NOTA BENE (notificare preliminară / notă de atenţionare / înştiinţare prealabilă / lămuritor prolegomene) :

PROPUNERE DE PROIECT, Această eboşă NU REPREZINTĂ (nicidecum) un Plan de Afaceri (nici un Studiu de Marketing), ci este :
– NUMAI un DOCUMENT de LUCRU (perfectibil şi susceptibil la continuă EVOLUŢIE), ori ...
ce poate servi ca subiect pentru dezbatere (inclusiv media) – DOAR o DESCRIERE SUMARĂ (bazată pe un benchmarking rapid) a unei idei ce NECESITĂ o DEZVOLTARE
consecutivă (precum şi o îmbogăţire ulterioară), trebuind (de aceea) a fi considerat ca o ...
în cursa finală a campaniei electorale pentru alegerile locale – PROPUNERE perfectibilă (de tip OPEN-SOURCE), complet DESCHISĂ şi susceptibilă la orice SUGESTII ori
ÎMBUNĂTĂŢIRI, sau la CRITICĂ CONSTRUCTIVĂ.
din – În fine, fiind vorba de un material realizat în doar 2 zile de muncă (pentru documentare, concepţie şi
municipiul Baia Mare şi judeţul Maramureş redactare), e foarte posibil să se fi strecurat şi greşeli ; mulţumesc anticipat celor care mi le vor semnala.

Autorul documentului :
(ex)ing. Vasile-Serghei BABINEŢI (MEng, MBA)

PHOENIX XXI – NOUL AX AL RENAŞTERII BĂIMĂRENE

un Nou Combinat al Serviciilor secolului XXI

PHOENIX XXI – A KÖZPONTI VÁROS ÚJ TORONYA PHOENIX XXI – NEUERTURM DER MITTELSTADT
a Nagybányai újjászületésének új reneszánsz tornya der Neue Renaissance-Turm der Wiedergeburt von Baia Mare

PHOENIX XXI – A NEW AXIS FOR A CENTRAL CITY

the New Renaissance Tower for Baia Mare’s rebirth through 21st Century’s Combined Services

Acest document (deşi pare un vis cu ochii larg deschişi) reprezintă o INCURSIUNE într-un VIITOR perfect POSIBIL ; prin urmare :
– Vă rog, stimaţi candidaţi, ajutaţi-ne să-l împlinim ÎMPREUNĂ !
[ initiaţiva mea nu este atât de naivă încât să vizeze răsturnarea trendului ori statusului electoral actualmente preconizat prin sondaje - deşi, astea se cam ... bat
cap în cap, funcţie de comanditar - ci, mai degrabă, să suscite un dialog (care să antreneze - poate - şi o parte din segmentul de electorat încă „adormit” ...) ]
PREAMBUL
Alegerile locale din 27 septembrie sunt la ... doi paşi (practic, au mai rămas doar 2-3 zile de foc).
Dar nu am auzit vorbindu-se (în toată această campanie electorală) absolut NIMIC legat de un aspect IMPORTANT în vederea unei potenţiale dezvoltări a
turismului în frumosul oraş de la poalele Dealului Florilor (!). ...
...
Eu nu candidez şi (de altfel) nici n-aş avea vre-o minimă şansă (realist vorbind) de-a fi ales, căci ... :
– ... mă cheamă SERGHEI (iar nu Klaus, precum - să zicem - pe ... Santa) ; ...
... în schimb, sunt Băimărean sadea (născut în urbea noastră, şi trăit aici vreme de 30 de ani), şi ...
... am IDEI (duium) vizând propăşirea urbei noastre de baştină (cui nu-i convine, asta e : ... poa’ să-mi spună „idiot”, şi trecem mai departe ...), ...
... pe care le pot trimite (de maniera imparțială şi nepartizană, complet Pro Bono şi fără Quid Pro Quo, căci n-am nici un soi de afiliaţii vis-à-vis de vre-o parte, ori
alta, a spectrului politic Românesc) ...
... TUTUROR candidaţilor relevanţi (pentru proiect) înscrişi în cursă (la posturile de primar al municipiului Baia Mare şi de președinte al Consiliului Județean
Maramureș), precum şi tuturor media reprezentative ale județului ori municipiului nostru.
.
Voi prezenta, mai jos o PRIMĂ astfel de IDEE :
.
Ideea nu e DELOC NOUĂ, dar (de fiecare dată, până acum) a fost lansată DOAR sub formă de poveşti nemuritoare (de dorință abstractă, ori de sublim vis
îndepărtat ...), FĂRĂ vre-o minimă acoperire (NICI prin explicații economico-financiare privind fezabilitatea unui astfel de proiect, NICI prin orice alt tip de date
concrete : ... NIMIC, absolutamente nada ! ...).
.
Or, TOCMAI ASTA voi ÎNCERCA aici SĂ FAC eu , în cele ce urmează.
.
Deocamdată, ştiu doar (din media) că actualul primar a exprimat (în anul 2017) o astfel de intenţie, la fel cum şi arhitectul şef din 2012 al Băii Mari, dl. Futo
Edmund, şi-a exprimat o astfel de dorinţă, dar – până acum – NU VĂD să se fi făcut NIMIC CONCRET în acest sens sau, altfel zis, ... абсолютно нічого! ... cum ar
zice oricare Ucrainean Moroşan, ca mine) ...
.
Asta, DEŞI (culmea!) CERERE EXISTĂ cu siguranţă (cel puţin, în domeniul sporturilor extreme – fapt dovedit şi popularizat de presa locală) : ... au fost deja câteva
cazuri de temerari care şi-au riscat vieţile escaladând turnul nostru (total fraudulos, prin efracţie), pentru a putea sări : unii cu parapanta, alţii cu paraşuta (a se
vedea link-urile de mai jos).
.
Eu cred că ar trebui deja PROFITAT (în timp util, încă de pe ACUM) de OPORTUNITĂŢILE imense (de reformatare şi transformare economico-socială) oferite de
actuala CRIZĂ MONDIALĂ pandemică COVID-19 (care va duce la o reformare şi o reconfigurare a întregii industriei turistice, de divertisment şi de călătorie, din
Europa şi din întreaga lume), precum şi de actuala adevărată MANĂ a fondurilor europene (suplimentate cu aceasta ocazie, accesibile acum prin proceduri şi cu
caracter de urgenta, deci suficient de simplificate) care au fost puse la dispozitie de UE (fonduri menite a susţine, a salva cât mai mult posibil, şi a ajuta economia
Europei să-şi revină din criza economică provocată de criza sanitară) pentru A PREGĂTI PROIECTE INOVATIVE (cu ABORDĂRI NOVATOARE), care să se constituie
într-un NOU TIP de OFERTĂ TURISTICĂ a judeţului (mai, exhaustivă, complexă şi de frontieră inter-domenială : recte, combinând partea de descoperire turistică
cu accente ecologice, precum şi oferind mai multe tipuri de atracţii - combinate - la un loc : sport extrem cu out-door adventure, cu turism verde şi cu latura
muzeal-informativ-formativă).
.
(Re)LANSAREA acestei idei (ACUM, la doar o săptămână înainte de finalul campaniei pentru alegerile locale) poate servi (pentru electoratul băimărean şi
maramureşean) ca un TEST final – eu (personal) vreau, astfel :
– să discern care anume dintre candidaţi poate dovedi că posedă o reală VIZIUNE de DEZVOLTARE ;
– să aflu care dintre acesti candidaţi se va opune (din motive bazate pe intenţii de speculă imobiliară) ideii („motivând” că n-ar fi fezabilă, ori că ar fi costisitoare,
sau prin alte bazaconii de tip „Gică-Contra”) ;
– să identific un candidat CAPABIL să ADOPTE o IDEE CONSTRUCTIVĂ şi FEZABILĂ cu CHELTUIELI bugetare destul de MICI căci, pentru partea de participaţie a
Autorităţilor Publice Locale la PPP, s-ar putea (foarte probabil) absorbi şi fonduri UE (din fonduri de coeziune sau din fondul european de dezvoltare regională),
rămânând - astfel - a fi acoperită realmente din fonduri locale - adică, din banii cetăţenilor băimăreni (colectaţi ca taxe şi impozite locale), - DOAR cota de
contribuţie prin cofinanțare proprie a APL lansatoare de proiect: deci, vre-o 10-15% din 3,5 milioane de EUR (cam 350.000-500.000 EUR, grosso modo) ;
– să văd care anume dintre candidaţi este rapid ADAPTABIL la SCHIMBARE (capabil să adopte o idee în scurt timp - pe final de campanie electorală) şi poate
dovedi capacitate de REACŢIE RAPID Ă la o atare provocare ;
– să încerc a identifica falşii „candidaţi”, pe cei care actionează în acest scrutin pe post de „mână moartă”, adică cei prezenti pe buletinul de vot doar cu simplul
rol de „umplutură”, ori ca soluţie de rezervă şi avarie (de fapt lucrând, în favoarea altor „adversari” din „competiţia” electorală, în disimulată cârdăşie cu aceştia,
cu misiunea de a canibaliza din voturile ce ar putea - altminteri - merge către alţi candidaţi, reali în demers şi seriosi concurenţi ai comanditarilor acestor momâi).
– şi (in fine, eu) vreau să văd în ce măsură acest scrutin reprezintă - cu adevărat - nişte alegeri democratice (o expresie a realei puteri a poporului suveran, în sens
de competiţie electorală deschisă, serioasă şi adresată unui electorat caracterizat prin civism ăi responsabilitate socială), ori ... doar o amărâtă formalitate de
bifat („joc de gleznă” pe bani grei), sau nişte biete jocuri (de noroc) festiviste ale pseudo-democraţiei simulate pentru (şi de către) o populaţie apatică ori ...
deziNteresant de dezinteresată (cam, aşa, ... precum la cazinou - unde : „les jeux sont faites, rien ne va plus ...” ...).
.
Iar MEDIA LOCALĂ, nădăjduiesc eu, poate că se va milostivi faţă de visul CIFRAT al unui CETĂŢEAN şi, astfel, acest document va putea deveni - de data asta
(finalmente!) - un subiect de discuţie (niţel mai) SERIOS (nu ca şi până acum) în campania electorală locală 2020 ... (la 11 ani după intrarea în insolvenţă - în 2009
- a societăţii Cuprom şi de la încetarea activittăţii Combinatului Phoenix) ...
.
DECI :
– SUCCES MAXIM, dragi candidaţi (şi ca-tin-daţi „Gică-Contra”, aşijderea - pentru a NU STRIVI COROLArul principiului de bază al DEMOcraţiei ...) !!!
– Fie să câştige cel mai DUPĂ CHIPUL ŞI ASEMĂNAREA electoratului (rămânâd la corolă : căci schimbarea trebuie să vină din interiorul nostru, consideraţi atât
împreună cât şi fiecare aparte).

NOTA BENE :

Să vedem CINE anume, dintre dumneavoastră, ar fi capabil şi doritor a pune – HĂPT ÎN VÂRVU’ TURNULUI Phoenix –

NOUL FUS CU ZURGĂLĂI ...

