Prof.

Iulia Istrate

TESTE
de
evaluare a cunoştinţelor
elevilor
în cadrul lecţiilor de
CHIMIE
cls. VII – VIII

1
 MOTO :

„Copilul să nu ştie nimic pentru că i-ai

spus, ci pentru că a înţeles el însuşi; să nu
înveţe ştiinţa, ci s-o descopere”.

JEAN JAQUE ROUSSEAU

2
 CUPRINS

Pag.
Evaluarea cunoştinţelor elevilor în cadrul lecţiilor de chimie ………………………..
5

CLASA. a VII-a ………………………………………………………………

10

I. Corp. Substanta. Amestec. Chimia – stiinta experimentala

Substante si amestecuri.

Obiective …………………………………………………………………………. 11

Teste de evaluare ……………………………………………………………………..

12

II. Structura substantelor. Sistemul periodic. Atomul. Structura atomului.

Sistemul periodic al elementelor. Ioni si molecule, valenta.

Obiective …………………………………………………………………………. 16

Teste de evaluare …………………………………………………………………….

17

III.Reactii chimice. Calcule chimice. Reactii chimice. Tipuri de reactii chimice.

Calcule pe baza ecuatiilor chimice.

Obiective …………………………………………………………………………..27

Teste de evaluare …………………………………………………………………….

28

CLASA a VIII-a
………………………………………………………………… 32

3
 IV. NEMETALE – METALE.

Obiective …………………………………………………………………………..33

Teste de evaluare
……………………………………………………………………..34

V. SUBSTANTE COMPUSE ANORGANICE. Oxizi, baze, acizi, saruri

Obiective …………………………………………………………………………. 48

Teste de evaluare
……………………………………………………………………..49

VI. SUBSTANTE ORGANICE CU UTILIZARI PRACTICE. HIDROCARBURI.

SUBSTANTE ORGANICE CU FUNCTIUNI

Obiective …………………………………………………………………………. 59

Teste de evaluare …………………………………………………………………….

60

Bibliografie …………………………………………………………………….. 65

4
 Evaluarea cunoştinţelor elevilor în
cadrul lecţiilor de chimie

Evaluarea este alături de instruire-învăţare o componentă importantă a

procesului de învăţământ deoarece ajută la reglarea din mers a metodologiei folosite.
Evaluarea este punctul final într-o succesiune de evenimente: stabilirea scopurilor
pedagogice, proiectarea şi executarea programului de realizare a scopurilor;
măsurarea rezultatelor aplicării programului. Aceasta poate fi concretizată în două
secvenţe :
- secvenţa 1 : - stabilirea scopurilor şi obiectivelor;
- organizarea şi desfăşurarea activităţii pentru realizarea
obiectivelor ;
- evaluarea rezultatelor procesului desfăşurat;
- secvenţa 2: - adoptarea deciziilor de ameliorare a activităţii în secvenţa
următoare.
Evaluarea rezultatelor activităţii instructiv-educative este un act necesar aflat în
strânsă legătură cu luarea deciziilor privind perfecţionarea metodologiei deoarece, cu
cât profesorul va dispune de posibilităţi mai bune de informare continuă în timpul şi la
locul potrivit în cursul desfăşurării activităţii,. Asupra comportamentelor elevilor săi,
cu atât îşi va da seama fără întârziere de eficacitatea şi eficienţa sau ineficienţa
activităţii sale. Altfel spus, esenţa evaluării este cunoaşterea efectelor activităţii
desfăşurate pentru ca pe baza informaţiilor obţinute să se poată ameliora din timp.
A. Stoica şi I. Neacşu consideră că scopul evaluării constă din :
 Prevenirea rămânerilor în urmă la învăţătură;
 Constatarea din timp a rămânerilor în urmă şi stabilirea măsurilor
pentru diminuarea lor pe baza cauzelor depistate;
 Determinarea progresului fiecărui elev.
În activitatea şcolară evaluarea îndeplineşte o serie de funcţii dintre care
menţionăm următoarele :
1. Funcţia diagnostică ce constă în :
 Cunoaşterea elevilor;
 Depistarea aspectelor nereuşite în activitatea elevilor
(lacune, greşeli) pentru a putea fi diminuate ;
 Stabilirea elementelor reuşite care au asigurat
succesul elevilor şi se realizează prin teste de cunoştinţe de tip diagnostic.
2. Funcţia prognostică (de predicţie) care evidenţiază
performanţele viitoare ale elevilor precum şi alegerea rutei profesionale şi se
realizează prin teste de aptitudini sau teste pedagogice care verifică anumite capacităţi
solicitate de activitatea viitoare;
3. Funcţia de selecţie. Aceasta permite clasificarea şi
ierarhizarea elevilor şi se realizează prin teste de tip normativ.
Operaţiile principale ale evaluării sunt :
- măsurarea fenomenelor pe care le vizează evaluarea
(folosirea unor procedee prin care se realizează o corespondenţă între două mulţimi,
folosindu-se o unitate de măsură);

5
 - interpretarea şi aprecierea rezultatelor (emiterea unei
judecăţi de valoare asupra rezultatelor măsurătorii, acordându-i o semnificaţie pe baza
unei scări de valori sau a unui criteriu) ;
- adoptarea deciziilor (concluzii desprinse din interpretarea şi
aprecierea rezultatelor);
Una din problemele importante se referă la întrebarea „ Când se face
evaluarea ?” .
Evaluarea se face la începutul activităţii, pe parcursul procesului de instruire –
învăţare şi la sfârşitul acestuia. În acest sens principalele forme şi tipuri de evaluare
sunt:
 Evaluarea iniţială (predictivă, de plasament) :
- este menită să stabilească nivelul de cunoştinţe esenţiale din
perioadele anterioare care se consideră în „ancore” ale activităţii viitoare a
profesorului;
- se realizează de obicei prin probe scrise la începutul unui
program de instruire (început de an şcolar, semestru, capitol);
- testul se întocmeşte de profesor pornind de la o listă
cuprinzând elementele esenţiale de conţinut din materia parcursă pe baza căreia se
elaborează itemii corespunzători şi modalităţile de răspuns;
- după aplicarea testului şi corectarea lui se face un inventar
de greşeli tipice, confuzii, lacune, pe baza căreia profesorul îşi va proiecta activitatea
de instruire diferenţiată la clasă şi/sau suplimentar;
 evaluarea continuă (formativă, de progres sau pe parcurs) :
- se realizează după parcurgerea unei secvenţe de instruire
(lecţie, capitol) în următoarele modalităţi :
 probe pentru evaluarea atingerii unui anumit obiectiv
operaţional, după parcurgerea unei secvenţe de instruire;
 probe de scurtă durată (10 minute) aplicate la sfârşitul
unei ore (itemi/obiectivele lecţiei;
 probe de scurtă durată (10 minute) aplicate la începutul
orei viitoare (itemii/obiectivele lecţiei anterioare);
 cu durată mai mare la sfârşit de capitol.
- exercită funcţia de diagnoză fiind un fel de barometru
pentru profesor şi pentru elevi, realizând un feed-back permanent le indică unde se
situează rezultatele obţinute faţă de cele proiectate;
- permite profesorului să adopte măsuri de
recuperare/ameliorare, fiind un mijloc de prevenire a insuccesului (monitorizează
progresul şcolar);
- evaluarea formativă presupune cunoaşterea de către elevi a
rezultatelor obţinute şi a gradului de îndeplinire a obiectivelor.
 Evaluarea cumulativă (sumativă, globală, finală):
- se realizează în mod obişnuit prin teze semestriale şi prin
lucrări scrise anuale, dar şi prin convorbiri (colocvii), lucrări practice, teste, examene
de capacitate şi bacalaureat;
- nu permite ameliorarea procesului de instruire-învăţare
decât pentru seriile următoare, rezultatele fiind apreciate în raport cu obiectivele
generale ale disciplinei;
- este complexă pentru că trebuie să furnizeze informaţii
relevante cu privire la cunoştinţele esenţiale şi la modul de aplicare a acestora în
contexte noi şi în practică (certifică nivelul de cunoştinţe şi capacităţi);

6
 - exercită funcţia de constatare a rezultatelor elevilor şi de
apreciere a reuşitei elevilor în raport unii cu alţii;
- se realizează prin teste standardizate;
Pentru realizarea unei examinări şi notări cât mai obiective este necesară
respectarea următoarelor norme generale :
- stabilirea notei în funcţie de cerinţele programei şi de
sarcinile speciale ale obiectului de învăţământ, volumul şi calitatea cunoştinţelor,
temeinicia lor, capacitatea aplicării în practică, posibilitatea exprimării lor în formă
adecvată;
- principialitate în notare;
- folosirea integrală a scării de notare;
- valorificarea funcţiei notei : de control, de selecţie, educativă şi
socială;
- perspectiva în notare (ă ţină seama de posibilităţile unor
elevi de a-şi înlătura lipsurile provocate de motive trecătoare);
- ritmicitatea examinărilor;
- unitatea, consecvenţa şi continuitatea în aplicarea
sistemului de notare.
Principalele metode de verificare a rezultatelor şcolare sunt : observarea curentă,
evaluarea orală, evaluarea prin probe scrise, evaluarea prin probe practice.
Observarea curentă a comportamentului elevilor la ore permite cunoaşterea
interesului manifestat de elevi pentru studiu, sesizarea modului în care elevii participă
la activităţi, observarea gradului de îndeplinire a îndatoririlor şcolare, cunoaşterea
modului de exprimare.
Această metodă are avantajul că permite dialogul profesor-elev, ceea ce-i dă
posibilitatea profesorului să aprecieze cum gândeşte elevul, i se poate cere elevului
argumentarea răspunsului formulat, profesorul îl poate ajuta pe elev cu întrebări
suplimentare pentru a-şi elabora răspunsul. Are însă şi dezavantajul că necesită un
timp lung de evaluare şi nu pot fi formulate pentru toţi elevii întrebări cu acelaşi grad
de dificultate.
Evaluarea orală permite verificarea unui număr mare de elevi în acelaşi timp,
se asigură acelaşi grad de dificultate a subiectelor pentru toţi elevii, ceea ce permite
compararea rezultatelor. Elevii emotivi îşi pot expune cunoştinţele fără a fi stresaţi.
Dintre tehnicile de evaluare orală menţionăm :
- tehnici reproductive (se solicită numai capacitatea de
memorare şi de aceea se foloseşte mai rar);
- tehnici de tip conversaţie;
- tehnici bazate pe rezolvarea de exerciţii şi probleme;
- tehnici ce presupun o perioadă de pregătire a răspunsului
(examen de bacalaureat);
- tehnica prezentării orale a unei teme alese dintr-un set
anunţat anterior de profesor;
- tehnici de tip interviu şi discuţie;
- tehnica întrebărilor şi răspunsurilor.
Metoda prezintă dezavantajul că profesorul nu poate solicita unele lămuriri şi
nici nu poate corecta răspunsurile incomplete sau conţinând erori, nu se poate
completa răspunsul unui elev prin întrebări suplimentare adresate de profesor, iar la
unele teste elevii pot alege un răspuns corect la întâmplare.
Evaluarea prin probe scrise se poate realiza prin forme ca :
- extemporalul (verificarea cunoştinţelor din lecţia anterioară);

