezările puternic urbanizate şi cele rurale, Carta Verde
subliniază faptul ca acest aspect reprezintă o oportunitate pentru Europa. Pe de alta
parte, elemente cu valenţă teritorială, precum concentrarea teritorială, distanţa şi
diviziunea administrativă, alături de caracteristicile geografice ale unor teritorii sunt
considerate drept principalele obstacole în calea dezvoltării economice şi sociale.
Transformarea obstacolelor în linii de acţiune:
concentrarea teritorială: depăşirea diferenţelor sub aspectul densităţii.
Aglomerările urbane pot genera atât efecte pozitive (concentrare mare a inovării şi
productivităţii) cât şi negative (poluare şi excluziune socială). O coordonare mai bună
ar facilita complementaritatea funcţiilor dintre oraşele mari şi regiunile
înconjurătoare, ducând la maximizarea contribuţiei fiecărui teritoriu la prosperitatea
Uniunii în ansamblul său;
distanţa: interconectarea teritoriilor. Accesul la servicii publice (servicii
sanitare, educaţie şi reţele energetice sustenabile, transport eficient, internet) este
inegal distribuit la nivelul Uniunii Europene. În unele zone rurale, în medie 40% din
populaţie locuieşte la peste 30 minute distanţă de un spital şi 43% la mai mult de 1 oră
distanţă de o universitate. La nivelul anului 2007, accesul la internet în zonele rurale a
fost, în medie, cu 15% mai scăzut decât în mediul urban;
diviziunea administrativă: consolidarea cooperării teritoriale. Problemele de
mediu asociate schimbărilor climatice, inundaţiilor, pierderii biodiversităţii sau
problemelor legate de fenomenul navetismului nu ţin cont de limitele administrative.
Carta Verde consideră că aceste probleme pot fi abordate mai eficient cu ajutorul unei
cooperări consolidate la diverse niveluri administrative (local, regional, transfrontalier
etc.). Politica de coeziune a Uniunii Europene sprijină cooperarea teritorială prin
intermediul programelor de cooperare teritorială internaţională, transfrontalieră şi
interregională, însă Carta Verde sugerează că ar trebui făcut mai mult în acest sens;
caracteristicile geografice ale anumitor regiuni: zonele montane, zonele
insulare, regiunile cu densitate scăzută a populaţiei, zonele costiere şi zonele cele mai
îndepărtate ale Uniunii sunt, de asemenea, considerate bariere pentru o dezvoltare
armonioasă a teritoriului Uniunii Europene.
În anul 2007 a fost adoptată Carta de la Leipzig privind oraşele europene durabile şi
Agenda Teritorială a Uniunii Europene care conţine principii directoare pentru
dezvoltarea spaţială durabilă.
Carta de la Leipzig privind oraşele europene durabile consideră că Europa are nevoie
de oraşe puternice, iar în acest sens dezvoltarea urbană integrată ar trebui aplicată
unitar la nivelul Europei, cadrul cel mai potrivit fiind cel stabilit la nivel naţional şi
european. De asemenea, atenţia factorilor de decizie ar trebui să se concentreze asupra
comunităţilor urbane defavorizate.
Ţintele Agendei Teritoriale a Uniunii Europene vor fi atinse prin intermediul
structurilor informale de cooperare, în care ministerelor responsabile cu dezvoltarea
teritoriului le revine un rol cheie pentru conştientizarea şi stimularea dezbaterii asupra
celor mai importante provocări pentru Europa în domeniul coeziunii teritoriale.

Politica agricolă a fost plasată între cele trei politici pe care Tratatul de instituire a
Comunităţii Europene le defineşte ca fiind comune. În vederea finanţării unitare a
PAC, în ianuarie 1962 Consiliul a decis crearea Fondului European de Orientare şi
Garantare Agricolă (FEOGA). FEOGA are două secţiuni: Orientare şi Garantare şi
este un fond cu finalitate structurală, fiind destinat sprijinului structurilor agricole.
Printre obiectivele acestui Fond, aşa cum reies din Regulamentul 4256/88, se numără
întărirea şi reorganizarea structurilor agricole, depozitarea şi prelucrarea produselor,
pescuitul şi silvicultura, dezvoltarea activităţilor complementare în agricultură etc.
Primele produse au fost supuse reglementărilor Pieţei Comune în 1962, preţurile fiind
însă aplicate în comun încă din 1968.
Obiectivele Politicii Agricole Comune au fost definite prin Tratatul de la Roma şi au
fost puse în aplicare gradual între 1958-1968 - perioada realizării pieţei unice a
produselor agricole. Art. 39 al Tratatului de la Roma menţionează următoarele
obiective ale PAC:
creşterea productivităţii agricole, încurajând modernizarea modalităţilor de
exploatare agricolă
garantarea unui standard de viaţă echitabil al populaţiei ocupate în agricultură
cu populaţia ocupată în alte domenii de activitate
stabilizarea pieţelor produselor agricole, evitând alternanţa dintre creşterea şi
prăbuşirea preţurilor
garantarea securităţii aprovizionării cu alimente, dar la preţuri rezonabile
pentru consumatori.
PAC se ghidează după o serie de principii, dintre care cele mai importante sunt:
• principiul creării şi menţinerii unei singure pieţe şi a unor preţuri comune;
• principiul preferinţei comunitare
• principiul solidarităţii financiare.
Aplicarea acestor principii a contribuit la dezvoltarea Uniunii prin asigurarea
securităţii aprovizionării cu principalele categorii de produse alimentare, realizarea
celei mai bune productivităţi din lume a agricultorilor comunitari, producerea de
bunurile esenţiale pentru întreaga Uniune de către producătorii/agricultorii comunitari,
transformarea Uniunii într-o putere mondială în domeniul agricol.
Reforma PAC a cuprins în special măsuri pentru limitarea producţiei şi pentru
prevenirea prăbuşirii veniturilor rezultate din agricultură. Primele schimbări (1979) au
cuprins introducerea taxei de co-responsabilitate la producţia de lapte, instituirea
sistemului cotelor la producţia de lapte (1980) şi plafonarea cheltuielilor bugetare
agricole (1988).
Pilonii PAC sunt: plăţile directe şi măsurile de piaţă (I) şi dezvoltarea rurală (II).
Complementaritatea celor doi piloni ai PAC a fost accentuată de reforma care a
introdus decuplarea (scindarea legăturii dintre mărimea producţiei şi acordarea
sprijinului financiar), conformitatea cu standardele europene şi modularea (transferul
de fonduri de la primul la cel de-al doilea pilon PAC).
Cadrul strategic european este deosebit de complex, dar cele mai importante
documente sunt Orientările Strategice de Coeziune, document de sinteză care are la
bază Strategiile sectoriale ale Uniunii Europene, Strategia de Dezvoltare
Durabilă şi Liniile Directoare Integrate ale Uniunii Europene pentru Creştere

Economică şi Locuri de Muncă. Un alt document de bază este Agenda Lisabona,

completată de Concluziile Consiliului European de la Goteborg.
Orientările Strategice de Coeziune 2007-2013 conţin principiile şi priorităţile politicii
de coeziune şi sugerează modurile în care regiunile europene pot folosi la maximum
sumele disponibile pentru programele de ajutor naţional şi regional, acordate pe
parcursul celor şapte ani.
Liniile directoare macroeconomice recomandate de către Comisie statelor membre
sunt asigurarea stabilităţii economice, protejarea dezvoltării economice, promovarea
alocării eficiente a resurselor, promovarea unei coerenţe mai puternice între politicile
macroeconomice şi cele structurale, asigurarea că sporirea salariilor contribuie la
stabilitate şi dezvoltare macroeconomică, contribuţia la o Uniune Economică şi
Monetară dinamică şi funcţională.
Liniile directoare microeconomice cuprind extinderea şi adâncirea pieţei interne,
asigurarea de pieţe deschise şi atractive, crearea unui mediu de afaceri mai atractiv,
promovarea mai puternică a culturii antreprenoriale şi crearea unui mediu de sprijin
pentru IMM-uri, îmbunătăţirea şi extinderea infrastructurii europene şi finalizarea
proiectelor transfrontaliere convenite, creşterea şi îmbunătăţirea investiţiei în
cercetare-dezvoltare, facilitarea inovaţiei şi concentrarea pe Tehnologiile
Informaţionale şi Comunicaţionale, încurajarea utilizării adecvate a resurselor şi
întărirea legăturilor dintre protecţia mediului şi dezvoltare, contribuţia la o bază
industrială puternică.
Linii directoare pentru ocupare includ implementarea politicilor de ocupare care au
ca scop ocuparea deplină, îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii muncii şi întărirea
coeziunii sociale şi teritoriale, promovarea unei abordări a muncii pe tot parcursul
vieţii, asigurarea includerii pe piaţa muncii a persoanelor aflate în căutarea unui loc de
muncă şi a grupurilor dezavantajate, îmbunătăţirea corelării cu nevoile pieţei muncii,
promovarea flexibilităţii combinată cu siguranţa ocupării şi reducerea segmentării pe
piaţa muncii, asigurarea de stimulente pentru ocupare şi a altor costuri ale muncii,
extinderea şi îmbunătăţirea investiţiei în capitalul uman, adaptarea sistemelor de
educaţie şi formare la noile cerinţe de competenţe.
Strategia Lisabona de a transforma Uniunea Europeana în cea mai dinamică şi
competitivă economie bazată pe cunoaştere din lume, capabilă de creştere economică
durabilă cu locuri de muncă mai multe şi mai bune şi cu o mai mare coeziune socială
şi respect pentru mediu până în 2010 a fost adoptată de către Consiliul European în
2000.
Politica de coeziune, în toate dimensiunile sale, trebuie să fie considerată ca o parte
integrantă a strategiei de la Lisabona. Strategia, revizuită în 2005 în scopul stimulării
creşterii şi creării de locuri de muncă a avut ca scop revitalizarea agendei Lisabona –
agenda reformei economice din 2000. Cu alte cuvinte, politica de coeziune trebuie sa
cuprindă obiectivele de la Lisabona şi de la Goteburg şi să devină un vector important
al realizării acestora prin programele de dezvoltare regională şi naţionala. Comisia
Europeană a adoptat în 2004 cadrul legislativ pentru reforma politicii de coeziune
pentru perioada 2007-2013, în care obiectivul programelor este de a ridica nivelul
competitivităţii şi al creşterii Uniunii Europene lărgite.

Promovarea egalităţii de şanse şi a nediscriminării, dezvoltarea durabilă (protecţia şi

îmbunătăţirea mediului înconjurător), societatea informaţională şi, mai nou,
multilingvismul, sunt priorităţi agreate la nivelul statelor membre ale Uniunii
Europene şi, încorporate, sub titulatura de politici orizontale, în toate politicile
Uniunii Europene.
Dezvoltarea durabilă este a pornit de la preocuparea faţă de mediu, ideea fiind
îmbogăţită în timp cu o dimensiune economică şi una socială. Conform definiţiei dată
de Comisia Brundtland, dezvoltarea durabilă este aceea care răspunde necesităţilor
generaţiilor actuale fără a afecta capacitatea generaţiilor viitoare de a răspunde
propriilor necesităţi. Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene (2001) şi
Noua Strategie de Dezvoltare Durabilă (2006) urmăresc, alături de Strategia de la
Lisabona, să contribuie la o Europă mai prosperă, mai curată şi mai corectă.
Egalitatea de şanse şi nediscriminarea După încheierea anului 2007, desemnat ca
"Anul Şanselor Egale pentru Toţi", două treimi dintre europeni cred că minorităţile şi
femeile sunt discriminate, cu toate eforturile făcute prin Strategia Europeană pentru
Creştere şi Locuri de Muncă. Principiul remunerării egale pentru bărbaţi şi femei a
fost introdus de Tratatul de la Roma din 1957, care prevede următoarele clauze anti-
discriminatorii:
principiul egalităţii sexelor care se aplică tuturor politicilor şi activităţilor;
egalitatea între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte locurile de muncă şi
profesiunea şi discriminarea sexuală ;
discriminarea sexuală la şi în afara locului de muncă.
Multilingvismul se află în prezent printre cele opt competenţe-cheie ale învăţării de-a
lungul vieţii recomandate de Consiliu şi de Parlamentul European.
În cadrul societăţii informaţionale, tehnologiile informaţionale şi de comunicaţie
(TIC) reprezintă un sector major al activităţii economice, generând aproape 6% din
PIB-ul Uniunii Europene. Deoarece acest sector este de o importanţă vitală pentru
creşterea eficienţei şi competitivităţii tuturor sectoarelor productive şi de prestări de
servicii, Uniunea Europeană urmăreşte să asigure accesul cetăţenilor şi
întreprinderilor la o infrastructură de comunicaţii şi la o gamă largă de servicii la
standarde internaţionale şi puţin costisitoare.
Politica în domeniul turismului La nivel european nu se poate vorbi practic de un
cadru politic sau strategic în domeniul turismului, Tratatul Comunităţilor Europene
nepermiţând aplicarea unei politici specifice în acest sector. Totuşi, articolul 3(u) al
Tratatului, introdus odată cu Tratatul de la Maastricht, autorizează Comisia să ofere
linii directoare pentru dezvoltarea turismului, în cadrul altor politici. În acest mod,
prevederile referitoare la libera circulaţie a persoanelor, a bunurilor şi a serviciilor,
precum şi la micile întreprinderi şi la politica regională, se aplică în aceeaşi măsură şi
turismului.
La nivel naţional se poate vorbi de o politică pe termen scurt în domeniul turismului -
Programul de Guvernare 2004-2008, de o politică pe termen mediu – Planul Naţional
de Dezvoltare 2007-2013, şi de o strategie pe termen lung – Master Planul pentru
turismul naţional al României 2007 – 2026.

1.1 Fondurile europene disponibile în perioada 2007 – 2013
Fiecărei politici europene îi corespund anumite fonduri structurale şi/sau

complementare. Această separare pe politici specifice a Fondurilor cu acţiune
structurală pentru perioada 2007 – 2013 a rezultat ca urmare a reformei Politicii de
Coeziune, necesară în condiţiile extinderii fără precedent a Uniunii Europene. În
plus, pentru simplificare şi pentru a susţine reforma Politicii Agricole Comune şi a
Politicii Comune de Pescuit efectuată în 2002/2003, fondurile pentru agricultură şi
pescuit au fost transferate către politicile aferente, nemaifiind încadrate în Fondurile
Structurale, dar funcţionând pe aceeaşi tipologie.
Obiectivele prioritare ale Fondurilor Structurale pentru perioada 2007-2013 sunt

reglementate prin Regulamentul Consiliului (EC) ,r. 1083/2006 din 11 Iulie 2006.
Obiectivul Convergenţă: promovează dezvoltarea şi ajustările structurale ale
regiunilor care înregistrează întarzieri în dezvoltare.
Este finanţat prin FEDR, FSE, Fond de Coeziune.
Acoperă zone NUTS nivel II (nivel-regiune), al căror PIB pe locuitor este sub
75% din media UE.
Obiectivul Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă: sprijină
regiunile care nu sunt eligibile pentru obiectivul Convergenţă.
Este finanţat de FEDR şi FSE
Acoperă zonele NUTS nivel III (nivel-judeţ) sau mai mici, inclusiv zone cu
schimbări socio-economice în sectoarele industrial şi de servicii, zone rurale în declin,
zone urbane în dificultate şi zone dependente de pescuit.
Obiectivul Cooperare teritorială europeană: sprijină regiuni, judeţe şi zone
transnaţionale
Este finanţat de FEDR*
Acoperă zonele NUTS nivel III(nivel-judeţ) ce sunt graniţe interne ale UE,
precum şi anumite graniţe externe.
* pentru atingerea obiectivului de Cooperare Teritorială Europeană: FEDR transfer

către Instrumentul European de Vecinatate şi Parteneriat (E,PI sau IEVP) şi
Intrumentul deAsistenţă pentru Pre-aderare (IPA);

Pentru o mai buna înţelegere a domeniilor de acţiune a acestor fonduri, ne propunem

să prezentăm obiectivele specifice care se doresc a fi atinse prin alocarea lor.
Regulile generale privind Fondurile Structurale şi de Coeziune sunt stabilite prin

Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr. 1083/2006 din iulie 2006, care
defineşte regulile generale privind Fondul European pentru Dezvoltare Regională,
Fondul Social European şi Fondul de Coeziune.
Fondul European pentru Dezvoltare Regională este fond structural destinat

promovării coeziunii economico-sociale care are ca obiectiv înlăturarea
dezechilibrelor prin dezvoltarea/conversia regiunilor. FEDR finanţează investiţiile
productive, investiţiile în infrastructura de transport, educaţie, sănătate,
telecomunicaţii, energie, protecţia mediului, întărirea parteneriatului public-privat.
Este reglementat prin Regulamentul nr. 1080/2006 al Consiliului Uniunii Europene şi
al Parlamentului European.
Fondul Social European este fond structural, destinat prevenirii şi combaterii

şomajului şi promovării integrării sociale, sprijinind implementarea Strategiei
Europene pentru Ocupare. FSE finanţează îmbunătăţirea învăţământului profesional, a
educaţiei, consilierii, politicilor active pe piaţa muncii pentru combaterea şomajului,
promovarea oportunităţilor egale, promovarea unei forţe de muncă flexibile. Este
reglementat prin Regulamentul nr. 1081/2006 al Consiliului Uniunii Europene şi al
Parlamentului European.
Fondul de Coeziune este fond nestructural care oferă asistenţă în domeniul

proiectelor majore de mediu şi reţelelor transeuropene de transport. Activităţile
eligibile pentru FC sunt cele care implică proiecte majore cu buget de peste 25 de
milioane euro (în domeniul mediului) sau peste 50 de milioane Euro (în domeniul

transporturilor). Este reglementat prin Regulamentul nr. 1084/2006 al Consiliului

Uniunii Europene.
Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala este fond complementar, ce oferă

asistenţă în domeniul dezvoltării comunităţilor din mediul rural şi periurban. FEADR
finanţează activităţi ce au ca scop creşterea competitivităţii agricole şi forestiere, de
management agricol şi de mediu, de îmbunătăţire a calităţii vieţii şi diversificarea
activităţilor economice în perimetrele ce variază de la zone rurale cu populaţie redusă
până la zonele rurale periurbane aflate în declin sub presiunea centrelor urbane.
Fondul European pentru Pescuit este fond complementar ce finanţează măsurile

de asigurare a continuităţii activităţilor de pescuit şi exploatare raţională, precum şi
protejare a resurselor de pescuit, dezvoltare de întreprinderi viabile în sectorul
piscicol, dezvoltare şi îmbunătăţire a calităţii vieţii din zonele dependente de pescuit
Între aceste fonduri, există însă, în mod evident, sinergii şi complementarităţi,

abordarea fiind prin excelenţă una integrată. Astfel, în cazul dezvoltarii zonelor rurale,
FSE, FEDR şi FC vor juca un rol important alături de fondul principal destinat acestui
sector – FEADR.
Principiile care stau la baza operaţionalizării Fondurilor Structurale ce au drept scop

creşterea eficienţei comunitare sunt:
. complementaritatea,
. parteneriatul,
. subsidiaritatea,
. adiţionalitatea,
. compatibilitatea,
. programarea,
. concentrarea
Direcţiile strategice trasate de politicile europene mai sus menţionate constituie un

cadru de lucru pe care toate Statele Membre şi regiunile sunt sfătuite să-l folosească
în elaborarea şi dezvoltarea programelor lor naţionale şi regionale.
Astfel, în procesul de elaborarea a documentelor strategice de dezvoltare la nivel

naţional, regional, judeţean şi local, orientările strategice relevante ale Uniunii
Europene trebuie luate în calcul ca linii directoare cărora trebuie să li se subscrie şi
să li se alinieze orice măsură întreprinsă.

1.2 Documente strategice naţionale
Documente strategice naţionale sunt documentele în baza cărora se vor distribui

fondurile europene în intervalul programatic 2007 – 2013. În vreme ce la nivel
european, Regulamentele Comunitare privind alocarea fondurilor structurale şi de
coeziune trasează baza legală de alocare a acestora, Statele Membre trebuie să îşi
definitiveze Programele ,aţionale de Dezvoltare, Planurile Operaţionale Sectoriale
şi Planurile ,aţionale Strategice de Dezvoltare Rurală în vederea stabilirii
obiectivelor strategice, a axelor prioritare de acţiune şi a operaţiunilor indicative
pentru obţinerea fondurilor.
Fiecare Stat Membru stabileşte propriile obiective strategice de dezvoltare pentru a

căror realizare se elaborează un Plan Naţional de Dezvoltare (PND), în colaborare cu
actorii economici şi sociali relevanţi.
Statul Membru şi Comisia Europeană discută asupra conţinutului Planului Naţional de

Dezvoltare şi, pe baza acestuia, definesc cea mai adecvată repartizare a fondurilor
naţionale şi comunitare necesare implementării lui. Documentul rezultat, în ceea ce
priveşte atingerea obiectivelor de coeziune, este Cadrul Naţional Strategic de
Referinţă (CNSR). Documentele similare pentru Agricultură şi Pescuit sunt Planul
Naţional Strategic de Dezvoltare Rurală, respectiv Planul Naţional Strategic pentru
Pescuit şi Acvacultură.
Ca urmare a negocierilor, Comisia adoptă CNSR şi programele sale operaţionale

regionale sau sectoriale (POS-uri), în funcţie de concordanţa celor din urmă cu
scopurile şi priorităţile PND şi ale Directivelor Strategice Comunitare referitoare la
coeziune.
România va fi eligibilă pentru două obiective în perioada 2007 – 2013: Convergenţă şi

Cooperare teritorială europeană.
În calitate de stat membru România trebuie să se integreze în cadrul general,

pentru corelarea obiectivelor de dezvoltare la nivel naţional cu cele de la nivel
european. Viziunea de dezvoltare prezentată în Planul aţional de Dezvoltare
adoptat de Guvern în decembrie 2005, de Parlamentul României, a fost prezentată
Comisiei Europene.
Planul 7aţional de Dezvoltare 2007 - 2013
P7D 2007-2013 încearcă să reflecte cât mai fidel priorităţile stringente de dezvoltare
ale României la nivel naţional, regional şi local şi propune susţinerea acestora prin
investiţii publice concentrate, alocate pe bază de programe şi proiecte. Implementarea
strategiei de dezvoltare prin utilizarea eficientă a fondurilor prevăzute, atât interne, cât
şi externe, va conduce, la orizontul anului 2013, la o Românie competitivă, dinamică
şi prosperă, integrată cu succes în Uniunea Europeană şi aflată pe un trend de
dezvoltare rapidă şi durabilă.

OBIECTIVUL GLOBAL vizează: Reducerea cât mai rapidă a disparităţilor de

dezvoltare socio-economică între România şi Statele Membre ale Uniunii
Europene.
Creşterea economică reprezintă cheia succesului transformării României, aducând:

un nivel de trai superior; investiţii în sectorul productiv; infrastructură şi servicii
publice de calitate (inclusiv pentru creşterea coeziunii şi incluziunii); investiţii pentru
creşterea gradului de ocupare şi a oportunităţilor capitalului uman.
Creşterea productivităţii
România îşi propune să devină o economie generatoare de valoare adăugată ridicată
care să aducă beneficii substanţiale investitorilor şi angajaţilor. România va promova
politici de piaţă active pentru creşterea adaptabilităţii şi flexibilităţii forţei sale de
muncă şi va investi în servicii pentru dezvoltarea capacităţii productive a acesteia.
Crearea unei baze antreprenoriale dinamice

Stimularea dinamismului şi internaţionalizării bazei antreprenoriale reprezintă un
mijloc cheie pentru a dezvolta o economie prosperă şi a răspunde provocărilor şi
oportunităţilor unei pieţe globalizate. România va promova tranziţia către o economie
a cunoaşterii şi va căuta să ocupe o poziţie cât mai înaltă pe scara valorii adăugate.
Cercetare - dezvoltare şi inovare

România va promova un mediu favorabil cercetării-dezvoltării şi valorificării
economice a rezultatelor acestor activităţi, precum şi transferul tehnologic, în vederea
creşterii competitivităţii economice.
Accesibilitate, inter-conectivitate şi infrastructură de bază

România va realiza investiţii în dezvoltarea infrastructurii, conform unei strategii bine
definite, având ca scop creşterea mobilităţii persoanelor, bunurilor, serviciilor şi
ideilor şi sporirea atractivităţii României, inclusiv ca locaţie de afaceri. Investiţiile
pentru creşterea conectivităţii digitale vor duce la crearea de noi oportunităţi pentru
România în domeniul comerţului electronic, e-government şi al altor servicii
electronice şi vor face ca aceste oportunităţi să fie accesibile tuturor.
Obiectivul global al PND, ce vizează reducerea disparităţilor de dezvoltare socio-

economică faţă de Uniunea Europeană, se sprijină pe trei obiective specifice:
• Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti
• Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de bază
• Perfecţionarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman autohton.
În vederea atingerii obiectivului global şi a obiectivelor specifice pentru perioada

2007-2013, măsurile şi acţiunile avute în vedere sunt grupate în cadrul a şase
priorităţi naţionale de dezvoltare:
1. Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe
cunoaştere
2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport
3. Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului

4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi a incluziunii

sociale şi întărirea capacităţii administrative
5. Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul
agricol
6. Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării
Eforturile comune ale statului român şi ale Uniunii Europene în domeniul politicii
de coeziune sunt concretizate în ceea ce se numeşte Cadrul aţional Strategic de
Referinţă (CSR). Fondurile structurale vor fi alocate în baza priorităţilor din
CSR.
Cadrul Strategic 7aţional de Referinţă
Scopul principal al Cadrului Strategic 7aţional de Referinţă (CSNR) este de a

întări concentrarea strategică a politicilor economice, de coeziune socială şi regionale
ale României, precum şi de a stabili legăturile potrivite şi corecte cu politicile
Comisiei Europene, în principal cu Strategia de la Lisabona, care elaborează politici
de dezvoltare economică şi de creare de noi locuri de muncă.
Obiectivele CSR : Reducerea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială

dintre România şi statele membre UE Reducerea disparităţilor faţă de UE prin
generarea unei creşteri suplimentare de 10% a Produsului Intern Brut până în
2015.
Axele prioritare ale C7SR sunt:
• Dezvoltarea infrastructurii de baza la standarde europene;

• Îmbunătăţirea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti;
• Dezvoltarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman;
• Construcţia unei capacităţi administrative eficiente.
Programele Operaţionale pe care le va derula România în perioada 2007 – 2013 sunt

structurate după cum urmează:
• Pentru obiectivul Convergenţă:
Programul Operaţional Regional (finanţat de FEDR)

Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (finanţat de
FEDR)
Programul Operaţional Sectorial Mediu (finanţat de FEDR şi FC)
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (finanţat de FSE)
Programul Operaţional Sectorial Transport (finanţat de FEDR şi FC)
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Capacităţii Administrative (finanţat
de FSE)
Programul Operaţional Sectorial Asistenţă Tehnică (finanţat de FEDR)
• Pentru obiectivul Cooperare Teritorială Europeană:

- cu alte State Membre: Programul Operaţional România – Bulgaria (finanţat

de FEDR)
Programul Operaţional România – Ungaria (finanţat de FEDR)
Programul Operaţional Transnaţional (SEE) (finanţat de FEDR)
Programul Operaţional Interregional (finanţat de FEDR), respectiv programele:
• ITERREG IV C
• URBACT II
• ESPO 2013
• ITERACT II
- cu State Nemembre: Programul de Cooperare Transfrontalieră cu Republica

Moldova şi Ucraina (finanţat de Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat -
IEVP)
Programul de Cooperare Transnaţională în Zona Mării egre (finanţat de
Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat - IEVP)
Programul de Cooperare Transfrontalieră cu Serbia (finanţat de Instrumentul de
Pre-Aderare - IPA)

Comisia Europeană a dezvoltat şi alte instrumente pentru a asista statele membre şi

regiunile la îmbunătăţirea calităţii proiectelor acestora şi pentru a creşte efectul de
pârghie pe care resursele financiare ale Comisiei îl au asupra politicii de coeziune.
JASPERS Joint Assistance în Supporting Projects în European Regions este un
instrument de asistenţă pentru statele membre în pregătirea proiectelor mari finanţate
prin FEDR şi FC;
JEREMIE Joint European Resources for Micro to Medium Enterprises
promovează accesul la finanţare al microîntreprinderilor şi IMM-urilor;
JESSICA Joint European Support for Sustainable Investment în City Areas
iniţiativă desfăşurată de Comisia Europeană şi Banca Europeană de Investiţii în
colaborare cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei în cadrul căreia statele
membre pot utiliza o parte din fondurile structurale pentru realizarea unor investiţii
rambursabile în proiecte care fac parte dîntr-un plan integrat de dezvoltare urbană
durabilă. Aceste investiţii, care pot lua forma participării la capital, împrumuturilor
şi/sau garanţiilor, finanţează proiectele prin intermediul fondurilor de dezvoltare
urbană şi, dacă este necesar, prin intermediul fondurilor de participare. JESSICA nu
este o sursă nouă de finanţare pentru statele membre, ci mai degrabă o modalitate
nouă de utilizare a fondurilor structurale existente pentru sprijinirea proiectelor de
dezvoltare urbană.
Fondul European de Ajustare la Globalizare este un nou fond european creat
pentru a finanţa sprijinul individual acordat lucrătorilor disponibilizaţi datorită
globalizării. Acest fond a fost lansat de către Uniunea Europeană în 2007 şi dispune
de 500 milioane de euro anual, sumă completată de contribuţiile naţionale (50%).
Beneficiarii acestui fond sunt lucrătorii afectaţi de concedieri ca urmare a globalizării.
Un stat membru (în numele lucrătorilor disponibilizaţi) poate solicita Comisiei
Europene finanţare din FEAG atunci când peste 1.000 de lucrători sunt concediaţi sau,
în anumite condiţii expres prevăzute de Regulamentul 1927/2006 privind instituirea
FEAG, când este afectat un număr mai mic de lucrători.
Programul Progress a fost stabilit prin Decizia nr. 1672/2006/CE a Parlamentului
European şi a Consiliului din 24 octombrie 2006. Programul Comunitar pentru
ocuparea forţei de muncă şi solidaritate socială PROGRESS susţine financiar
implementarea obiectivelor Uniunii Europene în domeniile ocupării şi al afacerilor
sociale, aşa cum au fost stabilite prin Agenda Socială, contribuind astfel la realizarea
obiectivelor Strategiei Lisabona în aceste domenii.
Programul PROGRESS este deschis celor 27 de state membre ale Uniunii Europene,
ţărilor din Spaţiul Economic European şi Asociaţia Europeană a Liberului Schimb,
Croaţiei, Serbiei, fostei Republici Iugoslave a Macedoniei. Potenţialii beneficiari ai
Programului PROGRESS sunt: autorităţile locale, regionale; serviciile publice de
ocupare a forţei de muncă şi institutele naţionale de statistică; organismele
specializate; universităţile şi institutele de cercetare; partenerii sociali şi organizaţiile
neguvernamentale.