PREZENTARE
Am în vedere DEZVOLTAREA unui PROIECT de RECONVERSIE a TURNULUI fostului Combinat PHOENIX în complex muzeal, precum şi de practicare a sporturilor
extreme şi de aventură (sub forma unui Nou Turn al Renaşterii Băimărene, în cadrul unui veritabil Nou Combinat al Serviciilor secolului XXI), printr-o
COOPERARE sub formă de PARTENERIAT PUBLIC-PRIVAT (PPP) constituit între AUTORITĂŢILE PUBLICE LOCALE (Primăria municipiului Baia Mare şi Consiliul
Judeţean Maramureș) și sectorul privat (dar implicând şi organizațiile neguvernamentale locale din domeniile ecologiei, dezvoltării durabile, turismului şi
sportului).
Consider (pe baza unor cazuri similare) că DURATA DE REALIZARE (după toate regulile artei a) acestui PROIECT de DEZVOLTARE (recte, până la darea efectivă în
funcţiune a obiectivului) nu ar trebui să depăşească 2 ANI (maximum-maximorum), prevăzând posibilitatea de finalizare (a tuturor fazelor proiectului, inclusiv a
lucrărilor de construcţie şi de amenajare aferente) cam pe la jumătatea viitorului mandat de primar al Municipiului ori de preşedinte al Consiliului Judeţean.
.
Ca FORMĂ JURIDICĂ de cooperare în cadrul acestui PPP, s-ar putea utiliza (în funcţie de legislaţia româneasca în vigoare) o combinaţie (în raport cu diferiţii
parteneri privaţi atraşi în proiect) mai multe sisteme de colaborare : contracte de asociere în participație (cu deţinătorii terenului), contracte de concesiune (cu
exploatantul-concesionar al bufetului rotativ care ar fi construit la vârful turnului, ori cu firma de exploatare a platformei de practicare a sporturilor extreme),
contracte de lucrări sau servicii, etc.
.
ROLURILE PARTENERILOR participanţi în cadrul proiectului :
.
AUTORITĂŢILE PUBLICE locale (singure, în solitar, sau în solidar asociate cu proprietarul terenului - după caz, conform statutului de proprietate din momentul
lansării proiectului) vor trebui să finanţeze (atât din fonduri proprii, cât şi prin fonduri europene atrase pentru acest proiect), ar trebui să acopere (în principiu)
doar :
– lucrările iniţiale de reparaţii ale turnului (vizând refacerea porţiunilor degradate, din lipsă de mentenanţă adecvată, pe parcursul ultimilor ani de neglijare a
acestui obiectiv), precum şi eventuale reconsolidări necesare ale structurii ;
– investiţiile necesare pentru construcția initială a structurilor de bază (de formă circulară) de la vârful turnului : ale bufetului rotativ central şi ale platformei
exterioare (destinată pentru vizionare panoramică, precum şi pentru practicarea de sporturi extreme) ;
– investiţia initială necesară pentru achiziţionarea şi montarea (de-a lungul întregii înălţimi a turnului) a 2 - 3 ascensoare exterioare pentru persoane (lifturi tip
capsulă, cu o capacitate de transport de 4 - 7 pasageri fiecare), cu ascensiune rapidă (la viteze de 2 - 5 m/s), realizate din cadru de oțel ușor şi prevăzute
cu pereţi de sticlă rezistentă (pentru observarea panoramei pe durata ascensiunii).
.
Ca PARTENERI PRIVAŢI, într-un atare proiect de dezvoltare, anvizajez următoarele entităţi comerciale :
– PROPRIETARII TERENULUI pe care este situat turnul ; nu îmi este tocmai clar acum (din ceea ce am putut găsi prin presă) dacă e vorba (încă şi astăzi) de Piraeus
Leasing România IFN, ori dacă terenul - unde cândva era combinatul - este acum administrat de un consorţiu compus din trei bănci străine (care au decis să
demoleze toate construcţiile în încercarea de a vinde pământul, Primăriei Baia Mare, la un preţul evaluat la 15 milioane de EUR) ;
Oricare ar fi statutul actual al proprietăţii asupra terenului, se pot însă găsi soluţii realiste (fezabile) :
• fie atragerea actualului proprietar (lichidatorul combinatului) în PPP, constituindu-se ca partener şi contribuind (drept cotă de participaţiune la capitalul initial
al consorţiului) cu valoarea întregului teren (stabilită prin evaluare de către un cabinet independent de top, cu expertiză şi recunoastere la nivel internaţional în
domeniu) ;
• fie achiziţionarea de către primarie (de la actualul proprietar), a unei porţiuni mai mici de teren (cu drept de servitute privind accesul până la strada Electolizei,
din vecinătate, adiacentă incintei fostului combinat) ; ulterior (după finalizarea - de către primarie a - proiectului de reconversie a turnului), actualul proprietar al
combinatului ar avea mai multe soluţii la dispoziţie: fie să dea în concesiune terenul, fie să vandă restul terenului (la un preţ mult sporit, prin noua atractivitate
dobândită de această zonă, din punct de vedere imobiliar) către dezvoltatori (în vederea realizării altor obiective : complex de restaurante, un nou Mall, complex
muzeal, etc.).
În oricare din aceste variante, lichidatorul combinatului ar obţine mult mai mult (la valoarea actualizată, calculând din momentul intrării în posesie a acestui
activ) decât ceea ce a obţinut prin încercarea (pe cât de absurdă pe atât de eşuată, finalmente) de a vinde primăriei întregul lot de teren (pentru suma de
15.000.000 EUR). ...
– EXPLOATANTUL BUFETULUI ROTATIV care ar fi construit la vârful turnului, rol pentru care ar trebui să fie selectat (printr-o licitație deschisă la nivel global, pe
baza unui caiet de sarcini lansat de autorităţile locale) un lanţ hotelier internaţional de top (unul dintre marii jucători din industria hotelieră mondială), entitate
ce va trebui să contribuie la proiect cu investiţii pentru crearea și finalizarea interioarelor ori a altor facilități aferente specifice ;
– EXPLOATANTUL operaţiunii comerciale dedicate practicării DE SPORTURI EXTREME (de pe platforma situată, la vârful turnului, în zona din jurul bufetului
rotativ) ; eu aş recomanda ca, în acest proiect, să se încerce a fi atrasă (prin cea mai convenabilă - mutual - dintre formele juridice de asociere - specifice pentru
PPP - prezentate mai sus prezentate) compania « AJ HACKETT INTERNATIONAL », care a fost PRIMA COMPANIE specializată (fondată, în 1988, chiar de către
iniţiatorul sportului extrem Bungee Jumping la nivel mondial - neozelandezul, A.J. Hackett, - după primul său salt de pe podul Greenhithe din Auckland, din 1986)
care a stabilit site-uri permanente de Bungy Jumping (construite special în acest scop) din lume, firmă care operează astăzi o gamă largă de sporturi extreme (și
de produse de aventură, în general) în șase țări din întreaga lume : Australia, Franța, Rusia, Germania, Noua Zeelandă și China (oferind și anumite produse de
aventură în Indonezia), și care a oferit - până acum - astfel de servicii la peste 3,5 milioane de oameni.
.
Rolul ORGANIZAȚIILOR NEGUVERNAMENTALE locale (din domeniile ecologiei, dezvoltării durabile, turismului şi sportului) care vor TREBUI antrenate în proiect
(de o manieră realmente activă şi realizată într-un cadru instituţionalizat, formalizat prin acorduri de departajare a competenţelor şi contribuţiilor reciproce) va
trebui să fie unui EXTREM DE IMPORTANT (pe măsura complexităţii şi varietăţii aspectelor atinse de funcţionarea obiectivului extins preconizat) din unghiurile de
vedere specifice specializărilor domeniale ale fiecarei ONG implicat (considerate în parte şi în ansamblu) :
– pe de o parte, un rol para-REGULATOR, adică de asistenţă (ce va fi acordată Autorităţilor Locale) la elaborarea REGLEMENTĂRILOR specifice (necesare a evolua,
prin retur de experienţă, învăţare continuă şi adaptare permanentă la schimbare) pe parcursul exploatării sub-obiectivelor ce vor fi dezvoltate - de-a lungul
timpului, unul după altul - în marja acestui obiectiv central care va fi Noul Turn Băimărean al secolului XXI.
– pe de altă parte, un puternic rol de MONITORIZARE a activităţii (rol formalizat instituţional, recunoscut şi respectat ca atare de către toţi partenerii din proiect),
vizând supravegherea conformităţii derulării diferitelor activităţi (de orice natură, conform competenţei şi experienţei specifice a fiecărei ONG) desfăşurate în
legătură cu exploatarea activităţilor din COMPLEXUL TURNULUI, dar şi din întreaga regiune a Zonei Metropolitane din jurul Băii Mari, prin efectuarea (pe o bază
predefinită contractual) de AUDITURI specifice (pe domenii) precum şi prin elaborarea de RECOMANDĂRI de PUNERE în CONFORMITATE (în cazul constatării de
abateri de la reglementările naţionale şi locale în vigoare).

.
Astfel, în materie de PROTECŢIA MEDIULUI, starea de fapt va putea fi mai bine urmărită şi controlată (într-un mod continuu, activ, efectiv şi constant) tocmai
prin implicarea - într-un ORGANISM complex şi complet (cu multiplu rol : de supraveghere, administrare şi reglementare specifică) ce ar putea fi creat Ad-Hoc, pe
principii PARITARE, a - ONG-urilor locale implicate (sau cu legături) în probleme de mediu, precum şi a celor din domeniul out-doors sau al sporturilor extreme,
alături de autorităţile competente (locale şi centrale cu descentralizare în teritoriu).
.
Deci (prin ÎMPĂRȚIREA RISCURILOR și beneficiilor, între parteneri), ar fi utilizate pe deplin competențele și know-how-ul specifice managementului sectorului
privat (ce va asigura o eficienţă economică în exploatare şi obtinerea de profit, care va putea fi apoi partajat între parteneri), GARANTÂNDU-SE totodată şi
respectarea principiilor de eficiență, eficacitate și economicitate în utilizarea fondurilor publice.
Realizarea acestui proiect ar produce și PUTERNICE EFECTE POZITIVE pe piața locală a FORȚEI DE MUNCĂ (prin creare de JOBURI), precum și în DEZVOLTAREA
SUSTENABILĂ locală (atât la nivel municipal cât şi judeţean).
.
MONTAJUL FINANCIAR ar trebui - în principiu - să pornească (cu ajustările si adaptările necesare, în funcţie de forma juridică de colaborare stabilită cu fiecare
tip de partener, în parte) de la următoarea repartiţie de bază a cotelor de participaţie financiară la dezvoltarea proiectului (precum şi la partajarea beneficiilor
obţinute ulterior din exploatarea comercială a obiectivului realizat) :
– 75% (din suma totală necesară pentru realizarea investiţiilor necesare) ar reprezenta COTA ce va trebui CHELTUITĂ (cu preponderenţă, în fazele mai târzii,
subsecvente şi/sau ulterioare ale proiectului) DE către PARTENERII PRIVAŢI (concesionari-exploatanţi ai facilităţilor aferente, etc.) pentru finalizarea investiţiilor
în vederea exploatării ; iar
– 25% ar fi COTA angajată (în majoritatea ei, în faza iniţială) de către entităţile ADMINISTRATIVE LOCALE participante (primăria şi CJ) pentru construirea „la roşu”
şi montarea structuriilor de bază (platforma superioară propriu-zisă, ascensoarele de acces şi bufetul-restaurant rotativ de pe această platformă).

CONSIDERAŢII PRIVIND POPULARIZAREA ŞI MARKETAREA OBIECTIVULUI DEZVOLTAT

Ar fi de prevăzut o PROMOVARE SUSŢINUTĂ (chiar agresivă), a acestui obiectiv turistic deosebit, la târguri naţionale şi internaţionale de turism (ori de produse
tradiționale, tradiții, obiceiuri, muzică, dans, bucătărie autohtonă și meșteșuguri, etc.), sau la alte evenimente internaționale (forumuri investiționale, ale
capacităților de producție și cooperare în afaceri, sau gale ale businessului, expoziții de larg consum, ori în domeniul alimentar, al agriculturii și horticulturii, etc.),
prin proiecte de promovare internațională, sau tabere școlare internaționale, ...
... precum și prin intermediul localităţilor, regiunilor europene si forumurilor internaţionale cu care Consiliul Judeţean Maramureș și Primăria Baia Mare au
dezvoltate relații de înfrățire (ori de colaborare oficială și de promovare internaţională), sau cu ajutorul organizațiilor internaționale din care entităţile noastre
administrative fac parte (ori in care au REPREZENTARE INTERNAŢIONALĂ) :
– Euroregiunea Carpatică
– Forumul Reprezentanților Autorităților Locale din China și Țări din Europa Centrală și de Est (CN-ECE)
– Regiunea Transcarpatia (Ucraina) / Закарпатська область (din 12.05.2018)
– Adminsitrația Regională de Stat a Regiunii Ivano-Frankivsk (Ucraina) / Івано-Франківської обласної державної адміністрації – 29.03.2008)
– Kitwe (Zambia - centru minier - din 1972)
– Bielsko Biala (Polonia - centru turistic şi minier – din 2003)
– Hodmezovasarhely (Ungaria - centru turistic geotermal - din 2001)
– Serino (comună din Italia, împrejmuită de păduri de castani - centru turistic cu domeniu skiabil - din 2001)
– Comitatul Jasz-Nagykun-Szolnok (Ungaria) / Jász-Nagykun-Szolnok Megye (din 08.11.2004)
– Comitatul Szabolcs-Szatmar-Bereg (Ungaria)
– Voivodatul Podkarpackie / Republica Polonă / Województwo Podkarpackie (din 02.09.2019)
– Raionul Străşeni / Republica Moldova (din 27.09.2019)
– Raionul Hîncești (Republica Moldova)
– Municipalitatea Panevėžys (Lituania) / Panevėžio Miesto Savivaldybė (din 12.03.2015)
– Districtul Panevėžys (Lituania) / Panevėžio Rajono Savivaldybė (din 12.03.2015)
– oraşul Szolnok (Ungaria - din 1990) şi oraşul Nyíregyháza (Ungaria - din 2003)
– oraşul Hollywood (Florida, SUA- din 2001)
– oraşul Wels (Austria – din 2000) ; Provincia Flevoland (Regatul Ţărilor de Jos) / Provincie Flevoland (din 2015)
– Landul Saxonia-Anhalt (Germania) ; Provincia Telemark (Norvegia)
– Ansamblul Regiunilor Europene (ARE/AER)
– Federaţia Europeană a Agenţiilor Regionale de Energie şi Mediu (FEDARENE)
.
Ceea ce e surprinzător este faptul că, în toată această listă internaţională de entităţi administrativ-teritoriale înfrăţite cu cele ale judeţului Maramureş ori ale
municipiului Baia Mare, nu se regăsesc (majoritar, aşa cum ar trebui...) administraţii municipale, departamentale ori regionale din zone cu tradiţii echivalente în
domeniul civilizatiei montane, al mineritului, vulcanismului, etc. ...
.
Aş putea enumera aici - ca exemplu de urmat, precum şi ca sugestie de înfrătire - o regiune complet similară din Franța, în care eu am trăit şi am lucrat destul de
recent, - unde am constatat (cu plăcută surprindere şi cu admiraţie) cum reuşesc acolo să pună în valoare acest preţios patrimoniu (rar de găsit în altă parte a
lumii şi foarte ofertant în materie de posibilităţi de valorificare turistico-economică) :

– municipiul franco-occitan AURILLAC, centrul administrativ-

prefectural al departamentului CANTAL (din actuala regiune
administrativă Auvergne-Rhône-Alpes), un foarte frumos oraş (cu
multă arhitectură medievală bine păstrată, atent protejată şi
judicios valorificată) situat la poalele impozantului masiv vulcanic
Cantal, în partea central-vestică a Masivului Central, în vechea
Țară a Arverniei Înalte – l’Haute-Auvergne (care este una dintre
cele două diviziuni tradiționale ale fostei provincii istorice
Auvergne), – în inima Parcului Natural Regional al Vulcanilor din
Auvergne.
Iată, sumar, câteva caracteristici ale acestuia :
– acoperind o suprafață de 389.733 hectare, Parcul Natural
Regional al Vulcanilor din Auvergne este cel mai mare parc
natural regional din Franța metropolitană; formând un complex
peisagistic, geologic și de patrimoniu unic, acest parc natural
include un complex vulcanic compus din cinci regiuni naturale
distincte :
• din masivele vulcanice Monts du Cantal și Monts Dore,
• din platoul vulcanic Cézallier,
•din lanţul La Chaîne des Puys (inclus în Patrimoniul Mondial
UNESCO - din 2018, chiar pe când munceam eu în Aurillac, - ca
hotspotul tectonic „lanţul vulcanilor Chaîne des Puys – zona de
falie tectonică Limagne”), dar cuprinzând și ținutul tradițional
(Ţara) Pays de l’Artense.
– (în aceeaşi ordine de idei) eu aş recomanda și o înfrățire cu un oraș minier similar din China (țară care a devenit - de departe - cel mai mare producător de aur
din lume, cu 463,7 tone în 2016) ... ; nu știu dacă - măcar, cu ocazia vizitei în Maramureș (cea din octombrie 2019) a ambasadorului R.P. Chineze (la care au
participat TREI dintre candidaţii de acum : dl. Gabriel Zetea, dl. Mircea Cirț și dl. Nistor Lihet), - s-ar fi pus în discuție o astfel de posibilitate ; ... știu doar că
ambasadorul chinez (Excelența Sa, dl. Jiang Yu) a declarat, privind aspectul este colaborării în domeniul turismului că (deși România are foarte multe resurse
turistice) nu s-a dezvoltat - însă - suficient față de țările din vecinătate (unde anual sosesc sute de mii de vizitatori chinezi în timp ce, în România, vin doar 10.000
de turiști, în medie ...).

