Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
AMBIENT
Lucrare de cercetare
Lumină si Culoare
Berecki Tekla anIII gr3
1
„Arhitectura este jocul savant, corect şi magnific al volumelor reunite sub lumină ; lumina şi
umbra revelează aceste forme ...”
Le Corbusier - „Vers une architecture”
2
Pentru om, lumina este condiţia
celor mai multe din activităţi. Ea este
corespondentul vizual al căldurii şi
ajută ochiul să perceapă "ciclul de
viaţă" al orelor şi anotimpurilor.
Lumina este în acelaşi timp un
element dinamic care se
descompune în şapte culori. Ea
creează senzaţia de spaţiu,
evidenţiind volumele, iar părţile
luminoase şi umbrele dezvăluie
formele.
Fără
lumină ochii nu pot percepe nici
forma, nici spaţiul, nici culorile, nici
mişcarea. Fără ea nu există percepţie
vizuală. Numai prin lumină şi prin cele
şapte culori ale sale, formele spaţiale
sunt puse în valoare. Pentru simturile
umane, percepţia în cel mai înalt grad
are loc când nu este nici prea multă
lumină, nici prea întuneric. În acelaşi
timp obiectele sunt percepute diferit
în funcţie de natura sursei artificiale.
Luminatul incandescent exaltă roşurile
şi portocaliurile, dar slăbeşte
albastrurile. Luminatul fluorescent se
apropie, teoretic, de lumina albă, dar
în comparaţie cu lumina de zi, el este
mult prea slab. Luminatul ambientului
depinde de felul cum cad, se reflectă
sau se transmit razele luminoase.
3
Capacitatea de exprimare a arhitecturii
mizează pe efectul, pe prezența luminii.
Lumina puternică accentuează contrastele,
întuneca umbrele și face să strălucească
zonele luminate. Contrastul induce o stare de
tensiune între masă (material) și umbră
(imaterial), lasă volumele să se pună în valoare
pe sine și în raport cu volumele adiacente.
Casa nu trebuie sa devina un adapost
împotriva luminii puternice, dar nici receptor al
acestei surse de viată. Locuința traiește în
lumină. Ea se orientează după soare și profită
de toate facilitățile pe care i le poate oferi
aceasta. Creează spații care să profite atat de
lumină, cât și de umbră, în funcție de nivelul
de însorire și de temperatură, specifice fiecărui
anotimp.
4
Adaptarea iluminării
Ca o completare și ca o prelungire a luminii naturale, lumina artificială are
scopul de a defini fiecare loc important din încăpere. Daca proiectarea
instalației electrice este făcută simultan cu proiectul casei sau al amenajării
interioare, atunci vom obtine un efect vizual armonios fară un efort fizic și material
deosebit.
5
O suprafaţă plană prezintă o zonă , cu grade diferite de intensitate,
uniform iluminată sau uniform umbrită, în funcţie de poziţia sursei luminoase.
O suprafaţă curbă regulată prezintă degradeuri continue de o parte şi de
alta a unei linii de maximă strălucire perpendiculară pe generatoarea curbei.
O suprafaţă oblică regulată prezintă un degradeu progresiv şi continuu,
pornind concentric dintr-un punct al suprafeţei, punctul de întîlnire al razei
luminoase cu suprafaţa, care este punctul celei mai mari străluciri.
Există trei tipuri importante de lumină artificială pe care le vom căuta pentru
obținerea combinației celei mai adecvate:
- lumina generală
Lumina directă provine de la o sursă naturală sau artificială, şi cade pe un obiect,
realizând iluminarea directă a acestuia. Iluminarea artificială cea mai simplă este
conferită de o lustră centrală. Confortul vizual va fi însă mediocru în raport cu
intensitatea luminoasă, deseori orbitoare, care accentuează contrastele dintre
lumina proiectată și umbre. Chiar dacă este vorba de un corp de iluminat
estetic, lumina va fi mai putin blandă, iar lustra va sublinia zonele umbrite ale
camerei și chiar tavanul va parea mai jos decat în realitate.
Lumina indirectă este primită de un obiect,prin reflexie sau prin difuziunea luminii
directe. La lumina artificială indirectă, becurile sunt ascunse privirii directe și
luminează o suprafață care reflectă lumina în cameră. Randamentul este mai
mic, dar lumina va fi mai blandă și umbrele atenuate. Într-o cameră inaltă, puteti
dirija lumina către tavan cu ajutorul unor aplice murale, spoturi sau scafe. Cu cât
suprafața luminată este mai reflectorizantă, de exemplu un plafon acoperit cu un
lac deschis, cu atât cantitatea de lumină returnată va fi mai mare.
