Test inițial: logică, argumentare și comunicare

1) Principalele forme logice sunt:

a) Noțiunea, argumentul și premisa;
b) Propoziția, inferența și teza;
c) Noțiunea, propoziția și raționamentul;
d) Inferența, premisa și concluzia.
2) Forma logică ce reflectă la nivelul gândirii clase (categorii) de obiecte poartă numele de:
a) Propoziție;
b) Noțiune;
c) Inferență;
d) Argument.
3) Propozițiile care exprimă cunoștințe sau informații diverse reprezintă :
a) Propoziții cognitive;
b) Propoziții interogative;
c) Judecăți de valoare;
d) Inferențe.
4) Corespondența dintre enunțul unei propoziții și faptul real descris de aceasta determină:
a) Funcția propoziției în frază;
b) Funcția propoziției în cadrul unui raționament;
c) Caracterul de lege logică al acesteia;
d) Valoarea de adevăr a propoziției.
5) O propoziție este adevărată :
a) Dacă este o propoziție de observație;
b) Dacă „spune despre ceea ce este că nu este” (Aristotel);
c) Dacă are valoare de adevăr;
d) Dacă enunțul său corespunde faptului real descris de aceasta.
6) Criteriul după care propozițiile se clasifică în propoziții de observație și propoziții
teoretice este:
a) Valoarea de adevăr;
b) Modul în care poate fi stabilită valoarea de adevăr;
c) Corespondența cu faptele reale;
d) Rolul pe care îl au într-o inferență.
7) O propoziție poate fi considerată propoziție de observație numai dacă:
a) Valoarea ei de adevăr poate fi stabilită prin simpla observare a faptului real descris de
aceasta;
b) Enunțul său corespunde faptului real descris;
c) Exprimă legi universale;
d) Este adevărată.
8) Propoziția „Suma unghiurilor unui triunghi este egală cu 180º ”:
a) Nu este o proproziție adevărată;
b) Nu este o propoziție de observație;
c) Nu este o propoziție teoretică;
d) Nu este o propoziție cognitivă;
9) O propoziție cognitivă:
a) Nu exprimă o informație;
b) Exprimă o întrebare;
c) Poate avea o anumită valoare de adevăr;
d) Nu poate fi o propoziție de observație.