2. Cadrul regional
2.1 Prezentarea generală a Regiunii
Cadrul geografic şi istoric Regiunea

Sud-Est este situată în partea de sud-est a
României şi se învecinează la nord cu
Regiunea Nord-Est, la vest cu Regiunea
Centru, la sud-vest cu Regiunea Sud-
Muntenia şi Regiunea Bucureşti-Ilfov, la
sud cu Bulgaria, la est cu Republica
Moldova, Ucraina şi ţărmul Mării Negre.
Regiunea este a doua ca mărime din cele
8 regiuni de dezvoltare, având o suprafaţă
de 35.762 km2 (15 % din suprafaţa totală
a ţării).
Regiunea Sud-Est are graniţe naturale formate de râul Prut, fluviul Dunărea şi Marea
Neagră. Cuprinde aproape toate formele de relief: lunca Dunării, câmpia Bărăganului
şi câmpia Covurluiului, podişul Dobrogei, Munţii Măcinului şi o parte a Carpaţilor de
Curbură şi a SubcarpaţiIor de Curbură.
Regiunea este străbătută de fluviul Dunărea, cuprinde Delta Dunării şi este mărginită
la est de întreg litoralul românesc al Mării Negre (245 km).
Clima este temperat-continentală cu ierni geroase în vest şi mai moderate în sud. Zona
Câmpiei Române are, de regula, veri caniculare şi ierni blânde. În partea de est,
datorită influenţelor marine, toamnele sunt lungi şi primăverile târzii.
Administrativ, Regiunea Sud-Est cuprinde 6 judeţe: Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi,
Tulcea şi Vrancea.
Regiunea Sud-Est cuprinde 11 municipii, 24

oraşe şi 354 comune cu 1.447 sate. Cel mai
mare municipiu este Constanţa cu 306.332
locuitori, urmat de Galaţi 298.366 locuitori,
Brăila 218.744 locuitori, Buzău 136.624
locuitori, Focşani 101.083 locuitori şi Tulcea
cu 92.874 locuitori (1 iulie 2005).
Regiunea de Suprafaţa 7umărul din care: 7umărul 7umărul

dezvoltare / totală (km2) oraşelor şi municipii comunelor satelor
Judeţul municipiilor
Sud -Est 35762 35 11 354 1447
Brăila 4766 4 1 40 140

Buzău 6103 5 2 82 475

Constanţa 7071 12 3 58 188
Galaţi 4466 4 2 60 180
Tulcea 8499 5 1 46 133
Vrancea 4857 5 2 68 331
Regiunea Sud-Est are o populaţie de 2.846.379 locuitori la 1 iulie 2005, reprezentând
13,16 % din populaţia ţării, cu o densitate de 79,6 loc/kmp, sub media pe ţară care
este de 90,7 loc/kmp. Densitatea cea mai mare este întâlnită în judeţul Galaţi (138,9
loc/kmp) iar cea mai mică în judeţul Tulcea (29,7 loc/kmp).
Resurse naturale: Regiunea dispune de petrol (zăcăminte de hidrocarburi de la
Berca, Sărata -Monteoru, Paclele, Oprişeneşti, Ianca), gaze naturale în judeţele Brăila
şi Buzău şi în platforma continentală a Mării Negre. Alte resurse naturale ale regiunii
sunt: granitul (Munţii Măcinului), piatra de var (podişul Dobrogei), minereu de fier,
pirită de cupru, sulfuri complexe de plumb şi zinc, cuarţ, granit, marmură şi varietăţi
de piatră de var, caolin, baritină în dealurile Tulcei, depozite de loess, sare în Buzău.
Ape sulfuroase, feruginoase, clorusodice se găsesc în Brăila, Buzău, Constanţa.
Platforma continentală a Mării Negre conţine rezerve semnificative de minerale şi
hidrocarburi. Rezerve de hidrocarburi lichide şi gazoase se găsesc şi în judeţele
Brăila, Vrancea şi Galaţi.
Analiza unor caracteristici fizico-geografice, demografice, economice şi de producţie,
infrastructură, locuinţe şi mod de locuire, echiparea tehnică a locuinţelor, probleme
sociale şi ecologice identifică mai multe zone care prezintă caracteristici
asemănătoare. Una din zonele în care predomină factorii favorizanţi ai dezvoltării este
Dobrogea de Sud-Est. Pe de alta parte, sunt zonele Deltei Dunării, Dobrogea Centrală
şi de Sud-Vest, Câmpia Bărăganului, zona SubcarpaţiIor de curbură şi a Moldovei de
Sud, care în ciuda potenţialului ridicat de dezvoltare, rămân totuşi nedezvoltate.
Regiunea dispune de numeroase staţiuni balneoclimaterice aşezate în vecinătatea unor
lacuri cu proprietăţi curative (Lacu Sărat în judeţul Brăila, Balta Albă în judeţul
Buzău). O atracţie specială a regiunii sunt siturile cultural-istorice şi arheologice
precum şi mânăstiri cu valoare etnografică specială. O alta particularitate a regiunii
este prezenţa celor mai renumite podgorii şi centre de producţie a vinului din
România, acestea găsindu-se în toate judeţele regiunii.
Zona Câmpiei Bărăganului (cuprinde suprafeţe din judeţele Buzău, Brăila şi Vrancea)
este caracterizată de o seismicitate foarte ridicată, precipitaţii reduse, risc de inundaţii,
potenţial forestier scăzut. Demografic, se înregistrează îmbătrânirea accentuată a
populaţiei şi scăderea continuă a numărului de locuitori. Indicii de natalitate au valori
medii şi sub medii, dar există posibilităţi de înnoire şi sporire a forţei de muncă
mature. Sectorul zootehnic şi activităţile industriale sunt slab reprezentate;
atractivitatea turistică este limitată, activităţile neagricole sunt reduse. Terenul arabil
are o pondere ridicată din totalul terenului agricol. Predomină locuinţele din materiale
nedurabile, cu un grad slab de echipare cu instalaţii de apă şi racordări limitate la
reţeaua telefonică.
Dobrogea de Nord (judeţul Tulcea) este zonă specială datorită Deltei Dunării –
inclusă în patrimoniul mondial (UNESCO) şi Parcului Naţional Munţii Măcinului
pentru conservarea unor specii rare de floră şi faună specifice intersecţiei arealelor

mediteranean, balcanic, caucazian. Rezervaţia Biosferei cuprinde 5.800 kmp (53%

din suprafaţa judeţului) iar parcul naţional 11.321 ha, reprezentând singura arie
protejată din România unde pădurile de stepă sud-mediteraneene şi balcanice sunt
prezente împreună şi se află într-o stare bună de conservare. Densitatea populaţiei este
foarte redusă, cu un declin demografic accentuat. Activităţile industriale sunt slab
reprezentate, terenul agricol în proprietate privată au o pondere foarte redusă,
activităţile economice fiind axate pe exploatarea de resurse naturale, turism şi
activităţi tradiţionale în concordanţă cu principiile dezvoltării durabile.
În Dobrogea de Sud-Est predomină comune cu talie medie şi mare, cu o densitate
ridicată a populaţiei în zona rurală. Se înregistrează stabilitate demografică, cu o
uşoară creştere. Zona are un grad foarte mare de atractivitate turistică, dimensiuni
relativ mari ale exploataţiilor agricole individuale, pondere ridicată a terenului arabil,
posibilităţi de cooperare cu centrele urbane, forţă de muncă calificată şi pondere
ridicată a activităţilor neagricole. Este prezent fenomenul de poluare a plajelor datorat
în special navelor din apropierea litoralului, solurile sunt moderat degradate datorita
folosirii pesticidelor.
Dobrogea Centrală şi de Sud-Vest prezintă precipitaţii reduse. Zona are rezervaţii şi
monumente ale naturii, precum şi resurse complexe. Densitatea populaţiei este redusă,
predominând comunele care înregistrează un declin accentuat al populaţiei.
Delta Dunării şi aria mai largă a judeţului Tulcea reprezintă o zonă specială datorită în
primul rând condiţiilor fizico-geografice. Densitatea populaţiei este redusă, declinul
demografic fiind accentuat. Activităţile industriale sunt foarte slab reprezentate,
terenul agricol aflat în proprietate privata are pondere redusă, drept urmare gradul de
ocupare al populaţiei este foarte redus. Potenţialul forestier este ridicat iar turismul de
agrement, itinerant şi ştiinţific au puncte de atracţie în Delta Dunării (diversitatea şi
biotopurile unice), monumentele istorice şi religioase (mânăstirile Celic-Dere, Cocoş-
Niculiţel, Saon şi Bazilica paleocreştină din satul Niculiţel, cetăţi romane italieneşti,
bizantine Troesmis, Arrubium, Dinogetia, Noviodonum, Halmyris, Arganum,
Enisala).
Zona Moldovei de Sud (părţi din judeţele Galaţi şi Vrancea) se caracterizează prin
alunecări de teren frecvente, risc de inundaţii şi seismicitate ridicată. Alimentarea cu
apă în sistem centralizat este redusă, accesul direct la reţeaua majoră rutieră şi
feroviară este dificil. Se înregistrează un nivel ridicat al mortalităţii infantile şi
asistenţă sanitară precară.
Zona Subcarpaţilor de Curbură (arii din judeţele Vrancea şi Buzău) are o seismicitate
ridicată şi alunecări de teren frecvente, zona montană reprezentând 50% din suprafaţă.
Zona cuprinde numeroase rezervaţii şi monumente ale naturii şi o complexitate mare
de resurse ale naturii. Demografic se constată îmbătrânirea populaţiei şi scăderea
numărului de locuitori. Activităţile neagricole au pondere ridicată, terenul agricol
fiind cu preponderenţă în proprietate privată. Agricultura reprezintă activitatea
principală pentru 33,2% din totalul populaţiei ocupate, dar sunt deţinerea unor
suprafeţe mici de teren, lipsa utilajelor tehnologice moderne determină randamente
agricole slabe. Zona este caracterizată prin suprafeţe întinse de păduri.

2.2 Infrastructura în Regiunea Sud-Est

Regiunea este străbătută de următoarele căi rutiere şi de cale ferată: Bucureşti –
Constanţa, Bucureşti – Brăila - Galaţi şi Bucureşti – Buzău - Focşani (prin Ploieşti sau
prin Urziceni), care se continuă spre nord. Regiunea are o conectivitate bună cu
coridorul IV (Berlin / Nurenberg – Praga – Budapesta – Arad – Bucureşti –
Constanţa – Istanbul - Salonic), coridorul VII (Dunărea cu braţul Sulina şi Canalul
Dunăre - Marea 7eagră) şi coridorul IX (Helsinki - St. Petersburg – Moscova –
Pskov – Kiev – Ljubasevka – Chişinău – Bucureşti – Dimitrovgrad -
Alexandroupolis).
Drumurile naţionale conectate legate de arterele rutiere europene sunt:
E60 străbate Franţa, Austria, Slovacia, Ungaria şi România de la Oradea la
Constanţa, străbătând Regiunea de la vest la est;
E85 străbate Grecia, Bulgaria şi România, intră în ţară prin Giurgiu şi străbate
partea de nord-vest a Regiunii trecând prin Buzău şi Focşani;
E87 străbate Turcia, Bulgaria, intră în ţară prin Vama Veche, parcurge
Dobrogea de la sud la nord, trece prin Constanţa şi se opreşte la Tulcea;
E70 care străbate Spania, Franţa, Italia, Croaţia, Serbia, intră în ţară prin
Stamora Moraviţa şi străbate Regiunea de la vest la est până la Constanţa;
E581 străbate partea de nord a Regiunii pe linia Galaţi - Tecuci.
La 31.12.2005, Regiunea era situată pe locul IV la nivel naţional cu o reţea de
drumuri publice de 10.856 km. Din acestea doar 2.108 km erau drumuri modernizate,
regiunea ocupând ultimul loc la nivel naţional. Densitatea este de 30,4 km drumuri
publice/100 kmp teritoriu. Reţeaua de drumuri se caracterizează prin calitatea slabă a
drumurilor, sistemul deficitar de iluminare şi marcare stradală. În mediu rural situaţia
drumurilor este critică, majoritatea localităţilor rurale neavând drumuri pietruite sau
asfaltate.
În anul 2005 reţeaua de căi ferate situa Regiunea pe locul II cu 1.750 km din cei
10.948 km la nivel naţional. Cei 477 km de linie ferată electrificată situează Regiunea
pe locul V, iar densitatea de 48,9 km linii ferate / 1000 kmp asigură locul II la nivel
naţional. Cele mai importante noduri de cale ferată în regiune sunt: Făurei, Buzău şi
Barboşi, care asigură tranzitul spre Bucureşti, Moldova şi Dobrogea. Regiunea are
două magistrale feroviare: Bucureşti - Galaţi şi Bucureşti Mangalia, care se leagă mai
departe cu trasee internaţionale. Problemele care afectează căile ferate sunt legate de
elementele rulante, din punct de vedere tehnic dar şi al condiţiilor de confort relativ
scăzut al vagoanelor de transport persoane.
Podurile Giurgeni - Vadul Oii (rutier) şi Feteşti - Cernavodă (rutier şi feroviar)
asigură legătura cu Dobrogea.
Transportul naval cuprinde transportul maritim şi transportul pe căile şi canalele
navigabile, pe Dunăre şi Marea Neagră. Pe şenalul navigabil dintre Sulina şi Brăila
pot intra nave maritime cu pescaj de până la 7 m, pe restul cursului putând circula
doar vase cu pescaj de până la 2 m.
Porturile de la Dunăre sunt porturi maritime (Constanţa, Mangalia şi Midia) şi fluvial-
maritime(Brăila, Galaţi, Tulcea şi Sulina). Toate cele patru porturi fluvial-maritime

fac parte din reţeaua TEN. Constanţa este al patrulea port maritim în Europa şi cel mai
mare la Marea Neagră, situat la intersecţia Coridoarelor de Transport Pan-European
IV şi VII. Portul Constanţa are potenţial pentru de a deveni principala poartă pentru
Coridorul Europa-Asia. O importanţă deosebită o are canalul Dunăre - Marea Neagră,
care face parte din Coridorul Fluvial European Rhin – Main - Dunăre, asigurând
legătura dintre porturile Rotterdam şi Constanţa.
Transportul aerian cuprinde patru aeroporturi: la Mihail Kogălniceanu (aeroport
internaţional situat la 24 km de Constanţa), la Tulcea (care funcţionează în prezent
numai pentru curse charter), la Tuzla şi Buzău (aeroporturi utilitare). Aeroporturile au
fost construite în perioada 1921-1972 şi reamenajate / reechipate gradual în perioada
1962-2000, fiind în mare măsura necorespunzătoare cerinţelor impuse de zborul
anumitor tipuri de aeronave.
Toate cele 4 zone libere înfiinţate prin hotărâri de Guvern în temeiul Legii nr. 84/1992
privind regimul juridic al zonelor libere din România sunt situate în Regiunea Sud-
Est: Zona Liberă Sulina, Zona Liberă Constanţa-Sud şi Zona liberă Basarabi, Zona
Liberă Galaţi şi Zona Liberă Brăila.
Reţeaua de telecomunicaţii este în general bine dezvoltată, existând acoperire pentru
întreaga regiune. S-au făcut investiţii importante în ultimii ani, mai ales din partea
firmelor private de telefonie mobilă, astfel încât în perioada 2000-2003 a avut loc o
creştere a numărului de abonamente telefonice la reţeaua naţională, urmată de
scăderea accentuată a acestor tipuri de abonamente după anul 2004. Mediul rural
prezintă un grad scăzut de conectare la reţelele de telecomunicaţii şi acces la internet.
Utilităţile publice din regiune nu sunt dezvoltate corespunzător, între judeţe existând
disparităţi semnificative. Situaţia în anul 2005 se prezintă astfel:
Gaze naturale Energie termică Alimentare cu apă
7r. localităţi Lungime reţea 7r. localităţi 7r. localităţi Lungime reţea
7ivel naţional 742 27.496 155 1.999 50.821
Regiunea SE 51 1.742 22 316 8.718
Brăila 10 327 2 35 1.163
Buzău 15 473 3 63 1.381
Constanţa 4 275 10 69 2.253
Galaţi 10 435 2 42 1.264
Tulcea 3 59 2 49 1.194
Vrancea 9 173 3 58 1.463
Regiunea se situează pe locul VI în ceea ce priveşte numărul localităţilor alimentate
cu gaze naturale (6,9% din total pe ţară) şi pe locul II în ceea ce priveşte numărul
localităţilor în care se distribuie energie termică.
La sfârşitul anului 2005, regiunea a ocupat locul II la nivel naţional în ceea ce priveşte
lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile (17,4 % din total pe ţară) şi
locul III la nivel naţional în ceea ce priveşte numărul localităţilor cu instalaţii de
alimentare cu apă potabilă (16,1% din total pe ţară). Sunt multe localităţi în care
instalaţiile existente au un grad avansat de uzură.
Infrastructura de mediu şi calitatea vieţii
Regiunea Sud-Est are 9 bazine hidrografice: Prut, Bârlad, Dunăre, Litpral, Siret,
Putna, Milcov, Râmna, Râmnicu Sărat). Majoritatea hidrostructurilor sunt

contaminate cu azotaţi datorită naturii solului din zonă şi nu pot constitui surse de
alimentare cu apă pentru populaţie. Sursele de poluare a pânzei freatice provin din
impurificări cu ape saline, gaze sau hidrocarburi produse ca urmare a lucrărilor
miniere sau forajelor, infiltraţii de la suprafaţa solului, nerespectarea zonelor de
protecţie sanitară sau a condiţiilor de execuţie în secţiunile de captare a apelor. În
Regiune există 75 de staţii de epurare municipale şi industriale: Brăila 16, Buzău 23,
Constanţa 12, Galaţi 10, Tulcea 7, Vrancea 7).
Starea generală de calitate a atmosferei este determinată de gradul de urbanizare,
industrializare, motorizare, chimizare şi densitate demografica. Teritorial, doar în
Constanţa există echipament pentru monitorizarea poluării de fond. La nivelul
Regiunii există 21 de staţii automate de monitorizare a calităţii aerului: 5 staţii la
Brăila, 1 staţie la Buzău, 7 staţii la Constanţa, 5 staţii la Galaţi, 2 staţii la Tulcea şi 1
staţie la Vrancea.
Gestiunea deşeurilor În mediul rural colectarea şi depozitarea se face încă
necontrolat. Deoarece în Regiune nu se realizează colectarea selectivă a deşeurilor
biodegradabile şi nu există staţii de compostare şi nici staţii de tratare mecano-
biologică, s-au propus spre construire 41 de staţii de compostare. 90% din deşeurile
municipale sunt eliminate prin depozitare, înaintea eliminării finale deşeurile
municipale fiind doar compactate.
În Regiune sunt 21 de depozite industriale neconforme, din care 14 pentru deşeuri
nepericuloase şi 7 pentru deşeuri periculoase. Din cele 44 de instalaţii de incinerare,
28 au fost închise până la sfârşitul anului 2006.
Regiunea se confrunta cu o serie de probleme privind protecţia mediului înconjurător,
atât datorita factorilor naturali, cât şi celor antropici: degradarea pădurilor, poluarea
marină, eroziunea plajelor, poluarea cauzată de substanţele industriale sau de pesticide
şi îngrăşăminte chimice. În zonele de deal şi de munte din judeţele Vrancea, Buzău şi
Galaţi, despăduririle au afectat foarte mult stabilitatea terenurilor. În Delta Dunării
poluarea complexă a afectat habitatul natural, iar litoralul Mării Negre necesită
intervenţii majore pentru combaterea poluării marine şi pentru prevenirea erodării
plajelor.
O parte a malurilor râurilor din Regiune necesită lucrări de îndiguire şi protejare
pentru că în perioadele cu precipitaţii abundente sau dezgheţ, cotele apelor depăşesc
albiile naturale, producând inundaţii.
2.3 Situaţia socio-economică
În Regiunea Sud-Est se află 3 din primele 10 oraşe ale ţării după numărul de locuitori
(la 1 iulie 2009) şi anume: Constanţa, Galaţi şi Brăila.
În anul 2005, populaţia urbană reprezenta 55,5 % din totalul populaţiei regiunii, în
judeţele Constanţa, Galaţi şi Brăila având loc o concentrare a populaţiei în mediul
urban datorită industrializării şi oportunităţilor de angajare oferite în ultimii ani.
Judeţele Brăila, Constanţa şi Galaţi au o populaţie rezidentă preponderent în mediul
urban, iar judeţele Buzău, Tulcea şi Vrancea au o populaţie rezidentă preponderent în
mediul rural.
Structura pe sexe a populaţiei din regiune arată o reducere a populaţiei de sex
masculin: în mediul urban 764.327 persoane în 2004, faţă de 761.994 persoane în

