MINISTERUL EDUCATIEI, CULTURII SI CERCETARII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA “STIINTE ECONOMICE”
DEPARTAMENTUL “ECONOMIE, MARKETING SI TURISM”

Lucru individual

Tema: Evaluarea potentialului turistic al raionului Hincesti

A efectuat:
Studenta anului II, grupa SHTA 1801
Specialitatea “Servicii Hoteliere, Turism si Agrement”,
Chiciorman Alina
A verificat:
Lect. universitar Sochirca Vitalie

Chisinau - 2019
 Cuprins

1. Introducere ………………………………………………………………………………………...1
2. Evaluarea potentialului turistic ……………………………………………………………………….2
3. Cetatea Geto-dacică de la Stolniceni…………………………………………………………………12
4. Biserica cu hramul ,,Sf.Arh.Mihail și Gavriil din satul Lăpușna.........................................................13
5. Pasaportul…………………………………………………………………………………………….14
6. Analiza SWOT …………………………………………………………………………………..…..16
7. Concluziisi recomandari …………………………………………………….……………………….17
8. Bibliografie ………………………………………………………………………………….……….19
9. Anexe ………………………………………………………………………………………………..20
 Introducere
Raionul Hîncești este un raion din partea centrală a Republicii Moldova. Reședința sa este municipiul
Hîncești.
Raionul a fost înființat la 11 noiembrie 1940, cu denumirea de „raionul Kotovsk” și cu centrul raional în
orășelul Kotovskoe (actualmente orașul Hîncești).
În 1991 orașul a recăpătat denumirea istorică de Hîncești, iar raionul Kotovsk a devenit raionul Hîncești.
Între anii 1999 și 2003 raionul Hîncești intra în componența județului Lăpușna. Din anul 2003 – prezent este
raionul Hîncești.
Prima mențiune documentară a localității datează din anul 1522. Mai multe atestări ale Hînceștilor parvin
din secolul al XVII-lea, denumirea venind de la vechiul neam de razeşi din Lăpuşna, Hînceştii. Conform
unei alte versiuni, Hîncesti înseamnă în traducere din limba turcă „han pentru soldaţi”, însă această
presupunere este nefondată. De la începuturile sale, Hîncestiul a fost un sat răzășesc, de oameni liberi și
gospodari.
Stema raionului Hînceşti este explicată prin: cîmpul roşu al scutului, culoare specifică heraldicii
moldovenesti, semnifică gloria militară a acestui pămînt, dragostea şi jertefele aduse pe altarul Patriei pe
parcursul secolelor. Arcul oriental armat este preluat din stema medievală a ţinutului Lăpuşna, ţinut din care
au făcut parte cîndva pămînturile actualului raion Hînceşti.
Relieful raionului este diferenţiat în trei zone: zona codru – păduri deluroase, zonă stepă – păduri deluroase
şi stepa Prutului. Suprafaţa totală a raionului constituie 147213 ha.

1
 Evaluarea potentialului turistic

Nivelul 1 Nivelul 2 Nivelul 3

Categoria Puncta Categoria de Puncta Categoria de Indicatori Puncta
de resurse j resurse j resurse Denumirea de referinta j
acorda acorda ai maxim
t t atractivitati acorda
i turistice t
Resurse 7/22 Arii naturale 4/13 Rezervatie Rezervatii Amplasarea 1/1
turistice protejate de stiintifica de plante UAT in
naturale stat conform medicinale: proximitatea
Legii nr. 1538 -Loganesti ariei naturale
– XIII din 25 Vila protejate sau
februarie 1998 Loganesti amplasarea
(710 ha); ariei naturale
-Sarata protejate in
Galbena, hotarele
Carpineni, administrativ
Sarata e ale UAT
Galbena
(424 ha)
Parc national 0/2

