Numele si prenumele.......................................

Argumentarea

1. Operaţia logică prin care dintr-un set de propoziţii iniţiale, numite premise, este derivată o altă
propoziţie numită concluzie, se numeşte:
a) inducţie; c) inferenţă;
b) deducţie; d) clasificare.

2. Proprietatea unei inferenţe, conform căreia, din premise adevărate rezultă cu

necesitate o concluzie adevărată, se numeşte:
a) claritate; c) adevăr;
b) validitate; d) raţionalitate.

3. Dacă în cazul unei inferenţe, atât premisele, cât şi concluzia sunt adevărate, atunci:
a) inferenţa este adevărată; c) inferenţa este nevalidă;
b) inferenţa este validă d) b) sau c).

4. Pot avea rol de premise ale unui argument:

a) orice tip de propoziţii; c) numai propoziţiile care au valoare de adevăr;
b) numai propoziţiile adevărate; d) numai propoziţiile categorice.

5. Un argument (valid) se compune numai din:

a) premise şi concluzie adevărată; c) premise şi concluzie;
b) premise; d) concluzie.

6. Argumentarea, ca proces de întemeiere a unei opinii, cuprinde mai multe elemente. Opinia pe
care dorim să o întemeiem se numeşte:
a) concluzie; c) premisă;
b) noţiune; d) inferenţă.

7. Despre o inferenţă deductivă putem spune că este:

a) adevărată, falsă sau probabilă; c) validă sau nevalidă;
b) adevărată sau falsă; d) clară sau ambiguă;

8. Valorile de adevăr ale unei propoziţii pot fi:

a) permis, nepermis sau probabil; c) valabil, fals sau probabil;
b) acceptat, neacceptat sau nesigur; d) adevărat, fals sau probabil (nesigur).

9. O propoziţie cognitivă poate avea (la un moment dat):

a) o singură valoare de adevăr; c) nici a) şi nici b);
b) nici o valoare de adevăr; d) toate valorile de adevăr în acelaşi timp.

10. Valorile de adevăr reprezintă o caracteristică:

a) a noţiunilor; c) numai a inferenţelor;
b) a noţiunilor şi a inferenţelor d) a propoziţiilor cognitive.

11. O inferenţă deductivă în care toate premisele sunt adevărate iar concluzia este falsă este:
a) probabilă; c) validă;
b) nevalidă; d) b sau c

12. Care dintre următoarele enunţuri reprezintă un argument?

a) Dacă rata inflaţiei creşte, atunci puterea de cumpărare a populaţiei scade.
b) Rata inflaţiei creşte. Deci puterea de cumpărare a populaţiei scade.
c) Puterea de cumpărare a populaţiei scade atunci când rata inflaţiei creşte. Astfel, creşterea inflaţiei a
determinat anul acesta o scădere cu 20% a puterii de cumpărare a populaţiei.
d) Inflaţia este expresia unui dezechilibru între masa monetară în exces şi cantitatea insuficientă de bunuri
şi servicii de pe piaţă. Aceasta determină creşterea preţurilor şi scăderea puterii de cumpărare a populaţiei.
13. Enunţul „Ansamblul cristalelor transparente care formează fulgii de zăpadă alcătuieşte o
suprafaţă neuniformă. Această supra-faţă difuzează lumina albă a zilei după toate direcţiile, fără a
absorbi vreo componentă din spectrul luminii albe. De aceea zăpada este albă la lumina zilei.“ este:
a) un argument; c) o explicaţie;
b) o ilustrare; d) o propoziţie condiţională.

14. Enunţul „Dacă plouă nu putem merge la plajă.“ este:

a) un argument; c) o explicaţie;
b) o ilustrare; d) o propoziţie condiţională.

Termenii

1. Alegeţi varianta care caracterizează, din punctul de vedere al sferei, termenul „Biblioteca
Naţională“:
a) nevid, general, colectiv, precis; c) nevid, individual, colectiv, precis;
b) vid, individual, colectiv, vag; d) nevid, general, diviziv, vag.

2. Alegeţi varianta care caracterizează, din punctul de vedere al conţinutului, termenul „orb“:
a) concret, relativ, simplu, pozitiv; c) abstract, relativ, corelativ, pozitiv;
b) concret, absolut, simplu, negativ; d) abstract, absolut, corelativ, negativ.