2005, respectiv în mediul rural: 635.728 persoane în 2004 faţă de 635.023 persoane în
2005. Cele mai importante scăderi ale populaţiei masculine se înregistrează în judeţele
Constanţa şi Galaţi. Preponderenţa populaţiei de sex feminin se remarcă în toate
judeţele regiunii. Pe judeţe, cea mai importanta scădere a populaţiei s-a înregistrat în
Constanţa - 30.893 persoane; în Vrancea s-a înregistrat o creştere a populaţiei totale,
respectiv 393.766 persoane în 2004 faţă de 391.220 persoane în anul 2000.
Rata natalităţii este în scădere, iar populaţia tânără şi matură migrează în mediul
urban, ceea ce duce la îmbătrânirea populaţiei în mediul rural. Pe grupe de vârste se
înregistrează aceleaşi valori la nivel national şi regional.
Regiunea Sud-Est se caracterizează printr-o mare diversitate etnică, lingvistică şi
religioasă. Conform recensământului populaţiei şi locuinţelor din 2002, 4,8% din
populaţia Regiunii Sud-Est reprezintă minorităţi etnice cu următoarea structură: romi
1,7%, ruşi lipoveni 0,9%, greci 0,1%, turci 1% şi 1,1% tătari. Se întâlnesc următoarele
concentrări de comunităţi:
• în judeţul Tulcea comunitatea ruşilor lipoveni cuprinde 16.350 persoane din
25.464 persoane la nivelul regiunii;
• în judeţul Constanţa comunitatea turcă cuprinde 27.914 persoane din 32.098
persoane la nivel regional, iar comunitatea tătară 23.230 persoane din 23.935 persoane
la nivelul ţării.
Regiunea Sud-Est se confruntă cu scăderea populaţiei totale, active şi ocupate. În
2005 în Regiune exista un număr de 1.147 mii persoane populaţie ocupată, adică
12,5% din totalul la nivel naţional, cu o scădere foarte accentuată (173.000 persoane)
faţă de anul 2000. Forţa de muncă prezintă tendinţă de îmbătrânire, 23,3% din
populaţia ocupată în 2005 având între 45-54 ani.
În anul 2005, sectoarele care au concentrat cea mai mare parte a populaţiei ocupate
sunt: agricultura, industria prelucrătoare, comerţul, cu particularităţi de la un judeţ la
altul.
Rata şomajului în Regiune a scăzut semnificativ în perioada 2003 - 2005, de la 8,1%
la 6,4%. Această scădere se regăseşte şi în judeţe, cu excepţia judeţului Buzău, unde
după o scădere uşoară în 2004, în 2005 nivelul şomajului a atins din nou nivelul din
2003.
Din totalul şomerilor înregistraţi în anul 2005, aproximativ 43% reprezintă şomeri de
sex feminin (30.283 persoane), ponderea femeilor şi a tinerilor în numărul total de
şomeri la nivel regional depăşind valorile înregistrate la nivel naţional.
La nivelul Regiunii există instituţii de învăţământ de toate gradele (preşcolar, primar
şi gimnazial, liceal, profesional, postliceal, superior) în sectorul public şi privat, centre
de reeducare şi reorientare profesională, instituţii de învăţământ special pentru copiii
cu deficienţe. În unele zone rurale izolate lipseşte infrastructura de învăţământ, copiii
familiilor sărace din aceste zone având acces limitat sau de loc în instituţiile de
învăţământ.
La nivel regional, în anul şcolar 2005/2006, învăţământul public s-a desfăşurat în
următoarele unităţi: 570 grădiniţe (cu program normal, cu program prelungit şi cu
program săptămânal), 1.000 de şcoli primare şi gimnaziale (din care 790 şcoli

gimnaziale), 176 licee, 9 şcoli profesionale, 11şcoli postliceale, 7 universităţi cu 66

facultăţi.
Învăţământul superior de stat este prezent prin numeroase facultăţi, principalele centre
universitare fiind la Constanţa (Universitatea Ovidius, Universitatea Maritimă,
Academia Navală Militară Mircea cel Bătrân) şi Galaţi (Universitatea Dunărea de
Jos). Învăţământul superior privat este prezent în Galaţi (Universitatea Danubius),
Brăila (Universitatea Constantin Brâncoveanu), Constanţa (Universitatea Spiru Haret
cu 2 facultăţi), Tulcea (Universitatea Ecologică Bucureşti) şi Buzău (Universitatea
George Bariţiu Bucureşti cu Facultatea de Ştiinţe Economice şi Universitatea Spiru
Haret cu 12 specializări la Centrul Teritorial Buzău).
Gradul de cuprindere şcolară la toate nivelele a fost, în perioada 2004/2005, apropiat
de gradul înregistrat pe ţară.
Zestrea culturală a Regiunii Sud-Est cuprinde vestigii arheologice, mânăstiri, muzee
locale şi judeţene, biblioteci, case memoriale şi teatre. La Brăila se organizează odată
la doi ani Concursul Internaţional de Canto Hariclea Darclee.
Serviciile de sănătate au continuat să se degradeze de la an la an, atât din punct de
vedere al dotării şi cheltuielilor curente alocate acestora, cât şi din punct de vedere al
calităţii serviciilor. În anul 2005, indicatorii care reflectă calitatea şi nivelul asistenţei
sanitare se prezintă astfel:
5,5 paturi în spitale la mia de locuitori (locul VI la nivel naţional);
scădere uşoară a numărului de consultaţii la dispensare;
8,9 medici în regiune din numărul total la nivel naţional (9,4% în anul 2004),
regiunea ocupând ultimul loc la nivel naţional;
Există o serie de inegalităţi teritoriale în asistenţa medicală oferite în mediul rural şi
urban. Se înregistrează şi o creştere a polarizării tipurilor de servicii de sănătate şi a
cheltuielilor per capita legate de acestea, în funcţie de veniturile populaţiei. Creşterea
proporţiei de servicii de sănătate private, neacoperite de asigurări medicale, tinde să
accentueze această polarizare. În toate marile oraşe din regiune au fost înfiinţate
instituţii sanitare particulare.
Regiunea ocupă locul VI la nivel naţional cu 47 de spitale (11,1% din totalul la nivel
naţional), toate spitalele fiind proprietate de stat. În regiune îşi mai desfăşoară
activitatea 13 policlinici, 33 dispensare medicale, 9 centre de sănătate, 704 farmacii
(majoritatea aparţinând sectorului privat). În regiune mai funcţionează 1.325 cabinete
medicale de familie, 17 societăţi medicale civile, 1.107 cabinete stomatologice, 102
laboratoare medicale, 82 laboratoare de tehnica dentară. Infrastructura de sănătate este
slab reprezentată, dispensarele medicale au o dotare precară cu echipamente medicale
şi medicamente; în mediul rural numărul cadrelor sanitare de specialitate este
deficitar, mai ales al celor cu studii superioare, iar serviciile sociale pentru grupurile
vulnerabile din punct de vedere socio-economic sunt foarte slab reprezentate în
Regiune, principala cauză fiind lipsa fondurilor necesare dezvoltării acestor servicii.
Procesul de restructurare industrială are un puternic impact negativ asupra economiei
regiunii de dezvoltare Sud-Est, industria prelucrătoare şi comerţul fiind în declin.
Judeţele Buzău şi Vrancea se confrunta cu probleme în zona rurală, procentul
populaţiei rurale în aceste judeţe fiind unul din cele mai mari din ţară. Multă vreme
agricultura a reprezentat, în Buzău, ramura de bază a economiei; tot judeţul Buzău

este singurul producător din România de echipamente şi aparate pentru cale ferată, tot
aici realizându-se cea mai mare parte din producţia de cord metalic, sârmă şi produse
din sârmă. Se mai produc obiecte decorative din sticlă tip Galee, mobilă, textile,
zahăr, ulei, vinuri.
O cauză principală de disparitate intraregională o reprezintă şomajul. În anul 2005 rata
şomajului era de 6,4% faţă de 5,9% la nivel naţional, cele mai afectate judeţe din
regiune fiind Galaţi (8,3%), Constanţa (5,6%) şi Buzău (7,4%).
O altă cauză principală de disparitate intraregională este ponderea populaţiei ocupate
pe sectoare economice: cea mai mare concentrare este în agricultură (35%), servicii
(34,6%) şi industrie (21,6%). Judeţele cu ponderea cea mai mare a populaţiei ocupate
pe domenii sunt Galaţi şi Constanţa pentru industrie, Constanţa şi Buzău pentru
agricultură, Constanţa şi Galaţi pentru construcţii, Constanţa şi Galaţi pentru servicii.
Zonele tradiţional subdezvoltate sunt caracterizate printr-o combinaţie de rate înalte
ale unui şomaj structural şi cu ponderi mari ale forţei de muncă ocupate în agricultură,
la care se adaugă migrarea către alte regiuni în căutare de locuri de muncă,
infrastructura slab dezvoltată, nivelul mai scăzut al investiţiilor directe pe locuitor.
2.4 Profilul afacerilor la nivel regional

Specificul Regiunii Sud - Est îl reprezintă disparităţile dintre nodurile de concentrare
a activităţilor industriale şi terţiare (Brăila - Galaţi; Constanţa - Năvodari), centrele
industriale complexe, areale cu specific turistic (litoralul şi Delta) şi întinsele zone cu
suprafeţe de culturi agricole şi viticole (Buzău, Focşani).
Prin tradiţie Regiunea Sud-Est este o zonă agricolă. Condiţiile pedoclimatice
favorizează culturile de porumb (în principal în nord), grâu (în special în centrul
regiunii), orz, plante industriale, floarea soarelui (mai ales în Constanţa - regiunea
ocupând locul I la nivel naţional). În Regiunea Sud-Est se află cea mai mare
exploataţie agricolă din România, suprafaţa cultivată reprezentând peste 45% din
total. Lucrările de îmbunătăţiri funciare din Balta Brăilei (în special asanări) au permis
reintroducerea în circuitul producţiei agricole a unei suprafeţe importante de soluri
aluvionare.
În pofida potenţialului agricol ridicat, capacitatea de prelucrare a produselor agricole
nu este foarte ridicată. Fragmentarea suprafeţelor arabile, potenţialul economic scăzut
al micilor ferme şi managementul ineficient al exploatărilor agricole au determinat
subdezvoltarea sectorului de prelucrare a produselor agricole şi constituie obstacole în
calea dezvoltării agriculturii.
33,22% din populaţia ocupată a Regiunii lucrează în agricultură. Suprafaţa agricolă
deţine 65,23% din suprafaţa totală a regiunii. Sectorul privat deţine cea mai mare
pondere a terenului agricol şi produce cea mai mare parte a producţiei agricole (92,3%
din producţia agricolă totală a regiunii, în 2005).
Majoritatea investiţiilor străine în regiune sunt concentrate în industria construcţiilor
navale, industria alimentară şi industria uşoară.
Industria şi serviciile sunt concentrate în principalele centre urbane. Principalele
ramuri ale industriei în Regiune: petrochimie (Năvodari), metalurgie (Galaţi şi

Tulcea), construcţia de maşini (Brăila, Buzău, Constanţa, Tecuci), construcţii navale

şi platforme de foraj marin (Galaţi, Constanţa, Brăila, Tulcea, Mangalia), materiale de
construcţie (Medgidia), confecţii (Brăila, Buzău, Constanţa, Focşani, Galaţi, Tulcea).
Industria Regiunii este concentrată în marile oraşe şi foarte puţin prezentă în mediul
rural. Industria prelucrătoare deţine ponderea în privinţa cifrei de afaceri, a
investiţiilor brute şi nete şi a numărului de angajaţi în raport cu celelalte activităţi
industriale.
Turismul în regiune este diversificat, aici existând aproape toate tipurile de turism:
turism de litoral, montan, de croazieră, cultural, de afaceri, turism ecologic, balnear,
agroturism, de agrement, de week-end, pescuit sportiv şi de vânătoare, practicarea
sporturilor nautice.
Turismul este caracterizat de existenţa unor resurse naturale specifice, cum ar fi
litoralul Mării Negre şi Delta Dunării. De asemenea, în Regiune se află staţiuni
balneo-climaterice renumite în ţară (Lacu Sărat, Techirghiol, Sărata Monteoru, Balta
Albă, Soveja), pensiuni agro-turistice (în special în zonele montane şi în Delta
Dunării). Turismul cultural este prezent prin mănăstirile din nordul Dobrogei şi din
munţii Buzăului şi Vrancei, precum şi prin vestigiile culturale (situri arheologice, case
memoriale).
O caracteristică a regiunii este potenţialul turistic ridicat, asigurat de existenta unor
lacuri naturale cu proprietăţi terapeutice, de vulcanii noroioşi, de rezervaţia Biosferei
din Delta Dunării şi de litoralul Mării Negre (13 staţiuni, 82 km plaje cu lăţimi între
50-250 m). Regiunea mai prezintă un cadru propice pentru practicarea agroturismului,
care a luat amploare în judeţele Buzău (Gura-Teghii, Lopătari, Bisoca, Cătina,
Calvini), Tulcea (Delta Dunării) şi Vrancea (Soveja, Lepşa). Ariile protejate cuprind
608.931 ha, unele dintre acestea fiind situate total sau parţial pe teritoriul Regiunii.
Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare îşi menţine cel mai ridicat nivel din
ţară pe întreaga durată a anului (37,8% în anul 2005, faţă de media naţională de
33,4%). Regiunea concentrează o treime din structurile de cazare turistică, ocupând
primul loc în ceea ce priveşte capacitatea de cazare (47,8 % din valoarea totală la
nivel naţional) şi primul loc la numărul de turişti cazaţi (28,8 % din valoarea totală la
nivel naţional). În perioada 2002-2005 numărul unităţilor active din turism a crescut
cu 79%, în timp ce numărul de angajaţi a crescut cu 16%.
Industria şi serviciile sunt concentrate mai ales în centrele urbane. Aproape toate
sectoarele industriale sunt reprezentate în zonă, cele mai productive fiind industria
textilă (cu tradiţie în judeţele Brăila, Buzău, Focşani, Tulcea) şi industria alimentară,
prezentă în aproape toate oraşele. Un alt punct reprezentativ este industria
construcţiilor navale prezentă în patru şantiere: Brăila, Galaţi, Mangalia şi Tulcea.
Alături de activităţi tradiţionale ca transporturile, telecomunicaţiile, comerţul şi
sectorul financiar-bancar au apărut şi s-au dezvoltat sectoare noi precum tehnologia
informaţiilor, serviciile de consultanţă tehnică, economică şi juridică, activităţi de
protecţie a mediului înconjurător.
Numărul unităţilor locale active din Regiune o situează pe locul IV la nivel naţional.
Cea mai mare pondere o deţinea la nivel regional în 2005 clasa de mărime 0-9
(88,2%). Cea mai mare pondere a investiţiilor în IMM-uri este deţinută de judeţul
Constanţa. Cea mai mare pondere în totalul întreprinderilor active din Regiune era

deţinută de întreprinderile active din comerţ cu 53,23%. Aproape toate întreprinderile

active sunt private (96%).
Forţa de muncă disponibilizată din marile întreprinderi afectate de procesul de
restructurare economica are o capacitate de adaptare redusă, datorita pregătirii
profesionale stricte şi în sectoare neperformante şi/sau au o vârstă de peste 40 ani.
Activitatea de cercetare, dezvoltare şi inovare
În Regiunea Sud-Est funcţionează 2 parcuri ştiinţifice şi tehnologice: Parcul Ştiinţific
şi Tehnologic – Parc de Software Galaţi şi Centrul de Informare Tehnologică –
Centrul de afaceri Marea Neagră din Mangalia.
Începând cu 2008, Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi-a propus
realizarea unui raport despre inovarea la nivelul regiunilor de dezvoltare –
Inobarometru. Inobarometrul este un punct de referinţă dinamic care va fi actualizat
permanent pentru autorităţile de decizie.
Conform Inobarometrului 2008, regiunile de dezvoltare prezintă următoarea situaţie
generală:
Scorul pe factori de inovare

Potenţialul de
Regiune Potenţialul de Performanţa
creare a Capacitatea Proprietatea
conducere a activităţilor
cunoştinţelor de inovare intelectuală
inovării de inovare
(CDT)
Nord-Est 43,97 8,81 21,69 42,90 24,18
Sud-Est 51,52 4,86 24,38 46,97 20,50
Sud 45,16 25,77 24,79 21,38 7,34
Sud-Vest 16,90 13,61 20,27 40,58 16,00
Vest 35,70 13,47 23,29 37,12 11,50
Nord Vest 43,35 10,06 36,90 31,54 10,81
Centru 38,91 9,63 22,39 36,97 39,24
Bucureşti-Ilfov 76,70 87,50 75,01 51,88 64,36
Potenţialul de conducere a
inovării
100
80
60
40
Proprietatea intelectuală Potenţial de CDT
20
0
Performanţa activităţilor de
Capacitatea de inovare
inovare
Sud-Est Bucureşti-Ilfov

Poziţia în clasamentul pe factori de inovare

Potenţialul de
Regiune Potenţialul de Performanţa
creare a Capacitatea Proprietatea
conducere a activităţilor
cunoştinţelor de inovare intelectuală
inovării de inovare
(CDT)
Nord-Est 4 7 7 3 3
Sud-Est 2 8 4 2 4
Sud 3 2 3 8 8
Sud-Vest 8 3 8 4 5
Vest 7 4 5 5 6
Nord-Vest 5 5 2 7 7
Centru 6 6 6 6 2
Bucureşti-Ilfov 1 1 1 1 1
100
80
88.8
60 68.3
57.8 61.3
40 50
47.6 46.3
20 22.7 26.2 22.5
3.5 6.3 1.2 12.1 16.8 3.1
0
Susţinerea inovării
tehnico-economice
produse/tehnologii
Personal in
Potenţial public de
Potenţial privat de
consultanţă
Promovare,
Personal CDT
Activităţi de CDT
Educaţie
Activităţi de
Brevete de
Modele şi desene
mărci, reţete etc.)

Capacitatea de
Capacitatea de
marketing
Altele (copyright,
marketing
invenţie
Realizarea de
Documentaţii
cooperare
industriale
inovare
CDT
CDT
2.5 Strategia de Dezvoltare a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est

Obiectivul general al Strategiei de Dezvoltare a Regiunii este acela de a creşte
semnificativ PIB regional până în 2013, pe baza unei rate de creştere economică
superioară mediei naţionale, prin creşterea competitivităţii pe termen lung şi
atractivităţii regiunii pentru investiţii, cu valorificarea patrimoniului ambiental,
crearea de noi oportunităţi de ocupare a forţei de muncă şi îmbunătăţirea condiţiilor de
viaţă ale populaţiei.
Obiective specifice:
Creşterea atractivităţii regiunii prin dezvoltarea accesibilităţii, prin continuarea
extinderii şi modernizării infrastructurii portuare, aeroportuare, sistemului
stradal şi feroviar, prin crearea unui sistem multimodal de transporturi; se va
avea în vedere crearea unui sistem de accesibilitate inovativ capabil de a
asigura legături rapide şi eficiente cu pieţele internaţionale, valorificând
poziţia geo-strategică deosebită a Regiunii;
Crearea condiţiilor favorabile pentru localizarea de noi investiţii şi întărirea
potenţialului celor existente prin dezvoltarea sistemului de utilităţi şi al
serviciilor de calitate destinate întreprinderilor, prin simplificarea, transparenţa
şi accelerarea procedurilor administrative şi pentru obţinerea autorizaţiilor şi

crearea condiţiilor de creştere a productivităţii întreprinderilor prin utilizarea
de produse şi procese inovative;
Crearea condiţiilor pentru o piaţă a muncii flexibilă, în care oferta de muncă să
devină capabilă a se adapta permanent cerinţelor angajatorilor, prin
promovarea culturii antreprenoriale, a societăţii informaţionale şi a noilor
servicii, în contextul unei dinamici accelerate a integrării activităţilor
economice în spaţiul european şi internaţional;
Crearea de noi oportunităţi de creştere economică durabilă şi de creştere a
calităţii vieţii prin dezvoltarea patrimoniului natural / ambiental şi promovarea
politicii de mediu; se va avea în vedere crearea sistemului de gestiune şi
control a factorilor de mediu (inclusiv înlăturarea efectelor negative asupra
mediului în cazuri de catastrofe naturale, îmbunătăţirea generală a factorilor de
mediu prin protejarea biodiversităţii, păstrarea şi extinderea zonelor
împădurite, a parcurilor şi zonelor verzi din zonele urbane);
Dezvoltarea sectorului serviciilor sociale şi de sănătate prin îmbunătăţirea
infrastructurii şi a dotărilor, prin aplicarea unui management eficient şi
creşterea accesului persoanelor la aceste servicii, mai ales ale celor din zonele
rurale şi izolate;
Dezvoltarea sectorului educaţiei prin îmbunătăţirea infrastructurii şi a
dotărilor, prin creşterea calităţii serviciilor de educaţie, dezvoltarea de centre
de formare continuă pentru adulţi, realizarea de reţele şcolare, dezvoltarea
parteneriatului între unităţile de învăţământ şi mediul de afaceri, universităţi şi
administraţia publică şi susţinerea cercetării - inovării;
Modernizarea sectorului agricol şi diversificarea activităţilor economice altele
decât agricultura, prin valorificarea resurselor ambientale, naturale (patrimoniu
piscicol, silvic, biodiversitatea etc), a patrimoniul cultural (tradiţii şi
experienţe profesionale acumulate), prin dezvoltarea capitalului social şi
crearea de noi specializări;
Creşterea atractivităţii zonelor urbane pentru investiţii, prin îmbunătăţirea
standardelor de viaţă (infrastructura urbană, transport şi mobilitatea
populaţiei), valorificarea patrimoniului arhitectonic, artistic şi monumental,
promovând coeziunea şi incluziunea socială prin dezvoltarea de servicii
urbane.
Toate aceste obiective sunt coerente cu documentele programatice naţionale şi
europene, vizând asigurarea unei dezvoltări echilibrate a teritoriului Regiunii, prin
valorificarea resurselor locale şi susţinerea economiilor locale, cu păstrarea valorilor
mediului înconjurător şi asigurarea condiţiilor de oportunităţi egale pentru întreaga
populaţie. Un alt rezultat al aplicării acestei strategii de dezvoltare va fi asigurarea
unei dezvoltări policentrice echilibrate a Regiunii şi eliminarea disparităţilor intra-
regionale.
Priorităţile de dezvoltare la nivelul Regiunii:
Prioritatea 1: Dezvoltarea reţelei de transport la nivel regional
Prioritatea 2: Crearea condiţiilor favorabile dezvoltării mediului investiţional

Prioritatea 3: Crearea condiţiilor pentru o piaţă a muncii flexibilă

Prioritatea 4: Crearea de noi oportunităţi de creştere economică durabilă şi de
creştere a calităţii vieţii prin dezvoltarea patrimoniului natural / ambiental şi
promovarea politicii de mediu
Prioritatea 5: Dezvoltarea sectorului serviciilor sociale şi de sănătate
Prioritatea 6: Dezvoltarea sectorului educaţiei
Prioritatea 7: Modernizarea economiei rurale
Prioritatea 8: Dezvoltare urbană durabilă

II. DEZVOLTAREA ECO7OMICO-SOCIALĂ A JUDEŢULUI BRĂILA;

EVOLUŢII RECE7TE ŞI PROG7OZE
1. Evoluţia principalilor indicatori economico-sociali în Regiunea de Dezvoltare

Sud-Est şi judeţul Brăila
Indicator Regiunea Sud-Est Judeţul Brăila
2005
Creşterea reală a PIB % -1,8 -4,3
PIB / Locuitor – euro 3185 2696
Populaţia ocupată civilă la sfârşitul anului % 0,6 3,5
Numărul mediu de salariaţi % 0,9 5,4
Rata şomajului înregistrat - % 6,4 6,8
Câştigul salarial mediu net lunar – lei/salariat 702 622
Câştigul salarial mediu net lunar % 20,5 16,6
2006
Creşterea reală a PIB % 6,0 3,9
Populaţia ocupata civilă la sfârşitul anului % 0,7 1,4
2007
2008
Sursa: Statistica teritorială, I7S, 2008


2009
Creşterea reală a PIB % -4,0 -4,2
Populaţia ocupata civilă la sfârşitul anului % -3,2 -2,5
Numărul mediu de salariaţi % -2,9 -2,2
2010
Numărul mediu de salariaţi % -0,2 -0,2
2011
2012
2013
Creşterea reală a PIB % 4.6 4.5
Populaţia ocupata civilă la sfârşitul anului % 0.4 0.4


Numărul mediu de salariaţi % 1.5 1.2
Rata şomajului înregistrat - % 6.0 5.2
Câştigul salarial mediu net lunar % 5.2 5.2
2014
Rata şomajului înregistrat - % 5.8 5.1
2015
Rata şomajului înregistrat - % 5.6 5
Sursa: 2010-2015, Prognoze ale Comisiei 7aţionale de Prognoză

Produsul intern brut în Regiunea Sud - Est şi judeţul Brăila
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
PIB
Regiunea Sud -
Est
- milioane lei,
preţuri curente 38508,7 45574,9 55522,4 58561,7 62735,6 67692.7 73588.9 80465.9 86451.8 94361.6
- crestere reală -
% 6,0 5,0 6,8 -4,0 0,2 2.6 3.8 4.6 5.3 6.1
- PIB/locuitor -
euro 3850 4825 5347 4892 5314 5795 6405 7123 7802 8542
Judeţul Brăila
- milioane lei,
preţuri curente 4156,0 4808,2 5852,1 6160,7 6602,9 7128 7726.8 8440.9 9060.1 9884.4
- creştere reală -
% 3,9 2,6 6,7 -4,2 0,3 2.7 3.5 4.5 5.2 6.0
- PIB/locuitor -
euro 3207 3940 4385 3993 4342 4742 5233 5821 6408 7069
Valoarea
adaugată brută
pe ramuri
Regiunea Sud -
Est
- milioane lei, preţuri curente
VAB în
industrie 9126,6 10383,7 11789,8 11247,4 11676,2 12502.1 13626.4 14981.3 15992.1 17369.1
VAB în
agricultură 3900,6 3245,6 4547,5 4676,4 4905,6 5233 5602.1 6037.6 6289.9 6484.1
VAB în
construcţii 3419,4 4918,6 6940,7 7869,0 8758,2 9751.2 10870.7 12121.4 13266.6 14517.8
VAB în
servicii 17451 21592,4 25929,6 28333,9 30591,9 33001.9 35747 38977.6 42042.7 46426.9
- creştere reală - %
VAB în
industrie 3,2 2,7 -1,5 -11,0 -3,5 1 3 4.3 4.5 4.8
VAB în
agricultura 1,0 -20,5 22,6 -3,5 0,8 3 3.9 5.0 3.0 1.9
VAB în
constructii 32,7 33,0 24,2 3,0 4,1 6.3 7.1 8.0 7.9 7.7
VAB în
servicii 4,5 7,3 4,8 -2,0 0,8 2.3 3.1 3.9 5.5 6.8

Evoluţia economiei Judeţului Brăila în primele 6 luni 2009
Iun 6 luni
2009/ 2009/6
Dec Ian Feb Mar Apr Mai Iun Dec luni
2008 2009 2009 2009 2009 2009 2009 2008 2008
1. Efectivul salariaţilor la
sfârsitul perioadei
- persoane (nr.) 80070 80041 79345 78752 78275 77740 77223 -2847 -2064
- creştere % 0,0% -0,9% -0,7% -0,6% -0,7% -0,7% -3,6% -2,6%
2. Câştigul salarial mediu
brut
Total judeţ
- lei 1606 1558 1563 1592 1587 1572 1589 -17 268
- creştere % -3,0% 0,3% 1,9% -0,3% -0,9% 1,1% -1,1% 20,4%
Agricultura, vanatoare şi
servicii anexe, silvicultura şi
pescuit
- lei 1499 1323 1305 1328 1386 1360 1404 -95 163
- creştere % -11,7% -1,4% 1,8% 4,4% -1,9% 3,2% -6,3% 13,4%
Industrie şi construcţii
- lei 1414 1349 1325 1345 1410 1339 1392 -22 228
- creştere % -4,6% -1,8% 1,5% 4,8% -5,0% 4,0% -1,6% 20,0%
Servicii
- lei 1796 1776 1809 1843 1765 1800 1780 -16 300
- creştere % -1,1% 1,9% 1,9% -4,2% 2,0% -1,1% -0,9% 20,1%
3. Câştigul salarial mediu net
Total judeţ
- lei 1201 1161 1151 1176 1177 1168 1175 -26 192
- creştere % -3,3% -0,9% 2,2% 0,1% -0,8% 0,6% -2,2% 19,6%
Agricultura, vanatoare şi
servicii anexe, silvicultura şi
pescuit
- lei 1124 993 971 989 1030 1012 1045 -79 111
- creştere % -11,7% -2,22% 1,85% 4,15% -1,75% 3,26% -7,0% 12,2%
Industrie şi construcţii
- lei 1080 1031 1004 1017 1065 1018 1058 -22 171
- creştere % -4,5% -2,62% 1,29% 4,72% -4,41% 3,93% -2,0% 19,7%
Servicii
- lei 1321 1299 1305 1338 1291 1317 1291 -30 209
- creştere% -1,7% 0,46% 2,53% -3,51% 2,01% -1,97% -2,3% 19,0%
Sursa: Buletin statistic lunar judeţean, I7S, 2008 , 2009

Evoluţia şomajului judeţului Brăila în primele 6 luni 2009

Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie
2009 2009 2009 2009 2009 2009
Numărul şomerilor înregistrati, la
sfârşitul perioadei:
Total judeţ
- persoane 6514 7266 7869 7639 7864 8217
Bărbaţi
- persoane 4194 4647 5038 4877 4964 5124
Femei
- persoane 2320 2619 2831 2762 2900 3093
Rata şomajului înregistrat, la sfârşitul
perioadei - %
Total judeţ 4,7% 5,3% 5,7% 5,6% 5,7% 6,0%
- bărbaţi 5,8% 6,5% 7,0% 6,8% 6,9% 7,1%
- femei 3,5% 4,0% 4,3% 4,2% 4,4% 4,7%
Sursa: Buletin statistic lunar judeţean I7S, 2008,2009
Câştiguri salariale medii lunare
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Câştig salarial mediu brut lunar
- lei / salariat
SUD - EST 906 1078 1271 1531 1593 1648 1719 1807 1902 2035 2185
Brăila 797 945 1103 1347 1406 1453 1521 1599 1682 1801 1932
Câştig salarial mediu brut lunar
-%
SUD - EST 15.4 19.0 17.9 20.5 4.1 3.4 4.3 5.1 5.2 7.0 7.4
Brăila 13.6 18.6 16.7 22.1 4.4 3.4 4.7 5.1 5.2 7.1 7.3
Câştig salarial mediu net lunar -
lei / salariat
SUD - EST 702 817 963 1160 1207 1249 1303 1370 1441 1539 1650
Brăila 622 730 852 1040 1086 1123 1175 1235 1299 1388 1488
Câştig salarial mediu net lunar -
%
SUD - EST 20.5 16.4 17.9 20.4 4.1 3.4 4.3 5.1 5.2 6.8 7.2
Brăila 16.6 17.4 16.7 22.1 4.4 3.4 4.7 5.1 5.2 6.9 7.2
Sursa: 1999 - 2007, I7S, Statistica teritoriala, 2008 -2015, prognoza C7P