7
 - lucrarea scrisă la sfârşit de capitol;
- lucrări scrise semestriale;
- lucrări scrise cu subiect unic (instrument de evaluare externă);
- testul docimologic (are caracter criterial , când este folosit
pentru evaluare formativă sau de calificare şi caracter normativ când este utilizat în
scop de selecţie).
Evaluarea prin probe practice permite profesorului să constate care este
nivelul deprinderilor practice, abilităţilor de realizare a activităţilor experimentale în
cadrul procesului de instruire-învăţare pornind de la anumite criterii, norme şi/sau
cerinţe pedagogice pe care elevii trebuie să le cunoască încă de la începutul
activităţii.
Evaluarea prin probe practice se realizează de câteva ori pe semestru şi se
bazează pe următoarele elemente :
- formularea problemei şi emiterea unor ipoteze (soluţii)
practice de efectuare a experimentului incluzând alegerea substanţelor şi ustensilelor
necesare;
- efectuarea activităţii experimentale observate atent de profesor;
- întocmirea referatului lucrării.
În cadrul procesului de evaluare testul reprezintă un instrument de măsurare a
cunoştinţelor, deprinderilor, aptitudinilor, prin intermediul căruia obţinem informaţiile
necesare fundamentării ştiinţifice a unor decizii.
Principalele obiective ale utilizării testelor sunt : prognoza, diagnoza şi
cercetarea.
În cadrul prognozei se urmăreşte sesizarea diferenţelor care există între
performanţele mai multor elevi sau performanţele unui elev şi cele standard (etalon).
Diagnosticarea se opreşte asupra cauzelor care au determinat situaţia cretă, mai
ales când aceasta nu este în concordanţă cu ceea ce se aşteaptă.
Testele utilizate în şcoală sunt teste docimologice (de cunoştinţe), care pot fi
globale (pentru întreaga materie) sau parţiale (pentru o lecţie, capitol, extemporal, teză
etc.).
În elaborarea testelor docimologice se parcurg următoarele etape:
1. Stabilirea obiectivelor :
- precizarea temei din care urmează să se facă testarea
cunoştinţelor;
- lista obiectivelor în ordinea importanţei lor.
2. Stabilirea numărului de itemi şi formularea lor în concordanţă cu
obiectivele, având grijă ca răspunsul unuia să nu sugereze răspuns
alteia;
3. Elaborarea modalităţilor de răspuns (se scriu la început şi cuprind
indicaţii cu privire la modul de rezolvare a testului);
4. Redactarea formularului de răspuns;
5. Aplicarea experimentală a testului pe un eşantion alcătuit din elevi
cu nivele de cunoştinţe diferit, urmată de eventuale corecţii;
6. Stabilirea scorului (cotei) testului;
7. Stabilirea timpului acordat în raport cu natura problemei, dificultatea
întrebărilor şi numărul aplicaţiilor;
În aplicarea testului trebuie să se ţină seama de respectarea unor condiţii ca :
- copiile testelor şi formularele de răspuns să fie identice;
- iluminatul să fie corespunzător;
- temperatura adecvată;

8
 - linişte;
- elevii să fie câte unul în bancă;
- să se asigure o bună supraveghere.
Verificarea rezultatelor începe prin corectare, care constă în atribuirea de
puncte sau de fracţiuni în funcţie de corectitudinea şi complexitatea fiecărui răspuns.
Se face apoi totalul punctelor şi se trece la transformarea lor în note. Valorificarea
notelor se face prin analiză colectivă a greşelilor tipice şi perfecţionarea activităţii
celor doi factori ai procesului instructiv-educativ
În continuare sunt prezentate modele de asemenea teste date elevilor din clasele
a VII-a şi a VIII-a în studiul chimiei. Prin aplicarea acestor teste s-a urmărit aşezarea
pe baze ştiinţifico-metodice cât mai clare a unor tipuri de itemi pentru ca aceştia să
prezinte un grad mai mare de obiectivitate, să fie valizi şi să permită o cât mai bună
fidelitate.
Modelele de itemi alese sunt atât din cadrul celor obiectivi cât şi subiectivi în
majoritatea exemplelor, forma de administrare este cea individuală.

Clasa a VII-a

9
Corp. Substanta. Amestec.
Chimia – stiinta experimentala
Substante si amestecuri

10
 Obiective :

 să cunoască semnificaţia noţiunilor: materie, corp,

substanţă, proprietăţi;
 să discrimineze între materie, material şi substanţă;
 să recunoască proprietăţile fizice şi chimice ale unor
corpuri sau substanţe;
 să definească fenomenele fizice şi fenomenele
chimice;
 să clasifice fenomene, amestecuri, soluţii;
 să interpreteze unele fenomene sau proprietăţi ale
substanţelor;
 să recunoască şi să utilizeze ustensilele din laborator
pentru studiul proprietăţilor şi transformărilor
chimice ;
 să rezolve probleme referitoare la concentraţia
procentuală de masă a soluţiilor.

Numele şi prenumele elevului________________________________

Data __________

Test de evaluare

Introducere cls. a VII-a

1. Citiţi cu atenţie cuvintele de mai jos şi subliniaţi cu o linie cuvintele care

denumesc corpuri, cu două linii cuvintele care denumesc substanţe şi cu trei linii
cuvintele care denumesc materiale.
Alcool, sticlă, apă, lemn, casă, penar, oţet, ciment, fier, cupru, creion,
cărămidă, cămaşă, oxigen, mortar.
15 puncte

11
 2. Indicaţi prin săgeţi corespondenţa dintre proprietăţile enumerate în partea
stângă cu tipul proprietăţilor din partea dreaptă:
- spirtul arde
- apa este un lichid
- cupru are culoare roşiatică PROPRIETĂŢI FIZICE
- vinul lăsat deschis se oţeteşte
- alcoolul fierbe la 78 grade Celsius
- apa îngheaţă la 0 grade Celsius
- fierul în aer rugineşte PROPRIETĂŢI CHIMICE
- amoniacul are miros înţepător
16 puncte

3. Dintre proprietăţile menţionate la punctul 2 care afirmaţie poate fi

considerată ca un fenomen ? Notaţi mai jos aceste fenomene şi indicaţi tipul
lor.
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
____________________.
20 puncte

4. Completaţi locurile libere din afirmaţiile de mai jos cu cuvintele

corespunzătoare:
Amestecul de substanţe este format din
………………………………………
………………………………………In amestec substanţele îşi păstrează
……….
…………………………………….. fără ca să se schimbe
……………………….
…………………………………………………………………………………
…..
6 puncte

5. Enumeraţi metodele de separare a substanţelor din amestec studiate :

a.)……………………………………………………………………
b.) ……………………………………………………………………
c.)……………………………………………………………………
d.)……………………………………………………………………
e.)…………………………………………………………………….
10 puncte

12
 6. Descrieţi prin câteva fraze modul în care aţi procedat la filtrarea unui
amestec de apă cu impurităţi. Denumiţi ustensilele folosite.(desenaţi).
23 puncte

Nota = puncte realizate/ 10 + 1 ( 10 puncte din oficiu)

./.

Numele şi prenumele elevului ……………………………………..

Data ………………

Test de evaluare

Soluţii cls. a VII-a

1. Soluţia este :
a. o substanţă cu proprietăţi noi;
b. un amestec de substanţe;
c. o combinaţie chimică.
10 puncte

13
 2. Componenţii unei soluţii sunt :
a. ……………………………………………..
b. ……………………………………………..
c. ……………………………………………..
10 puncte

3. Prin dizolvarea unei substanţe într-un lichid aceasta îşi modifică :

a. proprietăţile chimice;
b. unele proprietăţi fizice;
c. starea de agregare.
10 puncte

4. Completaţi schema de mai jos prin care se indică modul de clasificare al

soluţiilor:
a. După cantitatea de substanţă dizolvată :
- ……………………………………………………..
- ……………………………………………………..
b. ………………………………………………………………………
……
- soluţii saturate;
- soluţii nesaturate.
10 puncte

5. Concentraţia procentuală a unei soluţii este dată de relaţia:

a. c = md * ms / 100
b. c = md * 100 / ms
c. c = ms * 100 / md
în care s-a notat cu :
- ms …………………………………………………….
- md ……………………………………………………
- c ………………………………………………………
10 puncte

6. Concentraţia unei soluţii formată din 20 g sare dizolvată în 500 g soluţie este
:
a. 2 %
b. 4 %
c. 6 %
10 puncte

7. Pentru a obţine 250 g soluţie cu concentraţia 25 % este necesar să se

dizolve :
a. 50 g sare;
b. 25,5 g sare;
c. 62,5 g sare.
15 puncte

14
8. Pentru a obţine o soluţie cu concentraţia de 15 % este necesar să se dizolve :
a. 37,5 g sare în 212,5 g apă;
b. 35,7 g sare în 220,5 g apă;
c. 37,5 g sare în 250 g soluţie.
15 puncte

Nota : Nr. puncte realizate / 10 + 1 (10 puncte din oficiu)

./.