CONSIDERAŢII PRIVIND AMPLASAREA GEOGRAFICĂ ŞI DE NATURĂ LOGISTICĂ

Baia Mare e strategic amplasată, - aproape de centrul geografic al Europei (situat lângă localitatea de graniţă Valea Vișeului, în Pivnic’yna Marmaroşcina
Zakarpaţ’ka Ukrayina), - astfel :
– la doar 1 oră de Berlin (904 km) cu avionul, în zbor charter direct, sau la 4 ore cu elicopterul de acolo ;
– la doar 1 oră 40 min de Moscova (1.317 km) cu avionul, în zbor charter direct (fără a lua în calcul culoarele de zbor prestabilite) ;
– la doar 2 ore de Paris (1.572 km) sau 2 ore 15 min de Londra (1.751 km) cu avionul (în zbor direct charter) ;
– la 3 ore de Madrid (2.310 km) cu avionul (zbor charter direct) ;
– la 7 ore de Viena cu mașina (630 km în total, din care : 518 km pe autostradă, din Viena și până la Mátészalka, aproape de graniţa româno-ungară, cu o durată
de 5 ore, iar apoi 112 Km de deplasare prin localităţi între Mátészalka și Baia Mare, cu viteza medie de 56 Km/h, pe o durată de 2 ore).
Dezvoltarea proiectului ar pune, astfel, pe harta Europei (cu adevărat) Aeroportul Internațional „Maramureş” din Baia Mare – Tăuții-Măgherăuș (în prezent
deservit doar de câteva curse Tarom şi Blue Air pe săptămână, plus câteva chartere turistice - pe timpul sezonului de vară - oferind zboruri spre destinaţii de
turism estival din Turcia, etc.), amortizând mai rapid investitia recent făcută în noua pistă (ce permite aterizarea de avioane cu capacităţi mai mari).

De asemeni, ar putea aduce venituri suplimentare, atât Aeroportului Baia Mare cât și filialei locale a Aeroclubului României, prin creşterea traficului cu zboruri
de agrement (în planor sau avion, inclusiv pentru salturi cu paraşuta) şi, în general, a traficului aerian de tip General Aviation (avioane mici, de business, etc.), ori
prin închirierea pistei (în perioade de trafic redus ale zilei, sau peste noapte) pentru rulaj cu maşini de mare viteză.

PRECIZAREA CONTEXTULUI
Cu cei 351,5 de metri ai săi, TURNUL COMBINATULUI metalurgic (topitoriei de minereuri sulfurice de cupru) „Cuprom-Phoenix” din Baia Mare (mai înalt decât
Turnul Eiffel cu 39,5 metri) este CEA MAI ÎNALTĂ STRUCTURĂ ARTIFICIALĂ din România, a TREIA (ca înălţime) CONSTRUCȚIE INDUSTRIALǍ din Europa, a NOUA
CEA MAI ÎNALTĂ CONSTRUCȚIE de BETON din EUROPA, și a 75-a cea mai ÎNALTĂ STRUCTURĂ independentă DIN toată LUMEA (din toate timpurile).

– turnul, suplu şi maiestuos, conferă zonei vechi a urbei noastre - alături de Turnul (Sfântului Rege) Ștefan, de Turnul (bastionul) Măcelarilor, de turnul Palatului
Administrativ (clădirea Prefecturii județului Maramureș), de turnurile-clopotniță ale Bisericii reformate (de pe strada Podul Viilor) ori ale Biserici romano-catolice
„Sfânta Treime” (din Ţintirim) - un aspect de ORAŞ AL TURNURILOR.
– acest turn (coș de fum) de la marginea de est a Băii Mari a fost construit, în anul 1995 (la un cost de 11 milioane de dolari), din beton rezistent la noxe (fiind
căptușit la interior cu cărămidă reflactară) și având un diametru la vârf de 9 metri (cu o deschidere la bază de 20 de metri).

DAR ...
– ... în prezent, turnul NU MAI ESTE UTILIZAT (nu are NICI O UTILITATE în calitate de coș de fum, după falimentul/insolvenţa societăţii CUPROM, în 2007/2009), ...

... ÎNSĂ (având în vedere - cel puţin - dimensiunea lui impresionantă) ...
– ... AR PUTEA FI folosit ca OBIECTIV TURISTIC modern.
... DEŞI ...
– Tare mi-e TEAMĂ că aşa-zişii « băieţi „dăştepţi”» ar cam dori să MĂTRĂŞEASCĂ şi acest obiectiv (precum s-a întâmplat şi cu clădirea fostei fabrici de confecţii
de pe strada Lucaciu), ... astfel :
(1) ... să-l LASE SĂ se DEGRADEZE (din lipsă de întreţinere ori mentenanţă adecvată şi din lipsă de reparaţii efectuate la timpul oportun, abandonat în bătaia
intemperiilor), pentru ca apoi să justifice - astfel – „necesitatea” de ...
(2) ... A-L DEMOLA*, pe considerente de (vezi, Doamne!) „siguranţă publică” - printr-o altă pomană acordată (de fapt, aruncată pe fereastră), din buzunarele
noastre, firmelor de demolare aparţinând clientelei lor politice – iar, astfel, ...
(3) ... SĂ-şi PUNĂ LABELE hrăpăreţe PE TERENul respectiv, pentru (chipurile) „dezvoltare” IMOBILIARĂ (mai pe româneşte : SPECULĂ cu terenuri), iar asta, după
ce ...
(0) ... (într-o fază iniţială a planului lor) au „cazat” acolo sute de „cetăţeni” ... romulani, ... tocmai pentru a fi „votaţi” (se citeste : „a fi cocoţati”, prin mită
electorală) - de către aceştia - în funcţii publice de decizie (pentru a-şi asigura, astfel, finalizarea planurilor de punere în stăpânire a planurilor de acaparare). ...
* În ultimii ani, în România au tot fost DEMOLATE astfel (uneori, dând naştere la prestaţii penibile din partea demolatorilor) o sumedenie de turnuri similare :
– turnul Combinatului din Dej (avea 204 m) nu a putut fi pus la pământ (prin implozie), din prima încercare, în 2011 ; după ce norul de praf de la prima detonare
s-a risipit, cei prezenţi au constatat că turnul nici nu se clătinse (ci a rămas în picioare ...) : în urma imploziei „controlate”, fuseseră distruşi doar primii cinci metri
ai turnului, însă ... baza sa tronconică fusese mai consolidată (cu fier beton, fibră şi beton armat) decât se aşteptaseră „specialiştii” de la firma de demolare
(ProART Construct – artişti, ce mai !).
La fel cum, de altfel, au fost dărâmate și coșurile industriale de la :
– CET Crivina (220 m, demolat în 2009), CET Slatina (186 m, demolat în 2011), CET II Borzești (180 m, demolat în 2013), CET II Oradea (160 m, demolat în 2016),
Turnul industrial IFMA București (114 m, demolat în 2020), precum și
– coșul omlog de evacuare a noxelor (dar, înalt doar de 110 m) de la fostul combinat de prelucrare a cuprului Ampelum Zlatna (închis definitiv în 2003). ...
.

POSIBILITĂŢI DE PRACTICARE A SPORTURILOR EXTREME

Iată rezultatul unui scurt studiu de benchmarking pe care l-am realizat, pentru identificarea câtorva operaţiuni de Bungee Jumping EXISTENTE în lume :
(în vederea înlesnirea comparaţiei, am introdus în tabel – pentru posibilă referinţă – și caracteristicile turnului nostru)

# Tip Denumirea Ţara Înâlţime Bungee Spot Durata căderii PREŢ găsit pe net
Nr. salt libere (şi viteza (începând de la)
de cădere)
-- -- -- -- (metri) (locaţia) (detalii) (secunde) local / net EUR
0. Turn din beton NOUL Turn România 250 Baia Mare VIITORUL cel mai aprox. 15 sec. 972 RON 200 EUR
PHOENIX - XXI înalt punct de (max. 150
bungee din lume km/oră)
1. Ancorat de pe Jump România 140 Cheile Râșnov, jud. Brașov ??? 100
macara Adventure Râşnoavei
2. Pod suspendat Nevis Highwire Noua 134 Nevis River cel mai înalt 8.5 sec (max. de la INR 134
(platformă Bungy and Zeelandă Valley, bungee jump din 128 km/oră) 11,657 ORI 160
ancorată cu Swing Queenstown Noua Zeelandă ORI de la ORI 109
cabluri) 190 USD
OR
192.5 NZD
3. Pod rutier Navajo Bridge SUA 141.5 Idaho, peste râul Colorado 4 sec de la INR 207
Marble 18,000
Canyon
(Arizona)
4. Ancorat de pe Kaivopuisto Finlanda 150 Helsinki în parcul max. 120 INR 8,000 92
macara Kaivopuisto (Iso km/oră
Puistotie)
5. Pod suspendat Bhote Kosi Nepal 160 La frontiera Tatopani (The Last ??? de la INR 86
River, The Last Nepal-Tibet Resort), pe râul 7,500
Resort Bhote Kosi
6. Pod suspendat Altopiano di Italia 175 Vicenza cel mai înalt punct ??? de la INR 80
Asiago bungee din Italia 7,000
7. Pod suspendat Niouc Bridge Switzerland 190 Niouc, Route cel mai înalt pod ??? INR 12,600 145
Bungy Adven- d’Anniviers, suspendat din (de la 220 ORI
ture Park toată Europa USD ) 185
# Tip Denumirea Ţara Înâlţime Bungee Spot Durata căderii PREŢ găsit pe net
Nr. salt libere (şi viteza (începând de la)
de cădere)
-- -- -- -- (metri) (locaţia) (detalii) (secunde) local / net EUR
8. Pod rutier şi Europabrücke Austria 192 Schönberg Cel mai înalt pod 5 sec (max. de la INR 144
pietonal Bridge im Stubaital, din Europa și cel 100 km/oră) 12,500 ORI
Parkplatz, mai lung pod ORI 143
Innsbruck pietonal din lume de la 170
USD
9. Pod rutier Bloukrans South Africa 216 Tsitsikamma Cel mai mare pod ??? de la INR 47
Bridge, (deasu- (Western din Africa; cel mai (tehnologie cu 4115 I ORI
Nature’s pra Cape), înalt sit bungee pendul, ORI 84
Valley răului) Garden natural din lume hamuri pentru de la 100 ORI
route, (situat chiar sub tot corpul, salt USD 71 (de pe
Plettenberg nivelul drumului) confortabil ; ORI site)
Bay FĂRĂ inducere 1,400 ZAR
de recul „bici”)
10. Baraj Verzasca Dam Elveţia 220 Lavertezzo, Saltul „007”, ca şi 7.5 sec INR 18,000 207
(deasu- TICINO James Bond (ori ca ORI ORI
pra Pierce Brosnan în de la 250 210
răului) filmul Goldene Eye) USD
11. Clădire-turn MACAU China 233 Sé, Macao, CEL MAI ÎNALT ??? (*) Coarda de la INR 368
asemănătoare TOWER R.P. Chineză spot comercial de de bungee are 32,000 ORI
unui ac (cu bungee jumping și 50 de metri ORI 93,79 (din
centru de skyjumping DIN lungime (NE- MOP 888 altă sursă,
convenții și LUME (în cartea întinsă) ; în preţ puţin
divertisment); Guinness a recor- partea de jos a plauzibil)
turn înalt de durilor) și al doilea cursei (prin în-
338 m (de la cel mai înalt centru tinderea corzii
sol la cel mai comercial de la maxim) se
înalt punct) coborâre cu ajunge până la
decelerare din 30 de metri de
lume sol.
* (saltul diferă de altele, deoarece a trebuit să fie dezvoltat un noi tipuri de corzi, de frânghii și de sistem de sărituri: acesta folosește un „cordon
bungee de a doua generație”, care face uz de o formă sferică, astfel încât greutatea corporală să fie distribuită uniform pe tot parcursul săriturii;
cabluri speciale de ghidare au fost, de asemenea, dezvoltate pentru a se asigura că nici un săritor nu se leagănă și nu se strivește de zid, atunci
când sare paralel cu turnul)
# Tip Denumirea Ţara Înâlţime Bungee Spot Durata căderii PREŢ găsit pe net
Nr. salt libere (şi viteza (începând de la)
de cădere)
-- -- -- -- (metri) (locaţia) (detalii) (secunde) local / net EUR
12. Pod suspendat Kawarau Noua 43 Queenstown primul loc de ??? de la INR 79
Bridge Zeelandă Trail, Arrow bungee jumping 6,900 ORI
Junction comercial din lume ORI 81 (de pe
(1986) 143.5 NZD site)
13 Pod Ponte Italia 152 Veglio- unul dintre cele 4.5 sec
Colossus Mosso mai vechi obiective (aproape 100
(Biella) de bungee jumping km/oră max.)
comercial
14 platformă în Longqing China 258 (??? Cheile se cade paralel cu ??? CNY 150 24 (19 + 5)
consolă (se Gorge Bungee în altă Longqing zidurile-turn de (+CNY 40
extinde de pe sursă 58 stâncă de pe bilet
o stâncă) m ???) ambele părți, intrare)
căzând spre apele
defileului de
dedesubt; al treilea
cel mai înalt loc de
bungee din lume
15 Pod suspendat Royal Gorge SUA ??? Sit Cañon City Într-un parc de ???
Suspension la 305 m (Colorado) distracții (cel mai
Bridge peste înalt pod suspendat
râu din America)
16 Pod Victoria Falls Zambia / 111 Livingstone peste râul Zambezi ???
Bridge Zimbabwe infestat de crocodili
(la graniţă) (dar FăRă scufun-
dare în apele râului
de dedesubt)
17 Turn din beton Danube Tower Austria ??? Viena În parc ; cea mai ???
înaltă structură din
Austria (252 m)
18 Pod rutier Rio Grande SUA de la Taos (New cel mai înalt salt ???
Bridge 172 m Mexico) din SUA ; al
de peste șaptelea cel mai
apă înalt pod din SUA
# Tip Denumirea Ţara Înâlţime Bungee Spot Durata căderii PREŢ găsit pe net
Nr. salt libere (şi viteza (începând de la)
de cădere)
-- -- -- -- (metri) (locaţia) (detalii) (secunde) local / net EUR
19 Platformă în Taupo Bungy Noua 47 Lake Taupo cel mai înalt salt ??? cu 129.5 NZD 73 (de pe
consolă (se Zeelandă (North bungee cu atin- scufundare în site)
extinde de pe Island) gerea apei (se ia în apele reci ale
o stâncă) considerare râului de
greutatea omului, dedesubt
la calculul adânci-
mii de scufundare)
20 Pod rutier Ponte De France pod la lângă săritură fără emoții 5 sec. (max.
(arcuit) Ponsonnas 103 m Grenoble 100 km / h)
(Ponsonnas peste (Franţa de
Bridge) apă SE)
21 Pod rutier Old Colorado Costa Rica ??? între San cel mai tropical loc ???
River Bridge José și comercial de
(Tropical Coasta bungee jumping
Bungee) Pacificului
22 Din elicopter Volcano Chile salt lung Pucon ??? * Cădere unică și aventuroasă: se de la de la 13.420
Bungee de 114 (vulcanul zboară la 10.000 de metri altitudine, 16.000 USD EUR
m Villarrica) într-un elicopter, apoi se sare ORI
deasupra lavei fierbinți și topite ($15,958
(după cădere liberă, participanții pe
trebuie să continue să atârne de persoană)
cordonul bungee, oscilând la 350 de
sub elicopter, în timp ce zboară
înapoi la aeroport)
23 Platformă în Legde Bungee Noua 47 Lake Taupo, ??? * Bungee unic, deoarece sunteți de la 140 118
consolă (se Zeelandă Queenstown înhămați de talie (în loc de în jurul USD ORI
extinde de pe gleznelor), ceea ce înseamnă că ORI 81 (de pe
o stâncă) există mai multe moduri diferite în 143.5 NZD site)
care puteți sări (in tandem cu un
prieten, salt cu bicicleta, etc.)
# Tip Denumirea Ţara Înâlţime Bungee Spot Durata căderii PREŢ găsit pe net
Nr. salt libere (şi viteza (începând de la)
de cădere)
-- -- -- -- (metri) (locaţia) (detalii) (secunde) local / net EUR
24 Pod rutier (pe Kölnbrein Dam Austria 165 Brandstatt, al șaptelea cel mai ??? de la 180 151
un baraj) Bungy Kärnten înalt punct de USD
(Carinthia) bungee ;