Ocupare şi şomaj
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Populaţia la 1 iulie - mii
persoane
SUD - EST 2846.4 2837.8 2830.4 2819.6 2810,0 2802.0 2793.0 2787.0 2781.4 2775.9 2767.5
Brăila 370.4 367.7 365.6 362.4 359,5 356.2 353.4 349.84 346.7 343.9 340.1
Populaţia la 1 iulie - %
SUD - EST -0.1 -0.3 -0.3 -0.4 -0.3 -0.3 -0.3 -0.2 -0.2 -0.2 -0.3
Brăila -0.4 -0.7 -0.6 -0.9 -0.8 -0.9 -0.8 -1.0 -0.9 -0.8 -1.1
Populaţia activă civilă la
sfârşitul anului - mii persoane
SUD - EST 1098.6 1097.0 1105.1 1109.3 1093.0 1089.7 1089.7 1091.9 1094.1 1097.4 1100.7
Brăila 135.3 135.2 137.5 137.0 136.1 150.0 133.9 135.8 137.3 138.5 139.6
Populaţia activă civilă la
sfârşitul anului - %
SUD - EST 0.1 -0.1 0.7 0.0 -1.1 -0.3 0.0 0.2 0.2 0.3 0.3
Brăila 1.4 -0.1 1.7 -0.4 -0.6 10.2 -10.7 1.4 1.1 0.9 0.8
Populaţia ocupată civilă la
sfârşitul anului - mii persoane
SUD - EST 1028.2 1035.8 1056.5 1057.7 1023.6 1025.7 1028.7 1031.6 1035.7 1038.8 1040.9
Brăila 126.1 127.9 132.2 132.3 129.0 129.3 129.6 129.9 130.4 130.8 131.2
Populaţia ocupată civilă la
sfârşitul anului - %
SUD - EST 0.6 0.7 2.0 0.1 -3.2 0.2 0.3 0.3 0.4 0.3 0.2
Brăila 3.5 1.4 3.4 0.1 -2.5 0.2 0.2 0.2 0.4 0.3 0.3
Populaţia ocupată civilă medie -
mii persoane
SUD - EST 1009.7 1014.5 1027.4 1031.5 1005.7 1004.7 1006.7 1009.7 1012.8 1014.8 1016.9
Brăila 124.3 125.2 128.1 130.0 127.0 126.8 128.4 129.6 130.9 131.2 131.3
Populaţia ocupată civilaă medie
-%
SUD - EST 0.0 0.5 1.3 0.4 -2.5 -0.1 0.2 0.3 0.3 0.2 0.2
Brăila 2.6 0.7 2.3 1.5 -2.3 -0.2 1.2 1.0 1.0 0.2 0.1
7umărul mediu de salariaţi -
mii persoane
SUD - EST 551.2 559.1 575.3 581.6 564.8 563.6 565.3 572.7 581.3 588.9 595.9
Brăila 72.5 73.5 76.6 77.4 75.7 75.6 75.8 76.8 77.7 78.8 79.8
7umărul mediu de salariaţi - %
SUD - EST 0.9 1.4 2.9 1.1 -2.9 -0.2 0.3 1.3 1.5 1.3 1.2
Brăila 5.4 1.4 4.2 1.0 -2.2 -0.2 0.3 1.3 1.2 1.4 1.3
Şomeri - mii persoane
SUD - EST 70.4 61.3 48.6 51.7 81.3 77.4 70.8 67.7 65.6 63.6 61.6
Brăila 9.2 7.3 5.3 6.0 8.3 9.0 7.5 7.2 7.1 7.1 7.0
Şomeri - %

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
SUD - EST -6.9 -12.9 -20.7 6.4 57.3 -4.9 -8.5 -4.4 -3.1 -3.0 -3.2
Brăila -21.1 -20.0 -27.6 13.7 37.7 8.4 -16.7 -4.0 -1.4 -0.5 -1.2
Rata şomajului - %
SUD - EST 6.4 5.6 4.4 4.7 7.4 7.1 6.5 6.2 6.0 5.8 5.6
Brăila 6.8 5.4 3.9 4.4 6.1 6.0 5.6 5.3 5.2 5.1 5.0
Sursa: 1999 - 2007, I7S, Balanţa forţei de muncă, 2008 -2015, prognoza C7P
2.Concluzii
2.1.Evoluţii economice recente în judeţul Brăila

În ultimii 10 ani produsul intern brut al judeţului Brăila a crescut într-un ritm mediu
de 2,8% apropiat de nivelul regional (2,7%) dar inferior celui naţional (6,2%). În
ciuda creşterii din această perioada, indicele de disparitate8 al produsului intern brut
pe locuitor faţă de media naţională a scăzut de la 84% în 1999 la 68,9% în anul 2008.
În structura produsului intern brut judeţean agricultura are o pondere care depăşeşte
10% (sub media naţională care este mai mică de 10%). Industria se situează în jurul a
22% din PIB, iar construcţiile participă cu 7-8% (niveluri apropiate de media
naţională). Sectorul serviciilor depăşeşte uşor 40% din PIB (nivel inferior mediei
naţionale – în jur de 50%).
Structura şi ritmul de creştere economică s-au reflectat şi în evoluţia ocupării şi a
veniturilor salariale. În ultimii ani, Judeţul Brăila a avut constant rate de ocupare sub
nivelul celor din regiunea Sud – Est cât şi celor la nivel naţional, dar cu ponderi ale
salariaţilor în populaţia ocupată peste nivelul acestora. În anul 2004 rata de ocupare
era cu peste 8 pp sub media naţională (53,1% faţă de 61,3%). În timp structura
ocupaţională s-a schimbat, prin creşterea, între 2004 şi 2008, a ratei de ocupare cu 3
pp şi prin creşterea ponderii salariaţilor în populaţia ocupată cu 3,6 pp.
Produsul intern brut al judeţului Brăila a crescut – în termeni reali – cu 6,7% faţă de
anul 2007 (locul 2 în regiune) fiind cu 0,4 pp sub media naţională (7,1%) şi cu 0,1 pp
sub cea regională (6,8%). Creşterea produsului intern brut s-a bazat pe evoluţiile
pozitive din agricultură, construcţii şi servicii, industria având o contribuţie negativă.
Judeţul Brăila generează 10,5% din produsul intern brut din regiunea Sud - Est,
situându-se pe locul 5 în cadrul regiunii.
Nivelul produsului intern brut pe cap de locuitor în judeţul Brăila a fost de 4.385 euro,
judeţul Brăila ocupând locul 4 în cadrul Regiunii Sud – Est, iar într-un top naţional al
judeţelor se situează pe locul 31. Indicele de disparitate al produsului intern brut pe
locuitor din judeţul Brăila se situează la 68,9% din media naţională şi la 82% din cea
regională.
Producţia industrială din judeţul Brăila a înregistrat, în anul 2008, o diminuare de
0,9%, în timp ce volumul cifrei de afaceri din industrie a crescut cu 8,4%.
8
Indicii de disparitate au fost calculaţi ca raport între produsul intern brut pe locuitor la nivel
de judeţ (regiune) şi produsul intern brut pe locuitor la nivel regional (naţional).

În anul 2008 s-a înregistrat o creştere de 3% la exportul de bunuri FOB şi de 6,2% la

importul de bunuri CIF, rezultând un surplus al balanţei comerciale de 73,9 milioane
euro. Judeţul Brăila are o contribuţie modestă în volumul comerţului exterior al
regiunii Sud – Est (reprezintă 6,7% din exporturile regiunii şi 4% din importuri.
Din punct de vedere al resurselor de muncă, la nivelul anului 2008 judeţul Brăila
deţinea poziţia a 5-a din cele 6 judeţe ale regiunii Sud – Est cu o pondere de 12,8%
din totalul ocupării regiunii, în stagnare faţă de anii anteriori.
De asemenea populaţia ocupată a judeţului Brăila deţine poziţia a 5-a cu (12,5%) din
totalul ocupării regiunii, nivel în uşoară creştere comparativ cu anii anteriori.
Pe sectoare de activitate, se remarcă ponderea însemnată a persoanelor ocupate în
servicii (37,4% la 1 ianuarie 2008), de asemenea în creştere faţă de anii anteriori.
În anul 2008, numărul mediu de salariaţi din judeţul Brăila s-a majorat cu 1%, iar în
primele 6 luni din acest an s-a redus cu 2,6%, faţă de creşterea cu 2% în anul 2008 şi
de reducerea de 3,4% în primele 6 luni pe ansamblul economiei.
Atât câştigul salarial mediu brut cât şi cel net au crescut cu circa 20% în primele 6
luni din 2009. Creşterea câştigurilor salariale din judeţul Brăila a fost peste media
naţională (13% pentru câştigul salarial mediu brut respectiv 12,7% pentru cel net).
În cadrul judeţului cea mai însemnată creştere a câştigului salarial mediu se regăseşte
în sectorul industrie şi construcţii şi în servicii (circa 20% atât pentru brut, cât şi
pentru câştigul net).
În anul 2008 rata şomajului înregistrat a fost de 4,4%, pe locul doi în cadrul regiunii
Sud – Est alături de alte două judeţe (Tulcea şi Vrancea).
La sfârşitul lunii iunie 2009 rata şomajului înregistrat a fost de 6%, judeţul plasându-
se pe locul 4 în cadrul regiunii.
2.2. Perspective de dezvoltare

Pentru perioada 2009 - 2012 ritmul mediu anual de creştere al produsului intern brut
judeţean va fi de 0,5%, nivel egal cu media naţională (0,5%), dar superior celei
regionale (0,6%), judeţul Brăila ocupând locul 4 în cadrul regiunii Sud - Est, din punct
de vedere al creşterii economice. Într-o ierarhie naţională judeţul Brăila se situează în
prima jumătate (locul 16). După declinul din anul 2009 (-4,2%), economia judeţului
Brăila îşi va relua creşterea începând cu 2010 (0,3%), tendinţa de creştere
continuuând şi în intervalul 2013-2015. În general economia judeţului Brăila urmează
aceelaşi trend crescător înregistrat la nivelul Regiunii Sud - Est cât şi la nivel naţional,
numai că amplitudinea fenomenului este uşor diferită.

Cresterea reala a PIB
15
6,8
6,1
Regiunea de Sud Est
5,3
10 Judetul Braila
4,6
5,0
3,8
6,7
6
2,6 5,2
5 4,5
3,5
2,6 2,7
0,2
0,3
0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
-4,2
-5
-4
-10
Evoluţia produsului intern brut va influenţa şi nivelul produsului intern brut pe

locuitor. Astfel, în anul 2009 produsul intern brut pe locuitor se va reduce cu 9,5%
faţă de anul 2008, ajungând la un nivel de 3993 euro şi se va situa atât sub nivelul
naţional (5839 euro), cât şi sub cel regional (4892 euro). Acesta va ajunge la 5233 de
euro, în 2012, cu 1172 euro sub media regională (6405 euro) şi cu 2377 de euro sub
nivelul naţional (7610 euro), iar la sfârşitul intervalului prognozat, respectiv 2015, va
fi de 7069 euro, cu 1473 euro sub media regională(8542). În ceea ce priveşte poziţia
pe care se situează în ierarhia regională şi naţională din punct de vedere al produsului
intern brut pe locuitor, judeţul Brăila se menţine, la nivelul anului 2012, pe locul 3 în
cadrul regiunii Sud – Est, urcând un loc fată de anul 2008 şi pe locul 30 în topul
naţional.

PIB /locuitor - euro

9000
8000
7000
6000
5000
4000
3000
Regiunea de Sud Est

2000
Judetul Braila
1000
0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Indicele de disparitate al produsului intern brut pe locuitor din judeţul Brăila se va

situa, în anul 2012 la 68,8% din nivelul naţional şi la 81,7% din media regională.
În ceea ce priveşte contribuţia judeţului Brăila la realizarea produsului intern brut

judeţean, de la 10,8 % cât era în 2007 a scăzut şi se va menţine la 10,5%, cu o uşoară
tendinţă de scădere către anul 2015, situându-se pe poziţia a 4-a în cadrul Regiunii
Sud – Est.
2.3. Piaţa muncii în judeţul Brăila

După o scădere a populaţiei ocupate civile în anul 2009 (cu circa 2,5%), începând cu
2010 judeţul va înregistra creşteri uşoare, în anul 2012 judeţul regăsindu-se pe acelaşi
loc 5 în cadrul regiunii şi pe locul 33 în topul naţional al judeţelor, dar fără a atinge
cifra de 132,2 mii persoane cât a fost în anul 2008. Astfel, la sfârşitul intervalului
prognozat, respectiv anul 2015, numărul populaţiei ocupate civile la sfârşitul anului
va fi de 131,2 mii persoane.
Numărul mediu de salariaţi în perioada 2009 – 2012 va fi de asemenea în scădere, cu

0,8% (scădere inferioară celei la nivel de regiune, de 1,5%), la nivel naţional fiind
estimată o creştere de 2%. S-a estimat o revenire a numărului mediu de salariaţi
începând cu anul 2013 fiind prognozată o creştere de până la 79,8 mii persoane la
nivelul anului 2015.
În topul judeţelor, se estimează că în anul 2012, judeţul Brăila va ocupa acelaşi loc 26
ca şi în anii anteriori, schimbări de ierarhii fiind posibile după anul 2013.
Rata şomajului înregistrat va ajunge la circa 5,3% în 2012 (faţă de 4,4% în 2008),
valoare inferioară atât celei la nivel de regiune (estimată la circa 6,2%) cât şi celei la
nivel naţional (5,6%) şi la 5,0% în 2015, faţă de 5,6% cât va fi la nivel de regiune, ca
urmare a tendinţei continue de scădere.

Rata som ajului inregistrat-%
8
7,4
7,1
7
6,5
6,1 6,2
6 6 6,0
5,8
5,6 5,6
5,3 5,2 5,1
5 5
4,7
4,4 4,4
4 3,9
3
Regiunea de Sud Est
2 Judetul Braila
0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
În cadrul regiunii, judeţul Brăila se va situa pe locul 4 iar în topul naţional se

estimează că va ocupa poziţia a 12-a alături de Prahova şi Satu Mare.
Câştigul salarial mediu net va creşte în perioada 2009 – 2012 cu un ritm mediu anual
de 4,4%, ajungând la 1235 lei, cu circa 19% mai mare decât în anul 2008, nivel
inferior atât celui regional (1370 lei), cât şi celui naţional (1510 lei). Creşterea va
continua şi în anii următori ajungând la 1488 lei în 2015, cu 162 lei mai puţin
comparativ cu nivelul regional (1650 lei).

III. A7ALIZA SWOT
I. Cadrul natural
Puncte tari Puncte slabe
Situarea centrală în cadrul Regiunii de Existenţa unor resurse de ape

Dezvoltare Sud Est subterane cu grad scăzut de
Situarea judeţului într-o regiune cu potabilitate
potenţial favorabil de dezvoltare Manifestarea unor fenomene climatice
determinat de varietatea şi importanţa extreme, precum viscolul şi seceta
resurselor - Delta Dunării, fluviul
Aridizarea excesivă a teritoriului
Dunărea, zone litorale, zone montane
Existenţa unei suprafeţe foarte mici cu
Distanţa mică faţă de capitala ţării
vegetaţie forestieră
Prezenţa zăcămintelor de petrol, gaze
Creşterea suprafeţelor agricole în
naturale şi ape minerale
detrimentul vegetaţiei naturale, având
Existenţa unor lacuri sărate, cu nămol drept consecinţă reducerea
sapropelic, ce au calităţi terapeutice biodiversităţii
Resurse de apă importante asigurate
în special de fluviul Dunărea
Prezenţa solurilor cu fertilitate mare,
favorabile culturilor agricole
Prezenţa unei flore şi faune valoroase,
în special în Dunăre şi Balta Brăilei
Oportunităţi Ameninţări
Disponibilitatea fondurilor europene Manifestarea unor fenomene climatice

pentru finanţare de proiecte mednite extreme cu consecinţe negative asupra
să protejeze şi să valorifice capitalul unor activităţi economice
natural ca resursă turistică
Braconajul şi vânarea unor specii de
animale peste efectivele admise
II. Populaţia şi forţa de muncă

Distribuţie echilibrată a populaţiei, în Tendinţă generala de scădere a numărului

funcţie de gen, în anul 2008 de locuitori, de la un an la altul, atât în
înregistrându-se 177.067 de bărbaţi şi mediul rural, cât şi în mediul urban;
186.912 de femei;
Populaţia sub 20 de ani înregistrează o
Trend ascendent al populaţiei cu vârste scădere accentuată în 2007 faţă de 2008.
cuprinse între 20 şi 35 de ani; Tot în scădere numerică se afla şi grupele
Agricultura implică cel mai mare număr de vârstă 40-59 ani şi 60-74, dar cu o
medie mai redusă;

de muncitori, aproape 40 mii de persoane

Spor migratoriu negativ: plecările cu
sunt angajate anual în acest sector
reşedinţa din judeţ depăşesc sosirile cu
economic. Urmează apoi industria
peste 200%;
prelucrătoare şi comerţul;
Populaţia în vârstă de muncă se află în
Numărul şomerilor este în scădere în
scădere faţă de anii anteriori;
judeţul Brăila, ajungând la 6026 în anul
2008, comparativ cu anul 2005 când Spor natural negativ (-1,627);
existau peste 9.000 de şomeri; Numărul de salariaţi, deşi crescuse în
Rata şomajului este inferioară celeri anul 2007 de la 73.469 la 76.612,
raportatela nivelul regiunii; înregistrează o scădere în 2008, la 75.845
persoane;
Populaţia ocupată a judeţului Brăila
deţine poziţia a 5-a cu (12,5%) din totalul
ocupării regiunii, nivel în uşoară creştere
comparativ cu anii anteriori.
Creşterea cererii de servicii destinate Condiţiile economice, lipsa serviciilor

persoanelor şi firmelor; medicale, în special în zonele rurale
conduc la scăderea ratei natalităţii;
Finanţări în domeniul resurselor umane
(POS DRU); Migraţia populaţiei tinere şi mature;
Reducerea şomajului prin adaptarea Riscul deprofesionalizării;
învăţământului şi instruirii profesionale la Creştere a indicelui de îmbătrânire
necesităţile pieţei muncii; demografică;
Repartiţie echilibrată a centrelor urbane Scăderea nivelului de trai prin diminuarea
pe teritoriul judeţului. resurselor de muncă;
III. Economia Judeţului Brăila

Prezenţa unor resurse locale bogate şi Indicele de disparitate al produsului

variate care pot fi valorificate prin intern brut pe locuitor faţă de media
industrie: resurse naturale energetice naţională a scăzut de la 84% în 1999 la
(zăcăminte de ţiţei, gaze naturale) şi 68,9% în anul 2008;
neenergetice (zăcăminte de argile, balast În structura produsului intern brut
şi zăcăminte terapeutice); judeţean agricultura are o pondere care
În ultimii 10 ani produsul intern brut al depăşeşte 10% (sub media naţională care
judeţului Brăila a crescut într-un ritm este mai mică de 10%)
mediu de 2,8% apropiat de nivelul Sectorul serviciilor depăşeşte uşor 40%
regional (2,7%); din PIB (nivel inferior mediei naţionale –
Industria se situează în jurul a 22% din în jur de 50%);
PIB, iar construcţiile participă cu 7-8%
(niveluri apropiate de media naţională); Producţia industrială din judeţul Brăila a
înregistrat, în anul 2008, o diminuare de
Volumul cifrei de afaceri din industrie a

crescut cu 8,4%. 0,9%;

Suprafaţă agricolă mare; Judeţul Brăila are o contribuţie modestă
în volumul comerţului exterior al regiunii
Pondere mare a sectorului de stat în
Sud – Est (reprezintă 6,7% din
totalul suprafeţei agricole;
exporturile regiunii şi 4% din importuri);
Producţia de cereale a fost de 611,560 în
Suprafaţa alocată livezilor şi pepinierelor
2008, respectiv 287,495 tone pentru
pomicole este în scădere, ajungând în
2007;
anul 2008 la 640 ha;
În anul 2007, în judeţul Brăila, exista un
număr de 6.862 întreprinderi active, în
creştere faţă de anul precedent (6.568
întreprinderi active);
Microîntreprinderile au cea mai mare
pondere în totalul întreprinderilor active
din judeţul Brăila, ajungând la un număr
de 6048 în anul 2007;
Ofertă turistică mare;
Zone cu valori de patrimoniu natural şi
construit;
Costuri mari de conformare a agenţilor
Poziţia de port la Dunăre a mun. Brăila
economici la standardele de mediu;
poate reprezenta un factor favorizant
dezvoltării economice; Proceduri dificile de obţinere a avizelor
(de ex. mediu) de către societăţile
În condiţiile unei valorificări eficiente şi comerciale;
durabile, „Dunărea” privită ca resursă va Fenomenul globalizării / integrării poate
constitui un factor de creştere economică; marginaliza anumite sectoare ale
Prezenţa pe teritoriul judeţului Brăila a economiei şi chiar să ducă la dispariţia
resurselor naturale, pot contribui la acestora (ex. industria textilă, industria
creşterea potenţialului economic zonal; uşoară, prelucrarea produselor alimentare
etc.);
Declararea municipiilor Galaţi şi Brăila Accentuarea procesului de
poli de dezvoltare urbană; dezindustrializare;
Societăţile apărute în urma restructurării Capacitate redusă a gospodăriilor
coloşilor industriali sunt mai flexibile; ţărăneşti şi a fermelor de a concura cu
produsele comunitare;
Posibilitate înfiinţării de parcuri Riscul delocalizării unor sectoare
industriale; industriale către locaţii externe (de ex.
Cooperarea între agenţi economici şi Republica Moldova şi Ucraina), din
formarea clusterelor industriale; cauza costurilor mai reduse;
Concurenţa zonelor turistice cu oferte
Existenţa programelor naţionale şi
turistice similare în alte regiuni sau ţări
europene pentru susţinerea dezvoltării /
învecinate;
inovării, cercetării şi transferului de
Disfuncţionalităţi ale pieţei funciare şi de

tehnologie; arendare;
Creşterea gradului de utilizare a Preluarea unor modele greşite de
resurselor de energie regenerabilă duce la dezvoltare a locaţiilor cu destinaţii de
creştere economică şi introducerea de noi vacanţă;
tehnologii; Nerealizarea unor proiecte de turism din
cauza dificultăţilor legate de proprietatea
Tendinţă accelerată de concentrare a terenurilor din zonele cu potenţial turistic.
terenurilor agricole;
Cerere de produse agricole ecologice;
Promovarea produselor alimentare locale,
tradiţionale;
Creşterea numărului de investiţii străine
care pot determina o creştere a
competitivităţii prin transfer tehnologic şi
inovare;
Interes crescut la nivel internaţional
pentru promovarea turismului durabil;
Interes crescut la nivel naţional şi
internaţional pentru agroturism;
Disponibilitatea finanţărilor pentru
dezvoltarea mediului de afaceri şi
susţinerii IMM-urilor (prin POS CCE,
POS DRU);
Disponibilitatea finanţărilor pentru
mediul rural (prin PNDR, POS DRU);
Disponibilitatea finanţărilor pentru turism
(prin POR, PNR);
IV. Echiparea teritoriului

Numărul locuinţelor este în creştere Din totalul de 923 km care reprezintă

începând din anul 2005 când atingeau o lungimea drumurilor judeţene şi
valoare de 135.101, ajungând în 2008 la comunale, doar pentru 47 de km s-au
135.816, sporul fiind de aproximativ 700 realizat îmbunătăţiri, în timp ce 507 km
de locuinţe; dispun de îmbrăcăminte uşoară rutieră;
Existenţa a două drumuri europene E 87 Drumuri naţionale doar cu două benzi de
şi E 584; circulaţie;
Reţeaua rutieră acoperă în mod echilibrat Lipsa unui pod peste Dunăre, la Brăila
teritoriul judeţului; care să lege judeţele Brăila şi Galaţi;

Localizarea judeţului Brăila la frontiera Starea precară a infrastructurii rutiere

estică a U.E . şi posibilitatea locale–judeţene şi comunale, îndeosebi în
interconectării sistemelor de transport mediul rural;
europene cu celelalte state vecine;
Accesibilitate redusă în anumite zone din
Existenţa unei reţele de căi ferate ce mediul rural datorită infrastructurii rurale
asigură legătura cu restul tării; slab dezvoltate;
Dunărea arteră principală de navigaţie, Inexistenţa căilor ferate electrificate;
atât fluvială, cât şi fluvio-maritimă; Reţeaua de transport suburban inadecvată
Din totalul de 264 km care reprezintă cerinţelor actuale de siguranţă şi confort;
lungimea drumurilor naţionale, s-au În anul 2008 din 381 km care reprezintă
realizat îmbunătăţiri pentru 233 km, în lungimea străzilor orăşeneşti, doar pentru
timp ce 31 km dispun de îmbrăcăminte 140 de km s-au realizat îmbunătăţiri şi
uşoară rutieră; modernizări;
Alimentarea localităţilor importante din Doar 31 de comune sunt dotate cu reţea
zona mediană a judeţului Brăila, prin de distribuţie pentru apă, 2 cu sisteme
intermediul unui sistem de conducte de pentru canalizare şi 7 cu reţea pentru gaze
transport orientate est – vest şi nord-est - naturale;
sud-vest;
Nicio comuna din judeţul Brăila nu
dispune de reţele de distribuţie pentru
energie termică;
Suprafaţa de spaţiu verde pe cap de
locuitor este de 13,83 mp/capiţă, adică
sub standardul european de 22-26
mp/cap de locuitor
Existenţa unor fondurilor europene pentru Deplasarea traficului de pe sectorul
modernizarea infrastructurii sectorului transportului feroviar spre cel rutier;
rutier şi fluvial - Programul Operaţional Alocarea de resurse reduse sistemelor de
Sectorial de Transport 2007-2013; transport rutier şi feroviar;
Programe de dezvoltare a reţelei naţionale Schimbarea unor trasee europene prin
de căi ferate conform Strategiei de evitarea teritoriului naţional;
Dezvoltare a Infrastructurii Feroviare din Diminuarea volumului transportului de
România – perioada 2001 – 2010, călători şi marfă;
elaborată de Compania Naţională de Căi Deteriorarea condiţiilor de trai şi mediu;
Ferate S.A.; Redirecţionarea unei mari părţi a
Construirea unei autostrăzi şi a unor transportului fluvial prin canalul Dunăre
drumuri expres prevăzute în Planul de –Marea Neagră;
Amenajare a Teritoriului Naţional– Restrângerea activităţii unor mari unităţi
Secţiunea I – Reţele de transport; economice industriale;
Modernizarea infrastructurii de transport, Costuri ridicate în transportul de mărfuri
rutiere şi feroviare; ce reduc eficienţa şi diminuează cererea
Crearea de staţii intermodale de transport de transport;

Construcţia podului peste Dunăre Uzura şi degradarea reţelelor de drumuri

prevăzută în Planul de Amenajare a naţionale şi judeţene din localităţi;
Teritoriului Naţional–Secţiunea I – Reţele Reducerea investiţiilor publice în
de transport; infrastructură ca urmare a crizei
Construcţia unui aeroport internaţional în economico-financiare;
zona de dezvoltare Brăila-Galaţi Risc permanent de degradare a factorilor
prevăzută în Planul de Amenajare a de mediu, ca urmare a numărului mic de
Teritoriului Naţional–Secţiunea I – Reţele localităţi cu instalaţii centralizate de
de transport; alimentare cu apă şi canalizare;
Construcţia unui drum expres intre Localităţile care au alimentare cu apă în
municipiile Brăila şi Galaţi; sistem centralizat, dar nu au sistem de
canalizare şi epurare al apelor uzate sunt
Existenţa programelor guvernamentale
un factor major de presiune asupra
de susţinere a unor investiţii în domeniul
mediului;
reabilitării şi extinderii reţelelor de apă,
Lipsa intervenţiilor prompte în ceea ce
canalizare şi epurare a apelor uzată;
priveşte echiparea cu instalaţii
Extinderea şi modernizarea serviciilor centralizate de apă şi canalizare duce la
publice de alimentare cu apă, canalizare depopularea spaţiului rural.
şi epurare a apelor uzate răspunde
cerinţelor cuprinse în directivele
europene;
Serviciile publice de alimentare cu apă şi

canalizare, prin dimensiunea lor socială,
asigură locuri de muncă pentru un număr
mare de salariaţi, dar mai ales asigură
populaţiei condiţii optime de trai.
V. Sectorul Social
Diversitate şi număr relativ mare de Trend în creştere al persoanelor care au

unităţi sanitare de nivel superior la nivel solicitat îngrijiri medicale în anul 2008;
judeţean;
Dotarea judeţului cu unităţi sanitare de
Existenţa unor acţiuni/ şi proiecte de nivel superior este redusă la nivel
reabilitare a spaţiilor aferente spitalelor; teritorial, acestea fiind grupate în
Posibilitatea construirii unui nou spital de municipiul reşedinţă de judeţ;
urgenţă şi a unor noi secţii specializate de Raportat la numărul de locuitori dotarea
nivel superior; judeţului cu paturi de spital este
Finalizarea procesului de reformă în inferioară mediei la nivel naţional;
domeniul protecției copilului, conretizat Există oraşe fără spitale (Însurăţei şi
în dezvoltarea unor alternative de tip Ianca);
familial la protecția rezidențiala de tip
Slaba diversificare a serviciilor de
clasic; învăţământ la nivel teritorial;