Structura substantelor
Sistemul periodic
Atomul. Structura atomului
Sistemul periodic al elementelor
Ioni si molecule, valenta

Obiective :

 să cunoască semnificaţia noţiunilor : element chimic,

simbol chimic, atom, proton, neutron, electron, număr
atomic, număr de masă, masă atomică ;

15
  să întocmească şi să descrie modele de structuri
atomice ;
 să modeleze formarea unor ioni pozitivi şi ioni
negativi ;
 să definească valenţa ca o tendinţă a atomilor de a-şi
realiza configuraţia stabilă ;
 să definească noţiunile de moleculă, formulă chimică,
masă atomică, mol;
 să scrie corect formulele chimice ale unor substanţe pe
baza valenţei elementelor componente;
 să calculeze masa moleculară a unor substanţe
utilizând formula chimică;
 să efectueze calcule pe baza formulelor chimice ;
 să descrie sistemul periodic al elementelor ;
 să identifice poziţia unui element chimic în sistemul
periodic ;
 să realizeze legătura dintre poziţia elementului în
sistemul periodic şi structura atomului .

Numele şi prenumele elevului ……………………………………….

Data ……………………….

Test de evaluare

Structura atomului cls. a VII-a

Din afirmaţiile de mai jos tăiaţi ceea ce consideraţi că nu este corect:

1.Atomul este cea mai mică particulă materială :
a.) divizibilă prin procedee chimice;
b.) indivizibilă prin procedee fizice obişnuite;
c.) indivizibilă prin procedee chimice obişnuite;
10 puncte

2.Atomul este din punct de vedere electric :

16
 a.) neutru;
b.) încărcat cu electricitate pozitivă;
c.) încărcat cu electricitate negativă;
ceea ce înseamnă că :
a.) numărul protonilor este egal cu numărul neutronilor;
b.) numărul electronilor este egal cu numărul protonilor;
c.) numărul neutronilor este egal cu numărul electronilor;
20 puncte

3.Completaţi propoziţiile de mai jos:

Protonii sunt particule încărcate cu electricitate
………………………… având masa relativă egală cu ……………………………..
Deosebirea dintre protoni şi neutroni este în ce priveşte
……………………………………………… .. Electronii au sarcină electrică
………………………… şi masa relativă egală cu ……………………..
10 puncte

4.Completaţi schema de mai jos indicând numărul maxim de electroni de pe

un strat:
K ……. L…….M…….N…….O…….P……..Q…….
Acest număr este dat de relaţia : ………………………….
15 puncte

5.Care este elementul chimic a cărui atom are următoarea structură:

N 1
M 8
L 8
K 2 19 p 20 n
15 puncte

6.In ce constau greşelile din schema de mai jos ? Completaţi schema alăturată
cu forma corectă având în vedere că elementul chimic are A = 119 şi Z =
50.Care este acest element chimic

Q Q ……..
P P …….
O 9 O …….
N 18 N …….
M 10 M …….
L 8 L ……..
K 2 K …….
52 p 69 n

17
 Elementul chimic este ……………………
20 puncte

Total puncte 90 + 10 din oficiu = 100

Nota = Puncte realizate /10 + 1

. /.

Numele şi prenumele elevului …………………………………

Data ……………….

Test de evaluare

Structura atomului. Element chimic cls. a VII-a

1. Completaţi schema de mai jos privind structura atomului :

………………
…..
………………………
……………
…….
ATOM

……………………….
…………………….
10 puncte

2. Tăiaţi ceea ce consideraţi a fi incorect din afirmaţiile de mai jos :

Atomul este o particulă materială (cu sarcină electrică pozitivă, negativă,
neutru din punct de vedere electric);
Electronul este încărcat cu electricitate (pozitivă, negativă);
Neutronii nu au sarcină electrică;
Masa relativă de repaus a electronului este egală cu (unu, zero);

18
 Numărul electronilor este egal cu numărul (neutronilor, protonilor);
20 puncte

3. Completaţi locurile libere cu cuvinte corespunzătoare în afirmaţiile de

mai jos :
Numărul de masă al unui aton se calculează cu relaţia :
……………………….. în care Z reprezintă
…………………………………………….. şi se numeşte ……
……………………………………., iar n este
………………………………………
20 puncte

4. Pe graficul de mai jos reprezentaţi modul de numerotare a straturilor de

electroni şi numărul maxim de electroni de pe un strat:

10 puncte

5. Graficul de mai jos conţine unele greşeli. Completaţi graficul alăturat cu

structura corectă a atomului de potasiu pentru care se cunoaşte Z = 19 şi
A = 39.
N 9
M 1
L 7
K 2
17 p 20 n

15 puncte

6. Completaţi spaţiile punctate din propoziţiile de mai jos cu cuvinte

corespunzătoare:
Elementul chimic reprezintă
………………………………………………………..
Se cunosc …………….. elemente chimice dintre care ……… naturale şi
……….
obţinute pe cale artificială. Simbolul chimic reprezintă scrierea prescurtată a ………
……………………………………..
5 puncte

7. Indicaţi prin săgeţi corespondenţa dintre denumirea elementului chimic

şi simbolul chimic corespunzător:

Hidrogen S
Calciu Cu
Azot N

19
 Sodiu O
Potasiu Fe
Mercur K
Fier Na
Cupru Ca
Oxigen Hg
Sulf H

10 puncte

NOTA = Nr. puncte realizat / 10 + 1 din oficiu

./.

Numele şi prenumele elevului ……………………………………….

Data …………………….

Test de evaluare

Sistemul periodic al elementelor cls. a

VII-a

1. Scrieţi în spaţiile libere de mai jos enunţul legii periodicităţii :

…………………
………………………………………………………………………………….
…….
……………………………………………………………………………………
…..
……………………………………………………………………………………
…..
10 puncte

2. Completaţi cu cuvinte corespunzătoare afirmaţiile de mai jos.

20
 Şirurile orizontale de elemente se numesc …………………………. iar
coloanele verticale, cuprinzând elemente cu proprietăţi fizice şi chimice
…………………….. se numesc …………………………..
15 puncte

3. Elementele chimice : N, O, F sunt situate în :

a. aceeaşi grupă ;
b. aceeaşi perioadă;
c. grupe şi perioade diferite.
10 puncte

4. Indicaţi prin săgeţi caracterul chimic ale următoarelor elemente :

Na
Cl
Mg Metale
Hg
Al
Cu
N
Si Nemetale
F
S
10 puncte

5. Citiţi afirmaţiile de mai jos şi menţionaţi dacă sunt adevărate sau false:
Perioada 1 începe cu litiu şi se termină cu neonul. ( A, F),
Elementele chimice din grupa a VIII-a principală se numesc gaze inerte (A,
F);
Siliciul se află în perioada a 3-a grupa a III-a (A, F);
Toate elementele din grupa a II-a principală au pe stratul de valenţă 2
electroni (A, F) ;
Numărul straturilor electronice poate fi identificat dacă se cunoaşte grupa
din care face parte elementul respectiv (A, F) ;
10 puncte

6. Completaţi tabelul de mai jos, utilizând sistemul periodic al elementelor,

conform modelului dat :

Elementul Nr. Structura învelişului Grupa Perioada

atomic electronic
(Z) K L M N O
Na 11 2 8 8 1 I 3
C
Br
K
P
Ca
S

21
 Sn

35 puncte

Nota = Nr. puncte realizat / 10 + 1

Numele şi prenumele elevului …………………………………………..

Data ……………….

Test de evaluare

Valenţa cls. a VII-a

1. Capacitatea de combinare a atomilor unui element chimic cu atomii altor

elemente chimice reprezintă ……………………………..
5 puncte

2. Toţi atomii elementelor chimice se combină între ei deoarece au tendinţa

……………………………………………………………………………….. cu
excepţia elementelor din grupa a VIII –a principală a căror atomi
………………………………….
…………………………………………………………………………………………
……
10 puncte
3. Valenţa exprimată prin numărul de electroni ………………………. sau
………
………………………… se numeşte ………………………………………
5 puncte
4. Ionii sunt particule
……………………………………………………………….

22
şi provin din atomi, prin …………………………… sau ………………………….. de
electroni. Procesul de transformare a atomilor în ioni se numeşte
………………………...
10 puncte
5. Realizarea configuraţiei stabile de ………………….. se poate face şi prin
…….
…………………………………………………………………………………………
……
5 puncte
6. Valenţa exprimată prin numărul de electroni
…………………………………….
se numeşte …………………………… şi este egală cu
…………………………………...
…………………………………………………………………………………………
……
5 puncte

7. Completaţi tabelul de mai jos folosindu-vă de sistemul periodic :

Nr. Elementul Nr. Modul de Caracter
Crt. chimic electronilor realizare a electrochimic Valenţa
de configuraţiei
valenţă stabile
1. Na
2. Ca
3. S
4. Cl
5. Mg

20 puncte

8. Ce tip de valenţă se realizează între elementele de mai jos şi oxigen, care

este valoarea acesteia ?
Nr. Elementul Caracter electrochimic Mod de Tipul de Valenţa
crt chimic realizare a valenţă maximă
config.
stabile
1. Br
2. Si
3. C
4. Ne
5. H

20 puncte

23
 Nota = Nr. puncte realizate/10 + 1

./.

Numele şi prenumele elevului ……………………………………….

Data ………………….