25 Pod rutier Baling Bridge China pod la Provincia cel mai înalt loc de ???
suspendat Bungee Jump 370.3 m Guizhou, salt bungee jump
(deasu- judeţul din lume (din 12
pra Guanling ianuarie 2019)
răului) Buyei Miao

CONSIDERAŢII PRIVIND ASPECTELE CLIMATICE

Microclimatul zonei Baia Mare se caracterizează printr-o frecvenţă destul de ridicată a precipitaţiilor atmosferice (ploile nu sunt - în general - repezi, dar sunt de
durată).
În culoarele depresionare din judeţul Maramureş - cum este cazul Băii Mari - precipitaţiile atmosferice sunt cuprinse între 700-900 mm anual (fiind între 700 şi
1500 mm la nivelul întregului judeţ).
Cele mai mari cantităţi de precipitaţii cad în intervalul cald (61,3%), începând din luna aprilie până în septembrie. Repartiţia precipitaţiilor pe anotimpuri este
următoarea: iarna – 17 %, primăvara – 22%, vara – 39%, toamna – 22%.
Precipitaţiile sunt repartizate neunifom pe teritoriul judeţului, înregistrându-se creşteri de la vest spre est.
În iulie, de exemplu, precipitaţiile ating numai 80-100 mm în sud-vestul judeţului (deşi se ridică spre 140-160 mm în nord şi nord-vest).
În depresiunea Baia Mare-Lăpuş, durata maximă a intervalului cu ninsori posibile este de numai 50-70 zile, iar numărul de zile ale anului - ca medie, de-a lungul
anilor - în care se produc precipitaţii sub formă de zăpadă este de de 20 - 30 zile.
Stratul de zăpadă începe să apară, în depresiunile judeţului Maramureş, la sfârşitul lunii octombrie (ori începutul lunii noiembrie), iar ultima ninsoare se poate
înregistra - ca dată medie, la munte, - în ultima decadă a lunii martie.
Având în vedere curenţii umezi care pătrund dinspre Oceanul Atlantic, în general, se evidenţiază valori ridicate ale umezelii relative (umezeala relativă a aerului
înregistrează valori medii anuale cuprinse între 76 – 82 % raportat la scara întregului judeţ).
Direct dependentă de circulaţia generală a atmosferei, ca şi de cele ale suprafeţei active, nebulozitatea influenţeazã la rândul ei regimul tuturor elementelor
climatice şi prezintã valori medii multianuale care se situeazã între 5,7 şi 6,9 zecimi.
Strâns legat de nebulozitate (cu valori medii multianuale care se situeazã între 5,7 şi 6,9 zecimi, fiind direct dependentă de circulaţia generală a atmosferei) este
un alt element meteorologic important, şi anume durata de strălucire a soarelui (care pentru teritoriul judeţului Maramureș înregistreazã sume cuprinse între
1700 - 2000 ore pe an, cu diferenţierile spaţiale şi temporale specifice).
Considerând că, la latitudinea la care se află Baia Mare, durata totală anuală de ore pe timpul zilei este de 4.583 de ore (cu lumină, pe an), - deci o durată medie
anuală a zilei propriu-zise (de lumină pe 24 de ore) de 12,5 ore / 24 h - rezultă că această durată totală anuală de strălucire a soarelui (1700 - 2000 de ore pe an)
ar putea fi echivalată cu un număr de 135 - 160 de zile, anual, cu vreme frumoasă (în care soarele de străluceşte), adica echivalentul a 4,4 - 5,2 de luni
„complete” (convenţionale) cu lumina strălucitoare pe an.
VÂNTURILE se formează sub influenţa circulaţiei generale din vest, a celei din nord şi a orientării culmilor muntoase şi a culoarelor de vale.
Depresiunea Maramureşului se caracterizează prin canalizări de aer ce coboară dinspre Munţii Maramureşului, Munţii Oaş, Gutâi, Ţibleş, dirijându-se dinspre
Prislop spre Borşa.
Pe crestele înalte vântul depăşeşte 50 m/s iarna, iar în rest vitezele medii anuale sunt de 3-3,8 m/s.
Sectorul Igniş-Ţibleş are o climă uşor mai moderată, temperatura medie anuală de la 2 la 6C; temperatura medie în luna ianuarie între -5 şi -6C; temperatura
medie în luna iulie, cuprinsă între 8-12C; numărul zilelor fără îngheţ 80-120; precipitaţii medii anuale, 1000-1200 mm; numărul zilelor cu strat de zăpadă, 100-
150.
Depresiunile Baia Mare-Lăpuş au în componenţă următoarele unităţi: depresiunile Lăpuş, Copalnic, sectorul înalt din Baia Mare, dealurile Chioarului, Asuajului,
Sălajului şi culoarul Someşan al Depresiunii Baia Mare. Aici temperaturile medii anuale sunt de 8-10C; în ianuarie avem temperaturi medii cuprinse între -4 şi -
2C, iar în luna iulie între 18-20C; numărul zilelor cu îngheţ 120-130; precipitaţii medii anuale 700-800 mm; numărul zilelor cu strat de zăpadă 50-75.
Aici apar uşoare inversiuni termice, precum şi amplitudini termice maxime destul de ridicate.
Totodată, trebuie consemnat faptul că la nivelul judeţului Maramureş s-au înregistrat de-a lungul timpului şi fenomene extreme aşa cum sunt furtunile,
caracterizate prin vânt puternic cu schimbarea bruscă a direcţiei, cu formarea de vârtejuri care au antrenat în aer praf sau alte obiecte uşoare de pe sol, însoţite
sau nu de averse de ploaie, descărcări electrice şi grindină.
Aceste furtuni au afectat învelitorile unor construcţii, reţelele electrice şi telefonice (Baia Mare 1983, 1998, 2001), au produs doborâturi de material lemnos în
fondul forestier (Baia Sprie/ Gutâi 1983, 1998, etc.).

SEZONUL POSIBIL DE OPERARE A CENTRULUI DE SPORT EXTREM (ORAR DE FUNCŢIONARE)

Estimez că, pentru un astfel de obiectiv, posibilităţile de practicare a sporturilor extreme (în special în cazul celor mai periculoase ori meteodependente dintre
acestea, precum bungee jumping, zip lining, parapantă, etc.) s-ar putea etala ANUAL pe o perioadă de cel puţin 6 LUNI (în funcție de vreme, adică atunci când
condițiile meteorologice sunt favorabile), deci site-ul ar putea fi disponibil timp de măcar 180 de zile pe an, cu un sezon de vârf cuprins mai ales între 15 APRILIE
şi 15 OCTOMBRIE, la un orar zilnic de funcţionare de 7 ore pe zi, ca de exemplu între orele 09:00 - 16:00 (9 AM – 4 PM).
Nu este însă de exclus nici posibilitatea de prelungire a sezonului de practicare a ANUMITOR sporturi extreme (care sunt mai puţin afectate de precipitaţii sau
vânturi uşoare) şi în alte perioade de pe parcursul anului.
ALTE TIPURI DE ACTIVITĂŢI ANVIZAJATE ÎN FAZE DE DEZVOLTARE ULTERIOARĂ A OBIECTIVULUI
În afară de utilizarea sa pentru efectuarea de salturi tip bungee jumping, un astfel de obiectiv - deosebit de atractiv, în sine (prin caracterul de unicat la nivel
regional pe care i-l conferă înălţimea sa, precum şi încadrarea în peisajul montan înconjurător) pentru publicul general - ar atrage (în primul rând, pe baza
acestor caracteristici dominante) un mare numar de vizitatori.
Vizitatorilor externi ar trebui să li se pună la dispoziţie (pentru a face mai atractivă şi a justifica mai complet deplasarea turiştilor din zonele lor de
provenienţă, spre Baia Mare, dar şi pentru a mări gradul de retenţie a acestora pe teritoriul municipiului şi, astfel, pentru a conduce la creşterea duratei totale a
sejururilor turistice) o OFERTĂ TURISTICĂ mai largă.
Aceasta ar putea fi concepută şi construită apoi - în mod evolutiv (în timp şi ca tematici a fi integrate consecutiv) - de o manieră exhaustivă, sub forma
unei palete tot mai complexe de activităti care să se constituie, finalmente, într-o gamă de oferte de frontieră (inter-domeniale), şi anume combinând :
– partea de descoperire turistică (cu accente pe latura ecologică, pe tradiţii, pe meşteşuguri artizanale şi pe dezvoltarea durabilă), cu
– latura muzeal-informativ-formativă, şi cu.
– mai multe tipuri de atracţii (destinate persoanelor active) oferite la un loc (combinate, unde este posibil, în pachete turistice) : turism verde (drumeţii în
natură), cu out-door adventure şi cu sport extrem.

În cadrul categoriei ACTIVITĂŢILOR DE AVENTURĂ (sport extrem şi out-door adventure), gama de oferte ar putea cuprinde şi alte discipline cum ar fi :
– skywalk X (plimbare ghidată în exterior (fără balustrade), în jurul pasarelei perimetrale a circumferinței platformei de observare, dar ataşat (de deasupra)
sistem de șine de siguranță ;
– B.A.S.E. JUMPING (paraşutare din punct fix) ;
– tower climbing (în grupuri mici, pe trasee prevăzute cu corzi de siguranță și hamuri, atașate de turn printr-un sistem de șine de siguranță și ghidate în
permanență) ;
– skyjump (coborâre spre sol - solitară sau în tandem, - la aproximativ 60 km/h, folosind un cablu de sârmă) ;
– zip-lining (canopy tour, flying fox) la 100 km/h, ori giant swing la 140 km/h (sau anti-clockwise swing) ;
– skydiving / paraşutism, paragliding / parapantă ;
– salturi bungee cu cădere liberă (freefalling), atașat, din elicopter (heli-bungy), sau salturi bungee din baloane cu aer cald ;
– salturi cu cădere liberă de pe stâncă (cliff jumping), şi scufundare, în apele râurilor ori lacurilor (cum ar fi lacul de acumulare Strâmtori-Firiza) ;
– salturi cu cădere liberă pe platforme plutitoare ;
– canyoning (canyon swinging), white water rafting ;
– snowboard bungee (pe durata iernii), pub bungee (pe ger) ;
– parkour, etc.
– rafting pe râurile de munte din munţii Gutâi și Igniș ;
– kayaking și canoeing pe apa lacurilor de acumulare Strâmtori (din amonte de barajul hidrotehnic de pe râul Firiza) şi a viitorului lac de acumulare Runcu (din
amontele barajului hidrotehnic de pe râul Mara, ce se tot construieşte acum, de vre-o 33 de ani - cam Christic, se pare ... - în zona Cheile Tătarului) ;
– snorkeling, scooba-diving, underwater-canyoning (gata, se pare că am inventat un nou sport extrem...), orientarea subacvatică, aquathlon (wrestling
subacvatic), hochei subacvatic, underwater target shooting sau spearfishing precum și sărituri în apă de la înălțimi relativ mari (High diving sau cliff diving), în
apele actualului lac de acumulare Strâmtori-Firiza, ori (dacă va fi cazul) ale viitorului lac de acumulare Runcu-Mara-Cheile-Tătarului, sporturi si activităţi posibil
de efectuat cu costume de neopren (cel puţin în partea a doua a sezoanelor estivale, după ce apa înmagazinată se va fi încălzit suficient de la începutul verii : de
pe la sfârşit de iulie, în august, si la început de septembrie), pentru a putea vizualiza astfel (pe viitor) partea încă nedistrusă (din sectorul ce va fi imersat) a
unicelor Chei ale Tătarului (singurele chei în andezit din România).
Astfel Baia Mare ar putea deveni o Mecca regională a sporturilor de aventură (cu amatori sosind cel puţin din toată Europa), care ar înflori în municipiu și în zona
adiacentă (având munţii la o aruncătură de băţ).