- lumina locală
Lumina puternică și contrastantă este
adecvată pentru luminarea unui birou, a
unui colt destinat lucrului manual; folosită
pentru activități specifice precum cititul.
- lumina decorativă
În acest caz, corpurile de iluminat vor dirija
fluxul de lumină asupra unui punct pe care
doriți să-l puneti in valoare în așa fel încât
să scoate în evidență anumite detalii sau
zone ale camerei sau pentru a pune in
valoare un tablou sau lucru deosebit.
6
Lumina în interiorul locuinței
Atmosfera interioarelor se
află în strîns raport nu numai
cu senzaţiile psihologice, ci şi
cu impresiile psihologice ;
declanşarea acestora din
urmă este , finalmente,
scopul principal al oricărei
căutări legate de atmosferă.
Iluminarea artificială
presupune o concepţie
adecvată a formelor şi a
materialităţii lor.
7
Percepţia luminii
8
Arhitectura, ca artă spatială, se prevalează de lumină pentru a realiza
dinamismul operelor sale. Profilurile arhitecturale, prin umbre şi lumini, dau viaţă
elementelor operei, beneficiind de variaţiile luminii. Cu ajutorul gradaţiilor de
umbră şi lumină, artistul imprimă operei sale o nouă armonie.
9
Arta iluminatului sugestiv priveşte cu deosebire iluminatul artificial, care,
străduindu-se să imite lumina zilei, derutează. Iluminatul aşa-zis invizibil arată pînâ
la ce grad această concepţie poate atinge urîţenia. În alte situaţii, lumina se
împrăştie orbind, şi elimină umbrele obiectelor.
Umbrele
10
Culoarea
11
Utilizarea într-un mod
“programmatic” a vocabularului
cromatic nu este straină
arhitecturii încă din cele mai vechi
timpuri, întrucât edificiile
arhitecturale erau colorate, deși
de cele mai multe ori culorile nu s-
au păstrat. Ziguratele
mesopotamiene, templele
grecești, piramidele și templele
egiptene, portalurile marilor
catedrale vestice, fațadele
palatelor foloseau un vocabular
cromatic care era mai mult sau
mai puțin precizat.
Culoarea era utilizată dupa
anumite reguli, cu anumite scopuri
mai mult sau mai puțin exprimate. Decorul fațadelor construcțiilor carolingiene era
influiențat de decorul manuscriselor. Interioarele și chiar exterioarele construcțiilor
secolului al 17-lea erau diversificate
prin utilizarea unor materiale divers
colorate pentru a creea varietate.
Cu toatea teoriile neoclasiciste fals
construite pe modelul grecesc
deformat la care aveau acces în
epocă, cladirile secolului al 18-lea și
al 19-lea erau variate prin utilizarea a
diferiti pigmenti. Secolul 20 aduce o
noua percepție asupra culorii în
arhitectură. Studiile din psihologia
percepției cromatice, sau studiile
sociologice au mai multe de spus
despre efectele pe care le au
culorile asupra noastra ca indivizi și
asupra organismului nostru și de aici
modalități de a ne imbunătății
ambianța arhitecturală în care ne
situăm.
12
Utilizarea culorii în arhitectura ne ajuta sa ne orientam nu numai in oras, dar si in
interioarele prin care circulam zilnic. De exemplu: utilizarea diverselor culori ii ajuta
pe oameni sa isi aminteasca ruta data viitoare cand ajung acolo; colorarea
diferita a unor coridoare similare ii ajuta pe pe oameni sa se ghideze; culoarea
anume a pardoselii unei cladiri poate arata ruta principala de circulatie sau
legatura dintre anumite departamente.
Pe de alta parte culoare folosita intr-o ambianta ajuta modul in care oamenii se
simt in acel areal. Anumite destinatii ale cladirilor cer din acest punct de vedere
anumite ambiante cromatice menite sa creeze stari de spirit diverse celor aflati
acolo.
În societatea modernă
culorile au o putemică
influenţă fizio-
psihologică în
majoritatea domeniilor
de activitate; de la
industrie şi medicină,
până la educaţia
artistică şi estetică.
Culorile pot fi optim
folosite numai dacă sunt
cercetate şi analizate
prin metode ştiinţifice
moderne, inclusiv prin
metode artistice.