Monument al 0/2
naturii
Rezervatie -Dancu- 2/2
naturala ocolul silvic
s.Carpineni,
Dancu (131
ha);
-Nemteni-
ocolul silvic
Onesti,
Nemteni
(20,9 ha);
-Vila
Caracui-
ocolul silvic
Bozieni,
Vila Caracui
(84 ha);
-Sarata
Galbena-
ocolul silvic
Carpineni,
Sarata
Galbena
(220 ha);
-Sarata-
Razesi-

2
 ocolul silvic
Carpineni,
Sarata-
Razesi (27
ha);
-Poganesti -
la vest de
satul Sarata-
Razesi,
ocolul silvic
Carpineni,
Poganesti II
(203 ha)
Rezervatie “Padurea din 1/1
peisajera Hincesti”
(4499 ha)
Arie cu 0/1
management
multifunction
al
Gradina 0/1
dendrologica
Monument de 0/1
arhitectura
peisajera
Gradina 0/1
zoologica
Zone umede 0/1
de importanta
internationala

Cadrul natural 3/9 Paduri Suprafata 0/4

neinclus in padurilor in
ariile naturale hotarele
protejate de administrativ
stat e ale UAT-
peste 30 %-4
p.
Suprafata
padurilor in
hotarele
administrativ
e ale UAT-
sub 30 %- 2
p.
Hidrografie Intersectat Cite 1 p. 3/3
(riuri, lacuri, de riuletele: pentru
cascade, Cogilnic, fiecare, dar
amenajari Galbena, nu mai mult
piscicole) Lapusnita, de 3 p.
Sarata,
Calmatui;
Izvorul
3
 Nemteni s.
Nemteni;
Resurse Cite 1 p. 0/2
naturale pentru
terapeutice de fiecare, dar
tip: ape nu mai mult
minerale de 2 p.
terapeutice,
namoluri
terapeutice
Resurse 17/33 Monumentele 7/20 Situri Cetatea -de categorie 1/5
turistice Republicii arheologice geto-dacica nationala:
culturale Moldova din s. cite 1 p.
ocrotite de stat Stolniceni pentru
(0,5 p.) fiecare, dar
nu mai mult
de 3 p;
-de categorie
locala: cite
0,5 p. pentru
fiecare, dar
nu mai mult
de 2 p.

Monumente Palatul- -de categorie 5/9

de istorie, Conac a lui nationala:
arhitectura si Manuc cite 1 p.
arta Marzaian pentru
(Manuc fiecare, dar
Bei) (1 p.); nu mai mult
Manastirea de 6 p.;
Hincu (1p.); -de categorie
Biserica locala: cite
Sfintilor 0,5 p. pentru
Arhangheli fiecare, dar
Mihail si nu mai mult
Gavriil de 3 p.
s.Lapusna
4
 (0,5 p.);
Complexul
turistic
medieval
“Casa
Domneasca
” s. Lapusna
(0,5 p.);
Biserica din
lemn din s.
Cotul-Morii
(0,5 p.);
Moara cu
aburi s.
Mereseni
(0,5 p.);
Biserica
parohiala
(1878) s.
Negrea,
r.Hincesti
(0,5 p.);
Soborul
“Ioan
Botezatorul
” s.
Carpineni
(0,5 p.)

Opere Complexul -de categorie 1/3

comemorativ Memorial nationala:
e de razboi din comuna cite 1 p.
Mingir (in pentru
memoria fiecare,dar
celor 900 de numai mult
mingireni, de 2 p.;
victime ale -de categorie
foamei din locala: cite
1946-1947) 0,5 p. pentru
(0,5 p.); fiecare, dar
Memorial nu mai mult
Victoria, de 1 p.
Leuseni (0,5
p.)

5
 Monumente -de categorie 0/3
de for public nationala:
cite 1 p.
pentru
fiecare, dar
nu mai mult
de 2 p.;
-de categorie
locala: cite
0,5 p. pentru
fiecare, dar
nu mai mult
de 1 p.

