Teoria formelor fara fond In contra directiei de

astazi in cultura romana- Titu Maiorescu

Autorul si principalul teoretician care a dezbatut intens problema formelor fara

fond a fost fondatorul Junimii, Titu Maiorescu. Cel mai dur atac al criticului si al
sustinatorilor ideilor sale indreptat impotriva importuluide civilizatie europeanoccidentala, impotriva importului de forme fara fond, in Romania anului 1868, este
sintetizat in studiul In contra directiei de astazi in cultura romana.
In acest studiu este formulata teoria formelor fara fond ce exprima viziunea lui
Maiorescu asupra culturii, fiind construita cu un fundament filozofic, pe trei principii:
autonomia valorilor, unitatea dintre cultura si societate, unitatea dintre fond si forma in
cultura si in dezvoltarea sociala. Acesta nu defineste in mod concret conceptele de
fond si forma, dar se poate deduce ca prin fond Maiorescu intelege activitatile
materiale, sociale si culturale, dar si traditiile sau mentalitatile, iar prin forma sunt
desemnate structurile institutionale(juridice si politice) ale societatii, sistemul de
educatie, institutiile culturale (presa, teatrul, conservatorul, Academia etc), prin care se
realizeaza circulatia valorilor in cadrul societatii. Criticul considera formele fara fond
pretentii fara fundament, stafii fara trup, iluzii fara adevar si le denunta ca fiind
stricaciose, fiindca nimicesc un mijloc puternic de cultura.
Maiorescu critica vitiul radical identificat in epoca, lipsa de orice fundament
solid pentru formele dinafara ce le tot primim, adica de a imprumuta forme ale culturii
apusene fara a le corela adecvat cu realitatea existenta: Viiul radical [] n toat
direcia de astzi a culturei noastre, este neadevruI, [] neadevr n aspirri,
neadevr n politic, neadevr n poezie, neadevr pn n gramatic, neadevr n
toate formele de manifestare a spiritului public. Critica se indreapta impotriva generatiei
pasoptiste care ar fi creat o directive falsa in cultura noastra, prin imitarea doar a
aparentelor culturii apusene: Cci nepregtii precum erau i sunt tinerii notri, uimii de
fenomenele mree ale culturei moderne, ei se ptrunser numai de efecte, dar nu
ptrunser pn la cauze, vzur numai formele de deasupra ale civilizaiunii, dar nu
ntrevzur fundamentele istorice mai adnci, care au produs cu necesitate acele
forme . Criticul considera cu adevart primejdioasa nu atat lipsa fundamentului, cat
lipsa necesitatii acestui fundament.
Lipsa fundamentului dinlauntru in domeniul cultural, politic si artistic, pe care
sa se aseze aceste forme universal rupe unitatea din cultura si societate. Confruntarea
cu realitatea va veni chiar din confruntarea cu cultura europeana moderna care vine la
noi, fiindca noi nu am stiut sa mergem inaintea ei. Autorul considera ca tinerimea

romana trebuie ferita de doua greseli: incurajarea blanda a mediocritatilor si formele

fara fond.
Maiorescu nu este impotriva preluarii formelor culturale din exterior, insa
acestea trebuie adaptate la specificul national si anticipate de crearea fondului.
Pericolul existentei formelor fara fond este discreditarea formelor si intarzierea
producerii fondului: n timpul n care o academie e osndit s existe fr tiin, o
asociaiune fr spirit de societate, o pinacotec fr art i o coal fr instruciune
bun, n acest timp formele se discrediteaz cu totul n opinia public i ntrzie chiar
fondul, ce, neatrnat de ele, s-ar putea produce n viitor i care atunci s-ar sfii s se
mbrace n vestmntul lor despreuit..
Concluzia lui Maiorescu este categorica: Cci fr cultur poate nc tri un
popor cu ndejdea c la momentul firesc al dezvoltrii sale se va ivi i aceast form
binefctoare a vieei omeneti, dar cu o cultur fals nu poate tri un popor, i dac
struiete n ea, atunci d un exemplu mai mult pentru vechea lege a istoriei: c n lupta
ntre civilizarea adevrat i ntre o naiune rezistent se nimicete naiunea, dar
niciodat adevrul.. De aceea se impune necesitatea unei noi directii in cultura romana
care sa inlocuiasca pretentiile fara fundament, directia falsa.
Teza maioresciana combate formele fara fond, contradictia realitate-aparenta
si sustine evolutia organica a societatii, de la fond spre forme.