Carpatii Orientali

Carpații Orientali reprezintă unul din marile segmente montane ale munților Carpați, și se află
pe teritoriul României, Ucrainei, Slovaciei și Poloniei. Așa după cum indică și numele, Carpații
Orientali se găsesc în partea estică a lanțului muntos, prezentând o varietate largă de roci,
aspecte geofizice, geologice și morfologice, înălțimi, împăduriri, floră și faună.

Carpații orientali din România

Limite geografice
Sunt cuprinși între limitele tarii

 Nord: Subcarpații Beskizi din Polonia

 Est: Subcarpații Beskizi din Ucraina Podișul Moldovei și Subcarpații Moldovei
 Vest: Culoarul Michalovce–Nowy Sącz–Tarnów; Depresiunea Colinară a
Transilvaniei(D.C.T), Dealurile de Vest și Câmpia de Vest
 Sud: Subcarpații de Curbură și Valea Prahovei

Caracteristici generale
Între aceste limite, au o serie de caracteristici ale reliefului care îi diferențiază de celelalte ramuri
carpatice, cum ar fi:
  altitudinile au valori mijlocii; înălțimile maxime depășesc 2000 m (în Munții Rodnei și
Munții Călimani) sau se apropie de această altitudine (în Munții Ciucaș, Munții
Maramureșului și Ceahlău)
 au culmi paralele, orientate pe direcția NV-SE (în nord și centru) sau „curbate” (în sud)
 sunt formați din trei fâșii paralele care reflectă alcătuirea geologică a substratului:

a) în vest există un aliniament de munți vulcanici

b) în centru, munți alcătuiți din roci dure(predominant șisturi cristaline)

Carpații Orientali (secțiunea din România)

c) în est și sud, munți alcătuiți din roci sedimentare cutate (denumite „flis” = formațiune
geologică specifică, alcătuită din strate sedimentare cutate)

 sunt fragmentați de depresiuni numeroase (unele foarte întinse, cum ar fi depresiunile

Brașovului
 și Maramureșului), văi și trecători
 au forme variate de relief, cum ar fi: relief vulcanic (cu cratere, conuri și platouri),
îndeosebi în munții Călimani, Gurghiului și Harghitei, relief glaciar (în Munții Rodnei),
un relief specific datorat rocilor (îndeosebi în masivele Ceahlău și Ciucaș)
 relief carstic cu peșteri și chei în Carpații de Curbură

Grupe majore de munți

În Carpații Orientali se disting trei grupe majore de munți:

 Carpații Maramureșului și Bucovinei, sau grupa nordică

  Carpații Moldo-Transilvani, sau grupa centrală
 Carpații de Curbură, sau grupa sudică

Grupa Nordică a Carpaților Orientali cuprinde următoarele subdiviziuni: Munții Oaș, Munții
Gutâi, Munții Țibles, Munții Maramureș, Munții Suhard, Munții Bârgău, Munții Rodnei cu cel
mai înalt vârf de aici, Pietrosul Rodnei care are 2303 m, Obcinele Bucovinene ( Obcina
Mestecanis, Obcina Feredeului și Obcina Mare), Depresiunea Oaș pe râul Tur, Depresiunea
Maramureș pe râurile : Tisa,Iza și Vișeu, Depresiunea Dornelor pe Bistrița, Depresiunea
Câmpulung Moldovenesc pe Moldova, Pasul Prislop 1416 m, Pasul Șetref, Pasul Tihuța, Pasul
Mestecăniș.

În Grupa Centrală se găsesc: Munții Călimani cu vârful Pietrosul Călimanilor de 2100 m, Munții
Gurghiului, Munții Harghita, Munții Ciomatu, Munții Giurgeu, Munții Hășmașu Mare, Munții
Ciuc, Munții Nemira, Munții Bistriței, Muntii Ceahlău, Muntii Tarcău, Muntii Stânișoarei,
Munții Gosmanu, Munții Berzunți, Depresiunea Ciuc pe râul Olt, Depresiunea Giurgeu pe râul
Mureș, Depresiunea Comanești pe râul Trotuș, Pasul Izvorul Mureșului, Pasul Bucin, Pasul
Oituz, Pasul Tușnad.