Muzee 3/3 Muzeul de De 3/3

inregistrate Etnografie importanta
si Istorie republicana
Naturala or. – 2 p.;
Hincesti de
(1p.); importanta
Muzeul locala – 1 p.
satului
Negrea
(1p.);
Muzeul de
Istorie si
Etnografie
din s.
Ciuciuleni
(1p.);
Sala-muzeu
“C.
Tanase” din
s. Nemteni
(1p.);
Expozitia
de arta
plastica a
pictorului
Timotei
Batrinu s.

6
 Nemteni
(1p.);

Colective 3/3 Orchestra Colective 3/3

artistice de muzica profesioniste
inregistrate populara – 2 p.,
“Andries”; colective cu
Ansamblul titlul model
de muzica si – 1 p.
dans
“Opincuta”
;
Capela
corala
“Balada”;
Corul
veteranilor
din oras
“Oleandra”
Evenimente 3/5 Festivalul De nivel 3/5
culturale sau Etniilor; national si
sportive de Festivalul international
interes turistic Vinului; – cite 1 p.
desfasurate in Festivalul pentru
ultimii 3 ani Traditiilor fiecare, dar
si nu mai mult
Obiceiurilo de 5 p.
r de iarna
Ateliere de 1/2 “Asociatia Cite 1 p. 1/2
artizanat si Mesterilor pentru
tabere Populari” s. fiecare, dar
permanente Pascani nu mai mult
de 2 p.

Infrastructu 13/30 Unitati de 3/5 Hotelul Cite 1 p. 2/3

ra specifica cazare “Regal”, (7 pentru
turistica clasificate camere) fiecare, dar
Hotelul nu mai mult
“Balcani” de 3 p.
(7 camere)
or. Hincesti Dupa 1/2
numarul de
locuri de
cazare in
UAT:
pina la 30 de
locuri-1 p.
peste 30
locuri-2 p.

7
Unitati de 5/5 De tip: “Dolce Cite 1 p. 3/3
servire a mesei restaurant Vita”; pentru
“Regal”; fiecare, dar
“DEMN”; nu mai mult
“Ludmila” de 3 p.
or. Hincesti
De tip: cafe- “Dulcinella Cite 0,5 p. 2/2
bar, fast-food, ”; pentru
cofetarie, “Caffe fiecare, dar
patiserie Kasttania”; nu mai mult
“Pizza de 2 p.
Mania”;
“Sweet
Life”;
“Nikita” or.
Hincesti

Unitati de 3/3 Popas “Popasul Cite 1 p. 3/3

agrement touristic, vinatoresc” pentru
aquapark, s. Rusca (2 fiecare, dar
hipodrom, camere); nu mai mult
pirtie de schi, SRL de 3 p.
patinoar, Cooperativ
plaja a de
amenajata, producere
loc pentru “Luceafarul
picnic, etc. ” s.
Ciuciuleni
(4 camere);
SRL “Huta
Geo-Tur” s.
Ciuciuleni
(3 camere);
“Stefan
Cioclean” s.
Stolniceni (4
camere)

Intreprinderi 2/6 Vinarii Vinaria S.A. Existenta 2/4

vitivinicole “Carpineni- unor astfel
Vin” de unitati – 4
Fabrica de p.
vin “VITIS-
HINCESTI
” S.A.
Sali de Cite 1 p. 0/2
degustare pentru
fiecare, dar
nu mai mult
de 2 p.
Statiuni, 0/3 Cite 1 p. 0/3
localitati si pentru
zone turistice fiecare, dar
8
 nu mai mult
de 3 p.

Birouri si 0/2 Cite 1 p. 0/2

centre de pentru
informare fiecare, dar
turistica nu mai mult
de 2 p.

