Competenta tehnologica:

Operarea echipamentului de bază şi al celui specific ( de exemplu proiectoare LCD, scannere, laserdisc
player,
aparate video, calculatoare grafice pentru matematică, tastaturi MIDI pentru muzică ; scanere şi aparate
de
fotografiat fixe, digitale sau camere video în cazul artelor vizuale). Folosirea acestui echipament pentru a
sprijini
procesul de instruire şi cercetare specific domeniului de studiu.
Comportament observabil
___Profesorul va concepe şi va iniţia activităţi de învăţare adaptate unei varietăţi de elevi pentru ca
aceştia să
poată învăţa să opereze în clasă echipamentul de bază şi cel specific fiecărei discipline.
Exemplu
Profesorul de biologie foloseşte un cd-rom player şi un aparat video pentru a le oferi unor elevi de şcoală
generală
ocazia de a examina animalele. Elevii urmăresc filme înregistrate pe CD-rom şi pe casete video având ca
subiect
animalele. Aceste materiale oferă informaţii despre înfăţişarea lor şi despre adaptarea la diferitele medii
de viaţă.
Operarea unui sistem informatic multimedia, aceasta incluzând instalarea de programe software,
accesarea
programelor sau a fişierelor din alte unităţi logice (cum ar fi CD-rom-ul din unitatea logică d:/), salvarea şi
ştergerea fişierelor, organizarea folderelor şi păstrarea de copii de rezervă în contextul sistemelor
Macintosh,
Windows sau al sistemelor în reţea.
Comportament observabil
___ Profesorul va concepe şi va iniţia activităţi de învăţare care au în vedere diversitatea elevilor. Scopul
acestor
lecţii este de a-i învăţa pe elevi să acceseze programe sau fişiere în alte unităţi logice, să salveze şi să
şteargă
fişiere, să menţină copii de rezervă în contextul sistemelor Macintosh, Windows sau al sistemelor în
reţea.
Exemplu
Profesorul de biologie le arată elevilor cum să folosească un editor de texte pentru a pregăti câteva
lucrări scrise
referitoare la lecţie. Profesorul demonstrează formatarea şi salvarea documentului, precum şi
organizarea
folderelor în Windows 2000.
Conceperea şi utilizarea materialelor /mijloacelor de învăţare
Profesorul va concepe şi va iniţia activităţi de învăţare care au în vedere
diversitatea elevilor. Scopul acestor
lecţii este de a-i învăţa pe elevi să acceseze programe sau fişiere în alte
unităţi logice, să salveze şi să şteargă
fişiere, să menţină copii de rezervă în contextul sistemelor Macintosh,
Windows sau al sistemelor în reţea.
Exemplu
Profesorul de biologie le arată elevilor cum să folosească un editor de
texte pentru a pregăti câteva lucrări scrise
referitoare la lecţie. Profesorul demonstrează formatarea şi salvarea
documentului, precum şi organizarea
folderelor în Windows 2000.
Profesorul va concepe şi va iniţia activităţi de învăţare care au în vedere diversitatea elevilor şi care îi
învaţă pe
aceştia cum să folosească lucrările multimedia sau prezentările software pentru a prezenta
informaţiile într-un mod
creativ sau persuasiv.
Exemplu
Elevii unei şcoli generale folosesc interviuri filmate, prezentări care au link-uri pentru documente media,
pagini
web şi alte tehnologii pentru a concepe şi a crea reprezentări multimedia ale diferitelor personaje
principale
masculine şi feminine. Elevii lucrează în grupuri, făcând cercetare pe internet şi perfecţionându-şi
deprinderile de
procesare a textului pentru a crea lucrări multimedia care pot fi prezentate unui public variat.
Profesorul va concepe şi va iniţia activităţi de învăţare autentice având în vedere diversitatea elevilor.
Aceste
activităţi îi implică pe elevi în învăţarea eficientă a accesării resurselor web necesare cercetării, precum şi
în
evaluarea autorităţii, acurateţei, actualităţii şi relevanţei acestora.
Exemplu
În timpul unei ore de limba engleză, elevii dintr-o clasă de liceu învaţă despre importanţa punctului de
vedere
narativ în domeniul literaturii şi al istoriei. Participarea la activitatea de învăţare oferă elevilor ocazia să
viziteze
pagini web pentru a vedea documente originale provenind din diferite perioade şi să scrie articole care
vor fi
publicate într-un ziar electronic. Această activitate de învăţare îi ajută pe elevi să localizeze, să evalueze
şi
să adune informaţii folosind Internetul.

TIC este al patrulea dintre cei 16 indicatori ai Comisiei Europene pentru măsurarea calităţii şi
performanţei instituţiilor de învăţămân.

Strategiile de instruire, în funcție de gradul de includere a componentelor online, se clasifică în

următoarele categorii: tradiţionale (nu conţin componente online); orientată pe web (1-29%
componente on-line; gestionate prin intermediul unui LMS sau LCMS); BL (30-79% componente on-line;
gestionate de o platformă specializată în acest scop); on-line (peste 80% componente on-line). Pentru
fiecare din aceste strategii, rolul profesorului în procesul didactic poate fi descris conform figurii 1.6.