Acordarea serviciilor specializate (în Declinul învăţământului profesional;

domeniul protecției copilului și a
Insuficienta adecvare a ofertelor de
persoanelor adulte cu handicap) cu
educaţie în domenii adecvate nevoilor de
respectarea standardelor de calitate dezvoltare economică specifice judeţului;
specifice fiecărui tip de serviciu.
Populaţia şcolară din judeţ se află în
descreştere, de la 60.589 în anul 2005 la
55.106 în 2008, în timp ce personalul
didactic a scăzut de la 3.863 în 2005 la
3.668, în 2008;
Existența unui singur centru de zi pentru
copii funcțional în municipiul Brăila,
reședință de județ, acesta fiind insuficient,
având în vedere numărul mare de copii
proveniți din familii aflate în dificultate,
care necesită acordarea acestui serviciu
primar;
La nivelul consiliilor locale din județul
Brăila, serviciile primare sunt fie
inexistente, fie insuficient dezvoltate,
ceea ce determină creșterea numărului de
beneficiari ai serviciilor sociale
specializate;
Numărul redus de furnizori privați de
servicii sociale, la nivelul județului,
justificat si de insuficienta dezvoltare a
parteneriatului public-privat în domeniul
acordării serviciilor sociale.
Programe de finanţare pentru asistenţa Subfinanţare, ca urmare a descentralizării

socială (POR, programe naţionale); administrative;
Programe de finanţare pentru sănătate Suspendarea / întreruperea / diminuarea
(POR, programe naţionale); unor programe naţionale de finanţare ca
urmare a crizei economice mondiale;
Programe de finanţare pentru cultură
(POR, Planul Naţional de Restaurare); Legea sponsorizării nu prevede facilităţi
Programe naţionale de reabilitare, fiscale pentru sponsorii pentru cultură;
modernizare şi dotare a aşezămintelor Sucursalele locale ale băncilor nu pot lua
culturale, din mediul rural şi mic urban; decizii de susţinere financiară a unor
evenimente culturale;
Programe de finanţare pentru reabilitarea
unităţilor de învăţământ (POR, Banca Accentuarea stării de degradare în care
Mondială); funcţionează o parte din biblioteci;
Noile reglementări ale Ministerului Retrocedarea spaţiului în care
Sănătăţii care creează posibilitatea dotării

cu aparatură performantă a unităţilor funcţionează filiala de carte franceză;

ambulatării de specialitate;
Degradarea şi închiderea unor unităţi
Legislaţia privind cabinetele medicale şi medicale din cauza lipsei fondurilor şi a
posibilitatea modernizării acestora; managementului defectuos;
Posibilitatea reabilitării dispensarelor Migraţia cadrelor medicale cu pregătire
medicale comunale prin Programul superioară şi medie în afara judeţului/a
Dezvoltarea prin proiecte a judeţului ţării;
Brăila.
Insuficienta motivare a personalului
medical din motive financiare;
Abandonul şcolar şi frecvenţa redusă a
elevilor din motive financiare şi din lipsa
perspectivelor pe piaţa muncii;
Migraţia cadrelor didactice spre medii de
viaţă mai avantajoase(urban, alte ţări).
VI. Mediul
Judeţul Brăila cuprinde următoarele Lipsa soluţiilor certe şi eficiente pentru
categorii de arii protejate conform art. 5, folosirea de îngrăşăminte naturale şi
alin (1) din O.U.G. nr 57/2007 privind renunţarea, pe cât posibil, la substanţele
regimul ariilor naturale protejate, chimice;
conservarea habitatelor naturale, a florei În actuala structură de ansamblu a
şi faunei sălbatice: producţiei vegetale din judeţul Brăila
a) de interes naţional: parcuri naturale există suprafeţe importante cărora nu li se
(Balta Mică a Brăilei), rezervaţii naturale dă cea mai adecvată folosinţă, astfel pe
(Lacul Jirlău, Pădurea Camniţa), arii în cele 31,0 mii ha psamosoluri se cultivă
regim provizoriu de ocrotire (Lacul cereale şi plante tehnice când se ştie că
Tătaru); aceste terenuri sunt favorabile plantaţiilor
b) de interes internaţional: zone umede de pomi-viticole;
importanţă internaţională, rezervaţii ale Nu există perdele de protecţie (zone de
biosferei (Insula Mică a Brăilei); ecoton) între suprafeţele de terenuri
c) de interes comunitar sau situri agricole, aceste zone de ecoton ar
“NATURA 2000” : situri de importanţă diminua necesarul de apă prin irigaţii şi
comunitară, arii speciale de conservare, folosirea de îngrăşăminte şi substanţe
arii de protecţie specială avifaunistică: chimice pentru combaterea dăunătorilor;
• ROSCI0005 Balta Albă-Amara- Nu există perdele de protecţie în jurul
Jirlău-Lacul Sărat Câineni localităţilor urbane şi rurale în vederea
• ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei protecţiei lor de vânturile din zonă, nisip,
• ROSCI0012 Braţul Măcin etc;
• ROSCI0259 Valea Călmăţuiului Corpurile de pădure existente în zona de
• ROSPA0004 Balta Albă-Amara- stepă sunt prevăzute a fi utilizate pentru
Jirlău producţia de lemn;
• ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei Sistemul de tratare şi deversare a apelor

• ROSPA0006 Balta Tătaru uzate slab dezvoltat;

• ROSPA0040 Dunărea Veche-Braţul Nu există staţii de sortare, tratare şi/sau
Măcin alte metode de tratare / valorificare a
• ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat deşeurilor municipale;
• ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior Platformele de depozitare a deşeurilor din
• ROSPA0077 Măxineni zona rurală trebuie reabilitate şi zonele
• Lacul Tătaru reintroduse în circuitul natural prin
reconstrucţie ecologică;
d) de interes judeţean sau local: stabilite Investiţii mari necesare pentru
numai pe domeniul public/privat al îndeplinirea cerinţelor UE în domeniul
unităţilor administrativ-teritoriale gestionării deşeurilor;
(Pădurea Viişoara, monument al naturii - Suprafaţa mică a terenurilor ocupate cu
Popina Blasova); spaţii verzi.
Monitorizarea poluanţilor atmosferici
prin staţii automate de monitorizare a
calităţii aerului;
Monitorizarea apelor de suprafaţă şi
subterane în sistem integrat (debite,
factori fizico-chimic, indice saprob,
consum de apă, etc.) şi stabileşte zonele
afectate de eroziuni de mal şi zone critice
din punct de vedere al calităţii apleo rde
suprafaţă şi subterane;
Se evaluează starea solurilor în special
pentru încadrarea în zone cu soluri
afectate de reziduuri zootehnice, irigarea
terenurilor agricole, zone critice din punct
de vedere al degradării/poluării solului,
zone vulnerabile care necesită
reconstrucţie ecologică;
Întărirea structurilor administrative drept Insuficienta colaborare cu Institute de
element de bază pentru construirea unui cercetare-dezvoltare din ţară şi/sau
sistem robust de management al mediului străinătate şi realizarea de consorţii în
şi contribuţia la dezvoltarea durabilă. vederea monitoringului integrat al
Evaluarea stării reale şi monitoringul mediului şi luarea unor decizii pe termen
factorilor de mediu în vederea mediu şi lung;
fundamentării unor scenarii şi strategii de Insuficienţa resurselor financiare pentru
dezvoltare pe termen scurt, mediu şi lung realizarea unor proiecte la nivel judeţean
în domeniul mediului, a sănătăţii şi cofinanţarea unor proiecte din fonduri
populaţiei şi în domeniul resurselor UE;
regenerabile şi neregenerabile; Personal insuficient instruit pentru
Posibilitatea utilizării energiilor implementarea şi aplicarea efectivă a
neconvenţionate oferite de sistemul politicilor în domeniul protecţiei mediului
natural al Judeţului Brăila (soare, vânt, Slaba identificare a unor surse
ape geotermale, etc) prin tehnologii noi; suplimentare de finanţare, în condiţii de

Extinderea reţelei judeţene de arii sustenabilitate, pentru realizarea unor

protejate şi rezervaţii naturale, proiecte şi programe de anvergură, în
reabilitarea infrastructurii, special în domeniile infrastructurii,
redimensionarea ecologică şi economică energiei, protecţiei mediului, siguranţei
a judeţului Brăila; alimentare, educaţiei, sănătăţii şi
Întărirea parteneriatelor naţionale şi serviciilor sociale;
internaţionale cu instituţii care au ca Slaba protecţie şi punerea în valoare a
domeniu de activitate evaluarea patrimoniului cultural şi natural
biodiversităţii şi protecţia mediului; regional/judeţean;
Întărirea parteneriatului cu ONG-urile în Fonduri insuficiente/absente pentru
procesul de elaborare şi implementare a revitalizarea, în modernitate, a unor
politicilor de mediu; moduri de vieţuire tradiţionale ţinând
Realizarea de programe/proiecte pentru cont de istoria şi tradiţia judeţului Brăila
atragerea de fonduri naţionale şi europene (atragerea de turişti);
în vederea protecţiei mediului şi Majoritatea ariilor naturale protejate nu
implementării politicilor de mediu şi a au un administrator, ceea ce poate atrage
dezvoltării durabile; dupa sine o slaba gestionare a acestor
Instruirea permanentă şi specifică pentru zone cu regim special.
dezvoltarea capacităţii personalului care
implementează şi aplică efectiv politicile
în domeniul protecţiei mediului;
Folosirea celor mai bune tehnologii
disponibile, din punct de vedere
economic şi ecologic, în deciziile
investiţionale din fonduri publice pe
regional şi local şi stimularea unor
asemenea decizii din partea capitalului
privat; introducerea fermă a criteriilor de
eco-eficienţă în toate activităţile de
producţie sau servicii;
Anticiparea efectelor schimbărilor
climatice şi elaborarea atât a unor soluţii
de adaptare pe termen lung, cât şi a unor
planuri de măsuri de contingenţă inter-
sectoriale, cuprinzând portofolii de soluţii
alternative pentru situaţii de criză
generate de fenomene naturale sau
antropice;
Asigurarea securităţii şi siguranţei
alimentare prin valorificarea avantajelor
oferite de mediul natural al Judeţului
Brăila în privinţa dezvoltării producţiei
agricole, inclusiv a produselor organice;
corelarea măsurilor de creştere cantitativă
şi calitativă a producţiei agricole în
vederea asigurării hranei pentru oameni şi
animale cu cerinţele de majorare a

producţiei de biocombustibili, fără a face

rabat de la exigenţele privind menţinerea
şi sporirea fertilităţii solului,
biodiversităţii şi protejării mediului;
Necesitatea identificării unor surse
suplimentare de finanţare, în condiţii de
sustenabilitate, pentru realizarea unor
proiecte şi programe de anvergură, în
special în domeniile infrastructurii,
energiei, protecţiei mediului, siguranţei
alimentare, educaţiei, sănătăţii şi
serviciilor sociale;
Protecţia şi punerea în valoare a
patrimoniului cultural şi natural
regional/judeţean;
Revitalizarea unor moduri de vieţuire
tradiţionale să fie însoţită de racordarea
la normele şi standardele europene
privind calitatea vieţii.

Anexa 1
Raport de anchetă
Situaţia existentă la nivel local în judeţul Brăila, aşa cum este raportată de
primăriile din judeţ
Chestionarul aplicat a fost următorul:
SDDJ Brăila – 2009 Institutia Consiliul Local Responsabil _______________
Data ____________ Localitatea ________________________ Telefon _______________
CHESTIONAR
Consiliul Judeţean Brăila realizeaza Strategia de Dezvoltare Durabila a Judeţului

Brăila (SDDJ Brăila) pentru perioada 2010 -2015. Pentru obtinerea informatiilor necesare
elaborării acestei strategii de dezvoltare vă rugăm să completaŃi chestionarul următor în
conformitate cu realitatea existentă în localitatea dvs. Vă rugăm ca informaŃiile furnizate sa fie
clare şi corecte, în concordanŃă cu situaŃia reală. InformaŃiile vor fi utilizate în scopul analizei
şi prelucrării statistice. Daca spaŃiul disponibil nu este suficient, vă rugăm sa ataşaŃi pagini
în plus prezentului chestionar mentionând la care dintre întrebări se referă răspunsul dvs.
Vă mulŃumim pentru sprijinul acordat!
Vă rugăm completaŃi datele referitoare la localitate, solicitate

mai jos:
Număr locuitori______________________________
SuprafaŃa localităţii__________________________
A. AMENAJAREA TERITORIULUI
Q1. Va rugam specificaŃi sursele principale de alimentare cu apă

potabilă din localitate ?
Surse %
1 Sistem centralizat de alimentare cu apă, contorizat
2 Sistem centralizat de alimentare cu apă, necontorizat
3 Sistem traditional – puŃ forat sau fântână
4 Altele. Care?
____________________________________
Q2. Vă rugăm specificaŃi:
Lungimea reţelei de distribuŃie a apei potabile ________________ km existenŃi

________________ km de
realizat
Lungimea reţelei de canalizare_________________km existenŃi

________________ km de realizat
Număr de locuinŃe racordate la reţeaua de apă potabilă __________

Număr de locuinŃe racordate la reţeaua de canalizare____________
Număr de locuinŃe neracordate la reţeaua de apă potabilă________
Număr de locuinŃe neracordate la reţeaua de canalizare__________

Lungimea reţelei de distribuŃie a apei calde menajere________________km
existenŃi
________________ km de
realizat
Lungimea drumurilor locale asfaltate/modernizate de pe teritoriul localităţii?

______Km
Lungimea drumurilor locale neasfaltate/nemodernizate de pe teritoriul

localităţii?
______Km
Lungimea reţelei de distribuŃie a gazelor ________________ km existenŃi

________________ km de
realizat
Q7. Vă rugăm specificati:
Lungimea reţelei de iluminat public _______________ km existenŃi

________________ km de realizat
Q8. Vă rugăm specificati:
Lungimea reţelei de energie electrică____________ km existenŃi

____________ km de realizat
Q9. Exista surse de poluare în localitate?
Da
1 Nu

Care sunt acestea?

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
______________________________
B. SERVICIILE MEDICALE

Q10. Care sunt structurile medicale existente în localitate?
Tip structura medicală Nr.

1 Cabinetele medicale din localitate
2 Spitalele
3 Centrele medicale private
4 Altele.
Care_______________________________
C. TURISM
Q11. Există puncte de atracŃie turistică în localitatea dvs?
DA
11
NU
Q12. Va rugăm precizaŃi: tipul, numărul, numele acestora:
Tipul Număr Numele
*Tipul – se refera la forma de turism balneo climateric, cultural, religios, de croazieră,

de agrement, sportiv, etc
D. PROIECTE DE INVESTITII
Q13. Vă rugăm enumeraŃi toate proiectele* şi investiŃiile realizate în

ultimii 3 ani pe teritoriul localităţii :
Tip proiect / Obiectivul de Sursa de finanŃare Rol în proiect Anul

investitii (unic aplicant, realizării
partener
lider/partener)
1

10
*Nu vor fi mentionate studiile tehnice realizate precum: studii de fezabilitate, proiecte
tehnice, documentatii tehnice, etc.
Q14. Vă rugam enumeraŃi proiectele* în curs de desfăşurare din

localitate :
Tip proiect / Obiectivul de Sursa de finanŃare Rol în proiect Anul

investiŃii (unic aplicant, realizarii
partener
lider/partener)
1
10
*Nu vor fi mentionate studiile tehnice în curs de elaborare precum: studii de fezabilitate,
proiecte tehnice, documentatii tehnice, etc.
Q15. Care sunt studiile tehnice elaborate/ în curs de elaborare pentru

realizarea unor obiective de investiŃii pe teritoriul localităţii?
Tip studiu tehnic Obiectivul/Titlul studiului Valoarea Finalizat

investiŃiei la data
de:
1
Q16. Care sunt proiectele pe care intenŃionaŃi sa le dezvoltaŃi în

localitatea dvs. în urmatorii 5 ani?
La ce se refera investiŃia Proiect depus în Valoare
parteneriat ? estimată
(da – parteneriat, nu –
unic aplicant)
1
Metodologie
Perioada de realizare a studiului: noiembrie 2009

Culegerea datelor: septembrie - octombrie 2009

Subiecţii studiului: consiliile locale din judeţul Brăila
Metoda de culegere a datelor: electronic
Instrumentul de culegere a datelor: chestionarul
Tipul eşantionului: aleator, probabilist
Volumul eşantionului: 44 consilii locale
Reprezentativitate: eşantionul este reprezentativ la nivelul ariei cercetate
Rezultatele studiului
1. Amenajarea teritoriului
Date generale (înregistrări statistice 2008)Ș
SUPRAFAŢA TOTALĂ A JUDEŢULUI: 476.576 HA
NUMĂR ORAŞE şi MUNICIPII: 4
NUMĂR COMUNE: 40
NUMĂR SATE: 140
POPULAŢIA TOTALĂ: 363.979 persoane
2. Alimentarea cu apă potabilă

Aproape jumatate (45.86%) dintre consiliile locale din judeţul Brăila au declarat că în
localităţile în care isi desfăşoară activitatea sunt instalate sisteme centralizate cu apă
contorizate, în timp ce 41.13% se alimentează din sisteme tradiţionale (puţ forat sau
fântână).
Sursele principale de alimentare cu apa potabila
Sistem traditional -
put forat sau
fantana
41.13%
Sistem centralizat
de alimentare cu
apa necontorizat
13.0%
Sistem centralizat
de alimentare cu
apa contorizat
45.86%
3. Lungimea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare

Conform răspunsurilor, la nivelul judeţului Brăila reţeaua de distribuţie a apei potabile
are o lungime de 1322 km realizaţi şi ar mai fi nevoie de încă 261 km pentru ca
reţeaua sa fie integral dezvoltată. În privinţa reţelei de canalizare, au fost realizaţi doar
830 de km şi ar mai fi nevoie de încă 1591 pentru o acoperire totală.

Lungimea de distributie a retelei de ...
Apa potabila 1322 261
Km Realizati
Km de Realizat
Canalizare 830 1591
4. Locuinţe racordate/neracordate la reţelele de apă potabilă şi de canalizare
În urma centralizării răspunsurilor acordate rezultă că în judeţul Brăila există peste

55.000 de locuinţe racordate la reţeaua de apă potabilă şi aproape 12.000 la reţeaua de
canalizare. Cu toate acestea, mai există încă 18.098 de gospodării care trebuie să fie
racordate la reţeaua de apă potabilă şi 30.060 la cea de canalizare.
Numar de locuinte racordate / neracordate la reteaua de...
Apa Potabila 56,899 18,098
Racordate
Neracordate
Canalizare 11,742 30,060
5. Reţeaua de apă caldă menajeră

În judeţul Brăila reţeaua de distribuţie a apei calde menajere este foarte slab
dezvoltată. Respondenţii au apreciat ca în localităţile pe care le administrează sunt 58
km realizaţi pentru distribuţia apei calde menajere şi înca 211 km de realizat.
Lungimea retelei de distributie a apei calde menajere
Km Existenti
Km de Realizat 58
211
6. Gradul de modernizare a drumurilor locale
În cele 44 de localităţi în care s-a realizat studiul lungimea drumurilor asfaltate

(modernizate) este foarte mică, ajungând la 196 km, în timp ce drumurile ce au nevoie
de reparaţii şi necesită modernizare ajung la 1181 km.
Lungimea drumurilor locale asfaltate / neasfaltate
Neasfaltate / Asfaltate /
Nemodernizate Modernizate
196 km
1181 km
7. Reţeaua de distribuţie a gazelor

După estimările respondenţilor, în localităţile din judeţul Brăila există o reţea de

distribuţie a gazelor de 493 km realizaţi, însă ar mai fi nevoie de încă 414 km pentru a
acoperi nevoile locuitorilor din zonele studiate.
Lungimea retelei de distributie a gazelor
Km de Realizat
414 Km Existenti
493
8. Reţeaua de iluminat public şi energie electrică
Reprezentanţii administraţiei publice locale din judeţul Brăila au declarat că în

privinţa iluminatului public există 1569 km realizaţi care acoperă aproape în totalitate
nevoile locuitorilor şi ar mai fi nevoie de încă 191 de km de realizat. În privinţa
energiei electice la nivelul judeţului exista o reţea de 1699 km realizati şi ar fi nevoie
de încă 139 de km pentru o acoperire totală.
Lungimea retelei de...
Iluminat public 1,569 191
Km Existenti
Km de Realizat
Energie electrica 1,699 139

Aşadar, în ceea ce priveşte reţelele edilitare, situaţia se prezintă astfel:
9. Surse de poluare
Din cele 44 de reprezentanţi ai primăriilor intervievaţi, 21.3% au menţionat ca în

localităţile în care işi desfăşoară activitatea există surse de poluare a mediului.
Majoritatea au adus în discuţie îngrăşămintele utilizate în agricultură sau centrele
industriale prezente pe teritoriul localităţii.
10. Structuri medicale

Potrivit datelor furnizate de consiliile locale, la nivelul judeţului Brăila au fost

identificate 303 cabinete medicale, 7 spitale şi 16 centre medicale private. În categoria
Altele au fost incluse: farmacii, staţii de salvare etc.
Structuri medicale existente in localitate
Cabinete medicale 303
Spitale 7
Centre medicale
16
private
Altele 37
11. Puncte de atracţie turistică
În 31,9% dintre localităţile din judeţul Brăila există puncte de atracţie turistică. Au
fost menţionate 43 de puncte turistice de toate tipurile: culturale, religioase, rezervaţii
naturale dar ţi monumente istorice.
Exista puncte de atractie turistica in localitatea dvs?
Da
31.90%
Nu
68.10%

În cadrul chestionarelor completate s-au raportat urmatoarele puncte de interes

turistic:
Institutia /Consiliul local Localitatea Tipul Numar Numele
CL Marasu Marasu Parc Natural 1 Balta Mica a Brailei
CL Maxineni Maxineni Manastire Maxineni 1 Manastirea Maxineni
Cazemate din razboi 1 Lant cazemate
Amenajare piscicola 1 Amenajare piscicola
Stilul arheologic 1 Situl arheologic Voinesti
CL Movila Miresii Movila Miresii Agroturism - Tratament 1 Lacul Sarat Movila Miresei
Pescuit agroturistic 3 Amenjari piscicole
CL Rimnicelu Rimnicelu Rezervatie naturala 1 Padurea Camnita
CL Sutesti Sutesti Religios 1 Biserica Sfintii Imparati Cnstantin si Elena
CL Tufesti Tufesti Rezervatie naturala 1 Insula mica a Brailei

Monumente 2 Monumentul eroilor 1916-1918
Monumentul Eroilor 1877
CL Visani Visani Statiune Balneo 1 Statiunea Ciineni Bai
CL Municipiul Braila Municipiul Braila Balneo climateric 1 Statiunea Lacul Sarat
Agrement 3 Parc Monument, Gradina Mare, Fantana
cinetica
Cultural 4 Teatrul Maria Filotti, Muzeul Brailei,
Strada Mihai Eminescu
Religios 2 Biserca Greaca, Biserica Sfintii Arhangheli
Mihail si Gavril
CL Bertestii de Jos Bertestii de Jos Agroturism 1 Insula mica a Brailei
Agroturism 1 Padurea Viisoara
CL Chiscani Chiscani Balneo climateric 1 Statiunea balneara lacu Sarat
Turism 1 Insula mica a Brailei
Turism 1 Insula Arapu
Turism 1 Padurea lacu Sarat
Turism 1 Cabana Stejarilor
CL Frecatei Frecatei Statiune turistica 1 Blasova
CL Gradistea Gradistea Turism 3 Balta Alba, Balta Ciulnita, Cresina
CL Gropeni Gropeni Rezervatie naturala 1 Parc Natural Insula Mica a Brailei
Plaja 1 Zona Dunarii
CL Stancuta Stancuta Agrement si Croaziera 1 Parcul Natural Balta Mica a Brailei
CL Ciocile Ciocile Monument istoric 2 Adapatori piatra sec. XIX
Monument 1 Monunemtul eroilor
TOTAL MONUMENTE 43

12. Proiecte de investiții
TABEL 1. PROIECTE ŞI I7VESTITII REALIZATE Î7 ULTIMII 3 A7I DE CĂTRE CO7SILIILE LOCALE DI7 JUDEŢUL
BRĂILA
Rol în proiect
(unic aplicant,
Consiliul Local Localitatea Tip proiect / Obiectivul de investiţii Sursa de finanţare Anul realizării
partener
lider/partener)
Extindere construcţii Şcoala Surdila

Găiseanca; Consiliul local Partener lider 2009
Înfiinţare construcţii cimitir Filipeşti Consiliul local Unic aplicant 2008
Reabilitări covor asfaltic Consiliul local Unic aplicant 2007
Extindere construcţie reţea de apă
potabilă Consiliul local Unic aplicant 2007
CONSILIUL LOCAL Modernizări iluminat public Consiliul local Unic aplicant 2006
Surdila - Găiseanca
Surdila - Găiseanca Înfiinţări construcţii Grup sanitar Şcoala
Filipeşti Consiliul local Unic aplicant 2007
Construcţie și montaj Sistem încalzire Consiliul local și
termică Şcoala Filipeşti Consiliul Judeţean Partener 2008
Construire/Reabilitare sediu
administrativ Filipeşti Consiliul local Unic aplicant 2008
Modenizări/Pietruire străzi Consiliul local Unic aplicant 2008
CONSILIUL LOCAL Achiziţie autospecială pt Stingerea
Marasu
Marasu incendiilor PHARE 2005 Unic aplicant 2008

Rol în proiect
(unic aplicant,
partener
lider/partener)
Construcţie Brutărie Banca Mondiala unic aplicant 2006

Economia bazată pe cunoaştere Banca Mondiala Unic aplicant 2007
CONSILIUL LOCAL
Maxineni
Maxineni Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul
CONSILIUL LOCAL Reabilitare Iluminat Public Buget Local 2008
Extindere și reabilitare Sediu Primărie Buget Local 2008-2009
Gradiniţa Deduleşti Buget Local 2006
Buget Local și Fonduri
Reabilitare Şcoala Deduleşti Guvernamentale 2006-2008
Împrejmuire gard teren fotbal
Deduleşti Buget Local 2008-2009
Mircea-Vodă
Mircea-Vodă Împrejmuire teren fotbal Mircea-Vodă Buget Local 2008-2009
Alimentare cu apă HG 577 Aplicant 2004
CONSILIUL LOCAL
Movila Miresii Alimentare cu apă HG 577 Aplicant 2008
Movila Miresii
Cabinet medico-social Romi Proiect PHARE Aplicant 2005
CONSILIUL LOCAL Reabilitare Cămin Cultural Sat Racoviţa Buget Local 2007
Racoviţa
Racoviţa Pietruire Drumuri Sateşti Buget Local 2007
CONSILIUL LOCAL Buget de Stat - Partener lider
Rîmnicelu
Rîmnicelu Extindere alimentare apă HGR577 2009
Centru social multifunctional Banca Mondiala - FRDS Partener lider 2009