În marja aspectului legat de partea de DESCOPERIRE TURISTICĂ generală – în afară de admirarea (de pe puntea de observare din vârful turnului, precum și din
café-bufetul rotativ de acolo, a) extraordinarei panorame a lanţurilor montane Gutâi - Igniş (de exemplu, cred că s-ar vedea foarte bine - de la această înălţime –
spectaculosul vestigiu vulcanic al Creastei Cocoşului, cu vedere chiar până la Munţii Oaşului și la Munţii Tibleş) – trebuie menţionată aici MAREA PROBABILITATE
de a fi dezvoltate în această zonă (ulterior inaugurării Noului Turn PHOENIX – XXI, de către dezvoltatori și investitori privaţi atraşi în zonă de notorietatea ce va fi
dobândită - în timp - de acest nou obiectiv turistic deosebit) :
– un CENTRU DE CONVENȚII și DIVERTISMENT, prevăzut cu săli teatru și cinematografe ;
– CENTRE COMERCIALE (poate un nou Mall), un complex de restaurante, etc.

Industria de EVENIMENTE s-ar putea dezvolta puternic, și ea (în cadrul unui astfel de complex de
facilităţi destinate divertismentului), dând ocazia de a se organiza (în ansamblul acest nou complex) :
lansări internaţionale de produse, evenimente legate de sărbători publice si private (celebrări de
căsătorii și zile de naștere, la vârful turnului, prin închirierea café-bufetului rotativ), evenimente
specializate de grup (conferințe și simpozioane, team building-uri, sesiuni de weekend în echipă,
etc.).

Diverse FESTIVALURI și CONCERTE (ale unor TRUPE CELEBRE de muzică și DJ internaționali) ar putea
fi organizate aici, în mod regulat pe tot parcursul anului, atrăgând anual, către Baia Mare, zeci de mii
de spectatori din toată Europa și din lume ; există exemple similare, de mare succes, foarte aproape
de noi (la Cluj-Napoca) : Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF), festivalul de muzică
UNTOLD, etc.

Pe timpul nopţii, turnul ar putea fi ILUMINAT FEERIC (cu ajutorul unui sistem, eficient energetic, cu
LED-uri), sporind efectul de atractivitate (pentru iluminare se pot imagina diverse motive tematice,
deoarece sistemele tip LED permit - cu uşurinţă - realizarea de montaje cromatice multicolore).

Întregul complex (astfel rezultat) va trebui să incorporeze facilități moderne (concepute și pentru a se potrivi cu mediul local) respectând standardele
internaţionale de mediu şi de siguranță în materie de protectie civila (în special cele împotriva incendiilor), precum şi normele de siguranță privind practicarea de
sporturi extreme, ori regulamentele internaţionale vizând asigurarea securităţii vis-à-vis de potenţiale atentate), oferind : parcări ample, acces digital de mare
viteză (în bandă largă de trafic) - conferit printr-o reţea dedicată de fibră optică şi prevăzut cu WiFi gratuit (pe întinderea întregului domeniu), precum şi dotat cu
spaţii de vizionare digitală, - sisteme moderne de transport și facilități pentru functionare în toate condițiile meteorologice.
În ceea ce priveste latura CULTURALĂ și MUZEAL-INFORMATIV-FORMATIVĂ (cu accente pe latura ecologică, pe tradiţii, pe meşteşuguri artizanale şi pe
dezvoltarea durabilă), în vecinătatea NOULUI TURN PHOENIX-XXI - precum și în alte locaţii din întreaga Zonă Metropolitană a Băii Mari (ca şi în restul judeţului
Maramureş) - s-ar putea dezvolta (urmând exemplul similar, mai sus precizat, al regiunii franceze Auvergne) :

Mai multe MUZEE TEMATICE ar putea fi ulterior create (inclusiv în cadrul a ceea ce a mai rămas din clădirile administrative situate, chiar la picioarele turnului, în
incinta fostului combinat metalurgic - după refacerea şi reabilitarea acestora în urma devastărilor ori distrugerilor suferite pe parcursul ultimele două decenii ...),
pe următoarele domenii de activitate și discipline (cu tradiţie sau care prezintă urme marcante în zona municipiului Baia Mare în judeţul Maramureş) :

În corolarul unor astfel de muzee se poate anvizaja, de asemeni, și CREAREA (progresiva, în timp, prin parteneriate cu universitați specializate si cu centre ori
muzee similare din lume si din Europa, a) unui CENTRU EUROPEAN de DOCUMENTARE şi CERCETARE cu diverse secții specializate, în domeniile :

– MINERALOGIE, GEOLOGIE şi PALEONTOLOGIE** (bazate pe Muzeul Județean de Mineralogie "Victor Gorduza" din Baia Mare, deja existent în Baia Mare de pe
vremea lui Ceaușescu, care găzduiește cea mai valoroasă colecție mineralogică regională din Europa) ;

– VULCANOLOGIE, istorie naturală şi GEOTERMALISM* ;

– istoria locala a MINERITULUI, METALURGIEI NEFEROASE şi a EXPLOATĂRII SĂRII (inclusiv privind conservarea şi exploatarea patrimoniului istoric aferent) ;

– balnear, al APELOR MINERALE precum şi al APELOR SĂRATE CURATIVE clororosodice (cu o sub-secție, in-situ, în stațiunea balneară Ocna Șugatag - mini-
Marea-Moartă a județului nostru, din păcate cvasi-necunoscută la nivel internaţional) ;

– CIVILIZAŢIE şi ECONOMIE MONTANĂ, ARHITECTURĂ POPULARĂ şi HABITAT RURAL (bazate pe Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș din
Baia Mare și pe Muzeul Satului Maramureșean din Sighetu Marmației, deja existente încă de pe vremea „socialismului”) ;

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
* se poate crea chiar (cu costuri minime, de asemenea) un CENTRU GEOTERMAL de tip SPA : eu am lucrat la IPEG Baia Sprie - pe un şantier de deschidere a unui
sector de mină (la orizontul 8, cu o temperatură constantă de 40 de grade Celsius) - unde, în galeriile (încă neexploatate, pe atunci) de la orizoantele cele mai
profunde (nr. 12 şi 13), temperatura atingea chiar peste 60 de grade Celsius ... asta s-ar putea exploata prin crearea acolo - utilizând lucrările miniere încă
nesurpate (după distrugerea mineritului maramureşean) - printr-un sistem simplu de „retorte” (realizate din oţel inoxidabil, rezistent la coroziune chimică) şi de
bazine subterane alimentate gravitaţional (de la suprafaţă) cu apă, care să fie apoi repompată spre suprafaţă ( după ce va fi preluat căldura subterană
remanentă de pe vremea vechilor vulcani ai acestei zone de vulcanism recent, neogen ...).

** Rezervația Fosiliferă de la Chiuzbaia este le doar 13,4 km kilometri de turn (20 -30 de minute cu maşina) ; a nu se scăpa din vedere posibilitatea de
amenajare (pentru exploatarea turistică a) acesteia, prin : stabilirea de trasee prestabilite (coridoare, postate pe piloni, cu pereţi de sticlă), construirea unui mic
muzeu cu exponate (în imediata vecinătate, chiar la intrarea în rezervaţie), etc.
– TRADIȚII LOCALE, TEHNICI şi MESTESUGURI POPULARE (ale prelucrării lemnului, pietrei, lânii, laptelui, coloranților naturali, farmacopeii plantelor medicinale
locale şi fabricării artizanal-tradiționale, de manieră BIO, a produselor lactate, textile ori de pielărie, etc.),

– ZOOTEHNIE MONTANĂ cu specific ECO-sustenabil (creşterea ecologică, economic fezabilă, a oilor şi a vitelor din rasa locală Bruna de Maramureș), şamd.

– AGRICULTURĂ MONTANĂ şi depresionar-intramontană, vizând reintroducerea (în regim de cultivare BIO şi exploatare comercial-profitabilă, a) unor produse
agricole tradiționale specifice zonei noastre (din păcate, total căzute în uitare, între timp, ..., deci a) unor plante pretabile zonei noastre pedo-climatice (ca
exemplu flagrant : HRIŞCA - un înlocuitor sănătos al pâinii şi un produs total fără conţinut de gluten - fiind, de fapt, o pseudo-cereală complet lipsită de amidonul
ce ne transformă azi societatea într-una de obezi cardiaci ...) ;

– popularizare, diseminare a cunoştințelor şi formare profesională (practică, în teren, şi specific aplicativă - după caz - zonal şi domenial) în vederea constituirii (la
nivel micro-zonal, dar vizând acoperirea ansamblului teritoriului județean) de ASOCIAȚII şi COOPERATIVE ale PRODUCĂTORILOR pentru efectuarea de ACHIZIȚII
ori COLECTĂRI CENTRALIZATE (centrate teritorial) de produse agricole ori artizanale, precum şi a unora specializate pe activitatea de DISTRIBUȚIE
CENTRALIZATĂ (cu inerenta putere sporită de negociere, necesarmente aferentă) în relația cu marile lanțuri de comercializare din domeniul FMCG (a bunurilor,
de larg consum, cel mai des achiziționate şi cu durată redusă de stocare : alimente, produse cosmetice și de igienă, etc.).

Se mai poate avea în vedere amenajarea unui DRUM al MINELOR din Maramureş (botezaţi-l cum doriţi : circuit, traseu, cale, etc.), sau a unui DRUM al MORILOR
HIDRAULICE TRADIŢIONALE (câte or mai fi rămas), etc., ... care să se adauge - complementar - actualului Circuit al Bisericilor de Lemn din Maramureș (dintre
care opt sunt deja înscrise pe lista de Patrimoniu Mondial UNESCO), circuit încă prea puţin exploatat actualmente (în raport cu potenţialul său real ...).

Iată CÂTEVA EXEMPLE - din zona franceză similară pe care am cunoscut-o eu nemijlocit - care ar putea servi de MODEL (sau chiar de PARTENERI pentru
eventuale COLABORĂRI ori PROIECTE de DEZVOLTARE viitoare) :
– MUSÉUM des VOLCANS (Aurillac, Franţa) ;
– VULCANIA, Parc Européen du Volcanisme (St.-Ours-les-Roches, Franţa) ;
– GÉOTHERMIA, Musée Européen de la Géothermie et du Thermalisme (Chaudes-Aigues, Franţa) ;
– Parc Naturel Régional des Volcans d’Auvergne (Aydat, Franţa) ;
– ROUTE DES MINES Dômes - Combrailles (Pontgibaud, Franţa) ;
– Musée du Club de Géologie (La Bourboule, Franţa) ;
– Muséum de la Terre Ardéchoise (Privas, Franţa) ;
– Muséum d’Histoire Naturelle „Henri Lecocq” (Clermont-Ferrand, Franţa) ;
– Muséum d’Histoire Naturelle Crozatier (Le Puy-en-Velay, Franţa) ;
– Maison de la Pierre (Volvic, Franţa) ;
În aceeaşi ordine de idei, s-ar mai putea crea (prin atragerea de investotori privaţi specializaţi) :

– un PARC DE DISTRACȚII și DE AGREMENT - după modelul dat de PARCUL TEMATIC francez « FUTUROSCOPE » (situat la nord de Poitiers), care este un parc de
agrement cu o temă tehnologică, științifică, de anticipaţie și prospectiv-futurologică, dar și distractivă (ale cărui atracții combină abordări senzoriale și proiecții
de imagine).

Astfel, o parte din turiştii sosiţi (pentru sporturi extreme sau pentru agrement, în general) ar vizita (dacă tot au bătut drumul până aici) şi alte
obiective din judeţul Maramureş, boostând turismul judeţului şi veniturile aferente, împreună cu joburile adiacente.