Test de evaluare

Formule chimice. Stabilirea formulelor chimice pe baza valenţei cls.a

VII-a

1. Formula chimică reprezintă

……………………………………………………
……………………………………………………………………………………
…
5 puncte
2. Formula chimică are o dublă semnificaţie :
a. ………………………… adică
…………………………………………

24
 b. ………………………… adică
…………………………………………
Menţionaţi în spaţiile punctate semnificaţia formulei chimice şi ce reprezintă aceasta.
10 puncte

3. Într-o formulă chimică indicele indică

………………………………………….,
iar coeficientul
…………………………………………………………………………….
5 puncte

4. Din notaţiile de mai jos subliniaţi cu o linie simbolurile chimice şi cu două

linii formulele chimice :
NaCl , H2 , O, H2O , H , CuSO4 , Zn , HCl , Mn , Cl2 , FeSO4 , Cu , FeO , Ca,
O2
15 puncte

5. Ştiind că oxigenul este constant divalent scrieţi formulele chimice ale

substanţelor care se obţin prin alăturarea oxigenului cu următoarele elemente a căror
valenţă este indicată : NaI , NIII , CaII , SVI , ClVII.
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………
10 puncte

6. Se dau mai jos formulele chimice ale unor substanţe compuse în care se
cunoaşte valenţa unuia dintre elemente. Identificaţi valenţa celuilalt element din
formulă.
CaCl2 , SO2 , Al2O3 , P2O5 , NH3 .
10 puncte
7. Scrieţi formulele chimice ale substanţelor ce se obţin prin alipirea
magneziului de următoarele nemetale sau grupări de atomi : Cl I , SII , (OH)I , (NO3)I ,
(SO4)II :
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………
15 puncte
8. Indicaţi prin săgeţi corespondenţa dintre denumirea şi formula chimică a
următoarelor substanţe chimice :

Hidroxid de sodiu CuSO4

Clorură de potasiu KOH
Acid clorhidric HNO3
Hidroxid de potasiu NaNO3
Acid azotic HCl
Sulfat de cupru KCl
Azotat de sodiu NaOH
Acid sulfuric Na2CO3
Carbonat de sodiu H2SO4
Oxid de cupru CuO

25
 20 puncte

Nota = Nr. puncte realizate / 10 + 1

./.

Reactii chimice. Calcule chimice

Reactii chimice. Tipuri de reactii chimice
Calcule pe baza ecuatiilor chimice

Obiective :

26
  să cunoască semnificaţia noţiunilor: reacţie
chimică , ecuaţie chimică;
 să aplice în scrierea ecuaţiilor chimice
cunoştinţele însuşite despre formule chimice,
legea conservării masei substanţelor;
 să definească tipurile de reacţii chimice ;
 să clasifice reacţiile chimice ;
 să scrie corect ecuaţiile reacţiilor chimice ;
 să efectueze reacţii chimice în condiţii de
laborator ;
 să interpreteze observaţiile obţinute pe baza
investigaţiilor ;
 să efectueze calcule pe baza ecuaţiilor chimice
aplicând cunoştinţele anterior însuşite.

Numele şi prenumele elevului …………………………………………….

Data ………………….

Test de evaluare

Reacţii chimice cls.a VII-a

1. Reacţia chimică reprezintă

………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
……
5 puncte
2. Substanţele care intră în reacţie se numesc
…………………………………. , iar substanţele care rezultă din reacţie
………………………………………

27
 10 puncte
3. Pentru scrierea corectă a ecuaţiei chimice trebuie să se ţină seama de
legea …… …………………………………………………………… adică
………………………….
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………
15 puncte
4. Citeşte afirmaţiile de mai jos. În cazul în care apreciezi că afirmaţia
este adevărată, încercuieşte litera A. Dacă apreciezi că afirmaţia nu este adevărată,
încercuieşte litera F. Pentru verificarea răspunsului efectuează experimental aceste
reacţii şi scrie pentru fiecare caz în parte ecuaţia reacţiei chimice corespunzătoare.
(Atenţie cum aprinzi gazul de la punctul f ! )
a. Reacţia carbonatului de calciu cu acidul sulfuric este însoţită de
efervescenţă. A. F.
………………………………………………………………………………
….
b. La barbotarea CO2 în soluţie limpede de Ca(OH)2, soluţia se tulbură.
A. F.
………………………………………………………………………………
…
c. Prin tratarea CuO cu o soluţie de HCl se obţine o soluţie de culoare
albastră. A. F.
………………………………………………………………………………
….
d. La tratarea unei soluţii de HCl cu o soluţie de AgNO 3 se formează un
precipitat de culoare albă. A. F.
………………………………………………………………………………
…..
e. La tratarea CuO cu o soluţie de H 2SO4 se obţine o soluţie de culoare
verde. A. F.
………………………………………………………………………………
…..
f. Gazul degajat în reacţia dintre Zn şi HCl arde cu flacără albastră. A. F.
………………………………………………………………………………
…..
Aprecierea răspunsurilor de la pct. a – f se acordă câte 4 puncte pentru
identificarea răspunsului corect şi 6 puncte pentru fiecare reacţie chimică scrisă
corect.

60 puncte
Nota = Nr. puncte realizate / 10 + 1
Numele şi prenumele elevului ……………………………………….
Data …………………….

28
 Test de evaluare

Tipuri de reacţii chimice cls. a VII-a

1. Indicaţi prin săgeţi tipul de reacţie din exemplele de mai jos. Completaţi ecuaţiile
reacţiilor chimice cu coeficienţii corespunzători:

… CaCO3 = … CaO + ……
Reacţii de combinare
…Zn + …HCl = ………. + …H2
Reacţii de descompunere
…Al + …O2 = …………………
Reacţii de substituţie
… MgO = … Mg + ……………...
Reacţii de schimb
…NH3 + ……….. = …NH4Cl

… NaOH + …HCl = …NaCl + …

H2O

2. Completaţi tabelul de mai jos :

Ecuaţia reacţiei chimice

Reactanţi Produşi de reacţie Tipul de reacţie
…C + …O2 = …………………….
…NaCl + H2SO4 = …Na2SO4 +…………
…Fe + …HCl = …FeCl2 +……………
…NaOH + CuSO4 = ……… …Na2SO4.
…MgCO3 = …MgO +…………
…FeCl3 + NaOH = ……… + …Fe(OH)3

Aprecierea lucrării : Se acordă :

- 3 puncte pentru fiecare reacţie corect recunoscută ;
- 4,5 puncte pentru completarea corectă a ecuaţiei reacţiei
chimice;
- 10 puncte din oficiu;

TOTAL = 36 + 54 + 10 = 100 puncte

NOTA = puncte realizate / 10 + 1

Numele şi prenumele elevului …………………………………………..

Data …………………….

Test de evaluare

29
 Calcule pe baza formulelor chimice cls. a VII-a

1. Raportul de masă în care se combină elementele ce compun molecula de SO 2

este :
a. 32 % ;
b. 50 % ;
c. 25 %.
15 puncte
2. Masa a 2,5 moli de acid sulfuric este :
a. 245 g ;
b. 980 g ;
c. 125 g.
10 puncte
3. Indicaţi prin săgeţi corespondenţa dintre substanţă şi raportul său de masă:

CO2 3/4
MgS 3/8
CaO 5/2
15 puncte
4. Să se calculeze compoziţia procentuală de masă a CuSO 4 . Care din cele trei
răspunsuri este corect ?
a. 32 % Cu , 24 % S, 32 % O.
b. 40 % Cu , 20 % S , 40 % O.
c. 40 % Cu , 10 % S , 50 % O.
20 puncte
5. În 5 moli de NaCl se găsesc :
a. 115 g Na şi 177,5 g Cl ;
b. 23 g Na şi 35,5 g Cl ;
c. 110 g Na şi 71 g Cl.
15 puncte
6. În 146 g HCl se găsesc :
a. 2 g H şi 71 g Cl ;
b. 4 g H şi 142 g Cl ;
c. 6 g H şi 284 g Cl.
15 puncte

Nota = Nr. puncte realizate / 10 + 1

Numele şi prenumele elevului …………………………………

Data …………………..

Test de evaluare

30
 Calcule pe baza ecuaţiilor chimice cls. a VII-a

1. Se dă următoarea schemă :

K  K2O  KOH  KCl  K2SO4

Se cere :
a. să se scrie ecuaţiile reacţiilor chimice corespunzătoare ;
b. masa soluţiei de KOH de concentraţie 20 % necesară neutralizării a
73 g HCl.
35 puncte

2. Într-o soluţie de acid sulfuric 49 % se introduc 216 g aluminiu pur. Să se

calculeze :
a. cantitatea de sare rezultată ;
b. cantitatea de acid sulfuric consumată.
30 puncte

3. Să se calculeze cantitatea de HCl ce reacţionează cu 4 moli de Zn.

25 puncte

Nota = Nr. puncte realizate / 10 + 1

Clasa a VIII-a

31
 NEMETALE - METALE

Obiective :

 să clasifice elementele chimice în nemetale şi

metale;

32
  să indice poziţia nemetalelor şi metalelor în
sistemul periodic;
 să recunoască proprietăţile fizice caracteristice
ale nemetalelor şi metalelor studiate;
 să identifice pe bază de experiment şi teoretic
proprietăţile chimice ale nemetalelor şi metalelor studiate;
 să exprime prin ecuaţii chimice proprietăţile
chimice ale metalelor şi nemetalelor;
 să realizeze legătura dintre structura atomului
unui element chimic şi proprietăţile lui chimice;
 să argumenteze utilizările nemetalelor şi
metalelor pe baza proprietăţilor fizice şi chimice ale acestora;
 să utilizeze ustensilele şi substanţele din
laborator pentru studierea proprietăţilor nemetalelor şi
metalelor.
 să rezolve exerciţii şi probleme care au la bază
cunoaşterea proprietăţilor elementelor.

Numele şi prenumele elevului ……………………………………….

Data ……………..