Rol în proiect
(unic aplicant,
partener
lider/partener)
Consolidare mal râu Buzău Buget de Stat - OG 7 Partener lider 2008

Modernizarea serviciului Voluntariat PHARE Partener lider 2008
Reabilitare sistem iluminat public Consiliul Judeţean Partener lider 2008
Pietruire uliţe comunale Buget Local Partener lider 2008
Reabilitare Cămine culturale Consiliul Judeţean Partener lider 2007
Reabilitare Cămin Cultural
CONSILIUL LOCAL Reabilitare Gradiniţă Oancea
Romanu
Romanu Reabilitare DC 2 R-O km 8-14
Construire sediu Primarie
Consiliul local și
Construire Cămin Cultural Roşiori Consiliul Judeţean 2009
Construire pod peste canal irigat OG 7/2006 2009
HG687/1997, HG
Alimentare cu apă Roşiori 1036/04, Buget Local 2009
CONSILIUL LOCAL Înfiinţare perdele forestiere Roşiori Ministerul Mediului 2007
Roşiori
Roşiori Reparaţii și consolidare Şcoala cu Ministerul Educatiei și
Consiliul Local clasele I-IV Florica Învăţământului 2009
Reparaţie și modernizare gradiniţă
Roşiori Buget Local 2007
Consiliul local și
Reabilitare reţele iluminat stradal Consiliul Judeţean 2009

Rol în proiect
(unic aplicant,
partener
lider/partener)
Reabilitare și modernizare Cămin Consiliul local și Partener lider

CONSILIUL LOCAL Cultural Sat Salcia Tudor Consiliul Judeţean 2008
Salcia Tudor
Salcia Tudor Reabilitare și modernizare teren de Consiliul local și Partener lider
sport sat Salcia Tudor Consiliul Judeţean 2008
Consiliul local și Consiliul
Modernizare Cămin Cultural Consiliul Judeţean Judeţean 2007
Şcoala cu Consiliul Local clasele I-IV
Pitucaţi Construire Grup sanitar Bugetul de Stat 8008
CONSILIUL LOCAL
Scorţaru Nou Şcoala cu Consiliul Local clasele I-IV
Scorţaru Nou
Sihileanu și Gradiniţa-reabilitare și
amenajare grup sanitar Bugetul de Stat 2008
Gradiniţa Scortaru Nou consolidare,
reabilitare și alenajare grup sanitar Bugetul de stat 2008
CONSILIUL LOCAL Eficientizarea și modernizarea

Surdila Greci sistemului de iluminat public în Consiliul local și
Surdila Greci
Comuna Surdila Greci Consiliul Judeţean Unic aplicant 2008
CONSILIUL LOCAL Consiliul local și
Suteşti
Suteşti Reabilitare reţea apă potabilă Consiliul Judeţean Unic aplicant 2007
Tichileşti
Tichileşti Reabilitare Cămin Cultural Consiliul Judeţean Partener 2007
Sală de educaţie fizică CNI 2009

Rol în proiect
(unic aplicant,
partener
lider/partener)
Consiliul local și
Lucrări de întreţinere străzi Consiliul Judeţean 2007-2008
Consiliul local și
Extindere alimentare apă Consiliul Judeţean Partener 2008
Modernizare Casa Specialistului Consilul Judeţean Partener 2008
Consiliul local și
Reabilitare dispensar uman Consiliul Judeţean Partener 2009
Reabilitare şcoala generală Consiliul
Locals. I-VIII Tudor Vladimirescu MECI Partener 2007
Reabilitare cămin cultural Tudor Consiliul local și
Vladimirescu Consiliul Judeţean Partener 2007
Reabilitare Cămin cultural Scorţaru Consiliul local și
Vechi Consiliul Judeţean Partener 2008-2009
CONSILIUL LOCAL
Tudor Vladimirescu Reabilitare sediu Primarie Tudor
Tudor Vladimirescu
Vladimirescu Consiliul local Unic aplicant 2008
Alimentare cu apă în comuna Tudor
Vladimirescu Buget local+OG7/2006 Partener 2007-2009
Reabilitare drumuri Consiliul local Unic aplicant 2005,2007,2008
Reabilitare iluminat public Consiliul local Unic aplicant 2008-2009
Extindere reţea alimentare cu apă Consiliul local Unic aplicant 2009
CONSILIUL LOCAL Tufeşti Iluminat public Cofinanţare CJ Brăila Partener 2007

Rol în proiect
(unic aplicant,
partener
lider/partener)
Reabilitare Cămin Cultural nr. 1 Cofinantare CJ Brăila Partener 2007

Sală de sport Consiliul local Unic aplicant 2008
Reabilitare Scoala Nr. 2 Tufesti Guvern Partener 2008
Reabilitare Gradiniţa Nr. 2 Tufesti Guvern Partener 2009
Stadion fotbal Cofinantare CJ Brăila Partener 2008
Reabilitare Biserica Sf Constantin și
Elena Consiliul local Unic aplicant 208
DC 16 Tufeşti-Viziru HG 577 Unic aplicant 2009
Parc Consiliul local Unic aplicant 2009
Reabilitare și modernizare Teren de Consiliul local și
sport Consiliul Judeţean Unic aplicant 2008
Traian
Traian Reabilitarea instalaţiilor de iluminat Consiliul Judeţean Unic aplicant 2007
Casa de festivităţi în localitatea Consiliul local și
Căldăruşa Consiliul Judeţean Unic aplicant 2007
CONSILIUL LOCAL
Ulmu
Ulmu Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul
CONSILIUL LOCAL Venituri în afara
Unirea
Unirea Extindere sediu Primărie bugetului local Unic aplicant 2008
Venituri în afara
Reabilitare Drumuri Comunale bugetului local Unic aplicant 2008

Rol în proiect
(unic aplicant,
partener
lider/partener)
Venituri în afara
Înfrumusetare centru civic bugetului local Unic aplicant 2009
Lucrări de închidere a platformelor de Venituri în afara
gunoi bugetului local Unic aplicant 2009
Venituri în afara
Reabilitare Iluminat Public bugetului local Unic aplicant 2008
Instalare gard din panouri de fier Venituri în afara
format la căminele culturale bugetului local Unic aplicant 2008
Securizare și monitorizare şcoli Consiliul local Unic aplicant 2009
Înfiinţare păşune Consiliul local 2009
CONSILIUL LOCAL Construcţie sediu administrativ
Vădeni
Vădeni Poaldav Consiliul local 2007
Sala de gimnastică Şcoala cu Consiliul
Local I-VIII Victoria Consiliul local Unic aplicant 2008
Grup sanitar gradiniţă de copii Victoria Consiliul local Unic aplicant 2008
CONSILIUL LOCAL Grup sanitar gradiniţă de copii Mihai
Victoria Bravu Consiliul local Unic aplicant 2008
Victoria
Extindere sediu primărie Victoria Consiliul local Unic aplicant 2007
Reabilitare gradiniţă de copii Victoria Consiliul local Unic aplicant 2008
Reabilitare gradiniţă de copii Mihai
Bravu Consiliul local Unic aplicant 2008

Rol în proiect
(unic aplicant,
partener
lider/partener)
CONSILIUL LOCAL Modernizat Iluminat public Consiliul local Partener unic 2008
Viziru
Viziru Pietruit străzi Consiliul local Partener unic 2008
Reabilitare sistem alimentare cu apă
sat Plasoiu Consiliul local 2007
CONSILIUL LOCAL Reabilitare și modernizare drum
Vişani
Vişani comunal Cîineni-Băi Consiliul local 2008
Modernizare și reparare iluminat public Consiliul local 2008
Sală de educaţie fizică şcolară CNI 2009
Consiliul local și
Pietruire străzi comunale Consiliul Judeţean Unic aplicant 2007
Consiliul local și
CONSILIUL LOCAL Reabilitare Iluminat Public Consiliul Judeţean Unic aplicant 2007
Zăvoaia
Zăvoaia Consiliul local și
Amenajat teren de sport Consiliul Judeţean Unic aplicant 2008
Consiliul local și
Reabilitare cămin cultural Zăvoaia Consiliul Judeţean Unic aplicant 2008
CONSILIUL LOCAL Reabilitarea Centrului Istoric al
Municipiul Brăila
Municipiul Brăila Muncipiului BRĂILA PHARE 2004 Partener 2009
Reabilitarea și Modernizarea
Pavilioanelor Central și Administrativ
ale Spitalului Sfantul Panteliomn Brăila PHARE 2004 Unic aplicant 2007

Rol în proiect
(unic aplicant,
partener
lider/partener)
Amenajare locuinţe sociale în cămin de

nefamilişti Consiliul local Unic aplicant 2008
Reabilitare și modernizare patinoar
artificial acoperit, Str. Vadul Schelei,
Nr.3 Consiliul local Unic aplicant 2008
Reabilitare și refuncţionalizare imobil
vapoarelor, nr.2 Consiliul local Unic aplicant 2008
Viabilizare teren Strada Eroilor Consiliul local Unic aplicant 2008
Viabilizare teren Sala de sport Şcoală
Generală nr. 13 Nedelcu Chercea Consiliul local Unic aplicant 2009
Instruirea funcţionarilor publici din
administraţia pulică locală Ianca PHARE 2002 Unic aplicant 2006
CONSILIUL LOCAL Eficienţa în Primăria Oraşului Ianca PHARE 2002 Unic aplicant 2006
Ianca Ianca
Construire staţie de compostare a
deşeurilor biodegradabile PHARE 2004 Partener lider 2008
Amenajare parc orășenesc și locuri de
joacă pentru copii la gradiniţele de Administraţia Fondului
copii din oraşul Ianca de Mediu Unic aplicant 2008
Extindere reţea de distribuţie apă
potabilă localiatatea Oprişeneşti RICOP Unic aplicant 2008

Rol în proiect
(unic aplicant,
partener
lider/partener)
Reabilitare străzi, plăci carosabile,

trotuare PHARE 2006 Unic aplicant 2008
Contorizarea reţelei de apă potabilă Consiliul local 2007
CONSILIUL LOCAL Înfiinţarea unui parc de agrement AFM 2009
Făurei
Făurei Reabilitarea și extinderea reţelei de
canalizare Str. Republicii Consiliul local 2009
Îmbunătăţirea Calităţii mediului prin
CONSILIUL LOCAL
Baraganul realizarea de Spaţii Verzi Fondul de mediu Unic aplicant 2008
Baraganul
Extindere Consiliul Local sediu Primarie Consiliul local Unic aplicant 2008-2009
Reabilitare și modernizare teren de
sport (Bertestii de Jos) Consiliul local 2007
Reabilitarea instrumentelor de iluminat
(Berteştii de Jos) Consiliul local 2007
CONSILIUL LOCAL Reabilitare și modernizare Cămin
Berteştii de Jos
Berteştii de Jos Cultural (Spiru Haret) Consiliul local 2007
Reabilitare și amenajare sediu primarie Consiliul local 2008
Reabilitare Cămin Cultural Consiliul local 2008
Modernizare poduri podeţe - Spiru
Haret Ordonanta 7 2008
CONSILIUL LOCAL Bordei Verde Extindere reţea distribuţie apă potabilă OG 7/2006 Unic aplicant 2008
Bordei Verde Amenajare stadion categoria C Consiliul local Unic aplicant 2008

Rol în proiect
(unic aplicant,
partener
lider/partener)
Extindere sediu primărie Consiliul local Unic aplicant 2008

Reabilitare cămin cultural Constantin
Gabrielescu Consiliul local Unic aplicant 2008
Reabilitare cămin cultural Bordei Verde Consiliul local Unic aplicant 2007
Alimentare cu apă HGR 577/1997 Unic aplicant 2007
CONSILIUL LOCAL
Cazasu Iluminat public Consiliul local Unic aplicant 2008
Cazasu
Reabilitare cămin cultural Consiliul local Unic aplicant 2008
Reparaţii reţele stradale Comuna
Chişcani, judeţul Brăila Consiliul local Unic aplicant 2006-2009
Dezvoltarea reţelei de gaze naturale sat Fonduri atrase și Partener
CONSILIUL LOCAL Chişcani Consiliul local 2006
Chişcani
Chişcani Dezvoltarea reţelei de apă potabilă sat Fonduri atrase și Partener
Chişcani Consiliul local 2006-2009
Fonduri atrase și Partener
Reţea de iluminat Consiliul local 2006-2009
CONSILIUL LOCAL Dudeşti Construire cămin cultural Dudeşti Consiliul local Unic aplicant 2005-2009
Dudeşti Reabilitare iluminat public stradal Consiliul local Unic aplicant 2006-2007
Reabilitare cămin cultural Tataru Consiliul local Unic aplicant 2006
Lucrări de faţade, tâmplarie,
acoperiş și scurgeri Scoală Tataru Consiliul local Unic aplicant 2009

Rol în proiect
(unic aplicant,
partener
lider/partener)
Centrale termice biserca Tataru și

Dudeşti Consiliul local Unic aplicant 2007-2008
Reabilitare și extindere sediu
Primăria Dudeşti Consiliul local Unic aplicant 2007
Achiziţie buldoexcavator cu lamă de
deszăpezire Consiliul local Unic aplicant 2009
Împrejmuire gard cimitir Dudeşti și
Tataru Consiliul local Unic aplicant 2009
Împrejmuire gard stadion Dudeşti Consiliul local Unic aplicant 2009
CONSILIUL LOCAL Pietruire DC 57 8.800n Consiliul local 2008
Frecăţei
Frecăţei Reabilitare și alimentare cu apă MDRL 2009
CONSILIUL LOCAL Înfiinţare sistem alimentare cu apă Partener
Galbenu
Galbenu Sătuc FRDS 2006
Înfiinţare sistem alimentare cu apă Partener
Pintecani FRDS 2006
Reabilitare Şcoala sat Drogu MECI Unic aplicant 2007
Reabilitare Şcoala Zamfireşti MECI Unic aplicant 2007
Reabilitare Gradiniţă Sat Godeni MECI Unic aplicant 2008
Construcţie Gradiniţă sat Satuc MECI Unic aplicant 2007
Reabilitare Gradiniţă Galbenu FRDS Partener 2009
Construcţie şcoala nouă Sat Galbenu MECI Unic aplicant 2009

Rol în proiect
(unic aplicant,
partener
lider/partener)
Înfiinţare sistem alimentare cu apă Sat

Zamfireşti Consiliul local Unic aplicant 2006
Consiliul local și
Reabilitare cămin cultural Consiliul Judeţean 2007
Consiliul local și
Reabilitare iluminat public Consiliul Judeţean 2007
Consiliul local și
Reabilitare teren de sport Consiliul Judeţean 2007
Gemenele
Gemenele Modernizări drumuri comunale Consiliul Judeţean 2008
Consiliul local și
Extindere alimentare cu apă Consiliul Judeţean 2008
Reabilitare şcoală generală Gemenele Consiliul local și
și Gavani Consiliul Judeţean 2008
Reparaţii capitale exterioare Biserica Consiliul local și
Ortodoxa Consiliul Judeţean 2009
CONSILIUL LOCAL Consolidare și extindere sediul
Grădiştea Primăriei Consiliul local Unic aplicant 2008-2009
Grădiştea Reabilitare şcoala și gradiniţă sat Buget de stat Buget
Maraloiu local Unic aplicant 2008

Rol în proiect
(unic aplicant,
partener
lider/partener)
Buget de stat Buget

Reabilitare şcoală și gradiniţă Ibrianu local Unic aplicant 2008
Reabilitare şcoala și gradiniţă sat Buget de stat Buget
Grădiştea de Jos local Unic aplicant 2008
Instalaţie de încălzire la şcoala și Consiliul local și
gradiniţa Ibrianu Consiliul Judeţean Partener 2009
CONSILIUL LOCAL Amenajare Sediu Administraţie
Gropeni
Gropeni Primărie Consiliul local Unic aplicant 2009
Reabilitare iluminat public Însurăţei Consiliul local Partener Lider 2005
Modernizare zonă Centrală Consiliul local Partener Lider 2006
Consiliul local și Partener Lider
Reabilitare iluminat public Lacul Rezii Consiliul Judeţean 2007
Consiliul local și Partener Lider
CONSILIUL LOCAL Reabilitare Cămin cultural Lacu Rezii Consiliul Judeţean 2007
Însurăţei
Însurăţei Consiliul local și Partener Lider
Modernizare stadion Consiliul Judeţean 2007
Îmbrăcăminţi asfalt Consiliul local Partener Lider 2008
Pietruire străzi Consiliul local Partener Lider 2005-2008
Consiliul local și
Centru de informare al cetăţeanului Consiliul Judeţean Partener 2005

Rol în proiect
(unic aplicant,
partener
lider/partener)
Reabilitare Consiliul Localadire Cămin Consiliul local și

Cultural Consiliul Judeţean Unic aplicant 2007
CONSILIUL LOCAL
Jirlău Extindere și modernizare reţea de
Jirlău
alimentare cu apă OG 7 - Buget Unic aplicant 2008-2009
Extindere sediu Primărie Consiliul local Unic aplicant 2008
Finalizare extindere reţea de
alimentare cu apă potabilă și construire
bazin rezervor în localitatea Cuza-Vodă Unic aplicant 2008
Reabilitare Cămin Cultural în localitatea
Cuza-Vodă Unic aplicant 2008
Reabilitare și consolidare Şcoala de
CONSILIUL LOCAL
Stăncuţa Arte și Meserii Stăncuţa Unic aplicant 2008
Stancuţa
Reabilitare și extindere sediu primarie
Stăncuţa Unic aplicant 2008
Reabilitare Consiliul Localadire
gradiniţa de copii Cuza-Vodă Unic aplicant 2008
Construire castel de apă cu bazin
colector în localitatea Stăncuţa Unic aplicant 2008

Siliştea Alimentare cu apă în sistem centralizat Guvernul României
Siliştea
al localităţilor Siliştea și Martaceşti OG7-2006 Unic aplicant 2009

Rol în proiect
(unic aplicant,
partener
lider/partener)
Construire sală de educaţie fizică

şcolară CNO Unic aplicant 2009
CONSILIUL LOCAL
Cireşu
Cireşu Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul
CONSILIUL LOCAL Reabilitare Şcoala Ciocile I-VIII Banca Mondială Partener 2008
Ciocile Modernizare DC 197 HG 577/1997 Unic aplicant 2006
Reabilitare iluminat public Consiliul local Unic aplicant 2006
Pietruit străzi comunale Consiliul local Unic aplicant 2008
Ciocile
Completare lămpi iluminat public Consiliul local Unic aplicant 2008
Ecologizare platformă gunoi Consiliul local Unic aplicant 2009
Înfiinţare CDI Partener 2008
Împădurit Program Naţional Unic aplicant 7/20/2009
Reabilitare parţială a şcolii Chichineţu Rezervă bugetară Partener 2006
Reabilitare Iluminat public Consiliul local Unic aplicant 2007
Completare iluminat public Consiliul local Unic aplicant 2009
Ciocile, sat
Pietruire DC 26 - parţial Consiliul local Unic aplicant 2008
Chichinetu
Pietruire Străzi în localitate Consiliul local Unic aplicant 2008
Împadurire 8 ha Program Naţional Unic aplicant 2007-2009
Ecologizare platformă gunoi Consiliul local Unic aplicant 2009
Ciocile, sat Completare iluminat public Consiliul local 2007
Chioibasesti Ecologizat platformă Consiliul local 2009

Rol în proiect
(unic aplicant,
partener
lider/partener)
Împădurit 8 ha Consiliul local 2008-2009

Reabilitare Şcoala cu Consiliul Local I- Consiliul local și
IV sponsorizare Unic aplicant 2006
Consiliul local și
Construire Consiliul Local gradiniţă sponsorizare Unic aplicant 2006
Consiliul local și
Ciocile, sat Odăieni
Alimentare cu apa Şcoala și Gradiniţă sponsorizare Unic aplicant 2006
Pietruire DC 28-DC 54 Consiliul local Unic aplicant 2007
Ecologizare platformă Consiliul local Unic aplicant 2009
Reabilitare iluminat public Consiliul local Unic aplicant 2007
Împădurire3 ha Program Naţional Unic aplicant 2007-2009

TABEL 2. PROIECTE TEH7ICE DESFĂșURATE SAU Î7 CURS DE DESFĂȘURARE DE CĂTRE CO7SILIILE LOCALE DI7
JUDEȚUL BRĂILA
Consiliul Local
Rol în proiect
Localitatea Tip proiect / Obiectivul de investiţii Sursa de finanţare Anul realizării
Construcţii/Înfiinţare sediu Consiliul local Unic aplicant 2009

CONSILIUL LOCAL Surdila - administrativ
Surdila - Găiseanca Găiseanca Reabilitări/Reparaţii, Modernizări Consiliul local Unic aplicant 2009
pictură Biserică
CONSILIUL LOCAL Înfiinţare sistem de alimentare cu apă HG 577 Partener
Maraşu
Maraşu Modernizare DC 62 HG 577 Unic aplicant
Construcţia unui sistem centralizat de Guvernul României Unic aplicant 2007-2009
canalizare a apei faza I
Extindere și modernizare Dispensar Consiliul Judeţean 2009-2010
Medical în Maxineni Brăila, Consiliul local
CONSILIUL LOCAL Extindere și modernizare Şcoala cu POR - în evaluare 2009-2011
Maxineni
Maxineni clasele I-VIII Corbu-Nou
Construire Cămin Cultural în Ministerul Culturii Partener 2010-2011
localitatea Maxineni
Construire Stadion în Comuna Guvernul României Unic aplicant 2010-2011
Maxineni
Canalizare în sistem centralizat Ord. 7 + Consiliul 2006-2009
CONSILIUL LOCAL local
Mircea-Vodă
Mircea-Vodă Reabilitare și extindere dispensar Consiliul local + CJ 2009
Parc Deduleşti Consiliul local 2009

Consiliul Local
Rol în proiect
CONSILIUL LOCAL Sistematizare centru civic Consiliul local Aplicant 2009

Movila Miresii
Movila Miresii Asfaltare DC 47 E81 d Cugetul de Stat Partener 2009
CONSILIUL LOCAL Extindere capacitate apă sat Racoviţa OG 7/2006 2009
Racoviţa
Racoviţa
Reabilitare și asfaltare DC 51 Buhet Stat HGR577 Partener lider 2010
Reabilitare Dispensar CJ Brăila Partener lider 2010
CONSILIUL LOCAL
Rîmnicelu Extindere şcoală Constantineşti Consiliul local Partener lider 2010
Rîmnicelu
Stadion Comunal Gip 1 Buget de Stat - OG Partener lider 2010
7/2006
CONSILIUL LOCAL Reabilitare Dispensar Uman
Romanu
Romanu Reabilitare sistem alimentare cu apă
Pietruire DC 29 Colţea Pribeagu OG577
Construire Sală de Sport la Şcoala Compania Naţională
CONSILIUL LOCAL Generală I-VIII Roşiori de Investiţii
Roşiori
Roşiori
Construire Cămin Cultural în sat Compania Naţională
Colţea de Investiţii
CONSILIUL LOCAL Salcia Alimentare cu apă satele Salcia Tudor OGR 7/2007 Partener lider 2010
Salcia Tudor
Tudor și Ariceu
Modernizare infrastructura de bază FEADR Măsura 322 Partener lider 2012
prin înfiinţare reţea de canalizare
Reabilitare DC 195 și străzi comunale FEADR Măsura 322 Partener lider 2011
în satele Salcia Tudor și Gulianca

Consiliul Local
Rol în proiect
Renovare modernizare și dotare FEADR Măsura 322 Partener lider 2010

Cămin Cultural Cuza Vodă
Înfiinţare centru pentru îngrijire copii FEADR Măsura 322 Partener lider 2011
AFTERSCHOOL în comuna Salcia
Tudor
Renovare și modernizare dispensar în Consiliul local și Partener lider 2010
satul Salcia Tudor și Cuza Vodă Consiliul judeţean
Îmbunătăţirea calităţii mediului prin Ministerul mediului și Partener lider 2010
înfiinţare spaţii verzi în sat Ariciu dezvoltării durabile,
consiliul local
Sistem de încălzire cu lemne la şcoala Consiliul local și Partener lider 2010
generală Olăneasca Consiliul judeţean
Reparare pod pe DJ 202 KM 0+700 UE PHARE Consiliul 2009
peste râul Buzău Judeţean
CONSILIUL LOCAL Alimentare cu apă satele Salcia Tudor HG 577/2006 Guvernul 2010
Scortaru Nou
Scortaru Nou și Ariceu Romaniei
Dispensar medical Bugetul Local Consiliul local 2009
Şcoala cu clasele I-VIII Scortarul Nou Banca Mondiala 2010-2012
Alimentare cu apă a Comunei Surdila OUG 7/2006 Unic aplicant 2009
CONSILIUL LOCAL Greci, satele Surdila Greci, Brateşu
Surdila Greci
Surdila Greci Vechi, Făurei Sat și Horia
CONSILIUL LOCAL Reabilitare blocuri locuinţe FRDS Partener 2009
Suteşti
Suteşti

Consiliul Local
Rol în proiect
CONSILIUL LOCAL Înfiinţare reţea de alimenatare cu SC Distrigaz Partener In derulare

Tichileşti
Tichileşti gaze naturale SA+Consiliul local
CONSILIUL LOCAL Tudor Tudor Construire stadion comunal Consiliul Partener
Vladimirescu Vladimirescu local+OG7/200
CONSILIUL LOCAL Reabilitare clădire Primarie Tufeşti Consiliul local Unic aplicant 2009
Tufeşti
Tufeşti
Alimentare cu apă în localitatea PHARE 2006 și Unic aplicant 2009
CONSILIUL LOCAL Traian Traian
Traian Consiliul local
Reabilitare Cămin Cultural Jugureanu
Reabilitare drum comunal DC 29
CONSILIUL LOCAL Ulmu Ulmu
Construcţie gradiniţa copii Mohreanu
Centru social de zi
CONSILIUL LOCAL Înfiinţare alimentare cu apă OG 7/2006 Unic aplicant 2009
Unirea
Unirea
CONSILIUL LOCAL Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul
Vădeni
Vădeni
CONSILIUL LOCAL Înfiinţare teren de sport în satul OUG 7/2006 Unic aplicant 2010
Victoria
Victoria Mihai Bravu
Aducţiune cu apă Fonduri Partener unic 2009
CONSILIUL LOCAL Viziru Viziru guvernamentale+Con
siliul local
CONSILIUL LOCAL Vişani Vişani Pod peste raul Buzău OUG 7/2006 2006

Consiliul Local
Rol în proiect
Reparaţii capitale Biserica Sf Nicolae Buge 2009

local+contributii+don
atii
CONSILIUL LOCAL Alimentare cu apă HG 577 Unic aplicant 2010
Zăvoaia
Zăvoaia
Reabilitarea și dotarea cu echipament FEDR, buget de stat, Unic aplicant 2009-2011
CONSILIUL LOCAL specific a corpurilor d,e și f ale Consiliul local
Municipiul Brăila centrului de asistenţă paleativă
Municipiul Brăila
Sfânta Măria Brăila
Modernizarea b-dului Dorobanţi din FEDR, buget de stat, Unic aplicant 2009-2012
municipiul Brăila Consiliul local
Reabilitarea și modernizarea străzii FEDR, buget de stat, Unic aplicant 2009-2012
Grivita în Municipiul Brăila Consiliul local
Reabilitare și modernizare Şcoală cu FEDR, buget de stat, Unic aplicant 2009-2011
clasele I - VIII nr. 17 "Ecaterina Consiliul local
Teodoroiu"
Consolidarea și reabilitarea grupului FEDR, buget de stat, Unic aplicant 2009-2011
şcolar "Grigore Moisil" Consiliul local
Consolidarea capacităţii FSE, buget de stat, Unic aplicant 2009-2010
administrative prin programe de Consiliul local
instruire la nivelul unităţii
administrative teritoriale Brăila