O SUMARĂ ÎNCERCARE DE ESTIMARE ECONOMICO-FINANCIARĂ PRELIMINARĂ

Un EXEMPLU SUMAR de ESTIMARE PROGNOZATĂ a investiției și parametrilor financiari de funcționare (cifraj) pentru punerea în funcțiune a unui RESTAURANT
ROTATIV este cel preconizxat a fi dezvoltat, pe dealul Kailasa dIn orașul și portul indian Visakhapatnam (capitala executivă, cel mai populat și cel mai mare oraș al
statului indian Andhra Pradesh, situat pe coasta de est a Indiei), de către VUDA (Visakhapatnam Urban Development Authority).
VUDA a început deja să dezvolte dealul Kailasa (situat, în oraș, aproape de malul mării) în calitate de punct turistic și, în fiecare an, aproximativ 1.500.000 de
oameni vizitează deja obiectivele de pe acest deal (chiar dacă India are o populație de 1,38 miliarde de oameni, clasa mijlocie indiană numără „doar” 300 de
milioane de persoane (maxim 350) ... ; în Uniunea Europeană însă, chiar dacă este în scadere (pe când în India și în China creste constant), clasa medie
însumează (împreună cu clasa de venit superior), undeva intre 60% și 70% din populație – adică (la o populație totală de 445 milioane) reprezintă, totuși, vre-o
290 de milioane (deci comparabil ca ordin de mărime, dar asta într-o entitate europeană în care transportul rapid de persoane - rutier și aerian - este mult mai
dezvoltat decât în India). ...
Restaurantul rotativ a fost conceput să se întindă pe 140 de metri pătrați (ceea ce înseamnă un cerc cu diametrul de 13,35 metri) și să poată găzdui 80 de
persoane.
În jur de 114.785 EUR vor fi cheltuiți pentru construcția propriu-zisă a restaurantului rotativ.
După finalizarea construcției inițiale a structurilor restaurantului, VUDA va invita ofertanți din mediul privat (printr-o licitație deschisă la nivel global) - şi anume
marii jucători din industria hotelieră internaţională, - care vor trebui să anvizajeze (conform caietului de sarcini lansat) efectuarea unor investiţii ulterioare de
aproximativ 344.354 EUR (pentru crearea și finalizarea interioarelor ori a altor facilități aferente specifice) și, ulterior, VUDA va preda restaurantul lanţului
hotelier de top câştigător (o închiriere de 30 de ani, de tip leasing) pentru exploatare, asigurarea funcționării și întreținere.
.
Să reţinem, de aici, următoarele cifre :
a) 459.139 EUR ar fi suma aproximativă a costurilor cu INVESTIŢIA într-un RESTAURANT ROTATIV de formă circulară (de o capacitate de 80 PAX simultan, cu o
suprafaţă de 140 de metri pătrați, deci cu un diametru de 13,35 metri), din care :
– 25% ar fi COTA angajată preliminar (de către entitatea ADMINISTRATIVĂ LOCALĂ) pentru construirea propriu-zisă a structurii clădirii ; iar
– 75% ar reprezenta cota ce va trebui cheltuită ulterior (de către concesionarul câştigator al licitaţiei lansate în cadrul proiectului de PPP) pentru finalizarea
investiţiei, în vederea exploatării ;
b) 1.500.000 ar fi estimarea numărului aproximativ de oameni care ar putea vizita ANUAL un astfel de obiectiv turistic (restaurant rotativ aflat la nivelul solului,
pe un deal înalt).
.
Un alt aspect al investiţiei se referă la montarea a 2 - 3 ASCENSOARE EXTERIOARE (lifturi de tip capsulă) pentru persoane (cu o capacitate de transport de 4 - 7
pasageri pe semi-cursă, fiecare), cu ascensiune rapidă (la viteze de 2 - 5 m/s), realizate din cadru de oțel ușor şi prevăzute cu PEREŢI de STICLĂ rezistentă (pentru
ca vizitatorii să se poată bucura - pe durata celor 1 - 3 minute ale ascensiunii spre vârf - de extraordinara PANORAMĂ asupra munților înconjurători Gutâi-Igniş
şi până spre Ţibleş, - a întregii depresiuni Baia Mare precum şi a orașului).
În privinţa estimării grosier-orientative a costurilor de achiziţionare a ascensoarelor, o scurtă privire asupra ofertelor furnizate de fabricanţi (a se vedea link-uri
aferente de la sfârșitul materialului) situează intervalul de preţuri disponibile pe piaţă, ca medie, undeva între 50 şi 75 de EUR / 1 metru / 1 persoană
transportată (cifră cu siguranţă mai mică, deoarece preţul unitar - pe metru liniar - scade odată cu creşterea înălţimii instalaţiei).
.
În raport cu înălţimea de 350 de metri a turnului, asta ar reprezenta o sumă cuprinsă între 140.000 şi 551.250 EUR, ... :
( • 2 - 3 lifturi relativ micuţe x 350 de metri x 4 - 7 PAX x 50 - 75 de EUR)
... asigurând o capacitate maximă de transport (la 12 de ore de funcţionare pe zi, în sezonul de vârf – restul fiind necesar mentenanţei şi curăţeniei, la nivelul
tuturor facilităţilor aferente exploatării turnului) situată undeva aproximativ între 160 şi 630 de de pasageri plătitori transportaţi, pe zi, spre vârful turnului.

Astfel:
• 12 ore / zi x 60 minute / oră = 720 de minute de funcţionare / zi

Dacă se consideră 3 minute necesare pentru urcarea şi coborârea pasagerilor în (şi din) ascensor (la bază şi în vârf – adică, câte 1,5 minute pentru umplerea şi
golirea liftului la fiecare capăt de cursă) - caz în care cele 1 - 3 minute de ascensiune (sau descensiune) devin, respectiv, 4 - 6 minute necesare pe semi-cursă (atât
la ascensiune, cât şi la coborâre), deci ar fi necesare între 8 şi 12 minute, pentru o cursă completă, de fiecare ascensor (pentru ascensiunea propriu-zisă plus
coborâre) ; prin urmare, numărul zilnic de curse complete, pentru fiecare ascensor, ar fi de :
• 720 de minute / zi : 8 - 12 minute / cursă completă / lift = 20 - 30 de curse complete / ascensor / zi

Asta, în funcţie de varianta care va fi reţinută (privind numărul optim de ascensoare - 2 sau 3), ar reprezenta :
• 20 - 30 de curse complete / lift / zi x 2 - 3 ascensoare / turn = 40 - 90 de curse complete / zi / turn

Ceea ce, pentru o capacitate de transport unitară de bază (a fiecărui ascensor) de 4 - 7 pasageri pe semi-cursă (pentru a-i considera aici doar pe cei ce fac
ascensiunea), ar conduce la posibilitatea de a transporta, zilnic, (către vârful turnului) un număr total de :
• 40 - 90 de curse complete / zi / turn x 4 - 7 PAX / semi-cursă / lift = 160 - 630 de vizitatori-pasageri transportaţi ZILNIC la vârful turnului

Ceea ce, anualizat, ar însemna :

• 160 - 630 de pasageri transportaţi zilnic x 350 de zile pe an de funcţionare = 56.000 - 220.500 de vizitatori transportaţi ANUAL la vârful turnului

Aici este vorba DOAR de VIZITATORII care ar urca în turn PENTRU VIZIONAREA PANORAMEI (dintre care, o parte ar urma să efectueze salturi de tip sport extrem,
iar unii - fie ei „săritori extremi”, fie simpli vizitatori - ar face consumaţie bufetului din restaurantul rotativ de la vârful turnului).

Am realizat acest calcul doar pentru 350 de zile pe an de funcţionare pe an, luând în considerare (într-un mod demonstrativ) un necesar (exagerat ilustrativ) de
15 de zile pentru mentenanţa şi revizia anuală a instalaţiilor, precum şi pentru efectuarea curăţeniei (la nivelul tuturor facilităţilor aferente exploatării turnului).
Îată aici nişte date şi caracteristici comparative ale câtorva turnuri înalte din Europa (dotate cu platforme pentru vedere panoramică), inclusiv costul biletelor de
acces (cu ascensorul) la platformele de observaţie :

DENUMIREA Preţurile biletelor de acces Orar ascensor Număr de vizitatori

TURNULUI Adulți Tineret Copii mari Copii mici (365 zile/an) PAX pe an PAX pe zi
Turnul Eiffel 25,9 € 13,0 € 6,5 € 6,5 € 14 ore/zi, 9.125.000 25.000
(9 AM - 11 PM)
Turnul TV din Berlin (Berlin Fernsehturm) 16,5 € 9,5 € 9,5 € 0€ 12 ore/zi, 1.200.000 3.288
(10 AM - 10 PM)
Turnul TV Ostankino din Moscova 11,2 € 5,6 € 5,6 € 3,3 € 12 ore/zi, 2.00.000 5.479
(10 AM - 10 PM)

Prin urmare, pentru vizitatorii care ar urca în turn (lucru ce ar fi posibil doar cu ascensorul), se poate anvizaja un PREŢ MEDIU al biletelor de acces (până la
platforma de observaţie din vârf), de 10 EUR (cu diverse variaţiuni posibile în jurul acestei medii, cum ar fi : majorat pentru adulţi activi cu vârsta de peste 25 de
ani - să zicem 12 EUR, - uşor diminuat sub medie pentru studenţi, elevi de liceu ori pensionari - de exemplu, 8 EUR, şi mai puternic redus pentru preşcolari şi copii
de scoală generală, spre 5 EUR).

Astfel (ţinând cont de traficul calculat anterior), ar rezulta un venit anual parţial (cota provenind doar din vânzarea biletelor de acces până la platforma de
observaţie) de :
• 56.000 - 220.500 de vizitatori ANUAL ai turnului x 10 EUR / PAX (preţ mediu al biletelor) = 560.000 - 2.205.000 EUR/AN, VENITURI din VIZITAREA turnului.

Aceasta, FĂRĂ A CONSIDERA ÎNCĂ veniturile ce ar putea rezulta din exploatarea bufetului rotativ, şi nici cele rezultând din eventuala practicare - cu pornire de pe
platforma din vârful turnului, a - unor sporturi extreme (bungee jumping, zip lining, parapantă, etc.) ...

Legat de veniturile posibil de obtinut din practicarea - cu pornire de pe platforma din vârful turnului, a - unor SPORTURI EXTREME , voi tenta aici un CALCUL
SUMAR DOAR pentru partea de bungee jumping (pentru care am reusit să fac un mic studiu privind preturile practicate pe piata) ; astfel, se poate porni calculul
de la :

– PREŢUL pe care l-am ESTIMAT, în urma studiului de benchmarking (din datele, pe care le-am găsit pe internet, privind preţurile actualmente practicate de alte
obiective similare din lume), ca fiind posibil de perceput, pentru efectuarea de salturi dintr-unul dintre cele mai înalte situri de bungee jumping din lume (cum
AR PUTEA deveni Turnul PHOENIX - XII, prin finalizarea acestui proiect) - şi anume : 200 EUR /salt ;

– DURATA SEZONULUI de OPERARE probabil, precum şi extensia ORARULUI de FUNCŢIONARE, estimate pentru exploatarea Centrului de Sport Extrem de pe
platforma din vârful Turnului PHOENIX - XII (aşa cum le-am dedus - mai sus - conform studiului de benchmarking şi a datelor privind ASPECTELE CLIMATICE
specifice zonei Baia Mare) : cel puţin 180 de zile (6 luni) pe an, cu un orar zilnic de lucru de 7 ore pe zi (ca de exemplu, între orele 09 AM - 16 PM).

Ar rezulta astfel un ORAR anual, de OPERARE a Centrului de Sport Extrem din vârful Turnului, de :
• 180 zile / an x 7 ore / zi = 1.260 de ore / an ;
Trebuie ţinut cont aici de faptul că fiecare salt va trebui să fie precedat de o pregătire prealabilă a săritorilor, de înhămarea acestora şi de derularea unui
protocol procedurat de informare a fiecărui săritor în parte (operaţiuni - obligatorii - efectuate în Zona de Înhămare şi Pregătire a saltului - de pe platformă, -
zonă distinctă de Punctul propriu-zis de Săritură), precum şi de timpul necesar pentru aducerea săritorilor (după efectuarea saltului şi încheierea oscilaţiilor
săritorilor pe coardă) înapoi în Zona de Siguranţă, se poate preconiza posibilitatea de efectuare a salturilor într-un RITM de 1 SALT la fiecare 15 de minute
(adică, 4 salturi pe oră pentru fiecare Punct de Salt, adică 28 de salturi / zi / punct de salt), deci un total de :
• 1.260 de ore / an / punct de salt x 4 salturi / oră = 5.040 de salturi / an / punct de salt ;

Presupunând că s-ar organiza un număr de 2 Puncte de Salt pe platforma din vârful turnului, NUMĂRUL TOTAL ANUAL DE SALTURI de tip bungee jumping,
posibil de efectuat (în cursul exploatării pentru sport extrem a platformei Noului Turn PHOENIX-XXI), ar fi de :
• 5.040 de salturi / an / punct de salt x 2 puncte de salt / platformă = 10.080 de salturi / an / platforma din vârful Noului Turn PHOENIX-XXI.

Astfel (ţinând cont şi de preţul pe care l-am estimat anterior), ar rezulta un venit anual parţial (cota provenind doar din exploatarea pentru sport extrem, de tip
bungee jumping, a platformei superioare a Noului Turn PHOENIX-XXI) de :
• 10.080 de salturi / an x 200 EUR / salt (preţul unui salt bungy) = 2.016.000 EUR/AN, VENITURI din exploatarea pentru SPORT EXTREM a turnului.

RECAPITULARE PRIVIND ASPECTELE FINANCIARE

Pentru a recapitula partea de VENITURI POTENŢIALE BRUTE (nu vorbim aici despre profit) ce ar putea fi obţinute avem (până acum), ca venituri ANUALE
PARŢIALE :

• 560.000 - 2.205.000 EUR/AN, venituri din VIZITAREA turnului (la un trafic de 56.000 - 220.500 de vizitatori ANUAL şi un preţ mediu al biletelor de 10 EUR) ;

• 2.016.000 EUR/AN, venituri din EXPLOATAREA turnului pentru SPORT EXTREM (la 10.080 de salturi Bungy / an şi un preţ mediu de 200 EUR / salt).

Aceasta, FĂRĂ A CONSIDERA ÎNCĂ veniturile ce ar putea rezulta şi din exploatarea café-bufetului rotativ de pe platforma din vârful turnului ...

Legat de acest aspect precizez că veniturile unei astfel de exploataţii comerciale depind (în afara de atractivitatea locatiei, deci de „vadul comercial”, care ar fi
garantate în acest caz) în principal de:
– Paleta de PRODUSE şi SERVICII de restauraţie oferite, clienţilor şi consumatorilor potenţiali, de către exploatantul café-bufetului rotativ de la vârful turnului ;
precum şi de
– GAMA de PREŢURI practicate (în cazul dat, se poate viza - cu siguranţă - şi o ofertă de înaltă gamă, alături de gama medie destinată consumatorului obişnuit,
cu preţurile ce decurg din aceasta situaţie).

Consider că viitorul exploatant al café-bufetului rotativ, care va fi selectat (printr-o licitație lansată la scară globală) - preferabil un lanţ hotelier internaţional de
nivel mondial, - cunoaşte mai bine (decât mine) care sunt parametrii financiari specifici pe care îi presupune derularea unei astfel de operaţiuni comerciale
(inclusiv pe partea de venituri realizabile).
Pentru a recapitula şi în privinţa INVESTIŢIILOR NECESAR a fi efectuate, principalele posturi de acoperit (obiectivele de investiţii) sunt :

• Partea ce va trebui angajată iniţial de AUTORITĂŢILE PUBLICE locale :

– lucrări de REPARAŢII şi ranforsări, precum şi eventuale reconsolidări ale structurii turnului (vizând refacerea porţiunilor deja degradate în timp) ;
– investiţii pentru CONSTRUCȚIA initială a structurilor de bază (de formă circulară) de la vârful turnului (a BUFETULUI rotativ central şi a PLATFORMEI exterioare);
– investiţia initială necesară pentru achiziţionarea şi MONTAREA a 2 - 3 LIFTURI exterioare pentru persoane (tip capsulă, cu ascensiune rapidă şi pereţi de sticlă).