Unitati de 0/2 Cite 1 p. 0/2

prestari de pentru
servicii pentru fiecare, dar
tratament nu mai mult
balneosanatori de 2 p.
al

Sali de 0/2 Dupa 0/2

conferinta numarul de
locuri in
UAT:
peste 100
locuri – 2 p.
pina la 100
locuri- 1 p.
Alte obiective 0/2 Cite 1 p. 0/2
de interes pentru
turistic incluse fiecare, dar
in Sistemul nu mai mult
Informational de 2 p.
Autorizat
“Registrul
Turismului”

Infrastructu 4/7 Drumuri 3/3 E584 Amplasarea 3/3

ra de nationale si E581 UAT fata de
transport in internationale R3 drumurile
aria R33 nationale si
localitatii R34 international
R44 e:
pe traseu-3
p.
pina la 1 km-
2 p.,
pina la 2 km-
1 p.
Aeroporturi 0/1 Existenta 0/1
unei astfel
de unitati

Statii si gari 1/1 Gara auto Existenta 1/1

9
 auto or. Hincesti unor astfel
de unitati

Statii si gari 0/1 Existenta 0/1

de tren unor astfel
de unitati

Porturi 0/1 Existenta 0/1

maritime si unei astfel
fluviale de unitati

Actori ai 0/8 Turoperatori si 0/3 Cite 1 p. 0/3

activitatii agentii de pentru
turistice turism care fiecare, dar
dispun de nu mai mult
licenta de 3 p.

Ghizi de 0/3 Cite 1 p. 0/3

turism atestati pentru
fiecare, dar
nu mai mult
de 3 p.
Organizatii 0/2 Cite 0,5 p. 0/2
necomerciale pentru
din domeniul fiecare,dar
turismului nu mai mult
inregistrate de 2 p.

Total 41/100 p 41/100 p 41/100 p

10
 Cetatea geto-dacică de la Stolniceni
Stolniceni, o cetate mai veche decât Valul lui Traian .
Fortăreaţa arhaică de la Stolniceni avea o formă inelară și era înconjurată de bușteni. Suprafața fortificației
construite încă în veacurile IV-III înainte de Hristos era de 20 de hectare, astfel aceasta este una dintre cele
mai mari cetăți antice descoperite între Nistru și Prut. Aceasta este ascunsă în pădure, mai la deal de
curgerea Cogâlnicului. Fortăreaţa era din lemn şi pământ, cu valuri și șanțuri de apărare care datează de
aproximativ 2500 de ani.
Pentru cineva care a ajuns întâmplător aici, acest relief ciudat poate părea în cel mai bun caz straniu, însă
cunoscătorii intuiesc ușor urmele străvechii cetăţi. Monumentul istoric, ascuns în pădurea Stolniceniului,
este mult mai anterior chiar decât renumitele Valuri ale lui Traian. Vatra geto-dacilor, înconjurată de
șanțurile de apărare, este o mărturie a faptului că pe moșia satului, străbunii noștri s-au stabilit cu mult până
la prima atestare documentară a localității din 1645.
Cetatea fortificată cu șanțuri de apărare nu mai înspăimântă astăzi pe nimeni, iar unicii străjeri ai fortăreței
sunt jivinele ce s-au aciuat pe aici, care ar putea, se pare, intui doar cu mirosul valoarea monumentului.

Sit arheologic
Acest complex istorico-arheologic este diferit de alte fortificații geto-dacice descoperite până acum. În cele
peste 20 de movile găsite în interiorul cetății, numite științific tumuli, se crede că au fost îngropați bărbații
căzuți în urma unei mari lupte. În câteva dintre movilele funerare au fost descoperite 15 schelete umane ale
geto-dacilor, înhumați în diferite poziții. În situl arheologic de la Stolniceni, diverse expediții arheologice
compuse din militari în termen, colaboratori ai Muzeului Armatei Naţionale, ai Universității de Stat din
Moldova și ai Academiei de Ştiinţe au dezgropat obiecte ale unei culturi demult apuse. Printre cele găsite în
cetatea geto-dacică se numără cioburi de vase din ceramică, vase de lut, cuţite, obiecte de vânătoare brăţări
ș.a. O bună parte dintre ele au fost expuse la Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei.
Cea mai mare nedumerire se referă, tocmai, la găsirea a peste douăzeci de movile în zonă: care a fost scopul
înmormântărilor în acest spațiu închis și de ce au existat doar morminte și nici o așezare umană în
împrejurimi, rămâne până în zilele noastre unul dintre cele mai emblematice puncte de a fi lămurit.
11
Primele cercetări