Test de evaluare

Hidrogenul cls. a VIII-a

1. Cunoscându-se : A = 1 , Z = 1, să se reprezinte pe graficul de mai jos

structura atomului de hidrogen:
E

N
10 puncte

33
 2. Hidrogenul în natură se găseşte atât ……………………….. cât şi sub
formă de …………………….. . Indicaţi cel puţin 3 compuşi naturali ai hidrogenului :
………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………….
10 puncte

3. Modelaţi prin ecuaţii chimice reacţiile de obţinere a hidrogenului :

…………………………………………………………………………………………
…
…………………………………………………………………………………………
…
…………………………………………………………………………………………
…
…………………………………………………………………………………………
…
20 puncte

4. Hidrogenul este ( solid, lichid, gazos) în condiţii normale de presiune şi

temperatură şi are culoare (galben-verzui, brună, incolor). Densitatea hidrogenului
este (mai mare, mai mică) decât a aerului. Tăiaţi cu o linie ceea ce consideraţi a fi
incorect.
5 puncte

5. Hidrogenul arde în aer sau în oxigen şi se formează …………… (Scrieţi

ecuaţia reacţiei chimice)
…………………………………………………………………………………………
…. În reacţie cu ………………….. formează amoniacul. Ecuaţia reacţiei
chimice este ……
…………………………………………………………………………………………
….
Acidul clorhidric se poate obţine prin sinteză din următoarele elemente : ……….şi
…….
Scrieţi ecuaţia reacţiei chimice
……………………………………………………………
Caracterul reducător al hidrogenului poate fi exprimat prin următoarea reacţie
chimică:
…………… + H2 = Zn + ……………….
20 puncte

6. Indicaţi mai jos cel puţin trei utilizări ale hidrogenului :

…………………………………………………………………………………………
….
…………………………………………………………………………………………
…..
…………………………………………………………………………………………
…..

34
…………………………………………………………………………………………
…..
5 puncte

7. Ce cantitate de hidrogen se poate obţine prin reacţia a 5 moli de Zn cu HCl,

ce cantitate de soluţie de HCl cu concentraţia 36,5 % este necesară ?

20 puncte

Total puncte 100 din care 10 din oficiu

NOTA = Nr puncte realizate / 10 + 1

./.

Numele şi prenumele elevului ……………………………………………

Data …………..

Test de evaluare

Oxigenul cls. a VIII-a

1. În schema de mai jos s-au strecurat unele greşeli în structura atomului de

oxigen. Corectează-le înscriind datele corecte pe schema alăturată !
Z=8 Z = …………
A = 15

35
 1 A = ………...

2
8p 9n

10 puncte

2. Molecula de oxigen este formată din …………………… fiind mult mai

stabilă decât oxigenul atomic.
5 puncte

3. Oxigenul în natură este cel mai răspândit element chimic, reprezentând ……

% din toate elementele chimice naturale şi se găseşte sub formă de
………………………… în …………………………….. precum şi sub formă de
……………………………. ca de exemplu :
…………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………….
10 puncte

4. Oxigenul se poate obţine prin următoarele metode :

a. electroliza apei
…………………………………………………………
b. …………………………………………….KClO3 = KCl + O2
c. ………………………………………………………………………
….
Completaţi câmpurile punctate cu ecuaţiile reacţiilor chimice, respectiv
metoda de obţinere.
Reacţia „b” are loc în prezenţa unei substanţe numită
……………………….
şi care are rol de ………………………………… adică
…………………………………..
20 puncte

5. Enumeraţi principalele proprietăţi fizice ale oxigenului :

……………………………………………………………………………………
…..
……………………………………………………………………………………
…..
……………………………………………………………………………………
…..
……………………………………………………………………………………
…..
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
…….

36
 5 puncte

6. Reacţiile chimice de mai jos reprezintă unele proprietăţi chimice ale

oxigenului. Completaţi aceste ecuaţii chimice:
…… + O2 = CO2
…. S + …. = …SO3
… Fe + …O2 = ………
CH4 + … O2 = CO2 + ………..
15 puncte

7. Ce cantitate de sulf poate arde cu formare de dioxid de sulf cu oxigenul

rezultat prin descompunerea a 4 moli de clorat de potasiu ?
Se dau : AS = 32 , ACl = 35,5 , AK = 39.
25 puncte

Total puncte 100 din care 10 din oficiu

Nota = Nr. puncte realizat / 10 + 1

./.

Numele şi prenumele elevului ………………………………………..

Data ……………………..

Test de evaluare

37
 Carbonul cls. a VIII-a

1.Atomul de carbon are următoarea structură :

E
Caracteristicile atomului sunt :
L 4
Z = ………….
K 2 A =………….
6p 6n
N
iar poziţia lui în sistemul periodic este:
……………………………………………………
10 puncte

2. Carbonul în natură se găseşte …………………………… în trei stări

numite…………… ……………………………… care diferă între ele prin
…………… şi
anume…………………………………………………………………………………
… cât şi sub formă de ………………………………..
15 puncte

3. Indicaţi prin săgeţi categoria corespunzătoare cărbunilor mai jos menţionaţi :

Antracit
Cărbuni naturali Mangal
Turbă
Cocs
Cărbuni artificiali Huilă
Lignit
Cărbune animal
Cărbune de retortă
5 puncte

4. Proprietăţile fizice ale carbonului depind de …………………………………

sub care se găseşte. Enumeraţi aceste stări în tabelul de mai jos şi precizaţi unele
proprietăţi fizice ale acestora:

Starea Proprietăţi fizice

1.

2.

38
 3.

10 puncte

5. Proprietăţile chimice ale carbonului pot fi prezentate sumar prin următoarele

reacţii chimice :
- este un nemetal/metal deci are caracter electronegativ/electropozitiv.
(Tăiaţi ceea ce consideraţi că este incorect).
- Reacţionează cu ……………………………rezultând compuşi cu
caracter…………………….
Exemplu
…………………………………………………………………………………..
- arde cu formarea unor gaze. Scrieţi ecuaţiile acestor reacţii şi menţionaţi
valenţa carbonului : a. ……………………………………valenţa C
……………………
b. …………………………………... valenţa C
…………………...
- reacţionează cu hidrogenul şi formează ………………………………
conform ecuaţiei reacţiei :
…………………………………………………
- are caracter……………………Exemplu
…………………………………
20 puncte
6. 250 Kg dintr-un cărbune ce conţine 85 % carbon este ars în volum limitat de
oxigen. Ce produs rezultă şi în ce cantitate ? Dar dacă arderea are loc în exces
de oxigen, ce produs rezultă şi în ce cantitate ?
30 puncte
Nota : Nr. puncte realizat /10 + 1 (10 puncte din oficiu)

./.
Numele şi prenumele elevului ……………………………………..
Data ……………

Test de evaluare

39
 Proprietăţile fizice şi chimice generale ale metalelor cls.a VIII-a

1. Completaţi afirmaţiile de mai jos înlocuind spaţiile punctate cu

cuvintele adecvate:
Metalele ocupă spaţiul din partea ……………………………a Sistemului
periodic.
Metalele la temperatura normală a mediului înconjurător sunt în stare
…………….
cu excepţia …………………………. care este ……………………….Din punct de
vedere termic şi electric metalele sunt
……………………………………………………., argintul fiind
……………………………………….., iar mercurul ………………………
După culoare metalele se pot clasifica în metale ……………………………de
exemplu ………………………………………… şi metale …………………….. de
exemplu …………………………………………, iar după densitate în metale
…………..
……………………….. având densitate mai mică de …………… şi metale
……………..
……………………….. având densitate mai mare de ………………..
Metalele datorită proprietăţii numită …………………………………… pot fi
trase în foi, iar datorită proprietăţii numită …………………………………… pot fi
trase în fire.
17 puncte

2.Proprietăţile chimice ale metalelor sunt influenţate de

…………………..
………………………………………………………….. astfel că acestea pot
……………
………………………electroni transformându-se în ioni …………………………deci
vor reacţiona relativ uşor cu elementele cu caracter ……………………………. ca de
exemplu ……………………………………………………..
18 puncte

3.Modelaţi prin cel puţin 5 ecuaţii chimice reacţiile metalelor cu

substanţe simple şi compuse:
…………………………………………………………
…………………………………………………………
…………………………………………………………
…………………………………………………………
…………………………………………………………
25 puncte

4. Care din reacţiile chimice de mai jos sunt posibile ? Completaţi reacţiile
posibile cu produşii de reacţie.
Zn + HCl = ……………………………
Hg + HCl = ……………………………

40
 Cu + FeSO4 = …………………………
Zn + Cu SO4 = …………………………
Zn + HNO3 dil. = ……………………….
Cu + H2SO4 dil. = ………………………
30 puncte

Total puncte 90 + 10 din oficiu

NOTA = Puncte realizate/10 + 1

./.

Numele şi prenumele elevului ………………………………….

Data ………………..