Din sursele documentare studiate de autor [60] rezultă că, în universitățile de peste hotare
instruirea electronică este realizată, de regulă, în varianta Blended Learning. Această tehnologie a
facilitat adăugarea în procesul de învăţământ a unui repertoriu bogat de servicii şi aplicaţii. Cele mai
importante instrumente implemetate sunt: blog-urile, microblogging-ul, paginile wiki, podcast, reţelele
sociale, tehnologiile de syndication, instrumentele colaborative de editare, sondajele, clasele virtuale.
Conform modelului de învăţare 70/20/10, dezvoltat de Universitatea Princeton, 10% din cele asimilate
de un student îşi au rădăcinile în învăţământul tradiţional (prelegeri, audio, video), 20% au la bază
observaţiile, studiul unor modele şi 70% − viaţa reală, experienţa proprie, rezolvări de probleme și
sarcini dificile [61]. Abordarea unei probleme din mai multe perspective contribuie la creşterea nivelului
de cunoştinţe. Astfel, în mare parte, universitățile menționate pun accentul pe învăţarea colaborativă,
metoda proiectelor etc
 O lucrare de cercetare conține următoarele elemente:
Volum, pagini, format Volum, pagini, format
Denumirea elementului A4, font 12, interval 1,5 A4, font 12, interval 1,5
(ştiinţe reale) (ştiinţe socio-
umanistice)
a. 1. Foaie de titlu (Anexa 1) 1 pag. 1 pag.

b. 2. Cuprins (Anexa 2) 1 pag. 1 pag.

c. 3. Lista abrevierilor 1 pag. 1 pag.

d. 4. Introducere 3-4 6-12

a. actualitatea şi importanţa temei;
b. scopul şi obiectivele propuse în teză;

c. gradul de investigaţie a temei(expunerea

autorilor şi a literaturii din domeniu)
d. suportul metodologic şi teoretico-
ştiinţific al lucrării (metode de cercetare)

e. cuvintele-cheie ale tezei;

5. Conţinutul propriu-zis al lucrării (teza conţine

2 sau 3 capitole)
k. 6. I. Titlul (fundamentare teoretică, analiză, 11 -15 10-20
sinteze, etc.)
1.1
1.2
1.3

II. Titlul (aplicare, rezultate cercetări, studii 12 - 15 10-22

de caz, etc.)
2.1.
2.2
2.3

m. 7. Concluzii şi recomandări 1-3 1-3

n. 8. Total pagini 30-40 30-60
o. 9. Bibliografie până la 5 pagini până la 7 pagini
p. 10. Anexe nu mai mult de 2/3 din nu mai mult de 2/3 din
conţinutul lucrării conţinutul lucrării

Proiect de cercetare se perfectează folosindu-se fontul Times New Roman cu dimensiunea de 12 pt.
Spaţiul între rânduri este de 1,5 intervale. Textul se nivelează după ambele câmpuri laterale.

Paginile tezei au următorul câmp: în stânga - 30 mm, sus - 25 mm, în dreapta – 15 mm, jos - 25 mm.

Titlul capitolelor sunt scrise cu litere majuscule (font 12 pt., bold, centrat), a paragrafelor — cu litere
mici, în afară de prima literă (font 14 pt., bold, centrat). După denumirea capitolului sau a paragrafului nu
se pune punct. Capitolele se numerotează prin cifre romane, iar paragrafele cu cele arabe.

Fiecare capitol începe din pagină nouă, paragrafele urmează succesiv. Sublinierea titlurilor nu se admite.
Toate tabelele, formulele, figurile (desene, diagrame etc.) se numerotează, indicându-se numărul
capitolului şi numărul de ordine a acestuia. De exemplu, Tabelul 1.2 (tabelul doi din capitolul întâi).
Denumirea tabelului se amplasează de asupra tabelului, iar a figurii - sub figură.

Toate paginile tezei se numerotează, începând cu pagina de titlu şi terminând cu ultima pagina, fără a
admite lipsa acestora sau repetarea lor. Pe pagina de titlu nu se pune numărul paginii. Numărul paginii se
indică pe câmpul din dreapta paginii jos.

În mod obligatoriu, se utilizează literele cu diacritice specifice limbii romane (ă, â, î, ş, ţ şi majusculele
lor).

Semnele de punctuaţie (".", "?", "!") sunt urmate în mod obligatoriu de un spaţiu.

Nu sunt acceptate prescurtări ale cuvintelor.

În teză nu se admit însemnări, corecţii, conturări de litere, ştersături, pete, adăugări la pagină etc.

Se pot utiliza note de subsol pentru a oferi explicaţii pentru diferiţi termeni, figuri, clasificări, anexe care
nu apar în textul lucrării.

Caracterul literelor: cursivul/italic se foloseşte pentru cuvintele de origine străină, titluri de cărţi sau
periodice, un cuvânt sau un pasaj care merită a fi pus în evidenţă, aldinul/bold se foloseşte pentru
titlurile capitolelor şi subcapitolelor, evidenţierea propoziţiilor sau frazelor ce trebuiesc memorate.

Imprimarea tezei pe hârtie trebuie să fie calitativă. Literele, semnele, formulele, figurile trebuie să aibă
aceeaşi intensitate pe parcursul rândului, paginii, lucrării în ansamblu, iar indicii formulelor trebuie să fie
lizibili. Se recomanda a tipări teza la imprimantă laser.

Teza se leagă prin copertare (copertă euro) şi se prezintă la catedra de profil.

Temele pentru proiect de cercetare:

1. Plecarea copiilor în străinatate- suferința mamelor
2. Despre dependența de muncă și victimele sale
3. Violența în liceu
4. Abuzul asupra copiilor
5. Adopția ca mijloc de integrare asupra copilului în familie
6. Bătrânii ajutați la domiciliul
7. Copii străzii
8. Copii cu sindromul Autist
9. Violența domestică asupra femeilor
10. Comunicatatea de romi din R.M.
11. Regulile din camerele căminilor studențești
12. Basarabeni versus Români. Între stigmatizare și
acceptare
13. Internetul și stilul de viață al tinerilor
14. Interesul pentru lectură la elevi