• Partea ce va trebui acoperită ulterior de PARTENERII PRIVAŢI ai PPP-ului (ce va fi constituit, în acest scop, în mod normal înainte de a angaja investiţii majore) :
– investiţii pentru amenajarea specifică și finalizarea interioarelor ori a altor facilități aferente café-bufetului rotativ de la vârful turnului ;
– investiţii pentru amenajarea facilităților specifice Centrului de Sport Extrem de pe platforma exterioară din vârful Turnului (cele 2 puncte de săritură propriu-
zise ; zona de înhămare şi pregătire a saltului ; zona de siguranţă pentru recuperarea săritorilor după efectuarea salturilor ; precum şi sistemul special de salt :
cordonul bungee „de a doua generație”, mecanismul cu formă sferică pentru distribuţia uniformă a greutăţii corporale, cablurile speciale de ghidare, corzi,
frânghii, etc.).

Am reţinut, până acum, următoarele sume necesar a fi mobilizate pentru diverse tipuri de investiţii :
• în sarcina Autorităţilor Publice Locale :
– 114.785 EUR ar fi suma aproximativă a costurilor cu investiţia initială pentru construcția structurilor de bază („la roşu”) ale café-bufetului rotativ ;
– o sumă cuprinsă între 140.000 şi 551.250 EUR ar reprezenta-o costurile cu investiţia initială pentru achiziţionarea a 2 - 3 ascensoare exterioare pentru
persoane (suma aceasta nu include şi montarea lifturilor pe înălţimea turnului) ;
– nu am găsit însă un referenţial pentru costul lucrărilor (atât de strict specializate) cu reparaţii, ranforsări şi eventuale reconsolidări ale structurilor - deja
degradate (în timp, prin neglijare) - ale unui turn atât de unic (ieşit din tiparele obişnuite) ; ca atare, postul acesta rămâne neacoperit în acest document (îl voi
aproxima, prin urmare) ;
• în sarcina Partenerilor Privaţi ai PPP-ului:
– o aproximativ 344.354 EUR ar fi necesari pentru amenajarea și finalizarea interioarelor (și a altor facilități aferente) café-bufetului rotativ ;
– nu am găsit un referenţial nici pentru costul lucrărilor (de asemenea, foarte strict specializate) de amenajare specifică a facilităților necesare Centrului de Sport
Extrem de pe platforma exterioară (prin urmare, şi postul acesta de investiţii rămâne neacoperit documentar în acest studiu estimativ preliminar, şi îl voi
aproxima).
Sarcina asta îmi e uşurată de faptul că, având în vedere că e vorba de lucrări ce vor fi comanditate şi executate în România (aici intervenind, pe parcursul oricarei
investiţii care se respectă : comisioane specifice ... regiunii folclorice, subcontractări bizare, ciudate acte adiţionale de majorare post-factum a devizului, diverse
mici atenţii şi diferite para-îndărături, etc. ...), voi putea ţine cont (fără să mă înşel, în aproximările pe care le voi face) de următoarea „lege - nescrisă - a
pământului” (citez din surse Mediafax): « potrivit Consiliului Concurenţei, autostrăzile construite în România la şes sunt de 3 ori mai scumpe decât în Bulgaria
[ţară de munte – n.n.], iar diferenţa între costurile minime şi maxime pentru aceeaşi formă de relief este mai mare decât în Polonia şi Bulgaria ... ».

Prin urmare, cifrele de mai sus (atât pentru care am găsit deja - pe internet - date orientative, cât şi cele care lipsesc încă - din acest document - din lipsă de
referenţial documentar) vor deveni (DOAR PENTRU A PUTEA CONTINUA EXERCITIUL) :

# PRINCIPALELE posturi în sarcina

(sub-obiective) de INVESTIŢII, Autorităţilor Publice Locale Partenerilor Privaţi Totaluri
din care : (acoperite iniţial) (angajate ulterior) (pe posturi)
[EUR] [EUR]
1 Reparaţii, ranforsări şi eventuale reconsolidări ale turnului degradat 1.000.000 - 1.000.000
2a Achiziţionarea a 2 - 3 ascensoare exterioare 700.000 - 700.000
2b Montajul ascensoarelor 300.000 - 300.000
3a Construcția platformei exterioare şi a structurilor de bază („la roşu”) 500.000 - 500.000
ale café-bufetului rotativ
3b Amenajarea și finalizarea interioarelor și facilităților aferente café- - 600.000 600.000
bufetului rotativ
3c Amenajarea facilităților necesare Centrului de Sport Extrem (pentru - 400.000 400.000
bungee jumping)
Cote aferente subtotal cota Autorităţi subtotal cota -
Publice Locale Parteneri Privaţi
(sub)TOTALuri, din care : 2.500.000 1.000.000 3.500.000
a – cofinanțare proprie (15% din cota APL) 375.000 -
b – cofinanțare din bugetul de stat (15% din cota APL) 375.000 -
c – finanțare prin fonduri nerambursabile UE (70% din cota APL) 1.750.000 -
Prin urmare, dintr-un TOTAL GENERAL (al PRINCIPALELOR posturi) de INVESTIŢII necesare, cifrat la 3.500.000 EUR, vom avea următoarea repartiţie a SURSELOR
de finanțare :

# TOTAL general, din care : Sume [EUR] % din total Obs.

3.500.000 EUR 100 %
1 – cotă Parteneri Privaţi (subtotal) 1.000.000 EUR 28,57 % acoperite ulterior
2 – cotă Autorităţi Publice Locale (subtotal APL) , din care : 2.500.000 EUR 71,43 % angajate iniţial
2a – cofinanțare proprie (15% din cota APL) 375.000 EUR 10,71 %
2b – cofinanțare din bugetul de stat (15% din cota APL) 375.000 EUR 10,71 %
2c – finanțare prin fonduri nerambursabile UE* (70% din cota APL) 1.750.000 EUR 50,00 %
(*) din fondul de coeziune (FC) sau fondul european de dezvoltare regională (FEDR).

Această variantă sumară (aici prezentată) nu ia în calcul nici posibilitatea de contractare a unor credite, pentru sustinerea efortului investiţional (deşi este foarte
posibil să se facă apel la astfel de surse, pentru a acoperi fondurile necesare).

În raport cu acestea, reamintesc faptul că VENITURILE ANUALE BRUTE potenţiale (deci, încă nu vorbim de profiturile nete) ce ar putea fi obţinute, grosso-modo
(fără a considera încă şi veniturile ce ar putea rezulta din exploatarea café-bufetului rotativ) s-ar putea ridica la :
• până la 2.000.000 EUR/AN, venituri din vizitarea turnului (la un trafic de 56.000 - 220.500 de vizitatori anual şi un preţ mediu al biletelor de 10 EUR) ;
• până la 2.000.000 EUR/AN, venituri din exploatarea turnului pentru sport extrem (la 10.080 de salturi bungy / an şi un preţ mediu de 200 eur / salt).

Las ÎN GRIJA CONSILIERILOR economici ai ONORAŢILOR CANDIDAŢI (precum şi a echipelor lor de campanie) să calculeze INDICATORII FINANCIARI aferenţi acestei
investiţii :
– randamentul investiției (ROI, return on investment) ;
– rata de rentabilitate a investiției (ROR, rate of return) ;
– durata (termenul) de recuperare a investiției ; etc.

Astfel, fosta Cetate a Aurului - Rivulus Dominarum - ar putea (cu adevărat) deveni
MITTELSTADT-ul european atât de bine imaginat de Marian Ilea (de-acum, însă, dotat şi cu o
veritabilă AXIS Huius Regionem Europae, dacă nu chiar o AXIS Mundi Extrema LUDIS).
NOTA BENE :
• Precizez că AM TRIMIS ACEST DOCUMENT (pe baza datelor de contact disponibile, în acces liber, pe internet) TUTUROR CANDIDAŢILOR ÎNSCRIŞI (la
alegerile din 27 septembrie 2020) pentru posturile de primar al municipiului Baia Mare şi de preşedinte al Consiliului Judeţean Maramureş, precum şi
MEDIEI LOCALE din Baia Mare şi Sighetul Marmaţiei (presei scrise, mediei online şi televiziunilor), INDIFERENT DE AFILIAŢIA politico-economică a acestora.
LINK-uri RELEVANTE
Iată CE SE VA ÎNTÂMPLA (cu siguranţă) DACĂ (în loc ca acest turn să renască, precum legendar-simbolica pasăre omonimă, Phoenix) NU se va pune în APLICARE
ACEST PROIECT :
Demolare turn filatura Baia Mare
https://www.youtube.com/watch?v=j2btEH80OYc
Un simbol din BAIA MARE demolat
https://www.youtube.com/watch?v=wW5lzdHuk1w
Demolarea turnului Combinatului din Dej
https://www.youtube.com/watch?v=cLFGnkHUAPA
Demolare turn CET 2 Oradea - Demolishing a tower
https://www.youtube.com/watch?v=ARqVczwkIXs
Demolare turn hipodrom Ploiesti
https://www.youtube.com/watch?v=oAQ3-1qVV0E
&
https://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/video-demolare-esuata-celui-de-al-doilea-turn-inaltime-romania-vezi-poze-faTa-locului-
1_50bd42d27c42d5a663c959ba/index.html

Iată un exemplu de bună gospodarire (deci, se poate şi în România) :

Ciugud - un exemplu de urmat
https://www.youtube.com/watch?v=NTtBGRBjneY
Modelul Ciugud: fonduri europene, energie eoliană și deșeuri colectate selectiv
https://www.youtube.com/watch?v=NuiGqJAr6yk
Aproape incredibil pentru România. Cum se face școală „la țară”, în Ciugud
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/educatie/aproape-incredibil-pentru-romania-cum-se-face-scoala-la-tara-in-ciugud-1366819

O tentativă (?) anterioară :

Turnul Eiffel din Paris poate avea concurenţă în Baia Mare
https://www.youtube.com/watch?v=uYKoKNElcj0
Câteva cazuri înregistrate, de utilizare neautorizată a turnului, pentru practicarea de sporturi extreme :
Zbor de pe turnul Combinatului = August 2014
https://www.youtube.com/watch?v=3YcPk89GC_I
parasutisti sar de pe turn Baia Mare
https://www.youtube.com/watch?v=AjV0XzmbTvI
BNT 144 Rumuńskie Monstrum (350m entrance to the chimney)
https://www.youtube.com/watch?v=qOrPzc8xr3c
BNT 248 Rumuńskie Monstrum 2 (śnieg na kominie 350m.)
https://www.youtube.com/watch?v=McWcWhc24YI
BNT 224 To jeszcze nie jest odcinek pt. Rumuńskie Monstrum 2
https://www.youtube.com/watch?v=EpovAyh5qDk

& a nicer one :

CĂSĂTORIE PE TURNUL COMBINATULUI CHIMIC DIN BAIA MARE
https://www.youtube.com/watch?v=MdyOim2NkAs
Wedding on Tallest Chimney in Romania
https://www.youtube.com/watch?v=BNYGquC00d0

Despre cel mai mare turn din România, în general :

Turnul combinatului Baia Mare
Vârful (din dronă, iarna)
https://www.youtube.com/watch?v=dRBXeGHemiU
Complet (din dronă, vara)
https://www.youtube.com/watch?v=MQbQEtcOhRs
Şi părerea unui Gică-Contra (spre sfârşit)
https://www.youtube.com/watch?v=jgx5FdLNbyg

Turnul_Combinatului_din_Baia_Mare :
https://www.emporis.com/search/baia%2520mare
https://www.emporis.com/buildings/1211824/phoenix-copper-smelter-baia-mare-romania
&
https://adevarul.ro/locale/baia-mare/turnul-combinatului-baia-mare-mai-inalt-turnul-eiffel-1_51b80b65c7b855ff5682c7ce/index.html
&
http://epochtimes-romania.com/news/eiffel-din-baia-mare-intre-demolare-si-obiectiv-turistic---175200
&
2014
https://adevarul.ro/locale/baia-mare/municipalitatea-doreste-fostul-combinat-cuprom-proprietarii-facut-noua-oferta-
1_53cceeca0d133766a89e0dfa/index.html
&
https://www.digi24.ro/regional/digi24-oradea/combinatul-cuprom-din-baia-mare-drumul-de-la-aur-la-fier-vechi-367070
&
https://ro.wikipedia.org/wiki/Turnul_Combinatului_din_Baia_Mare
https://en.wikipedia.org/wiki/Phoenix_Copper_Smelter
&
https://en.wikipedia.org/wiki/Category:Copper_smelters
Romania NU mai apare !
https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_copper_smelter_production
&
https://ro.wikipedia.org/wiki/Cuprom
https://en.wikipedia.org/wiki/Cuprom
https://ro.wikipedia.org/wiki/Horia_Simu
https://ro.wikipedia.org/wiki/Horia_Pitulea
&
https://www.wall-street.ro/tag/cuprom-baia-mare.html
&
https://www.wall-street.ro/articol/Real-Estate/217433/cristian-nicola-tanarul-care-a-renuntat-la-o-cariera-in-banking-pentru-evaluari.html
2020
https://adevarul.ro/locale/zalau/cum-scapat-condamnare-afaceristii-devalizat-mai-mare-producator-cupru-romania-1_5e6e1f3a5163ec4271f31e79/index.html

Minerit MM :
https://www.glasulmm.ro/ziua-minerului-ramane-o-amintire-pentru-ortaci.html
https://www.axanews.ro/mm/6-august-ziua-minerului-ramane-o-amintire-pentru-ortaci.html

despre Bungee Jumping

https://en.wikipedia.org/wiki/Bungee_jumping
https://www.emsd.gov.hk/filemanager/en/content_2/COP-Bungee%20(Final%20Draft)_combined%20PDF%20version.pdf