Test de evaluare

Aluminiul cls. a VIII-a

41
 1. a. Atomul de aluminiu are nucleul format din 13 p şi 14 n (A F);
b. Învelişul electronic al atomului de aluminiu conţine 14 electroni
repartizaţi pe trei straturi (A F);
c. Aluminiu se găseşte în sistemul periodic în grupa a III-a principală (A F)
şi are pe stratul de valenţă 2 electroni (A F);
Recunoaşteţi dacă afirmaţiile de mai sus sunt adevărate sau false. Tăiaţi peste ce
consideraţi că este incorect.
15 puncte
2. În natură aluminiul se găseşte sub formă de ………………………….. şi
anume:
- ………………………………………..
- ……………………………………….
- ……………………………………….
- ……………………………………….
Cu toate că aluminiul este foarte răspândit în natură reprezentând ………..% din toate
elementele ce alcătuiesc scoarţa Pământului, singurul compus din care se poate obţine
aluminiul este ……………………………………
10 puncte
3. Obţinerea aluminiului în industrie are loc în două etape principale. Care sunt
acestea ?
a. ………………………………………………………
b. ………………………………………………………
5 puncte
4. Aluminiul are următoarele utilizări :
- construcţia avioanelor
……………………………………………………
- conductor electric
………………………………………………………..
- confecţionarea unor monede
…………………………………………….
- obţinerea unor piese turnate
…………………………………………….
- vase de bucătărie
………………………………………………………..
Completaţi în câmpurile punctate proprietăţile fizice ale aluminiului care-l fac
utilizabil în scopul menţionat.
5 puncte
5. Caracterul electrochimic al unui element depinde de structura atomului şi
mai ales de ………………………………………………………….Aluminiul având
………..
……………………….. are caracter …………………………………
Completaţi câmpurile libere din afirmaţiile de mai sus.
5 puncte

6. Identificaţi substanţele notate cu literele a - d din ecuaţiile reacţiilor

chimice de mai jos:
a. …Al + … a = …AlCl3
b. … Al + … S = …b
c. … Al + … c = …Al3C4

42
 d. … Al + … d = … Al2O3
Din aceste reacţii rezultă că aluminiul fiind metal, are caracter electrochimic
……
…………………………….. reacţionează cu ………………………….. care au
caracter ………………………………………………….
15 puncte
7. Se dau următoarele substanţe chimice : HCl , H2SO4, HNO3 conc., NaCl,
H2O. Identificaţi substanţele cu care reacţionează aluminiul şi cu care nu reacţionează.
Scrieţi ecuaţiile reacţiilor chimice corespunzătoare acestor reacţii.
………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………….
15 puncte
8. Completaţi ecuaţia reacţiei chimice de mai jos şi indicaţi ce proprietate
chimică a aluminiului rezultă din aceasta.
Fe2O3 + Al = …………………….
……………………………………………………………………………………
…
5 puncte
9. Să se calculeze cantitatea de aluminiu care poate reacţiona cu 250 g soluţie
de HCl cu concentraţia 36,5 %. Se dă ACl = 35,5.
15 puncte

NOTA = Nr. puncte realizat / 10 + 1 ( se dau 10 puncte din oficiu)

./.

Numele şi prenumele elevului ……………………………………………

Data …………………...

43
 Test de evaluare

Fierul cls. a VIII-a

1. Indicaţi mai jos poziţia fierului în sistemul periodic şi corespondenţa dintre

aceasta şi structura atomului.
Poziţia în sistemul periodic Structura atomului de fier
Numărul de ordine ……………………….. Z=
………………………………
Grupa ………………………………………
…………………………………..
Perioada ……………………………………
…………………………………..
Aşadar atomul de fier are următoarea structură :

Completaţi graficul cu această structură. Ce

caracteristică se observă la acest atom ?
…………………………………………………………………………………………
…
15 puncte
2. Indicaţi prin săgeţi corespondenţa dintre compuşii naturali ai fierului şi
formula lor chimică :
Hematit Fe3O4
Limonit FeCO3
Magnetit Fe2O3 . H2O
Pirită Fe2O3
Siderit FeS2
5 puncte
3. Obţinerea fierului constă în reducerea oxizilor de fier cu carbon. Scrieţi
în spaţiul liber ecuaţia reacţiei chimice :
…………………………………………………….
5 puncte
4. Procesul tehnologic de obţinere a fierului se numeşte
………………………
În cadrul acestui proces se utilizează următoarele materii prime :
1…………………………
2. ………………………
3. ………………………
în urma căruia se obţin două aliaje foarte utilizate în practică şi anume :
1. ………………………cu compoziţia
……………………………
2. ………………………cu compoziţia
……………………………

44
 15 puncte
5. Menţionaţi în spaţiile de mai jos cel puţin 5 proprietăţi fizice ale fierului
:
……………………………………………………………………………………
…..
……………………………………………………………………………………
…..
……………………………………………………………………………………
…..
……………………………………………………………………………………
…..
……………………………………………………………………………………
…..
……………………………………………………………………………………
…..
5 puncte
6. Valenţa fierului poate fi …………….. sau ………….. deoarece
…………..
……………………………………………………………………………………
…..
5 puncte
7. Ecuaţiile chimice de mai jos reprezintă proprietăţile chimice ale fierului.
Indicaţi prin săgeţi corespondenţa dintre reactanţi şi produşii de reacţie. Completaţii
câmpurile punctate cu coeficienţii corespunzători.

… Fe + … Cl2 = … FeSO4 + … Cu
… Fe + … H2SO4 dil. = … Fe3O4
… Fe + … HCl = … FeCl3
… Fe + … O2 = … FeSO4 + … H2
… Fe + … H2SO4 conc. = … FeCl2 + … H2
… Fe + … CuSO4 = … nu reacţionează
… Fe + … H2O = … Fe2O3 + … H2
20 puncte
8. Completaţi spaţiile libere de mai jos cu 5 produse tehnice obţinute din
fier sau aliajele lui.
……………………………………………………………………………………
…...
……………………………………………………………………………………
…...
……………………………………………………………………………………
…...
……………………………………………………………………………………
…...
……………………………………………………………………………………
…...
5 puncte
9. Să se calculeze cantitatea de clorură de fier şi hidrogen care se poate
obţine în urma reacţiei fierului cu 300 g soluţie HCl de concentraţie 36,5 %.
15 puncte

45
 NOTA = puncte realizate / 10 + 1

Numele şi prenumele elev ului …………………………………….

Data ……………….

Test de evaluare
Cuprul cls. a VIII-a

1. Denumirea populară a cuprului este :

a. alamă;
b. aramă.
5 puncte

2. Cunoscând că atomul de cupru are : Z = 29 şi A = 64 structura atomului de

cupru are următoarea structură :
a. N 1 b. N 2 c. N 1
M 18 M 16 M 18
L 8 L 8 L 7
K 2 K 2 K 2
29 p 35 n 28 p 35n 29 p 37 n

Încercuiţi răspunsul corect.

10 puncte

3. În natură cuprul se găseşte sub formă de ………………………..Completaţi

denumirea acestor compuşi corespunzător formulelor lor chimice:
Cu2O ……………………………. Cu2 S …………………………………….
Cu Fe S2 ………………………… Cu CO3 . Cu(OH)2 ………………………
2 Cu CO3 . Cu(OH)2 ………………………………………
15 puncte

4. Obţinerea cuprului se face prin două procedee :

a. Procedeul pirometalurgic Electroliza sărurilor de cupru

b. Procedeul hidrometalurgic Reducerea oxizilor de cupru

Indicaţi prin săgeţi corespondenţa dintre procedeu şi procesele chimice care au

lor.
5 puncte

46
 5. În spaţiile libere completaţi proprietăţile fizice ale cuprului corespunzătoare
utilizărilor menţionate :
a. Conductor electric …………………………………………………………..
b. Cazane pentru încălzirea centrală ……………………………………………
c. Statuete şi clanţe de uşi ………………………………………………………
10 puncte

6. Valenţa cuprului poate fi ……….. sau …………. deoarece ………………….

…………………………………………………………………………………….
deci este un element cu caracter ………………………………………
10 puncte

7. Completaţi ecuaţiile reacţiilor chimice de mai jos prin care sunt exprimate
proprietăţile chimice ale cuprului :
Cu + ….. = CuCl2
Cu + O2 = ……….. (t = 200 grade Celsius)
Cu + O2 = ……….. (t = 250 grade Celsius)
Cu + S = ………… ( t = 200 grade Celsius)
Cu + S = CuS ……………………….
Cu + HCl = ……………..+ …………..
Cu + H2SO4 dil. = …………… + …………………..
Cu + ……………. = CuSO4 + SO2 + 2H2O
Cu + ……………. = …... Cu(NO3) + ………. + …………
15 puncte

8. Să se calculeze cantitatea de sulfat de cupru ce se poate obţine prin reacţia

cuprului cu 300 g soluţie acid sulfuric cu concentraţia 98 %.
20 puncte

NOTA = Puncte realizate /10 + 1

47
 ./.

SUBSTANTE COMPUSE ANORGANICE

Oxizi, baze, acizi, saruri

Obiective :

 să clasifice substanţele compuse în oxizi, baze,

acizi şi săruri ;
 să scrie formulele chimice ale unor oxizi, baze,
acizi şi săruri ;
 să modeleze prin ecuaţii chimice metodele
generale prin care se pot obţine oxizi, baze, acizi şi săruri ;
 să identifice pe bază de observare unele
proprietăţi fizice generale ale celor mai des întâlniţi oxizi, baze,
acizi şi săruri;
 să stabilească experimental proprietăţile chimice
ale oxizilor, bazelor, acizilor şi sărurilor;
 să argumenteze utilizările substanţelor compuse
anorganice pe baza proprietăţilor fizice şi chimice ale acestora ;
 să utilizeze ustensilele şi substanţele din
laborator în scopul investigării proprietăţilor unor substanţe
chimice compuse ;
 să rezolve exerciţii şi probleme care au la bază
cunoaşterea proprietăţilor unor substanţe compuse.

48
Numele şi prenumele elevului ……………………………………………
Data …………………..

Test de evaluare
Denumirea şi clasificarea substanţelor compuse cls. a VIII-a

Se dau formulele chimice ale următoarelor substanţe compuse :

NaCl, H2SO4, KHSO4, HNO3, H2SO3, H2S, HCl, HI, H3PO4, CaCO3, CaHPO4, FeS,
NaOH, Ca(OH)2, KOH, N2O3, NaHCO3, Cu(OH)2, CO2, PbO2, Al(OH)3, K2O, Al2O3,
NaNO3, ZnO, Fe(OH)2, SO3, CaO, ZnCl2, Cl2O7 .
Completaţi schema de mai jos cu substanţele corespunzătoare categoriilor
din care fac parte precum şi denumirea acestora:

Oxizi bazici : ………… .

………………………………..
…………
…………………………………
…………
…………………………………
OXIZI …………
…………………………………
…………
…………………………………

Oxizi acizi: ………….

…………………………………
..………….
…………………………………
..………….
…………………………………
……………
………………………………..

Baze solubile: ………….

………………………………..
BAZE . …………
………………………………

Baze insolubile …………

………………………………..
………….
………………………………..
………….
………………………………..

49
 ………….
………………………………..

Oxiacizi ………….
………………………………..
…………. .
………………………………
ACIZI ………….
………………………………
………….
………………………………..