Pentru prima dată o echipă de cercetători a ajuns aici în perioada interbelică și anume în 1933. Arheologii
erau profesori ai Universităţii „Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi. După cel de-al Doilea Război Mondial,
cetatea a continuat să fie studiată de către cercetătorii sovietici.
Arheologii au descoperit mai multe schelete în ultimele decenii: cea mai interesantă și mai curioasă
descoperire a fost însă cea a 28 de schelete umane, cu picioarele zdrobite, așezate în formă circulară. În
unele movile sunt îngropate până la 15 schelete umane, în diferite poziții: cercetările au scos la iveală încă
zeci de schelete, îngropate în forme ciudate, conform credințelor antice probabile.

Tezaurul de la Stolniceni

În 1996, câţiva săteni au găsit într-o zonă apropiată cetății un vas de lut cu peste 50 de monezi. Comoara era
constituită din 44 drahme emise în colonia grecească Histria și din 10 tetradrahme de argint de pe timpul lui
Filip al II-lea al Macedoniei. Comoara este cunoscută sub numele de Tezaurul de la Stolniceni.
Specialiștii consideră că aceste movile ar putea fi rezultatul unei mari bătălii în zonă sau ar putea
reprezenta un adevărat cimitir. Unii cercetători vorbesc și despre posibilitatea de a fi fost îngropate aici
cadavrele unor războinici, căzuți în bătălii în locuri adiacente așezărilor,  ca un semn de apărare a orașului.

Cea mai acreditată este ipoteza unei înmormântări după o luptă, dar ar putea fi și ritualuri antice sau
sacrificii, dedicate zeilor, divinităților războinice, în așteptarea unei eventuale renașteri.