3. Alegeţi varianta care caracterizează, din punctul de vedere al conţinutului, termenul „vesel“:
a) abstract, absolut, simplu, pozitiv; c) concret, absolut, simplu, pozitiv;
b) abstract, relativ, relativ, negativ; d) concret, relativ, relativ, pozitiv.

4. Alegeţi varianta care prezintă ordonarea crescătoare a termenilor următori, după

intensiune:
a) carte, manual, manual de logică; c) animal domestic, câine, mamifer;
b) pisică, mamifer, vertebrat; d) autoturism, vehicul, mijloc de transport

5. Alegeţi varianta care prezintă ordonarea descrescătoare a termenilor următori,

după extensiune:
a) animal, felină, vertebrat; c) mamifer, felină, pisică;
b) balenă, mamifer, vertebrat; d) mamifer, vertebrat, animal

6. Sfera unui termen este numită şi:

a) extensiune; c) zonă de referinţă;
b) zonă de intersecţie; d) intensiune

7. După sfera lor, termenii se pot clasifica în:

a) vizi sau nevizi; individuali sau generali c) abstracţi sau concreţi; absoluţi sau relativi;
b) vizi sau nevizi; independenţi sau d) pozitivi sau negativi; independenţi sau dependenţi.
dependenţi;

8. Prin conţinutul unui termen înţelegem:

a) totalitatea obiectelor individuale desemnate de c) toţi termenii sinonimi cu termenul respectiv;
acel termen;
b) proprietăţile obiectelor pe care termenul d) numărul de sunete din care este alcătuit acel
respectiv le desemnează; termen.

9. Alegeţi varianta care prezintă ordonarea crescătoare după intensiune a termenilor

următori:
a) filosof, filosof antic, gânditor, Aristotel; c) gânditor, filosof, filosof antic, Aristotel;
b) filosof, gânditor, filosof antic, Aristotel; d) Aristotel, filosof antic, filosof, gânditor.

10. Care dintre următoarele expresii nu reprezintă termeni în sens logic?

a) „carte“; c) „această“;
b) „această carte“; d) „telefon public“.

11. Care dintre următoarele expresii reprezintă termeni în sens logic?

a) „pentru că“; c) „un“;
b) „copac“; d) „nici“.
12. Se dau enunţurile:
A) „Unele mame sunt foarte tinere.“
B) „Mama este foarte tânără.“
Selectaţi afirmaţia adevărată:
a) în ambele enunţuri cuvântul „mamă“ c) în primul enunţ cuvântul „mamă“ exprimă un termen
exprimă un termen general; general, iar în al doilea un termen individual;
b) în ambele enunţuri cuvântul „mamă“ d) în primul enunţ cuvântul „mamă“ exprimă un termen
exprimă un termen individual; individual, iar în al doilea un termen general.

13. Sfera unui termen desemnează;

a) limitele în care acţionează sau se dezvoltă ceva;
b) obiectele ale căror proprietăţi formează conţinutul termenului;
c) mulţimea punctelor din spaţiu care se află la o distanţă constantă de un punct fix numit centru;
d) mulţimea punctelor din spaţiu care se află la o distanţă mai mică decât raza faţă de centru.

14. Enunţul „Cel mai mare număr prim este mai mic decât cel mai mare număr natural“ este:
a) adevărat; c) probabil;
b) fals; d) absurd deoarece conţine termeni vizi.

15. Adăugând termenului „urs“ proprietatea „carpatin“:

a) intensiunea (conţinutul) termenului scade, iar c) atât intensiunea, cât şi extensiunea rămân
extensiunea (sfera) termenului creşte; nemodificate;
b) intensiunea termenului creşte, iar d) atât intensiunea, cât şi extensiunea scad.
extensiunea termenului scade;

Raporturi intre termeni

1. Termenii „parlamentar“ şi „femeie“ se află în raport de:
a) ordonare; c) contrarietate;
b) încrucişare; d) identitate.

2. Termenii „totul“ şi „nimic“ se află în raport de:

a) ordonare; c) contrarietate;
b) încrucişare; d) d) contradicţie.