În Grupa Sudică sunt: Munții Întorsurii, Munții Brețcu, Munții Bârsei formați din Postăvaru și
Piatra Mare, Munții Vrancei, Munții Buzăului formați din Penteleu, Siriu și Podu Calului, Munții
Ciucaș, Munții Baiu, Depresiunea Brașov pe râurile Olt și Râul Negru, Depresiunea Întorsura
Buzăului pe râul Buzau, Pasul Predeal, Pasul Bratocea, Pasul Oituz.

Carpații Maramureșului și Bucovinei

Carpații Maramureșului și Bucovinei fac parte din Grupa Nordică a Carpaților Orientali.
Sunt munți tineri de încrețire formați în orogeneza alpină.

Așezare geografică
a) localizare: Sunt localizați în nordul Carpaților Orientali și sunt formați din:

 Munții Bârgău
 Munții Gutâi
 Munții Igniș
 Munții Lăpușului
 Munții Maramureșului
 Munții Oaș
 Obcina Feredeu
 Obcina Mare
 Obcina Mestecăniș
 Munții Rodnei
 Munții Suhard
 Munții Țibău
 Munții Țibleș
b) limite:

 N - granița cu Ucraina
 S - Depresiunea Dornelor (râul Bistrița Aurie) și depresiunea Câmpulung Moldovenesc (râul
Moldova) peste pasul Mestecăniș (1096 m)
 E - Podișul Sucevei
 V - Dealurile de Vest, Câmpia de Vest și Depresiunea Colinară a Transilvaniei

Ce trebuie sa retinem Asezare si limite:

Constituie partea nordica a Carpatilor Orientali,care,la randul lor,reprezinta celmai dezvoltat
sector al Carpatilor. Are ca limite:
1.in nord,granita tarii,cu Ucraina,până la Culoarul depresionar Dornelor-Câmpulung
Moldovenesc-Gura Humorului şi Pasul Mestecaniş.
2.in sud,aliniamentul ce uneste Depresiunea Dornelor de cea a Campulungului peste pasul
Mestecanis.
3.în partea de vest cu Depresiunea Colinară a Transilvaniei,Dealurile de Vest şi Câmpia de
Vest.
4.in partea de est se învecinează cu Podişul Moldovei(Podişul Sucevei).