Biserica cu hramul „Sf.Arh. Mihail Şi Gavriil” din satul Lăpușna

Istoria bisericii
Biserica veche de la Lăpuşna, din punct de vedere planimetric, este atribuită perioadei domniei lui Ştefan
cel Mare de la sfîrşitul secolului al XV-lea. Aceasta face parte din şirul locaşelor de cult de tip
dreptunghiular cu patru compartimente (altar, naos, pronaos şi pridvor), care, în timpul domniei lui Ştefan
cel Mare, existau în paralel cu bisericile de tip triconc. După cum s-a menţionat în literatura de specialitate,
biserica veche de la Lăpuşna a fost construită în anii 1495 sau 1500-1501
O informaţie deosebit de importantă ne parvine dintr-un document din anul 1662, în care sunt menţionaţi
preoţii domneşti din Lăpuşna, „anume popa Tiron şi diaconul Trischii“. În baza acestei din urmă informaţii,
se admite, pe bună dreptate, existenţa în Lăpuşna a unei biserici, ctitorii domneşti, care trebuia să fi fost
situată în apropiere de curtea domnească (după noi, lîngă hanul negustoresc). În baza unui studiu
comparativ, dr. Tamara Nesterov emite ipoteza destul de plauzibilă conform căreia ctitorul „bisericii
domnești” din Lăpușna ar fi Ștefan cel Mare. În același timp, dacă admitem existenţa unor legături ale lui
Alexandru Lăpuşneanu.
Săpăturile arheologice vin să completeze şi să confirme datele izvoarelor scrise referitor la edificarea
actualei biserici de la Lăpuşna pe fundaţia bisericii medievale, care, din punct de vedere arhitectural, poate fi
datată cu epoca lui Ştefan cel Mare de la sfârşitul secolului al XV-lea sau începutul secolului al XVI-lea
Pe timpuri s-ar fi deschis un mitoc (o mică mănăstire), slujitorii mitocului aparținînd mănăstirii Neamțu din
dreapta Prutului. Atunci cînd în 1814, Mitropolitul Gavriil Bănulescu – Bodoni permite lăpușnenilor să-și
construiască o altă biserică din piatră în locul celei vechi, s-a concretizat că biserica va fi construită pe
temelia mănăstirii vechi. De aici se confirmă existența unui mitoc, adică a unei mănăstiri la Lăpușna, care ar
fi existat cu slujitori aparținînd mănăstirii Neamț pînă prin 1814
II. BISERICA SFINŢII ARHANGHELI MIHAIL ȘI GAVRIIL
Biserica Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil din satul Lăpușna a activat încă din cele mai vechi timpuri,
edificiul actual fiind ridicat conform datelor oficiale la 1819, pe temeliile vechii biserici domnești. Ea a fost
zidită cu sprijinul locuitorilor din Lăpușna, o contribuție considerabilă, potrivit unor date de la sfârșitul
12
secolului al XIX -lea, au avut-o și reprezentanții familiilor Tomuleț și Leon, deveniți după 1817 proprietari
ai moșiei fostului tîrg, pe care o obținuseră în urma unui schimb făcut cu mănăstirea Sfîntului Ioan Gură de
Aur din Iași, închinată mănăstirii Driano din Albania.
Cît privește istoricul bisericii noi, în acest context se cere menționată insistența și rîvna preoților în
edificarea unui locaș de cult trainic, de piatră. Aflăm din dosarul privind construcția bisericii din satul
Lăpușna despre înștiințarea adusă la 28 ianuarie 1814 de protopopul Ioan Dimitriu privind vechimea
bisericii și necesitatea construirii unei biserici noi, de piatră, deși locuitorii satului cereau să se facă „de lemn
în amănari și zădită de lut și cu piatră” Totodată, protoiereul menționa că și podoabele sunt proaste, care tot
după binecuvîntare urmau să se facă, subliniindu-se astfel și insistența preoților în înfrumusețarea bisericii
atît în interior, cît și în exterior. Astfel, citim din raportul protopopului Ioan Dimitriu din ținutul Lăpușnei că
la 29 ianuarie 1814 a fost dată binecuvântarea de a se ridica o biserică nouă în locul celei „vechi și slabă cu
totul” purtînd același hram, Sfinții Mai Marii Voievozi Mihail șI Gavriil. Biserica urma să fie ridicată „după
planul ce s-au dat la mâna preoților din oraș Lăpușna”. La 5 februarie 1814, cu nr. 301, de la Dicasteria
Exarhicească a Mitropoliei Chișinăului și Hotinului a venit rezoluția ÎPS, potrivit căreia „(…) dăm voie și
blagoslovenie a să faci beserică de nou în locul cei vechi cu același hram cu care după planul ce sau dat la
mâna preoților din oraș

Paşaportul obiectivului turistic

Denumirea completă a obiectivului turistic

Cetatea geto-dacică de la Stolniceni
___________________________________________________________________________
(conform actelor înregistrate oficial )
Veacurile III-IV înainte de Hristos
Anul fondării ________________________________________________________________
Monument istoric
Tipologia ___________________________________________________________________
(monument (de istorie, arhitectură, arheologie, etc.), muzeu, rezervaţie (naturală, culturală, peisajistică, ştiinţifică), etc.)
Or. Hincesti, satul Stolniceni
Amplasarea geografică _______________________________________________________
(adresă, distanţa de la Chişinău şi de la alte centre urbane importante)

Rutier
Posibilităţi de acces __________________________________________________________
(rutier - de indicat tipul drumului; aerian – de indicat aeroportul; feroviar – de indicat staţia de cale ferată;, acvatic);
+39 393.3357788
Date de contact______________________________________________________________
(tel, web, e-mail )