3. Termenii „brad“ şi „molid“ se află în raport de:

a) ordonare; c) contrarietate;
b) încrucişare; d) d) contradicţie.

4. Termenii „asiatic“ şi „creştin“ se află în raport de:

a) ordonare; c) contrarietate;
b) încrucişare; d) d) contradicţie.

5. Termenii „dictatură“ şi „democraţie“ se află în raport de:

a) ordonare; c) contrarietate;
b) încrucişare; d) d) contradicţie.

6. Se dau termenii: A – vertebrat, B – carnivor, C – reptile, D – mamifere, E – nevertebrat. Se află în

raport de contrarietate:
a) B şi C; c) A şi E;
b) A şi C; d) C şi D.

7. Se dau termenii: A – joi, B – duminică. Între A şi B există un raport de:

a) ordonare; c) încrucişare;
b) contradicţie; d) contrarietate.

8. Se dau termenii: A – mamifer, B – vertebrat, C – porc, D – pasăre. Alegeţi afirmaţia adevărată:

a) A şi B se află în raport de ordonare; c) C şi D se află în raport de concordanţă;
b) B şi C se află în raport de încrucişare; d) A şi B se află în raport de încrucişare.
9. Prin conţinutul unui termen înţelegem:
a) totalitatea obiectelor individuale desemnate de acel termen;
b) proprietăţile obiectelor pe care termenul respectiv le desemnează;
c) toţi termenii sinonimi cu termenul respectiv;
d) numărul de sunete din care este alcătuit acel termen.

10. Doi termeni se află în raport de încrucişare dacă şi numai dacă:

a) oricare ar fi obiectul ales, acesta nu face parte, dar poate lipsi, în acelaşi timp, din sfera ambilor;
b) sfera unuia se include total în sfera celuilalt, fără însă ca sferele lor să coincidă;
c) sferele lor au cel puţin un element comun;
d) cei doi termeni coincid printr-o parte a sferei lor, fiecare deosebindu-se de celălalt prin câte o altă parte a
sferei sale.

11. Adăugând termenului „manual“ proprietatea „de logica“:

a) intensiunea (conţinutul) termenului scade, iar c) atât intensiunea, cât şi extensiunea rămân
extensiunea (sfera) termenului creşte; nemodificate;
b) intensiunea termenului creşte, iar extensiunea d) atât intensiunea, cât şi extensiunea scad.
termenului scade;

12. Se dau termenii: A – elev; B – student; C – tânăr; D – tânăr care studiază muzica; E – sportiv.
Sunt în raport de contrarietate:
a) B şi C; c) D şi E;
b) A şi B; d) B şi E.

13. Termenii „astronaut“ şi „american“ se află în raport de:

a) identitate; c) încrucişare;
b) ordonare; d) opoziţie.

14 Termenul A se află în raport de încrucişare cu termenul B, iar termenul C este subordonat faţă de
termenul A şi în raport de încrucişare cu termenul B. Reprezentaţi, prin metoda diagramelor Euler,
pe o diagramă comună, raporturile logice între termneni.

15. Dacă termenul A se află în raport de încrucişare cu termenul B, iar termenul B se află
în raport de încrucişare cu termenul C, în ce raport se pot afla termenii A şi C?
a) opoziţie; c) încrucişare;
b) ordonare; d) a), b) şi c).

16. Fie termenii A,B,C,D astfel termenul A este în raport de încrucişare cu termenul B, termenul D
este subordonat termenului B şi se află în raport de încrucisare cu termenul A, iar termenul C în
raport de încrucişare cu termenul B.
1.Reprezentaţi, prin metoda diagramelor Euler, pe o diagramă comună, raporturile logice între
termneni.
2.Stabiliţi, pe baza raporturilor existente între termenii A,B,C şi D care dintre următoarele propoziţiă
sunt adevărate şi care sunt false (notaţi propoziţile adevărate cu litera A, iar pe cele false cu litera
F):
a.Unii C nu sunt A.
b.Toţi B sunt D.
c.Nciun C nu este D.
d.Unii A sunt B.
e.Toţi D sunt A.
f.Unii A sunt C.