Consiliul Local
Rol în proiect
Implementarea serviciilor on-line FEDR, buget de stat, Unic aplicant 2009-2010

către cetăţeni și automatizarea Consiliul local
fluxurilor de lucru interne, soluţii de
e-administratie
Centrul social multifuncţional pentru FRDS, buget de stat, Unic aplicant 2008-2010
comunitatea de romi din cartierul Consiliul local
lacu dulce Brăila
Viabilizare teren legea 15/2003, aleea Consiliul local Unic aplicant 2009
mecanizatorilor zona judeţ sud
Viabilizare teren Brăiliţa, et.2 anl Consiliul local Unic aplicant 2009
Reabilitare, amenajare și buget de stat, Unic aplicant 2009
îmbunătăţirea calităţii mediului în Consiliul local
zona faleza dunării
Reabilitarea și modernizare reţele de Consiliul local Unic aplicant 2009-2010
apa - canalizare în municipiul Brăila
Construcţie staţie de epurare în ISPA-31,74% BEI - C.L.M. Brăila 2009-2010
Municipiul Brăila 17,35% B.S.- 50,91%
Modernizare reţele secundare de B.S. - 50% (conf. C.L.M. Brăila 2009
distribuţie energie termică prin Program termoficare
înlocuire cu conducte preizolate şi 2006 - 2015 Căldură
sistem de achiziţie date şi şi confort); B.L. - 50%
modernizare reţele termoficare

Consiliul Local
Rol în proiect
Modernizarea punctelor termice din B.S.-50% (conf. C.L.M. Brăila 2009

municipiul Brăila - automatizarea şi Program termoficare
monitorizarea a 27 pt-uri şi a 2006 - 2015 Căldură
dispeceratului şi confort); B.L. şiP.N.
2009 - 2010 -50%
Modernizarea cazanului 21 Surse proprii S.C. CET C.L.M. Brăila 2009
S.A. Brăila din care
prin P.N. -535.500 lei
Reabilitare Străzi: Primancei, Alunei, PHARE 2006 Unic aplicant 2009

Teilor
CONSILIUL LOCAL Ianca Ianca
Construire stadion Plopu Guvern Unic aplicant 2009
Construire sediu nou primărie Consiliul local Unic aplicant 2009
Reabilitarea sistemului de colectare și PHARE 2005 2009
transportare a deşeurilor și
extinderea sistemului de colectare
CONSILIUL LOCAL Făurei Făurei
selectivă
Reabilitarea sistemului de distribuţie PHARE 2006 2009
a apei potabile
Gospodaria de apă și reabilitarea OG 7/2006 Unic aplicant In derulare
CONSILIUL LOCAL Băraganul
sistemului de distribuire a apei
Baraganul
potabile "La Ghenu"
CONSILIUL LOCAL Alimentare cu apă potabilala Bereştii HG 577 2009
Berteştii de Jos
Berteştii de Jos de Jos, de Sus, Gura Calmaţui

Consiliul Local
Rol în proiect
Reabilitarea Drumurilor Consiliul local 2009

Bordei Verde
Bordei Verde
Cazasu
Cazasu
Dezoltare reţele gaze naturale sat Consiliul local Partener 2010-2013
Lacu Sărat Alte surse
Îmbunătăţirea reţelei publice de apă Consiliul local Aplicant 2010-2013
în sat Lacu Sărat
Centru social de zi sat Chişcani Consiliul local Aplicant 2010-2013
Modernizare și extindere Cămin Alte surse Partener 2010-2013
Cultural sat Lacu Sărat
CONSILIUL LOCAL Înfiinţare sistem de canalizare și Consiliul local Aplicant 2010-2013
Chişcani
Chişcani staţie epurare - etapa 2 sat Chişcani
Construcţie sistem de canalizare ape Consiliul local Partener 2010-2013
uzate Comuna Chişcani, Judeţul Brăila Alte surse
Îmbunătăţirea reţelei de drumuri de Consiliul local Aplicant 2010-2013
interes local comuna Chişcani, judeţul
Brăila
Îmbunătăţirea reţelei de alimentare Consiliul local Partener 2010-2013
cu apă și canalizare sat Vărsatura Alte surse
CONSILIUL LOCAL Alimentare cu apă a comunei HG 577/1997
Dudeşti
Dudeşti Dudeşti (faza de organizare a

Consiliul Local
Rol în proiect
licitaţiei)
Frecăţei
Frecăţei
Galbenu
Galbenu
CONSILIUL LOCAL Consolidare dispensar uman 2009
Gemenele
Gemenele
Construire Gradiniţă Consiliul local Unic aplicant 2008
Alimentare cu apă sat Ibrianiu și OG7/2006 Unic aplicant 2009
CONSILIUL LOCAL
Gradiştea Maraloiu
Gradistea
Amenajarea și protejarea izlazului Consiliul local și Partener 2009
comunal Consiliul Judeţean
Amenajare Cimitir Comunal Consiliul local Unic aplicant 2011
CONSILIUL LOCAL
Gropeni Amenajare Bază Sportivă Consiliul local Unic aplicant 2010
Gropeni
Canalizare și tratare ape reziduale Consiliul local Unic aplicant 2010
Management deseuri Phare 2005 Partener lider 2009
Asfaltare DC 21 HG 577 Partener lider 2009
CONSILIUL LOCAL
Însurăţei Pod peste CA1 Ord. 7 Partener lider 2009
Însurăţei
Reabilitare dispensar Consiliul local Partener lider 2009
Modernizare piaţă Consiliul local Partener lider 2009
Amenajare teren fotbal+bază Consiliul local Unic aplicant 2009-2010
CONSILIUL LOCAL Jirlau Jirlău
sportivă

Consiliul Local
Rol în proiect
Dale, şanturi, trotuare Consiliul local Unic aplicant 2009-2010

Amenajare piaţă agroalimentară Consiliul local Unic aplicant 2009-2010
Extindere și modernizare Corp 2 Ministerul Educaţiei Unic aplicant 2008-2010
Şcoala de Arte și Meserii și Cercetării
Construire teren de sport Unic aplicant 2010
multifuncţionat în loc. Stancuţa
Înfiinţarea reţelei publice de apă Unic aplicant 2012
CONSILIUL LOCAL uzată și staţie de epurare în loc.
Stăncuta
Stăncuta Stancuţa
Reabilitarea și asfaltarea drumului de Unic aplicant 2009
interes local SC 15 Stancuţa-Stanca-
Polizeşti km 0+000-km 6,114
Amenajare parcuri în comuna Siliştea Ministerul Mediului
satele Siliştea, Martaceşti, Muchea,
CONSILIUL LOCAL Cotu-Lung, judeţul Brăila
Siliştea
Siliştea Reabilitare dispensar uman Siliştea Cofinantare Consiliul
local Siliştea+CJ
Brăila
Înfiinţare sistem de alimentare cu apă FEADR Partener lider În curs de evaluare
în satele Cireşu, Batogu, Scarlateşti și
Vultureşti, Înfiinţare sistem de
CONSILIUL LOCAL Cireşu Cireşu
canalizare în satele Cireşu, Batogu,
Scărlaţeşti, Centru social îngrijire
bătrâni, protejare monument istoric

Consiliul Local
Rol în proiect
Ciocile Sistem alimentare cu apă HG 577/1997 Unic aplicant 2009

Ciocile, sat Alimentare cu apă a localităţii HG 577/1997 Unic aplicant 2009-2010
Chichinetu Pietruire străzi în localitate Consiliul local Unic aplicant 2009
CONSILIUL LOCAL
Ciocile, sat Pietruire străzi Consiliul local 2009
Ciocile
Chioibăsesti
Ciocile, sat Optimizarea reţelei energiei electrice Consiliul local 2010
Odăieni Construire grup sanitar Consiliul local 2010

Tabel 3. STUDII TEH7ICE ELABORATE SAU Î7 CURS DE ELABORARE PE7TRU REALIZAREA U7OR OBIECTIVE DE
I7TERES
Tip studiu tehnic Obiectivul/Titlul studiului Valoarea Finalizat la data de:

Consiliul Local Localitatea
investiţiei
Studiu de Fezabilitate Prima înfiinţare canalizare+staţie de 2,000,000 € 01.06.2009
epurare
Studiu de Fezabilitate Prima înfiinţare gradiniţă 150,000 € 01.05.2009
Studiu de Fezabilitate Înfiinţare terenuri de sport ( 1 stadion + 2 50,000 € 01.06.2009
CONSILIUL LOCAL ministadionane )
Memoriu Justificativ Dotare Cămin Cultural ( conservarea 90,000 € 01.06.2009
patrimoniului)
Studiu de Fezabilitate Reconstrucţia ecologică a terenurilor 150,000 € 01.09.2009
degradate
Studiu Fezabilitate Înfiinţare Sistem de alimentare cu apă 6,000,000 lei 01.06.2009
CONSILIUL LOCAL
Marasu
Marasu Proiect Tehnic Înfiinţare Sistem de alimentare cu apă 6,000,000 lei în desfășurare
Studiu de Fezabilitate Parc nou în localitatea Maxineni și în 1.400.000 15.09.2009

localitatea Corbu-Nou
Documentaţie DALI Modernizare DC 1 și DC 56 În desfășurare
CONSILIUL LOCAL
Maxineni Studiu de Fezabilitate Construire Stadion Comunal 700,000 01.08.2009
Maxineni
Studiu de Împadurire terenuri degradate 1,900,000 În desfășurare
Fezabilitate+Proiect
Tehnic


investiţiei
Mircea-Vodă Studiu Îmbunătăţirea calităţii mediului prin 400,000
Fezabilitate+Proiect reabilitare parc
Tehnic
CONSILIUL LOCAL Studiu Fezabilitate Construire Teren de sport multifuncţional 900,000 2010
Mircea-Vodă
Studiu Reabilitare și extindere Şcoală Generală 1,100,000 2011
Fezabilitate+Proiect cu clasele V-VIII Mircea-Vodă
Tehnic
Studiu Fezabilitate Modernizare staţie de epurare 12 mld 2005
CONSILIUL LOCAL
Movila Miresii Proiect Reabilitare şcoală cu clasele V-VIII Movila 15 mld 2009
Movila Miresii
Miresii
Racoviţa
Racoviţa
FEADR 322 - cerere Reţea canalizare și statie de epurare în 10,500,000 2010
depusă satele Rîmnicelu și Constantineşti, Centru
CONSILIUL LOCAL îngrijire batrâni și dotare Cămin Cultural
Rîmnicelu
Rîmnicelu
POR - cerere depusă și Reabilitare Şcoala Rîmnicelu 4,090,000 2010
aprobată
Romanu
Romanu
CONSILIUL LOCAL Extindere sediu Primaria Studiu de fezabilitate 14 000 2010
Roşiori
Roşiori Roşiori
CONSILIUL LOCAL Studiu de fezabilitate și Implementare sistem de management 226687 2013
Salcia Tudor
Salcia Tudor Proiect tehnic deşeuri rurale


investiţiei
Studiu Proiect Integrat ce vizează modernizarea 936,942 lei În curs de evaluare
Fezabilitate+Proiect drumurilor comunale precum și 312.033 Euro
Scortaru Nou Tehnic+DALI reabilitarea și modernizarea căminului
cultural
CONSILIUL LOCAL Studiu Bază sportivă multiduncţională pe tip II 699640 În desfășurare
Scortaru Nou Scortaru Nou Fezabilitate+Proiect
Tehnic+SG
Studiu Alimentarea cu apă a Comunei Scortaru 1251051 În stadiu de licitaţie
Scortaru Nou Fezabilitate+Proiect Nou şi a satelor componente
Tehnic+DE
Scortaru Nou Proiect Tehnic+DE Reabilitare corp 2 primărie 14.500 Euro În curs de elaborare
Scortaru Nou Proiect Tehnic+DE Reabilitare cămin cultural Sihleanu 14.650 Euro În curs de elaborare
Studiu Fezabilitate Înfiinţare distribuţie de gaze naturale în 4,724,640 lei 2006
comuna Surdila Greci, judeţul Brăila
CONSILIUL LOCAL
Surdila Greci
Surdila Greci
Studiu Geo Înfiinţare bază sportivă în localitatea 787,440 2008
Surdila Greci
Studiu Parc Comunal 5 mid
CONSILIUL LOCAL
Suteşti Fezabilitate+Proiect
Suteşti
Tehnic
Studiu Înfiinţare spaţii verzi zona blocuri 3mld
Tehnic


investiţiei
Studiu Înfiinţare sistem canalizare, Reabilitare 2,5 mil Euro
Fezabilitate+Proiect reţea distributie apă potabilă
Tehnic
CONSILIUL LOCAL Studiu Fezabilitate Reţea de canalizare menajera și statie de 19,040 30.05.2009
Tichileşti
Tichileşti epurare
Studiu Modernizare cămin cultural Comaneasca depus PI pe 31.07.2009
Fezabilitate+Proiect masura 322
Tehnic
CONSILIUL LOCAL
Tudor Vladimirescu Studiu Fezabilitate Asfaltare Drumuri Comunale 2.500.000 euro
Tudor Vladimirescu
Studiu Fezabilitate Şcoala generală Scortaru Vechi 1,000,000 lei 2008
Studiu Fezabilitate Gradiniţa Scortaru Vechi 500,000 lei 2008
Studiu Fezabilitate Gradiniţa Tudor Vladimirescu 500,000 lei 2008
Studiu Sală de Sport 2,500,000 2010
Tehnic
Studiu Reabilitare Corpnr. 2 Şcoala Nr. 1 300,000 2010
CONSILIUL LOCAL Tehnic
Tufeşti
Tufeşti Studiu Reabilitare Gradiniţă nr. 1 Tufeşti 400,000 2010
Tehnic
Studiu Reabilitare Dispensar comunal 300,000 2010
Tehnic


investiţiei
Teren de sport în Activităţi sportive 700.000 ron 2011
CONSILIUL LOCAL localitatea Urleasea
Traian
Traian Sala de sport în Activităţi sportive 1.000.000 ron 2011
localitatea traian
Ulmu
Ulmu
Studiu Fezabilitate Construire stadion Comunal tip 1 711,540.00 2008
Studiu Fezabilitate Înfiinţare reţea canalizare și statie de 9,310,040.00 2009
CONSILIUL LOCAL epurare
Unirea
Unirea Studiu Fezabilitate Extindere alimentare cu apă 1,005,000.00 2009
Studiu de prefezabilitate Înfiinţare incinerator pentru resturi 1,559,000.00 2009
animale
Vădeni
Vădeni
CONSILIUL LOCAL Proiect Tehnic Înfiinţare teren de sport în satul Mihai 926 2008-2009
Victoria Bravu
Victoria
Proiect Tehnic Extindere aducţiune cu apă 25.000.000 2013
CONSILIUL LOCAL
Viziru Euro
Viziru
Proiect Tehnic Înfiinţare canalizare 2013
Proiect Tehnic Reabilitare și modernizare dispensar 500,000 2009
uman
CONSILIUL LOCAL
Vişani Proiect Tehnic Reabilitare drumuri în comunitatea de 135.000 euro 2010
Vişani
rromi și centru social multifunctional
CONSILIUL LOCAL Zăvoaia Studiu Fezabilitate Amenajare parc 456.274,17 ron


investiţiei
Studiu Fezabilitate Realizare împădurire
Studiu Fezabilitate Realizarea sistemului de canalizare 10.321.569 ron
Studiu Fezabilitate Realizare staţie de epurare 2.612.456 ron
Documentaţie de avizare Şcoală nr.24/ "Reabilitarea Scolii cu 3,443,805 lei 19.08.2009
CONSILIUL LOCAL a lucrărilor de intervenţii clasele I - VIII, nr. 24"
Municipiul Brăila și proiect tehnic
Municipiul Brăila
Documentaţie de avizare Liceul cu Program Sportiv/ "Reparaţii 2,807,640 lei 16.07.2009

a lucrărilor de intervenţii capitale la Liceul cu Program Sportiv"
și proiect tehnic
Documentaţie de avizare Şcoală nr. 18, Mihu Dragomir/ 4,174,782 lei 13.05.2009
a lucrărilor de intervenţii "Reabilitarea Şcolii cu clasele I - VIII nr.
și proiect tehnic 18, Mihu Dragomir"
Documentaţie de avizare Şcoală cu clasele I - VIII Vlaicu Vodă/" 4,846,513 lei 22.05.2009
a lucrărilor de intervenţii Extindere pe verticală (mansardare)
Şcoală cu clasele I - VIII Vlaicu Vodă"
Documentaţie de avizare Şcoală cu clasele I - VIII Sfanţul Andrei/ 3,556,702 lei 29.07.2009
a lucrărilor de intervenţii "Reabilitare clădire Şcoală cu clasele I -
VIII Sfanţul Andrei"
Documentaţie de avizare Liceul theoretic "Panait 5,622,724 lei 13.08.2009
a lucrărilor de intervenţii Cerna'V'Reabilitare corp A, B, C și D Liceul
theoretic Panait Cerna"


investiţiei
Documentaţie de avizare Şcoală cu clasele I - VIII "Ion Creangă"/ 4,278,207 lei 13.05.2009
a lucrărilor de intervenţii "Extindere pe verticală Şcoală cu clasele I
- VIII Ion Creangă"
Documentaţie de avizare Parc Monument/ "Reabilitare și 8,746,500 lei 26.06.2009
a lucrărilor de intervenţii modernizare Parc Monument"
Documentaţie de avizare Cămin persoane vârstnice Sfinţii Petru și 2,456,540 lei 01.09.2009
a lucrărilor de intervenţii Pavel/ "Reabilitare și modernizare anexa
și proiect tehnic Cămin persoane vârstnice Sfinţii Petru și
Pavel strada Zambilelor, nr. 2"
Studiu de fezabilitate Camin persoane vârstnice Lacu Sărat/ 2,045,940 lei 07.08.2009
"Reabilitarea sistemului de producere a
energiei termice prin utilizarea surselor
de energie regenerabila la Căminul de
persoane vârstnice Lacu Sărat Brăila"
Studiu de fezabilitate Colonia de la KM 10/ "Preluarea apelor 464,440 lei 2007

uzate de la km 10"
Documentaţie de avizare Colegiul National Nicolae Balcescu/ In curs de elaborare
a lucrărilor de intervenţii "Consolidarea reabilitarea și extindere
corp C Colegiul National Nicolae
Balcescu"


investiţiei
Documentaţie de avizare Casa Petre Ştefănescu Goanga/ În curs de elaborare
a lucrărilor de intervenţii "Reabilitarea Casei Petre Ştefănescu
Goanga"
Documentaţie de avizare "Reabilitare zona promenade între Calea În curs de elaborare
a lucrărilor de intervenţii Călăraşilor și faleza Dunării"
Documentaţie de avizare "Sistem integrat de supraveghere în În curs de elaborare

a lucrărilor de intervenţii vederea creşterii siguranţei cetăţeanului"
și expertiză tehnică
Documentaţie de avizare Şcoala Alecsandru Ioan Cuza/ "Extindere În curs de elaborare

a lucrărilor de intervenţii clădire cu destinaţia "after school" și
și expertiză tehnică modernizare scoală pentru instituţia de
învăţământ Şcoală cu clasele I - VIII A. I.
Cuza"
Documentaţie de avizare Liceul economic Ion Ghica/ "Consolidarea În curs de elaborare
a lucrărilor de intervenţii și reabilitarea corpurilor D și E Colegiul
Economic Ion Ghica"
Documentaţie de avizare Strada Calea Galaţi/" Modernizarea și În curs de elaborare

a lucrărilor de intervenţii reabilitarea străzii Calea Galaţi din
Municipiul Brăila pe tronsonul cuprins
intre b-dul Dorobanţi și str. Mircea
Malaeru colt cu str. Costache Negruzzi"


investiţiei
Documentaţie de avizare Calea călăraşilor/ "Modernizarea și In curs de elaborare
a lucrărilor de intervenţii reabilitarea străzii Calea Călăraşilor din
Municipiul Brail ape tronsonul cuprins
între b-dul Dorobanţi și b-dul
Independenţei"
Studiu de fezabilitate Locuinţe pentru tineri - Lacu Dulce 2009
Studiu de fezabilitate, Intersecţie şoseaua de centura cu 1271,89 mii lei 2009-2010
Proiect ethnic, Detalii de şoseaua Buzăului
execuţie
Studiu de fezabilitate, Intersecţie şoseaua de centura cu Calea 1680,12 mii lei 2009-2010
Proiect ethnic, Detalii de Călăraşilor
execuţie
Studiu de fezabilitate Extindere Parc Lacu Dulce 4043,60 mii lei 2009
Studiu de fezabilitate, Amenajare locuinţe sociale şoseaua 10.725,23 mii 2008
Proiect tehnic, Detalii de Rîmnicu Sărat, nr. 115 lei
execuţie
Studiu de fezabilitate Reabilitarea și modernizarea sistemului 31.493.129 2007-2013
de alimentare cu apă și canalizare în Euro
judeţul Brăila
Studii de fezabilitate şi Studiu şi proiecte tehnice privind sursa Surse proprii 2009
proiecte tehnice nouă de căldura S.C. CET
S.A., B.L. şi
alte surse
100.000 lei


investiţiei
Studiu de fezabilitate Modernizare iluminat public în Municipiul 100,000 lei 2009
Brăila
Proiect tip Ministerul Construire Cămin Cultural sat Plopu 700,000 lei
CONSILIUL LOCAL Culturii
Ianca
Ianca
Studiu Fezabilitate Dezvoltare integrată a oraşului Ianca 73.500.000 leo 2009
Studiu Fezabilitate Parc de Agrement în orasul Făurei 1,064,210 01.03.2011
Studiu Fezabilitate Modernizare și reabilitare staţie de 900,000
epurare Făurei
Studiu Fezabilitate Reabilitarea, modernizarea și echiparea 820242 15.12.2010
CONSILIUL LOCAL
Făurei Atelierului şcolar din cadrul Grupului
Făurei
Şcolar George Volsau Făurei
Studiu Fezabilitate Extinderea reţelei electrice în localitatea 238143 mii lei In desfășurare
Făurei
Proiect DALI, Studiu Reabilitare, consolidare și Modernizare 17950,50 euro In curs de elaborare
geotehnic, Topografic, Cămin cultural
CONSILIUL LOCAL Expertiză tehnică,
Baraganul
Baraganul energetică, Analiza cost
beneficiu
Expertiza tehnică pentru Reabilitare Drumuri Comunale 5209 euro În curs de elaborare
Reabilitarea Drumurilor
comunale


investiţiei
Proiectare și estimarea Reabilitare Drumuri Comunale 14139 euro In curs de elaborare
costurilor pentru
reabilitarea Drumurilor
Comunale
Studiu Fezabilitate SF Cămin cultural Berteştii de Jos 20,000
CONSILIUL LOCAL Studiu Fezabilitate SF Cămin cultural Gura Calmaţui 25,000
Berteştii de Jos
Berteştii de Jos Studiu Fezabilitate Alimentare cu apă potabilă - Spiru Haret 30,000
Studiu Fezabilitate Amenajare parc - locuri de joacă pentru 700,000 lei 01.09.2009
copii localitatea B Verde
CONSILIUL LOCAL
Bordei Verde Studiu Fezabilitate Reabilitare Cămin Cultural Ciscoteanca 300,000 lei 01.08.2009
Bordei Verde
Studiu Fezabilitate Încălzire termică Şcoala Gabrielescu 110.00 lei 01.11.2009

Ridicare topo+studiu geo Reabilitare/asfaltare străzi 6,768,975 lei 01.01.2009
Studiu Fezabilitate piatra Piaţă desfacere produse 99,900 lei 01.08.2009

desfacere produse în aer
CONSILIUL LOCAL
Cazasu
Cazasu
Studiu Fezabilitate Spaţiu recreere și spaţii verzi 108,300 lei 01.08.2009
Ridicare topo Extindere intravilan plan cadastru 54,600 lei 01.08.2009
Studiu tehnic Strategia de dezvoltare durabilă a 30,000 lei In desfășurare
comunei Cazasu
Chişcani Studiu Dezvoltare reţele gaze naturale sat Lacu 2318 mii lei 2013
CONSILIUL LOCAL
Fezabilitate+Proiect Sărat
Chişcani
Tehnic


investiţiei
Studiu Fezabilitate Îmbunătăţirea reţelei publice de apă în 588,000 2013
sat lacu Sărat
Studiu Fezabilitate Centru social de zi Chişcani 1,294,000 2013
Studiu Fezabilitate Modernizare și extindere Cămin Cultural 1,692,000 2013
sat Lacu Sărat
Studiu Fezabilitate Înfiinţare sistem de canalizare și statie 4,988,000 2013
epurare - etapa 2 sat Chişcani
Studiu Fezabilitate Construcţie sistem de canalizare ape 4,311,000 2013
uzate com. Chişcani, judeţul Brăila
Studiu Fezabilitate Îmbunătăţirea reţelei de drumuri de 9,542,000 2013
interes local comuna Chişcani, judeţul
Brăila
Studiu Fezabilitate Îmbunătăţirea reţelei de alimentare cu 3,829,000 2013
apă și canalizare sat Vărsătura
Studiu Fezabilitate Înfiinţare sistem de canalizare și staţie de 6,500,000 2008
CONSILIUL LOCAL Dudeşti
epurare
Dudeşti
Studiu Fezabilitate Construire sală de sport în satul Dudeşti 2,100,100 2007
Frecăţei
Frecăţei
CONSILIUL LOCAL Studiu Fezabilitate Îmbunătăţirea reţelei drumuri 2,500,000 2010
Galbenu
Galbenu Studiu Fezabilitate Construcţie Gradiniţă sat Z 500,000 2010
CONSILIUL LOCAL Construcţie sală de sport 400,000
Gemenele
Gemenele Realizat spaţii verzi 500,000
CONSILIUL LOCAL Grădiştea DALI Extindere Şcoala Gradiştea de Sus 2,063,620 lei 01.05.2009
Grădiştea Studiu Fezabilitate Reabilitare Şcoala Gradiştea de Sus 983,540 lei 01.05.2009


investiţiei
Studiu Fezabilitate Înfiinţare sistem de canalizare sat 5,102,817 lei 01.07.2009
Grădiştea
DALI Înfiinţare Şcoală After School sat Ibrianu 234,195 lei 01.07.2009
Studiu Fezabilitate Modernizare străzi 5,108,707 lei 01.07.2009

Modernizare Drumuri Comunale, 2,5 milioane Depus pt finanţare
CONSILIUL LOCAL Infrastructura centru de îngrijire bătrâni,
Gropeni Achiziţii costume naţionale
Gropeni
Alimentarea localităţii cu gaz metan 1.000.000 euro 31.12.2009
Studiu Fezabilitate Bloc de locuinţe ANL 2009
Studiu Fezabilitate Extindere canalizare 2009
Studiu Fezabilitate Spaţii verzi 2009
Studiu Fezabilitate Reabilitare termică a blocurilor 2009
CONSILIUL LOCAL Studiu Reabilitare şcoala I-VIII Însurăţei locaţia 1 2009
Însurăţei
Însurăţei Fezabilitate+Proiect
Tehnic
Studiu Reabilitare şcoala I-VIII Locaţia 2 2009
Tehnic
CONSILIUL LOCAL Studiu Fezabilitate Infrastructura de drumuri, asfaltare, 76,700 31.07.2009
Jirlău
Jirlău canalizare+staţie de epurare
Studiu Fezabilitate Extindere, consolidare și modernizare 25,000 2006
Gradiniţă
Studiu Fezabilitate Reabilitare termică corp 1 Şcoala de Arte 25,000 09.10.2007
și Meserii


investiţiei
Studiu Fezabilitate Înfiinţare distribuţie de gaze naturale 20,700 31.03.2005
Construire Cămin Cultural loc. Stăncuţa
Construirea a 2 parcuri în loc. Stăncuţa