Perioada de funcţionare pe parcursul anului şi programul de vizitare

_________________________________ ______Anul întreg________________
( anul întreg,sezonier, orele de program)
Taxa de vizitare______________________________________________________________
( intrare liberă sau cu plată )
Anexa 1
Fotografia __________________________________________________________________
13
 (formatul 21x15 cm, hîrtie 120 mg )
Prima atestare documentară a localității în 1645.
Comentarii__________________________________________________________________
(note,legende )
10.10.2019
Data elaborării paşaportului____________________________________________________
(data, luna, anul )

Paşaportul obiectivului turistic

Denumirea completă a obiectivului turistic

Biserica cu hramul „Sf.Arh. Mihail Şi Gavriil” din satul Lăpușna
___________________________________________________________________________
(conform actelor înregistrate oficial )
1495 sau 1500-1501
Anul fondării ________________________________________________________________
Rezervatie naturala
Tipologia ___________________________________________________________________
(monument (de istorie, arhitectură, arheologie, etc.), muzeu, rezervaţie (naturală, culturală, peisajistică, ştiinţifică), etc.)
Satele Lapușna r. Hincesti
Amplasarea geografică _______________________________________________________
(adresă, distanţa de la Chişinău şi de la alte centre urbane importante)

Rutier
Posibilităţi de acces __________________________________________________________
(rutier - de indicat tipul drumului; aerian – de indicat aeroportul; feroviar – de indicat staţia de cale ferată;, acvatic);
__
Date de contact
(tel, web, e-mail )

Perioada de funcţionare pe parcursul anului şi programul de vizitare

_____________________________Anul intreg_______________________________________
( anul întreg,sezonier, orele de program)
Intrare libera
Taxa de vizitare______________________________________________________________
( intrare liberă sau cu plată )
Anexa 2
Fotografia __________________________________________________________________
14
 (formatul 21x15 cm, hîrtie 120 mg )
Comentarii_________________________________________________________________
(note,legende )
10.10.2019
Data elaborării paşaportului____________________________________________________
(data, luna, anul )

Analiza SWOT
PUNCTE TARI
 Pozitia geografica favorabila
 Varietatea si atractivitatea mediului natural
 Patrimoniul natural si cultural pastrat in
localitatile raionului
 Accesul liber la zone de paduri si lacuri
 Acces la traseele nationale de transport
 Ospitalitatea populatiei locale
PUNCTE SLABE
 Lipsa traditiilor de turism in cadrul
populatiei raionului
 Infrastructura turistica subdezvoltata
 Lipsa ofertelor turistice integrale si atractive
 Calitatea proasta a serviciilor turistice
 Lipsa abordarilor inovationale in sfera
turismului
 Sistem informational turistic subdezvoltat

OPORTUNITATI AMENINTARI
 Republica Moldova ca destinatie turistica  Concurenta puternica a zonelor turistice
relativ nedescoperita si netraditionala similare din afara tarii si din republica
 Posibilitatea de a oferi produse naturale si  Imaginea neclara a raionului Hincesti ca
culturale autentice destinatie turistica
 Dezvoltarea unor centre turistice in
conformitate cu tendintele turistice moderne
 Interesul populatiei in dezvoltarea
activitatilor non-agricole in spatiul rural
 Valorificarea potentialului comercial al
raionului ca zona de tranzit

15
 Concluzii si recomandari
Printre principalele probleme ale sectorului turistic, pot fi menţionate:
• Elaborarea şi implementarea nesatisfăcătoare a politicilor turistice la nivel naţional;
• Conexiuni necorespunzătoare între ofertele turistice (lipsa de produse turistice integrale atractive);
• Lipsa unor strategii de dezvoltare a regiunilor turistice cu caracter de unicat;
• Lipsa abordărilor inovaţionale în sfera turismului şi de adaptare la tendinţele turistice globale;
• Capacitatea insuficientă de management în activităţile de turism;
• Lipsa specialiştilor instruiţi în domeniul turismului şi a sistemului de înrolare şi perfecţionare a
personalului turistic;
• Subdezvoltarea sistemului informaţional turistic, care ar permite o informare eficientă despre ofertele
turistice din raion.