Hidracizi : ………….
………………………………..
………….
………………………………..
………….
………………………………..

Săruri acide : ………….

………………………………
…………..
………………………………
SARURI …………..
……………………………..

Săruri neutre : …………..

……………………………..
…………..
………………………………
…………..
………………………………
…………..
………………………………

Aprecierea lucrării : 1 punct pentru fiecare substanţă plasată corect = 30 puncte;

2 puncte pentru fiecare substanţă corect denumită = 60
puncte ;
10 puncte din oficiu.

NOTA = Nr. puncte realizat /10 + 1

50
 ./.

Numele şi prenumele elevului ………………………………….

Data ………………….

Test de evaluare

Oxizii cls. a VIII-a

1. Oxizii sunt substanţe compuse …………………….. care conţin în molecula

lor atomi de
…………………………………………………………………………………
5 puncte
2. Daţi denumirea corectă a următorilor oxizi :
Na2O ………………………………………………
CuO ……………………………………………….
Fe2 O3 ………………………………………………
CO ………………………………………………….
N2 O3 ………………………………………………
Cl2 O7 ……………………………………………….
Cu2O ………………………………………………..
P2 O5 ……………………………………………….
16 puncte
3. Clasifică oxizii de la punctul 2 în :

51
 - oxizi acizi
……………………………………………………….
- oxizi bazici
…………………………………………………….
8 puncte
4. Obţinerea oxizilor se poate face prin reacţii de :
- ………………………………..
Exemplu :
1.
………………………………………………….
2. ………………………………………………
….
- …………………………………..
Exemplu :
1. ………………………………………………
…
2. ………………………………………………
…
25 puncte
5. Proprietăţile chimice ale oxizilor pot fi exprimate prin următoarele reacţii
chimice :
- oxid bazic + apă = ……………..
Exemplu : ………………………………………………………………..
- ………………….. + apă = acid
Exemplu : ………………………………………………………………..
- ………………….. + acid = sare + apă
Exemplu : ……………………………………………………………….
- ……………………. + bază = ………. + ……………
Exemplu : ……………………………………………………………….

- ……………………….+ …………………….. = sare

Exemplu : ………………………………………………………………
30 puncte

6. Menţionaţi cel puţin 3 oxizi cu utilizările lor :

…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
6 puncte

NOTA = Puncte realizate / 10 + 1

52
Numele şi prenumele elevului ………………………………………
Data …………………..

Test de evaluare

Baze cls. a VIII-a

1. Se dau următoarele substanţe compuse : NaCl, H2SO4, Ca(OH)2, HSO3OH,

NaOH, POH(OH)2, CuSO4, HOH, KOH, HCl, ZnO, Cu(OH) 2. Extrageţi din
exemplele date bazele şi daţi-le denumirea lor în spaţiile de mai jos:
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
………………………………………………
10 puncte
2. Clasificaţi bazele identificate în exerciţiul 1 după criteriile cunoscute:
……………………………………………………………………………………
……..
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
……

53
 5 puncte
3. Bazele pot fi obţinute prin reacţii de :
a. combinare;
Exemplu : ………………………………………………….
………………….
b. descompunere;
Exemplu ………………………………………………….
…………………...
c. schimb;
Exemplu
………………………………………………………………………
20 puncte

4. In prezenţa bazelor turnesolul se colorează în roşu. ( A ; F); 5

puncte
5. Fenolftaleina în mediul bazic are culoare albastră (A ; F); 5
puncte

6. Care din substanţele de mai jos reacţionează cu bazele ? În caz afirmativ

scrieţi ecuaţia reacţiei chimice dintre o bază şi substanţa respectivă.
CaO, CuSO4, CO2, HCl, KOH, FeCl3, H2SO4.
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………
20 puncte
7. Menţionaţi trei baze cu utilizările lor:
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
………………
5 puncte

8. Calculaţi cantitatea de sol. NaOH de concentraţie 20 % care reacţionează cu

320 g CuSO4.

20 puncte

NOTA: Nr. puncte realizate/10 + 1

54
Numele şi prenumele elevului …………………………………………..
Data ……………….

Test de evaluare

Acizii cls. a VIII-a

1. Se dau formulele chimice ale următoarelor substanţe chimice : NaCl,

HCl, CuSO4, Na2SO4, SO2(OH)2, NaOH, H2SO3, H2S, Cu(OH)2, NaHCO3, H3PO4,
H3N, HNO3, CaCO3 , K2O, H2CO3, ZnSO4, HNO2, Ca(OH)2, H3PO3, CaO, KOH, HI.
Identificaţi care dintre acestea sunt acizi, trecându-i în categoria lor corespunzătoare
clasificării învăţate:
a.
Hidracizi…………………………………………………………………………
b.
Oxiacizi………………………………………………………………………….
10 puncte

2. Scrieţi formula chimică a următorilor acizi :

Acid clorhidric
……………………………………………………………………….

55
 Acid
sulfhidric………………………………………………………………………..
Acid
azotos……………………………………………………………………………
Acid azotic ….
………………………………………………………………………..
Acid
fosforic………………………………………………………………………….
10 puncte

3. Radicalul acid se obţine teoretic prin

……………………………………………
……………………………………………… şi are valenţa egală cu
……………………. …………………………………………………………….
………………………………..
5 puncte

4. Ştiind că hidracizii se pot obţine prin sinteză, direct din elementele

componente, scrieţi ecuaţia reacţiei chimice prin care se poate obţine un astfel de acid.
………………………………………………………………………………………
….
5 puncte

5. Oxiacizii se pot obţine prin două metode. Care sunt acestea ? Daţi câte un
exemplu din fiecare.
a. …………………………………………………………………………
……
Exemplu
……………………………………………………………………
b. …………………………………………………………………………
……
Exemplu
……………………………………………………………………
10 puncte

6. Pe masa de laborator aveţi următoarele substanţe chimice dizolvate în apă, în

sticle fără etichetă : NaOH, CaCl2, HCl, H2SO4, Ca(OH)2, NaCl, turnesol. Cum
identificaţi care dintre ele sunt acizi ?
……………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
……………………
5 puncte

7. Ecuaţiile chimice de mai jos reprezintă unele dintre proprietăţile chimice ale
acizilor. Identificaţi substanţele chimice notate cu literele A – E.
…A + …HCl = …ZnCl2 + …B
…C + …H2SO4 = …CuSO4 + …H2O
…D + …H2SO4 = …Na2SO4 + …H2O

56
 …E + …HNO3 = … Ca(NO3)2 + … CO2 + … H2O
15 puncte
8. Indicaţi prin săgeţi corespondenţa dintre acidul situat în partea stângă şi
utilizarea lui, în dreapta :

Acidul clorhidric Rafinarea ţiţeiului

Mase plastice
Îngrăşăminte chimice
Acidul sulfuric Fire şi fibre sintetice
Medicamente
Obţinerea unor cloruri
Acidul azotic Obţinerea sifonului
Fabricarea unor explozivi
(dinamita)
Obţinerea HCl în laborator
Acid carbonic Coloranţi
Acumulatori electrici
Curăţirea metalelor (apă tare)
Acid fosforic Smalţuri
Stomatologie
Tăbăcirea pieilor
15 puncte

9. Să se calculeze cantitatea de soluţie de acid sulfuric cu concentraţia 49 %

reacţionează cu 160 g NaOH solid.
15 puncte

NOTA : Nr. puncte realizate / 10 + 1

Numele şi prenumele elevului …………………………………..

Data ……………………

Test de evaluare

Săruri cls. a VIII-a

1. Denumiţi şi clasificaţi următoarele săruri după criteriile învăţate :

NaCl, CuSO4, Ca(HCO3)2, Na2CO3, CuCl2, KHSO4, Al2(SO4)3, FeS, NaHCO3,
NaH2PO4.
Săruri …………………… :
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………

57
 ……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
………………
Săruri …………………. :
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
…………
10 puncte

2. În tabelul de mai jos sunt prezentate metodele de obţinere a sărurilor.

Completaţi în careurile libere din dreapta (Nr.crt.), numerele care indică
corespondenţa dintre reactanţi şi produşii de reacţie. Stabiliţi coeficienţii, acolo unde
este cazul.

Nr. REACTANŢII PRODUŞII DE REACŢIE Nr.

crt crt.
1. …Zn + …HCl … Cu SO4 + … H2O
2. …Fe + …CuSO4 …FeSO4 + Cu
3. …CuO + … H2SO4 …NaCl + …H2O
4. …NaCl + …AgNO3 …AgCl + …HNO3
5. …BaCl2 + … H2SO4 …ZnCl2 + …H2
6. …AgNO3 + …HCl …BaSO4 + …HCl
7. …CO2 + …Ca(OH)2 …AgCl + …NaNO3
8. …CaO + …CO2 …Cu(OH)2 + …KCl
9. …NaOH + …HCl …CaCO3
10. …KOH + …CuCl2 …CaCO3 + …H2O

30 puncte

3. Se dau mai jos următoarele săruri : NaCl, CuSO4, CaCO3. Menţionaţi în

dreptul fiecăreia cel puţin cinci proprietăţi fizice specifice acestora:
NaCl
……………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………
CuSO4
…………………………………………………………………………………….

……………………………………………………………………………………...

58
………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………
CaCO3
…………………………………………………………………………………….

……………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………….
15 puncte

4. Extrageţi din tabelul de la exerciţiul 2 toate reacţiile chimice pe care le

consideraţi a fi şi proprietăţi chimice ale sărurilor, indicaţi categoria de substanţă
chimică ce reacţionează cu sarea respectivă după modelul de mai jos:

Nr. Ecuaţia reacţiei chimice Reactanţi Produşi de reacţie

Crt.
1. CuCO3 + 2 HCl = CuCl2 + H2CO3 Sare + acid Sare + acid
2.
3.
4.
5.
6.