Grupa Nordică se caracterizează printr-o masivitate redusă,datorită fragmentării

accentuate, dată de mulţimea depresiunilor pasurilor,trecătorilor şi văilor largi(Bistriţa,
Moldova, Moldoviţa).Astfel,aici se află :
Depresiunea Maramureşului, cu sate mari,cu vestitele biserici de lemn,cu portul popular
specific şi creşterea animalelor,situată la altitudini de aproximativ 700-800m,drenată de
râurile Vişeu şi Iza cu Mara,unde se află oraşele Sighetu-Marmaţiei,Borşa,Vişeu de Sus,cu
activităţi industriale.Prin pasuri şi trecători depresiunea se leagă de unităţile vecine-prin
Pasul Şetref (818 m) cu Podişul Transilvaniei,pe aici trecand calea ferată Salva-Vişeu de
Jos,iar prin Pasul Prislop(1416 m,aflat la cea mai mare altitudine),cu Depresiunea
Dornelor,pe Valea Bistriţei Aurii.
Depresiunea Oaşului numită şi „Ţara Oaşului”,drenată deTur,unde se află oraşul Negreşti-
Oaş.
Depresiunea Câmpulung-Moldovenesc ,drenata de râurile Moldova cu Moldoviţa,unde se
afllă oraşele Câmpulung-Moldovenesc şi Gura -Humorului.
Depresiunea Dornelor, străbătută de râul Bistriţa cu Dorna,aici aflându-se oraşul Vatra
Dornei,staţiune balneo-climaterică şi cu activităţi industriale,cu exploatări de mangan la
Vatra Dornei.Depresiunea se leagă cu unităţile vecine prin următoarele pasuri şi
trecători:prin Pasul Mestecăniş(1096 m) cu Depresiunea Câmpulung Moldovenesc,prin
Pasul Prislop (1416 m) cu Depresiunea Maramureşului,prin Pasul Tihuţa(1201 m) cu
Podişul Transilvaniei si prin Pasul Păltiniş cu Depresiunea Glod-Drăgoiasa,(drenata de râul
Negrişoara,afluent al râului Neagra din M-tii Bistritei).
Ca tipuri de relief se poate constata o mare varietate a acestora.În această grupă se
găseşte relief glaciar format doar in Munţii Rodnei,la altitudini de peste 2000 m,reprezentat
de circuri şi văi glaciare,aici aflându-se si lacurile de origine glaciară Lala si Buhăescu.În
partea vestica a grupei se află relief vulcanic,definit prin conuri si cratere vulcanice,iar în
partea centrală,relieful are aspect masiv, greoi,fiind format pe şisturi cristaline.
Grupa Nordică este alcătuita din şiruri de munţi cu caracteristici geografice deosebite,
masivele desfăşurându-se in şiruri aproape paralele,orientate NV-SV,ce „respectă”
paralelismul petrografic.Acestea se succed de la vest la est astfel : -in vest – şirul munţilor
vulcanici:Oaş,Gutâi,Ţibleş (bogaţi în minereuri complexe–Cu, Pb,Zn,Au,Ag),care împreună
cu munţii de acelaşi fel din Grupa Centrală alcătuiesc cel mai lung lanţ vulcanic din Europa;
-în centru–fîşia munţilor cristalini,bine dezvoltată,cu cele mai mari altitudini:Munţii Rodnei
(2303 m în vârful Pietrosul),cei mai înalţi din Carpaţii Orientali şi singurii unde s-a păstrat
relief glaciar,Munţii Maramureşului (1957 m în vârful Farcău),Munţii Suhard (1932 m) şi
Obcina Mestecăniş;
-în est–munţiii flişului cuprind culmile muntoase paralele si netede, numite obcine (Obcinile
Bucovinei):Obcina Mare (1200 m),Obcina Feredeu (1479 m),Obcina Mestecăniş (1588
m),formate din roci sedimentare cutate,exceptând Obcina Mestecăniş,formată din şisturi
cristaline.Tot acestei grupe aparţin Munţii Bârgăului (1611 m),formaţi din roci
sedimentare,străpunse de roci eruptive.

SCHEMA

Carpații Orientali
Munții Gârbova ·
Munții Baraolt ·
Munții Bodoc ·
Munții Brețcului ·
Masivul Ciucaș ·
Munții Grohotiș ·
Munții Întorsurii ·
Masivul Ivănețu ·
Masivul
Carpații de Curbură
Munți Penteleu · Munții
Perșani · Masivul
Piatra Mare ·
Masivul Podu
Calului · Masivul
Postăvarul ·
Masivul Siriu ·
Munții Tătaru ·
Munții Vrancei
 Munții Bârgău ·
Munții Gutâi ·
Munții Igniș ·
Munții
Lăpușului ·
Munții
Carpații Maramureșului Maramureșului ·
și Bucovinei Munții Oaș ·
Obcinele
Bucovinei ·
Munții Rodnei ·
Munții Suhard ·
Munții Țibău ·
Munții Țibleș
Munții Berzunț ·
Munții Bistriței ·
Munții Călimani ·
Masivul Ceahlău ·
Munții Ciucului ·
Munții
Giumalău ·
Carpații Moldo- Munții Giurgeu ·
Transilvani Munții Gurghiu ·
Munții Harghita ·
Munții Hășmaș ·
Munții Nemira ·
Munții Rarău ·
Munții
Stânișoarei ·
Munții Tarcău

Obiective Biserici de lemn din Maramureș · Bisericile pictate

turistice din nordul Moldovei · Maramureș · Valea Izei