CONSILIUL LOCAL
Stăncuţa
Stăncuţa Înfiinţarea sistemului de alimentare cu
apă potabilă în loc. Stanca
Înfiinţarea sistemului de alimentare cu
apă potabilă în loc. Polizeşti
Studiu Fezabilitate Înfiinţare bază sportivă 610,640 2009
CONSILIUL LOCAL Studiu Fezabilitate Asfaltare drumuri, reabilitare cămin 2,500,000 lei 2008
Siliştea
Siliştea cultural în comuna Siliştea, judeţul Brăila
Cireşu
Cireşu
CONSILIUL LOCAL Studiu Topo Reabilitare Cămin Cultural 2009
Ciocile Ciocile Studiu topo Modernizare Străzi comunale 3,3 km 2009
Studiu Geo Modernizare Străzi comunale 3,3 km 2009
Studiu Topo, SG, Proiect Reabilitare Şcoala cu clasele I-IV 9 mld 2009
Tehnic
CL Ciocile, sat
Chichinetu Studiu Topo, SG, Proiect Asezământ social de zi 11 mld 2009
Tehnic
SC,SG, Exp Asfaltare DC 26 30 mld 2009


investiţiei
Studiu Topo, SG, Studiu DC 26 60 mld 2009
Ciocile, sat
Fezabilitate expertiză
Chioibasesti
tehnică
Studiu Topo, Sg, Studiu Spaţiu verde
Fezabilitate
TABEL 4. PROIECTE PROPUSE PE7TRU REALIZARE DE CĂTRE CO7SILIILE LOCALE DI7 JUDEŢUL BRĂILA Î7
URMĂTORII CI7CI A7I
La ce se referă investiţia Proiect depus Valoare estimată

Consiliul Local Localitatea în parteneriat
?
Canalizare și statie de epurare NU 2,000,000 €
Prima Înfiinţare Gradiniţă DA 150,000 €
Înfiinţare terenuri de sport NU 50,000 €
CONSILIUL LOCAL Dotare Cămin cultural DA 90,000 €
Surdila - Găiseanca Reconstrucţie ecologică ( împădurire ) NU 150,000 €
Reabilitare dispensar NU 70,000 €
Reabilitare gradiniţă Filipesti NU 80,000 €
Pietruire străzi 140,000 €
CONSILIUL LOCAL Marasu Dezvoltarea transportului public de călători
Marasu Înfiinţarea Sistemului de Canalizare
Continuarea lucrărilor de pietruire străzi
Lucrări de asfaltare străzi și drumuri comunale
Construcţie cămin cultural în satul Tacău


?
Construcţie gradiniţă copii Maraşu
Realizarea unui centru de colectare și procesare a laptelui
Modernizarea sistemelor de alimentare cu apă în 240,000

localităţile Latinu, Corbu Nou și Maxineni
Parc nou în localitatea Corbu Nou, comuna Maxineni NU 800,000
Parc nou în localitatea Maxineni, comuna Maxineni NU 800,000
Asfaltare centre civice și străzi în localităţile Maxineni, NU 2,500,000

CONSILIUL LOCAL Corbu Nou, Latinu
Maxineni
Maxineni
Extindere sistem centralizat de canalizare în Maxineni - NU 4,000,000
Etapa II
Amenajare Campus Şcolar NU 4. 000. 000
Amenajare trotuare cu pavele pe străzile localităţii NU 1. 500. 000
Maxineni, Corbu Nou
Înfiinţare complex agroturistic în amenajarea piscicolă NU 500. 000
Maxineni
Extindere canalizare DA 4,000,000
CONSILIUL LOCAL Asfaltare Drum Comunal DA 6,000,000
Mircea-Vodă
Mircea-Vodă Sală Sport Şcoala Mircea-Vodă DA
Amenajare lac DA 7,000,000
CONSILIUL LOCAL Movila Movila Miresii Reţea canalizare comuna Movila Miresii NU 60 mld lei
Miresii Reţea distribuţie gaze Movila Mirestii NU 80 mld lei


?
Introducere în circuitul turistic DA
Lacul Sărat Movila Miresii DA
Reţele canalizare, staţie epurare, ape uzate și menajere, PNDR 2,5 mil €
CONSILIUL LOCAL Centru îngrijire bătrâni
Racoviţa
Racoviţa
Dotări Cămin Cultural Măsura 322 200 mil RON
CONSILIUL LOCAL Reţea alimentare gaze DA
Rîmnicelu
Rîmnicelu
Înfiinţarea unu parc de joaca pentru copii
CONSILIUL LOCAL Teren de sport în aer liber
Romanu
Romanu Proiect pentru introducerea gazelor
Proiect pentru canalizare
Extindere alimentare cu apă în satele Coltea, Florica, DA 35,000
Pribeagu
Canalizare DA
Construire gradiniţă sat Florica DA
CONSILIUL LOCAL Roşiori Roşiori Reparaţii și modernizare Cămine Culturale Roşiori și Sat DA
Florica
Construire Cabinet Medical în Sat Coltea DA
Construire parc în Localitatea Roşiori DA
Restaurare pictură interioară Biserica Roşiori DA
CONSILIUL LOCAL Salcia Alimentare cu apă a localităţilor Gulianca și Olăneasca NU 1,750,000
Salcia Tudor
Tudor
Înfiinţat perdele de protecţie pe terenuri degradate - 12, DA 1,300,000
96 ha


?
Înfiinţare parc comunal în satul Gulianca, Comuna Salcia NU 45,000
Tudor
CONSILIUL LOCAL Spaţii verzi NU 50,000
Scortaru Nou
Scorţaru Nou Colectarea selectivă NU 100,000
Proiect integrat privind infrastructura fizică de bază socială NU 12,947,421 lei
și conservarea moştenirii culturale în comuna Surdila Greci
CONSILIUL LOCAL Surdila
Surdila Greci
Greci Sală de sport, capacitate 150 locuri NU 850,000 lei
Aşezământ cultural de tip camin cultural în localitatea DA 1,653,624 lei
Surdila Greci
CONSILIUL LOCAL Suteşti Suteşti Reabilitare Stadion NU -
Reabilitare DC 9 HG 577
CONSILIUL LOCAL
Tichilesti Reţea de canalizare menajeră și staţie de epurare - 7460 mii lei
Tichilesti
CONSILIUL LOCAL Tudor Tudor Vladimirescu Proiect Integrat Măsura 322 NU 2.500.000 euro
Vladimirescu Reabilitare şcoala Generală Scortaru vechi 1,000,000 lei
Reabilitare gradiniţă Scortaru Vechi și Tudor Vladimirescu 500.000
500.000 lei
Reabilitare dispensar uman 300,000 lei
Înfiinţarea și amenajarea de parcuri pe lânga căminele 200,000 lei
culturale
Amenajarea și modernizarea spaţiilor verzi de pe ambele 700,000 lei
părti ale DN 22
Înfiinţarea unui parc cu stadion comunal închis 1,000,000 lei


?
Canalizare și statie de epurare 8,000,000 lei
Reţea canalizare 36 km DA 8.000.000 euro
CONSILIUL LOCAL Tufeşti Tufeşti Reţea gaze naturale 10 km DA 2.000.000 euro
Parc 5500 m² NU 600,000 lei
Alimentare cu apă Silistraru NU 2.500.000 ron
CONSILIUL LOCAL Traian Traian
Alimentare cu apă Căldăruşu NU 1.200.000 ron
Înfiinţare sistem canalizare
Construcţie Şcoală numărul 2 Ulmu
Extindere apă potabilă în Jugureanu
Reabilitări Drumuri Comunale
CONSILIUL LOCAL Ulmu Ulmu Parc Comunal Comuna Ulmu
Reţea distributie gaze
Teren de sport
Reabilitare Şcoala 1 Ulmu
Reabilitare Biserica Jugureanu
Proiect Integrat - Modernizare drumuri, Reabilitare cămin NU 2.500.000 euro
cultural și înfiinţare centru AFTERSCHOOL
CONSILIUL LOCAL Unirea Unirea
Reabilitare Drumuri Comunale NU 70.000 euro
Proiect Integrat la nivelul UAT Vădeni vizând modernizare 2.700.000 euro
CONSILIUL LOCAL
Vădeni DC 5 și străzi rurale, achiziţii de utilaje specifice
Vădeni
Extindere reţele electrice sat Vădeni 385.599 euro

Extindere reţele electrice sat Beldovinesti 315.137 euro


?
Extindere reţele electrice sat Pietroiu 237.900 euro
Înfiinţare reţele de canalizare și statie de epurare ape uzate DA 10.300.000 RON
CONSILIUL LOCAL
Victoria Modernizare și reabilitare a 10 km drum comunal NU 5.400.000 RON
Victoria
Sistem gestionare deşeuri DA 2.520.000 RON
Extindere aducţiune cu apă NU 25.000.000 Euro
CONSILIUL LOCAL Viziru Viziru
Înfiinţare canalizare NU
Canalizare și statii de epurare NU 5000
Construcţie drum DJ 203A - pod DN2 NU 2000
Consolidare mal râul Buzau - zona pod NU 1000
Reabilitare drumuri și străzi comunale NU 2000
CONSILIUL LOCAL Vişani Vişani
Dezvoltare tursim în mediul rural - sat Cîineni NU 500
Înfiinţare reţea distribuţie gaze naturale NU 5000
Reparaţie capitală sediu Primărie NU 700
Amenajare Bază sportivă NU 500
Amenajare parc 456.274,17 ron
CONSILIUL LOCAL Realizare împădurire
Zăvoaia
Zăvoaia Realizarea sistemului de canalizare 10.321.569 ron
Realizarea staţiei de epurare 2.612.456 ron
Reabilitare teatrul Maria Filotti NU Fac parte din Planul
integrat de dezvoltare
CONSILIUL LOCAL
Municipiul Brăila urbană ce cuprinde 9
Municipiul Brăila
proiecte individuale,
valoarea totală a planului


?
fiind de 85.965. 600 lei
Reabilitare pasaj pietonal platou piaţa independenţei NU
Reparaţii capitale pentru scoală cu clasele I - VIII nr. 31 NU -

"Mihai Viteazul"
Reparaţii capitale pentru unitatea şcolară și consolidarea, NU -
reabilitarea și extinderea pentru sala de sport a şcolii cu
clasele I - VIII "George Coşbuc"
Reparaţii capitale pentru liceul teoretic "Mihail Sebastian" NU -
Actualizarea strategiei de dezvoltare locală a municipiului NU 996,767.80 lei

Brăila
Amenajare cămin nefamilisti în cămin persoane vârstnice - -

Baldovinesti km 5
Amenajare locuinţe sociale şoseaua Rîmnicu Sărat nr. 115 -
Reabilitare clădiri neutilizate -

Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu DA Municipiul Brăila şi
apă şi canalizare în judeţul Brăila Staţiunea Lacu Sărat
31.493.129 Euro


?
Modernizare reţele secundare aferente punctelor termice NU 27.548.500 Euro

şi centralelor termice
Sursă nouă în cogenerare pentru asigurarea încălzirii NU 64.049.000 Euro

urbane
Modernizare reţele de transport agent termic NU 22.708.600 Euro
Modernizare pt-uri din municipiul Brăila - etapa III NU 5.738.910 Euro
Reabilitare cazan c22 NU 414.276 Euro

Extindere şi modernizare iluminat public în municipiul NU -
Brăila
Plan local de gestionare integrată a deşeurilor în municipiul NU 9.000 Euro

Brăila
Studiu de oportunitate privind dezvoltarea durabilă a NU 9.000 Euro

serviciului public comunitar de salubritate în municipiul
Brăila


?
Înfiinţare puncte de depozitare (deşeuri voluminoase, NU 90.000 Euro
deee) altele decât cele menajere sau periculoase
Centru de depozitare materiale inerte nepericuloase: - NU 23.310 Euro

studiu de fezabilitate
Colectare selectivă a deşeurilor stradale NU -
Platforma compost deşeuri vegetale NU 300.000 Euro
Adăpost pentru protecţia animalelor - (proiect tehnic şi NU 335.710 Euro

execuţie)
Revitalizarea transportului în comun de călători cu NU 228.750 Euro

troleibuzul
Achiziţionarea de autobuze de capacitate medie NU 2.098.680 Euro
Achiziţionare de autobuze de capacitate medie şi troleibuze NU 2.215.270 Euro


?
Studiu de fezabilitate, pe-de privind trecerea alimentării NU 18.650 Euro
staţiilor de redresare de la tensiunea de 6 kv la 20 de kv
inclusiv echipamentul electric de tensiune medie
Studiu de fezabilitate privind oportunitatea unei legături de NU 9.320 Euro

transport electric de călători între oraşele Brăila şi Galaţi cu
tramvaie sau troleibuze
Studii şi proiecte pentru implementarea unui sistem de NU 24.470 Euro

monitorizare electronică a transportului public local şi
modernizarea sistemului informaţional la interfaţa operator
- călător; pentru informarea dinamică şi în timp real a
publicului călător, atât în vehicule cât şi în staţii, precum şi
realizarea unui sistem electronic de afişare a itinerarului
Studiu de fezabilitate pentru extinderea reţelei de transport NU 1.860 Euro

în comun cu troleibuzul în localitatea Cazasu
Studiu de fezabilitate şi proiectare pentru modernizarea NU 2.790 Euro

aparatelor de cale şi a comenzii acestora la transportul
electric


?
Modernizarea staţiilor de redresare NU 773.010 Euro
Redmensionare reţele de distribuţie NU 32.640 Euro
Împietruire străzi NU 300,000
Asfaltare Drumui Comunale …. NU 25,000,000
CONSILIUL LOCAL Ianca Ianca
Construire Sala polivalentă DA 20,000,000
Extindere canalizare oraş Ianca NU 10,000,000
Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe 350,000
Reabilitare infrastructura stradală 5,000,000
Reabilitare și extindere reţea canalizare Fonduri 8,000,000
CONSILIUL LOCAL Făurei Făurei externe
Reabilitarea parcului cultural și extinderea suprafeţei de AFM 935,000
spaţiu verde prin amenajarea de parcuri noi
Programul de împădurire a terenurilor agricole degradate
Proiect Integrat la nivelul UAT Bărăganul vizând NU 2408875 euro

CONSILIUL LOCAL modernizare drumuri comunale, Dotare cămin cultural și
Bărăganul Achiziţie utilaje specifice
Bărăganul
Sistem centralizat de încălzire cu lemne și extindere grup DA 203,3 mii lei
sanitar la gradiniţa Nr. 1
Reabilitare și modernizare Dispensar medical DA 300 mii lei
CONSILIUL LOCAL Berteştii de Jos Alimentare cu apă potabilă - Spiru Haret 3,700,000
Berteştii de Jos Construcţie Cămin Cultural - Gura Călmaţui 700,000
Reabilitare Cămin Cultural Berteştii de Jos 200,000


?
Construcţie sală de sport Berteştii de Jos 1,500,000
Canalizare - toate satele 6,000,000
Modernizare DC 12 B Verde - Gabrielescu NU 4,800,000
CONSILIUL LOCAL Bordei
Bordei Verde Aducţiune gaze naturale NU 1,000,000
Verde
Modernizare stadion categoria C NU 300,000
Reabilitare stadion fotbal NU 1.190 mii
Amenajare spaţiu de recreere și spaţii verzi NU 308 mii
Amenajare piaţă de desfacere produse aer liber NU 440 mii
CONSILIUL LOCAL Cazasu Cazasu
Reabilitare Şcoala I-IV NU 740 mii
Extindere reţea electrică NU 740 mii
Asfaltare străzi 7 km NU 4.150 mii
CONSILIUL LOCAL Chişcani Dezvoltare reţele gaze naturale sat Lacu Sărat DA 2,318,000
Chişcani Îmbunătăţirea reţelei publice de apă în sat Lacu Sărat NU 588,000
Centru social de zi Chişcani NU 1,294,000

Modernizare și extindere cămin Cultural sat Lacu Sărat DA 1,692,000
Înfiinţare Sistem canalizare și statie de epurare - etapa 2 sat NU 4,988,000

Chişcani Constructie sistem de canalizare ape uzate com.
Chişcani, Judeţul Brăila
Constructia sistem de canalizare ape uzate com. Chişcani, DA 4,311,000

judeţul Brăila


?
Îmbunătăţirea reţelei de drumuri de interes local comuna NU 9,542,000
Chişcani, judeţul Brăila
Îmbunătăţirea reţelei de alimentare cu apă și canalizare sat DA 3,829,000
Vărsatura
Construire grădiniţa în satul Tătaru NU 2,500,000
Asfaltare drumuri comunale NU 7,000,000
Înfiinţare sistem de canalizare și staţie de epurare NU 6,500,000
CONSILIUL LOCAL
Dudeşti Construire sală de sport în satele Dudeşti și Tătaru NU 4,200,000
Dudeşti
Înfiinţare teren oină și construire vestiare la Scoală Tătaru NU 1,000,000
Înfiinţare spaţii verzi și parc de distracţie copii NU 1,000,000

Trei Gradiniţe 1,800,000
CONSILIUL LOCAL Două dispensare umane 1,200,000
Frecăţei
Frecăţei Reabilitare (consolidare) Cămine culturale 80,000
Construire 2 Cămine culturale 1,200,000
CONSILIUL LOCAL Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul
Galbenu
Galbenu
Modernizat (asfaltat) Drumuri comunale Masura 322 2,5 mil euro
Extindere alimentare cu apă sat Gavani
CONSILIUL LOCAL
Gemenele Realizat Spaţii verzi Sat Gavani
Gemenele
Reparaţii capitale interioare la Biserica Ortodoxă din
Gemenele


?
Amenajare centru civic … NU 5 miliarde de lei
Racordare reţea gaze naturale NU 30 miliarde lei
Canalizare sat Ibrianu+Maraloiu NU 15 miliarde lei
CONSILIUL LOCAL Sală de sport NU 7 miliarde lei
Grădistea
Grădiştea Dispensar medical NU 7 miliarde lei
Centru (ISU) Situaţii Urgenţă NU 10 miliarde lei
Cămin bătrâni (azil) NU 10 miliarde lei
Modernizare străzi comunale NU 15 miliarde lei
Extindere modernizare drumuri NU 150 miliarde
CONSILIUL LOCAL Extindere canalizare NU 100 miliarde
Gropeni
Gropeni Modernizare reţea electrică și iluminat public NU -
Investiţii în turism NU -
Aducţiune gaze
CONSILIUL LOCAL
Însurăţei Zonă de agrement
Însurăţei
Modernizare drumuri
Asfaltare drumuri comunale, canalizare pluvială, canalizare NU 5 miliarde euro
CONSILIUL LOCAL Jirlău Jirlău menajeră+staţie de epurare
Modernizare reţea alimentare cu apă, înfiinţare reţea NU 1 mil ron
sectorială de apă
Construcţie dispensar uman NU 2 mil ron
Reabilitare acoperiş biserică NU 400.000 ron
Îmbunătăţirea calitătii mediului prin înfiinţare spaţii verzi NU 1,000,000


?
Înfiinţare loc de joacă pentru copii+parc distracţii NU 1,000,000
Construcţie sală de sport depus prin CNI
Reabilitarea și consolidarea Şcolii cu cls I-VIII Cuza-Vodă
Reabilitarea și consolidarea Gradiniţei de copii Stăncuţa
Înfiinţarea reţelei de apă uzată și statie de epurare în loc.

CONSILIUL LOCAL Cuza-Vodă
Stăncuţa Reabilitarea celor 2 blocuri din loc. Stancuţa prin efectuarea
Stăncuţa
lucrărilor de izolare termică
Înfiinţarea unei pieţe agroalimentare în loc. Stăncuţa
Înfiinţarea unei pieţe agroalimentare în loc. Cuza-Vodă

Înfiinţare Bază sportivă 610,640 lei
CONSILIUL LOCAL Siliştea Siliştea
Asfaltare drumuri și reabilitare camin cultural 2,500.000 lei
Modernizare străzi prin asfaltare NU 5,000,000
Introducere gaze naturale în satele Cireşu, Vultureşti și DA 10,000,000
CONSILIUL LOCAL Cireşu Cireşu Scărlateşti
Construire gradiniţă satul Batogu NU 800,000
Reabilitare şcoli NU 50,000,000
CONSILIUL LOCAL Ciocile Ciocile Reabilitare cămin Cultural NU 5 mld
Construcţie extindere sediu Primărie NU 7 mld


?
Amenajare Spaţii Verzi - Par NU
Finalizare Alimentare cu apă a localităţii NU 42 mld
Amenajare centru civic NU 2 mld
Canalizare și Statie de epurare ape uzate NU 66 mld
Optimizarea iluminatului public NU
Canalizare NU 25 mld
Reabilitare şcoală
Ciocile, sat
Aşezământ de zi
Chichinetu
Reabilitare Camin Cultural
CONSILIUL LOCAL Ciocile,
Reparat clădire Primarie
sat Chichineţu
Ciocile, sat Asfaltare DC 26 NU 30 mld
Chioibăşeşti Reabilitare Sc cu clasele I-IV NU 4 mld
Asfaltare DC 28+DC 54 60 mld lei
Realizare de parcuri și spaţii verzi

Concluzii
Potrivit datelor analizate, putem spune că:

În viziunea consiliilor locale din judeţul Brăila cele mai acute probleme care au nevoie de o atenţie mai mare sunt: asfaltarea drumurilor
şi realizarea reţelelor de canalizare. În cazul acestor două aspecte a fost observată o diferenţă foarte mare între numărul de km existenţi şi
cei care trebuie realizaţi.
Putin peste 300 este numărul centrelor medicale din judeţ (spitale, cabinete medicale, dar şi centre medicale private), fără a putea estima
însă dacă acest număr acoperă nevoile reale ale locuitorilor.
În 10 dintre cele 44 de localităţi au fost identificate surse de poluare. Cele mai multe provin fie din folosirea pesticidelor în agricultură,
fie din activitatea întreprinderilor industriale. Pentru protejarea mediului inconjurător şi pentru siguranţa locuitorilor din aceste comune
ar trebui identificate soluţii care să elimine aceste surse de poluare sau sa le diminueze efectul.
Potenţialul turistic al zonei este destul de mare având în vedere deschiderea spre zona Dunării şi a rezervatiilor naturale care se află în
apropiere, acestea fiind principalele atracţii turistice menţionate de respondenţii intervievaţii în consiliile locale.
În ultimii trei ani majoritatea proiectelor desfăşurate pe teritoriul judeţului Brăila au avut în vedere modernizarea sau reabilitarea
centrelor de învăţământ, a căminelor culturale, pentru construcţia centrelor medicale, dar şi pentru marirea lungimii reţelei de distribuţie a
apei potabile sau pentru iluminat public.
Pe viitor, consiliile locale au initiaţiva desfăşurării unor proiecte care sa rezolve şi celelalte probleme cu care se confruntă. În funcţie de
nevoi şi de specificul fiecărei zone, banii atraşi prin diverse fonduri nerambursabile, vor rezolva problemele localităţilor: mărirea
reţelelor de distribuţie pentru apa potabilă, pentru reţeaua de gaze sau canalizare, se vor moderniza unităţi de învăţământ, se vor asfalta
străzi sau se vor amenaja spaţii verzi pentru batrâni şi copii.

250 - SDD Braila 1 15.03.10

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

250 - SDD Braila 1 15.03.10

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Brăila 2010-2015

Document 1 „Evaluarea situaţiei existente din punct de vedere socio - economic, al

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A

S.C. EUROPEA7 PROJECT

PROIECTUL “STRATEGIE, DURABILITATE, DEZVOLTARE” 2

PROIECTUL “STRATEGIE, DURABILITATE, DEZVOLTARE” 3

Strategia de dezvoltare durabilă – între necesitate şi raţionalitate

Strategia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Brăila 2010 – 2015 a fost elaborată

PROIECTUL “STRATEGIE, DURABILITATE, DEZVOLTARE” 4

PROIECTUL “STRATEGIE, DURABILITATE, DEZVOLTARE” 5

limitate, privând cetăţenii de servicii de calitate ale administraţiei publice şi reducând

PROIECTUL “STRATEGIE, DURABILITATE, DEZVOLTARE” 6

De asemenea, datele privind situaţia existentă la nivel judeţean au ca sursă de

În vederea asigurării implicării comunităţilor locale în procesul de analiză şi

Rezultatele acestui studiu sociologic se regăsesc în Anexa 1 a prezentului document.

PROIECTUL “STRATEGIE, DURABILITATE, DEZVOLTARE” 7

PROIECTUL “STRATEGIE, DURABILITATE, DEZVOLTARE” 8

PROIECTUL “STRATEGIE, DURABILITATE, DEZVOLTARE” 9

PROIECTUL “STRATEGIE, DURABILITATE, DEZVOLTARE” 10

Lunca Buzăului se desfăşoară în partea nord-vestică, între localităţile Făurei, în

PROIECTUL “STRATEGIE, DURABILITATE, DEZVOLTARE” 11

PROIECTUL “STRATEGIE, DURABILITATE, DEZVOLTARE” 12

PROIECTUL “STRATEGIE, DURABILITATE, DEZVOLTARE” 13

PROIECTUL “STRATEGIE, DURABILITATE, DEZVOLTARE” 14

PROIECTUL “STRATEGIE, DURABILITATE, DEZVOLTARE” 15

PROIECTUL “STRATEGIE, DURABILITATE, DEZVOLTARE” 16

PROIECTUL “STRATEGIE, DURABILITATE, DEZVOLTARE” 17

PROIECTUL “STRATEGIE, DURABILITATE, DEZVOLTARE” 18

dispunându-se în benzi concentrice în culori de la verde plin către roşu-grena în jurul

PROIECTUL “STRATEGIE, DURABILITATE, DEZVOLTARE” 19

microphthalamus), şoarecele de stepă (Sicista subtilis), şobolanul de câmp

PROIECTUL “STRATEGIE, DURABILITATE, DEZVOLTARE” 20

PROIECTUL “STRATEGIE, DURABILITATE, DEZVOLTARE” 21

Pe malul drept al Călmăţuiului se găsesc cernoziomurile cambice cu textură grosieră

8. Resurse naturale neregenerabile

PROIECTUL “STRATEGIE, DURABILITATE, DEZVOLTARE” 22

- în zona nordică a Promotoriului Nord Dobrogean.

PROIECTUL “STRATEGIE, DURABILITATE, DEZVOLTARE” 23

PROIECTUL “STRATEGIE, DURABILITATE, DEZVOLTARE” 24

POPULATIA CU DOMICILIUL IN JUDET

242,756 241,389 239,377 237,399

PROIECTUL “STRATEGIE, DURABILITATE, DEZVOLTARE” 25

STRUCTURA POPULATIEI PE GRUPE DE VARSTA

PROIECTUL “STRATEGIE, DURABILITATE, DEZVOLTARE” 26

Cea mai mare pondere în structura pe grupe de vârstă a populaţiei, o reprezintă

ANUNTARI DE RESEDINTA LA 1 IANUARIE

PROIECTUL “STRATEGIE, DURABILITATE, DEZVOLTARE” 27

POPULATIA IN VARSTA DE MUNCA

252000 235,509 234,864

În ceea ce priveşte distribuţia populaţiei pe vârstă de muncă, în anul 2008, dintr-un

4,675 4,680 SPORUL

Sporul natural al judeţului Brăila este negativ şi în continuă scădere, numărul

PROIECTUL “STRATEGIE, DURABILITATE, DEZVOLTARE” 28

80000 76,612 75,845

Numărul de salariaţi, deşi crescuse în anul 2007 de la 73.469 la 76.612, înregistrează

PROIECTUL “STRATEGIE, DURABILITATE, DEZVOLTARE” 29

Dintre resursele de muncă, 114.200 resurse erau reprezentate de femei şi 121.400 de

POPULATIA OCUPATA PE SECTOARE

În categoria Altele au fost incluse: hoteluri şi restaurante, învăţământ, asistenţă

PROIECTUL “STRATEGIE, DURABILITATE, DEZVOLTARE” 30

SITUATIA SOMERILOR DIN JUDET

PROIECTUL “STRATEGIE, DURABILITATE, DEZVOLTARE” 31

Gruparea UAT-urilor după numărul de locuitori