Principalele legi care
influenţează efectele
culorilor sunt:
13
şi mai cald şi lângă purpură, mai portocaliu; galbenul
apare lângă verde, mai cald şi mai roşcat şi lângă ridică tonusul muscular, energie ridicată,
pasiune, vitalitate, impulsivitate, însuflețire
portocaliu, mai rece şi mai verzui;
• Legea contrastelor succesive. Ochiul tinde să energie caldă, impresie de sănătate și
aducă fiecărei culori, principalul ei contrast valoric optimism, veselie, senzație de apropiere
puternică
sau complementar.
caldura, satisfacție, placere, aspirație, culoare
• Legea raporturilor dintre viteza percepţieî şi veselă, înviorare, stimulează vederea
lungîmea de unda a culorilor. Nu toate cele trei
tipuri de celule vizuale reacţionează cu aceeaşi puritate, curățenie, pace, inocență, virtute,
liniște, împăcare, obositor prin strălucire
viteză. Din această cauză roşu este perceput mai
repede ca albastrul. De asemenea culorile din
echilibru, moderanță, împlinire materială,
centrul bandei spectrale se văd mai bine decât proaspăt
14
şi bună dispoziţie. Este imperios necesar să se evite efectele violente, şocante ale
culorilor contrastante, agitate, ca să nu mai vorbim de încărcătura de modele,
linii şi forme ce obosesc ochiul prin supraaglomerare şi suprasolicitare nejustificate.
Alegerea culorilor este o chestiune de gust estetic, dar şi de psihologie. De aceea
se recomandă scheme monocromatice luminoase, pastelate sau chiar
acromatice, evitîndu-se extremele : culorile închise şi reci ca şi cele deschise şi
calde ce sunt, sau tind spre nuanţe astrale. Se pot încerca şi formule bi şi
tricromatice, utilizîndu-se culori armonice (consonante sau complementare) ce
dau o ambianţă plăcută, uşor înviorantă şi relaxantă. Deşi zugrăvirea sau
tapetarea unei locuinţe poate apărea ca o problemă gospodărească măruntă,
curentă, relativ minoră, de realizarea ei depinde crearea unei ambianţe psihice şi
fiziologice corespunzătoare ce contribuie la igiena fizică şi spirituală a oamenilor,
dar şi la educarea gustului pentru culoare.
Dacă pentru aspectul arhitectural exterior culoarea este importantă, pentru cel
interior este esenţială, deoarece pe acest fond cromatic se desfăşoară cea mai
mare parte a activităţii şi existenţei noastre. Din această perspectivă culoarea
ambientală la locul de
muncă şi în locuinţa
fiecăruia are o
însemnătate majoră,
dacă ţinem seama că
această reprezintă
unul din factorii ce
dispune sau indispune,
odihneşte sau
oboseşte, într-un
cuvânt, inluenţează
activ sau pasiv
comportamentul
uman.
Printre spaţiile cel mai
des analizate se
găsesc halele
industriale,
laboratoarele, institutele de învăţământ etc. O categorie aparte o reprezintă
instituţiile medicale. Pentru stabilirea cromaticii interioare, a acestor spaţii,
trebuiesc avute în vedere trei aspecte, şi anume: funcţional - utilitar, fizio -
psihologic şi estetic - artistic.
15
Nu este de neglijat utilizarea funcţională, decorativă şi psihologică
corespunzătoare a culorilor in şcoli, spitale, săli de spectacole, hoteluri,
restaurante, în alte încăperi publice, aşa cum nu este de ignorat efectul conştient
şi subliminar al culorilor în cadrul mijloacelor terestre de transport, precum şi în
cele aeriene şi navale.
Sunt relativ puţine studii în această privinţă, în speţă asupra felului în care
efectele luminii şi culorii influenţează psihologia cnmpărătorului. Se mizează în
general pe talentul decoratorilor şi pe bunul simţ al producătorilor care au învăţat
empiric că fără un serviciu de concepere şi organizare a reclamei, a prezentării
cît mai atrăgătoare a mărfurilor suferă însăşi desfacerea acestora. Să nu uităm că
în alegerea unui produs, oricare ar fi el, culoarea nu se află pe ultimul loc cînd
este vorba de făcut o opţiune. Preferinţele în materie de culoare şi formă sînt atît
de diverse cînd este în joc adoptarea unei decizii de cumpărare, încît ele ar
trebui studiate. Cercetările ar fi necesar să prospecteze felul în care efectul
cromatic devine criteriu şi contribuie la diferenţierea opţiunilor.
16
Bibliografie
ESTETICA ARHITECTURII - P.A. MICHELIS
LIMBAJUL CULORILOR SI AL FORMEROR - DAN
MIHAILESCU
Revista ARHITEXT feb. 2004
http://www.misiuneacasa.ro/despre_lumina_artificiala.
html
17