Recomandări mediul turistic

În raionul Hînceşti există o varietate de atracţii turistice şi oportunităţi pentru un sejur de durată. În baza
cercetărilor efectuate în cadrul proiectului TACIS CBC „Dezvoltarea capacităţilor investiţionale în zona
turistică Hînceşti-Leuşeni” au fost determinate 4 zone de interes turistic, relativ omogene ca eventuale
specializări ale motivaţiei vizitelor. Fiecare din ele poate fi valorificată printr-un traseu, care ar cuprinde
majoritatea localităţilor din zonă şi anume:
• Traseul turistic radial „ Oraşul Hînceşti la intersecţie de drumuri”.
• Traseul turistic radial „ La vama veche a Lăpuşnei”.
16
• Traseul turistic „Cărpineni- Mingir: lacuri în codri”.
• Traseul turistic prin zona de frontieră a raionului Hînceşti.

Dezvoltarea traseelor turistice şi a infrastructurii informaţionale trebuie să fie axate pe unicitatea punctelor
de atracţie turistică. Aceasta presupune:
• Dezvoltarea capacităţilor hotelurilor, restaurantelor, pensiunilor, cabanelor, inclusiv creşterea
capacităţilor de turism agricol.
• Dezvoltarea beciurilor cu vinuri de origine şi a cramelor în cadrul exploataţiilor agricole de familie.
• Dezvoltarea campingurilor în zonele atractive pentru turişti.
• Integrarea traseelor turistice locale în traseele turistice naţionale şi internaţionale, inclusiv acelor
culturale, forestiere, de vin, etc.
• Dezvoltarea unei reţele de locaţii turistice sub o marcă comercială unică.
• Includerea elementelor etno - folclorice în aranjamentele şi tradiţiile produselor turistice integrale.

Ţinând cont de faptul că raionul Hînceşti este o zonă de tranzit activ din şi în UE este necesar de dezvoltat
următoarele orientări strategice pentru turismul de tranzit:
• Utilizarea punctelor de intrare în ţară ca centre informaţionale pentru susţinerea turismului din
raionul Hînceşti.
• Dezvoltarea activităţilor de comerţ la staţiile de alimentare cu petrol, care devin tot mai importante
din punct de vedere turistic şi informaţional
• Dezvoltarea localurilor turistice, ce ar cuprinde puncte de alimentare publică şi posibilităţi de cazare,
amplasate pe traseele internaţionale ce traversează raionul Hînceşti.
• Instalarea unui sistem de indicatoare unificate, ce ar îndrepta călătorii spre locaţiile turistice atractive.
• Identificarea posibilităţilor pentru dezvoltarea unor produse turistice integrale în domeniul sănătăţii şi
recreării, ce ar include:
-Programe medicale preventive şi curative în diferite domenii medicale (marketingul sănătăţii).
- Programe recreaţionale în forma weekend-urilor active (marketingul recreaţiei active).
- Programe de însănătoşire şi relaxare (marketingul relaxării mentale şi psihice).
- Programe cosmetice şi de menţinerea a frumuseţii (marketingul relaxării fizice).
- Organizarea seminarelor, instruirilor şi altor activităţi în locaţiile turistice.

17
 Bibliografie

http://hincesti.md/2018/08/03/istoria/
http://turism.gov.md/index.php?
pag=trasee&opa=view_loc&&tur=2c7b94dc929addbae9366ebb7ac11edd&id=32&l=
https://hincesti.md/category/subdiviziunile/directia-cultura-si-turism/

http://www.heymoldova.com/ro/2019/11/05/citeste-stirea/argomenti/luoghi/articolo/translate-to-romana-
stolniceni-sulle-tracce-dei-geto-daci.html

http://sitevechi.episcopia-ungheni.md/index.php/main/article/10899/ro

file:///E:/Downloads/Strategie-Hincesti-20203ce11.pdf

18
 Anexe
Anexa 1.

19
Anexa 2.

20
21