15 puncte

5. Să se calculeze cantitatea de soluţie de HCl de concentraţie 36,5 % care

reacţionează cu 300 g soluţie AgNO 3 de concentraţie 20 %. Se dă A Cl = 35,5 ; AAg =
108 ;
AN = 14 ; AO = 16.
20 puncte

NOTA = puncte realizate / 10 + 1

59
 SUBSTANTE ORGANICE CU
UTILIZARI PRACTICE

HIDROCARBURI

SUBSTANTE ORGANICE CU FUNCTIUNI

Obiective :

 să clasifice substanţele organice în

hidrocarburi şi substanţe organice cu grupe funcţionale ;
 să indice proprietăţile fizice şi chimice ale
substanţelor organice studiate ;
 să argumenteze utilizările substanţelor
organice studiate pe baza proprietăţilor fizice şi chimice ale
acestora ;
 să indice rolul substanţelor organice în lumea
vie.

Numele şi prenumele elevului ……………………………………….

Data …………………..

60
 Test de evaluare

Hidrocarburi cls. a VIII-a

1. În funcţie de substanţele pe care le studiază chimia are două ramuri :

a. anorganică studiază substanţele
……………………………………………
b. organică studiază substanţele
……………………………………………...
10 puncte
2. Substanţele organice conţin următoarele elemente chimice :
……………………..
………………………………………………………………………………………
…
5puncte
3. Hidrocarburile sunt substanţe organice care conţin numai
………………………..
………………………………………………………………………………………
….
5 puncte
4. Derivaţii hidrocarburilor se mai numesc şi
………………………………………...
şi se obţin prin
…………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
….
10 puncte
5. Ştim că atomul de carbon are un specific în ce priveşte realizarea configuraţiei
electronice. Care este această caracteristică ?
……………………………………...
………………………………………………………………………………………
…..
Modelaţi în spaţiul de mai jos această caracteristică :

25 puncte
6. Lanţurile de atomi de carbon se numesc ……………………………………….
şi pot fi :
………………………………………………………………………………
Modelaţi câteva exemple.

25 puncte

61
 7. Chimia organică este chimia
……………………………………………………….
Completaţi definiţia chimiei organice.
10 puncte

Nota = Nr. puncte realizate / 10 + 1

Numele şi prenumele elevului ………………………………………..
Data …………………

Test de evaluare
Ţiţeiul cls. a VIII-a

1. Ţiţeiul (petrolul) este un produs natural format din

………………………………
………………………………………………………………………………………
…
şi se găseşte sub formă de ……………………………. în ……………………………
………………………………………………………………………………………
…
15 puncte
2. Extracţia ţiţeiului se face prin
…………………………………………………….
5 puncte
3. O parte din fracţiunea gazoasă se separă încă la extracţie sub formă de
………….
…………………………………….
5 puncte
4. Separarea componenţilor ţiţeiului se face prin
…………………………………….,
care se bazează pe ……………………………………………………………………..
şi se numeşte prelucrare primară.
20 puncte
5. Schema de mai jos reprezintă temperaturile dintr-o coloană de separare a
produselor din ţiţei. Menţionaţi pe schemă produşii corespunzători acestor temperaturi
care se obţin din coloană.

40 – 200 0 C
……………………………………………..

200 - 300 0 C
……………………………………………..

250 – 350 0 C
……………………………………………..

peste 350 0 C ……………………………………………..

25 puncte
6. Utilizările ţiţeiului pot fi grupate în două domenii importante. Care sunt
acestea ? Treceţi aceste domenii în spaţiile de mai jos şi menţionaţi câteva utilizări
concrete ale produselor obţinute :

62
 a. ………………………………………..
- ……………………………………………………….
- ……………………………………………………….
- ……………………………………………………….
b. ………………………………………………….
- …………………………………………………………
- ……………………………………………………………
- ……………………………………………………………
20 puncte
Nota = Nr. puncte realizate/10 + 1

Numele şi prenumele elevului ……………………………………….

Data ……………..

Test de evaluare
Metanul cls. a VIII-a

1. Cunoscând că formula chimică brută a metanului este CH4 se cere :

a. masa moleculară …………………………………………………..
b. raportul de masă …………………………………………………..
c. compoziţia procentuală ……………………………………………
30 puncte
2. Metanul se găseşte în natură în :
a. mâlul bălţilor şi se numeşte ………………………………………….
b. În subsol sub formă de ……………………………………………….
c. Însoţeşte petrolul şi se numeşte ………………………………………
d. În minele de cărbuni şi se numeşte …………………………………..
5 puncte
3. Menţionaţi în spaţiile libere de mai jos cel puţin 5 proprietăţi fizice ale
metanului
……………………………………………………………………………………
……
………………………………………………………………………………………
….
………………………………………………………………………………………
….
………………………………………………………………………………………
….
………………………………………………………………………………………
….
10 puncte
4. Principalele proprietăţi chimice ale metanului sunt :
a. arde cu degajare de căldură
………………………………………………
b. se descompune termic în prezenţa unor catalizatori
……………………..
c. prin încălzire la temperaturi înalte se transformă în acetilenă
……………
………………………………………………………………………………
…

63
 Completaţi în spaţiile punctate ecuaţiile reacţiilor chimice.
30 puncte
5. Completând schema de mai jos cu principalele utilizări ale metanului veţi
identifica şi alţi produşi ce se obţin prin prelucrarea acestora :
15 puncte
C a u c iu ic
c e r n e lu r i

M e ta n
A m o n ia c A c id F ir e s in te tic e
c lo r h id r ic M a s e p la s tic e

M a s e p la s tic e A lc o o li A ld e h id e A g e n ti S o lv e n ti
f r ig o r ific i

Nota = Nr. puncte realizate /10 + 1

Numele şi prenumele elevului ………………………………….

Data ………………

Test de evaluare

Alcoolul etilic cls. a VIII-a

1. Alcoolii sunt compuşi organici cu funcţiuni. ( A, F)

5 puncte
2. Completaţi schema de mai jos care reprezintă structura moleculei de alcool
etilic:

 
 C–C–
 
15 puncte
3. Completaţi spaţiile libere din afirmaţiile de mai jos :
Alcoolul etilic se obţine prin …………………………………… a
…………………..
…………………………………dar şi prin …………………………….. în
industria chimică.
10 puncte
4. Menţionaţi în spaţiile de mai jos proprietăţile fizice ale alcoolului etilic :
Este un lichid de culoare ………………………… cu miros …………………… şi
gust ……………………….. În cantităţi mari este …………………… pentru
organismul uman. Se dizolvă în …………… în orice proporţie. La rândul său este
foarte bun ……………………. pentru unele substanţe organice. Are densitatea
……

64
 ………………. şi fierbe la …………
15 puncte
5. Una din proprietăţile chimice ale alcoolului etilic este că arde cu degajare de
căldură. Scrieţi mai jos ecuaţia reacţiei chimice:
………………………………………………………………………………………
….
10 puncte
6. În spaţiile de mai scrieţi cel puţin 5 utilizări ale alcoolului etilic :
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
…………….
15 puncte
7. Să se calculeze cantitatea de alcool etilic ce se poate obţine din 25 kg de fructe
care conţine 5 % glucoză.
20 puncte
Nota = Nr puncte realizate / 10 + 1
Numele şi prenumele elevului ………………………………..
Data …………………

Test de evaluare
Acidul acetic cls. a VIII-a

1. Formula corectă a acidului acetic este :

a. CH3 – CH2 – OH
b. CH3 – OH
c. CH3 – CH2 – COOH
d. CH3 – COOH
10 puncte
2. a. Acidul acetic în soluţie apoasă (3 – 15 %) se numeşte oţet (A,
F) ;
b. Obţinerea acidului acetic se face prin fermentaţia alcoolică a fructelor
dulci (A, F);
c. Fermentaţia vinului are loc în prezenţa unei bacterii numită micoderma
aceti (A, F) ;
d. Fermentaţia acetică este o reacţie oxidativă în prezenţa unor catalizatori
(A, F);
15 puncte
3. Completaţi în spaţiile punctate principalele proprietăţi fizice ale
acidului acetic :
a. stare de agregare
……………………………………………………………..
b. solubilitate în apă
……………………………………………………………..
c. acidul acetic anhidru este numit …………………………………. deoarece
…
…………………………………………………………………………………
…..

65
 d. miros
…………………………………………………………………………..
e. gust
…………………………………………………………………………….
f. acidul acetic anhidru are acţiune
……………………………………………….
20
puncte
4. Acidul acetic are toate proprietăţile specifice unui acid şi anume :
a. are acţiune asupra indicatorilor :
- turnesolul ………………………………………..
- fenolftaleina ……………………………………..
b. reacţionează cu bazele formând săruri numite
…………………………… (daţi un exemplu)
…………………………………………………………..
c. cu alcoolul etilic formează
………………………………………………..
30 puncte
5. Treceţi în spaţiile punctate de mai jos cel puţin 5 utilizări ale acidului
acetic :
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
………………
15 puncte
Nota = Nr. puncte realizat / 10 + 1

BIBLIOGRAFIE

1. Ministerul Educaţiei Naţionale, Consiliul Naţional pentru

curriculum - Programa şcolară pentru clasele V – VIII nr. 5. Aria curriculară
matematică şi ştiinţe ale naturii, Bucureşti, 1999 ;
2. Fătu, S., Stroe, F., Stroe, C. - Manuale şcolare pentru clasele a
VII-a şi a VIII-a , Editura „Corint” ;
3. Ministerul Educaţiei Naţionale, Serviciul Naţional de Evaluare
şi Examinare – Ghid de evaluare la chimie, Bucureşti, 1999 ;
4. Neniţescu, C.D. – Chimie generală, E.D.P., Bucureşti, 1972 ;

66
 5. Neniţescu, C.D. – Chimie organică, E.D.P., Bucureşti, 1974 ;
6. Neacşu I., Stoica, A. (coord.) – Ghid general de evaluare şi
examinare, Ed. „Aramis”, Bucureşti, 1996
7. Radu, I. T. – Teorie şi practică în evaluarea eficienţei
învăţământului, E.D.P., Bucureşti, 1981.

67