Macau Tower Bungy (CEL MAI ÎNALT salt BUNGY din lume - 233 metri) :
https://www.ajhackett.com/macau/
https://web.archive.org/web/20120923050310/http://s181386383.websitehome.co.uk/intl/macau/bungy-jump.htm
https://www.ajhackett.com/sochi/assets/COMPANYPROFILEemail-2.pdf
&
https://en.wikipedia.org/wiki/Macau_Tower
Bungee Jumping în România :
http://jumpadventure.ro/?page_id=26
https://legendarytraveler.com/bungee-jumping-140-meters-cheile-rasnoavei-brasov-romania/

Bungee Jumping în lume :

https://www.bungy.co.nz/about-us/
https://en.wikipedia.org/wiki/Bungee_jumping
11 Best Bungee Jumping Spots In The World – cu PREŢURI
https://traveltriangle.com/blog/best-bungee-jumping-spots-in-the-world/
20 Absolute Best Bungee Jumping Destinations In The World
https://www.thetravel.com/20-absolute-best-bungee-jumping-destinations-in-the-world/
Top 10 Bungee Jumping Spots In The World - JAN 22, 2020 – cu PREŢURI & link-uri
https://www.unwind.world/get-inspired/top-bungee-jumping-spots-in-the-world
https://www.thrillophilia.com/blog/best-places-for-bungee-jumping-in-the-world/
https://www.thetravel.com/best-places-for-bungee-jumping/
&
https://www.xe.com/currencyconverter/convert/?Amount=6%2C900&From=INR&To=EUR
&
Bungy Jumping Europabrücke
https://www.europabruecke.at/en/contact
https://www.innsbruck.info/en/see-and-experience/special-experiences/special-activities-in-summer/detail/infrastruktur/192m-bungy-europabruecke-
patsch.html
Kölnbrein Dam Bungy, Austria
https://www.europabruecke.at/en/contact
Verzasca Dam, Ticino, Switzerland
https://www.trekking.ch/bungy?lang=en
Niouc Bridge, Switzerland
https://bungyniouc.com/en/activities/bungyjumping.html
Nevis Bungy and Swing, Queenstown, New Zealand
https://www.bungy.co.nz/queenstown/nevis/nevis-bungy/
Ledge Bungy, Queenstown, New Zealand
https://www.bungy.co.nz/queenstown/ledge/ledge-bungy/
Longqing Gorge Bungee, China
https://www.travelchinaguide.com/attraction/beijing/longqing-gorge.htm
Bloukrans Bridge, South Africa
https://faceadrenalin.activitar.com/services/5097
Volcano Bungee, Pucon, Chile
https://www.bungee.com/bzapp/volcano/index.html
Despre turnuri şi clădiri înalte (din lume şi de pe la noi) :
https://www.great-towers.com/towers/
Lista celor mai înalte structuri din România (peste 100 m)
https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_celor_mai_înalte_structuri_din_România
https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_tallest_structures_in_Romania
CEL MAI ÎNALT BLOC DIN ROMÂNIA - CASEBUNE.RO
https://www.youtube.com/watch?v=UpruYk8Uzs8
https://geografilia.blogspot.com/2014/12/cele-mai-inalte-10-cladiri-din-bucuresti.html
List of tallest freestanding structures in the world (past and present).
https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_tallest_freestanding_structures
List of tallest chimneys in the world
https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_tallest_chimneys
List of tallest structures in Europe
https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_tallest_structures_in_Europe
Top 10: Cele mai inalte cladiri din lume - Diversity Tops
https://www.youtube.com/watch?v=19xJ6YHmh9Q
TOP 10 CELE MAI INALTE CLADIRI DIN LUME
https://www.youtube.com/watch?v=_uCMpD76iIw
Top 20 Cladiri Inalte (1Km)
https://www.youtube.com/watch?v=dGO45ab6Cus
EVOLUTION of WORLD'S TALLEST BUILDING: Size Comparison (1901-2022)
https://www.youtube.com/watch?v=PuTqWxuAazI
UIMITOR! Dubai Creek Cea mai inalta cladire din lume de 1300m! – VIITOAREA (!)
https://www.youtube.com/watch?v=09iM3XUmQZ8

Sporturi interesante (în raport cu subiectul) :

https://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Sporturi_extreme
https://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Sporturi_nautice
https://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Sporturi_subacvatice

Despre Baia Mare, în general :

Baia Mare, Romania | Μπάια Μάρε, Ρουμανία
https://www.youtube.com/watch?v=qyRUodix6yY
Trailer film "Baia Mare orașul aurului" 2015
https://www.youtube.com/watch?v=M1OKiruavsY
1982 (September 29) Real Madrid (Spain) 5-Baia Mare (Romania) 2 (Cup Winners Cup) (Version 2).mpg
https://www.youtube.com/watch?v=_mK10bxj6d4
&
https://www.axanews.ro/mm/interviu-cu-scriitorul-marian-ilea-de-la-mitteleuropa-la-mittelstadt.html
Privind condiţile meteorologice în zona Baia-Mare (zile ploioase, cu ninsoare, cu vânt) :
https://isumm.ro/wp-content/uploads/2014/07/PAAR_MM-2016.pdf

Sondaje de opinie :
https://2mnews.ro/sondaje-de-opinie-2mnews-pe-cine-veti-vota-ca-presedinte-al-consiliului-judetean-maramures-si-primar-al-municipiului-baia-mare/
https://www.emaramures.ro/sondaj-pentru-alegeri-locale-2020-ultima-100-de-metri-inainte-de-alegeri-in-baia-mare-si-maramures/
https://www.ziuanews.ro/revista-presei/ionel-bogdan-i-pnl-favori-ii-maramure-enilor-in-alegerile-din-27-septembrie-1521792

Media locală :
https://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Ziare_locale_din_România
https://ro.wikipedia.org/wiki/Listă_de_publicații_din_județul_Maramureș
https://ro.wikipedia.org/wiki/wiki/Listă_de_canale_de_televiziune_în_limba_română

Entităţi administrative înfrăţite cu Consiliul Judeţean Maramureș :

https://www.cjmaramures.ro/relatii-internationale/infratiri
https://www.cjmaramures.ro/relatii-internationale/reprezentare-internationala
https://www.cjmaramures.ro/relatii-internationale/cooperare-si-promovare-internationala
https://www.cjmaramures.ro/activitate/comunicare/evenimente/oaspeti-din-regiunile-infratite-cu-consiliul-judetean-prezenti-la-evenimentul-craciun-in-
maramures-editia-a-xi-a
Oraşe înfrăţite cu municipiul Baia Mare :
https://www.baiamare.ro/ro/Descopera-Baia-Mare/Orasul-Baia-Mare/Orase-infratite/Orase-Infratite/
Compartimentul de Relații Internaționale și Dezvoltare Economică (din Primăria Baia Mare) :
https://www.baiamare.ro/ro/Administratie/Administratia-Publica-Locala/Structura-administratiei/Serviciul-Marketing-Public--Relatii-Internationale-si-
Dezvoltare-Economica/Compartimentul-Relatii-Internationale-si-Dezvoltare-Economica/

Subiecte utile (de urmat, preferabil) din lumea largă :

https://fr.wikipedia.org/wiki/Château_Saint-Étienne#Le_Musée_et_la_Maison_des_volcans
https://fr.wikipedia.org/wiki/Parc_naturel_régional_des_volcans_d%27Auvergne
https://fr.wikipedia.org/wiki/Volcans_d%27Auvergne
https://en.unesco.org/news/4-sites-added-unesco-s-world-heritage-list
https://fr.wikipedia.org/wiki/Aurillac
https://fr.wikipedia.org/wiki/Cantal_(département)
&
https://www.cjmaramures.ro/activitate/comunicare/comunicate-de-presa/excelenta-sa-jiang-yu-ambasadorul-rp-chineze-in-vizita-in-maramures
https://en.wikipedia.org/wiki/Economy_of_China#Mining
https://en.wikipedia.org/wiki/Gold_mining_in_China
Exemple foarte bune(pozitive) și utile (de pe la noi) :
https://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_de_Mineralogie_din_Baia_Mare
https://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_de_Etnografie_și_Artă_Populară_Baia_Mare
https://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_Satului_Maramureșean
https://ro.wikipedia.org/wiki/Rezervația_fosiliferă_Chiuzbaia
https://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_de_acumulare_Str%C3%A2mtori
&
https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserici_de_lemn_din_Maramure%C8%99#Pe_lista_de_patrimoniu_mondial_UNESCO

Aeroportul Internațional „Maramureş” Baia Mare

https://www.youtube.com/results?search_query=aeroport+baia+mare
Finalizarea lucrărilor de modernizare la Aeroportul Internațional Baia Mare, 30 martie 2017
https://www.youtube.com/watch?v=bBRwqi56QHI
Aeroportul International Maramures Baia Mare ( LRBM ) for P3D v4 v5 Freeware Photoreal Scenery
https://www.youtube.com/watch?v=Gv8T7CEHGe4
La aeroportul Maramureș - Cel mai mare avion care a aterizat și decolat de la noi
https://www.youtube.com/watch?v=LZC1X5w3NyM
Aeroportul din Baia Mare, cu o clasa de decenta peste cel din Cluj!
https://www.youtube.com/watch?v=BdjViZRczyc
LUCRĂRI FINALIZATE LA AEROPORTUL DIN BAIA MARE
https://www.youtube.com/watch?v=yLv9R_6g2a4
şi vechea pistă :
FlyBay Baia Mare
https://www.youtube.com/watch?v=7lwG2U9Og7s
&
Aeroclub Baia Mare
https://www.youtube.com/watch?v=0bs4kpeW_KU
Turnul de parașutism Baia Mare – chiar tatăl meu (inginerul constructor Vasile BABINEŢI), a condus lucrările de construcţie a acestuia
https://www.youtube.com/watch?v=7oNqQiSlr3k
Zbor cu planorul 75 lei in Baia Mare lângă aeroport
https://www.youtube.com/watch?v=EcqiAvHnVUE
Pistă aeroportul internațional Baia Mare – rulaj cu masini de mare viteza
https://www.youtube.com/watch?v=5iwV3z_9QkU
Salt cu parasuta la miting aviatic Baia Mare 2011 [POV]
https://www.youtube.com/watch?v=A_xGb4KXRRQ
Vf.Ignis- Baia Mare cu parapanta
https://www.youtube.com/watch?v=9Oc9s2K2oSk
Parapantă Creasta Cocoșului - August 2020
https://www.youtube.com/watch?v=vLfZnAfoZUY
Exemple nu tocmai bune, nici pozitive (de pe la noi) :
https://ro.wikipedia.org/wiki/Cheile_Tătarului,_Munții_Gutâi
https://2mnews.ro/exclusiv-totul-despre-barajul-de-la-runcu-investitie-inceputa-in-urma-cu-31-de-ani-cat-s-a-investit-cat-mai-trebuie-investit-si-cand-e-gata/
https://adevarul.ro/locale/baia-mare/constructie-maramures-unica-lume-detaliu-tipic-romanesc-barajul-runcu-proiectul-caruia-trei-decenii-nu-capat-
1_5739b7ed5ab6550cb8fd90a7/index.html
https://peterlengyel.wordpress.com/2015/04/06/barajul-runcu-rezervatia-cheile-tatarului-se-ineaca/

Link-uri privind ascensoarele :

https://www.indiamart.com/proddetail/glass-capsule-lift-9219056230.html
https://www.indiamart.com/proddetail/glass-passenger-lift-3681155748.html
https://www.indiamart.com/proddetail/circular-glass-lift-g-4-17254777988.html
https://www.indiamart.com/proddetail/capsule-glass-elevator-17795919491.html

Despre restaurante rotative :

https://static1.squarespace.com/static/5811fba3f5e231510e01e1ae/t/587e2696893fc0efabd78d25/1484662428130/macton_rre_brochure.pdf
&
http://www.macton.com/revolving-restaurants
&
https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_revolving_restaurants
https://en.wikipedia.org/wiki/Category:Towers_with_revolving_restaurants
https://en.wikipedia.org/wiki/Revolving_restaurant
https://duckpie.com/2014/05/02/a-moveable-feast-a-brief-history-of-the-revolving-restaurant/
https://www.howwemadeitinafrica.com/what-it-takes-to-run-tanzanias-first-revolving-restaurant/47897/

Despre distanţe :
http://distanta.1km.net/ro/baia-mare/de/berlin/
http://distanta.1km.net/ro/baia-mare/fr/paris/
http://distanta.1km.net/ro/baia-mare/ru/moscow/
http://distanta.1km.net/ro/baia-mare/es/madrid/
https://distanta.ro/viena/47.959040,22.323120
http://distante-rutiere.turism-zone.ro/distanta_rutiera_baia_mare-paris-21295.html
https://distanta.ro/47.959040,22.323120/baia-mare
Interesant :
https://www.novitas3d.com/
https://www.novitas3d.com/index.php/contact
https://www.novitas3d.com/index.php/companie/despre-noi
https://www.novitas3d.com/index.php/produse/smart-city-safe-city
https://www.novitas3d.com/index.php/tehnologie/aplicabilitatile-tehnologiei-novitas-3d-city-srl

Accommodations in Baia Mare near Turnul Combinatului Phoenix :

https://ar.trivago.com/en/baia-mare-86625/building/turnul-combinatului-phoenix-2389589

Despre preţuri de urcare în turnuri de prin Europa :

https://www.theeiffeltowertickets.com/eiffel-tower-tickets-online.html?gclid=EAIaIQobChMI-r6JgIz46wIVk9wYCh3uAQFOEAAYASAAEgLNkPD_BwE
&
https://tourscanner.com/blog/berlin-tv-tower-tickets/
&
https://bilet.tvtower.ru/web/queueInfo.action
https://bilet.tvtower.ru/web/index.action?request_locale=en
https://www.rbth.com/arts/2017/08/08/the-high-life-how-to-get-to-ostankino-tower-and-what-to-do-there_818720

Despre vulcanologie carpatică :

https://www.inf.elte.hu/dstore/document/321/Farago%20Imre_TFJ_karpat_terseg_053.pdf
https://www.arcanum.hu/hu/online-kiadvanyok/pannon-pannon-enciklopedia-1/magyarorszag-foldje-1D58/a-karpat-pannon-terseg-lemeztektonikai-
ertelmezese-1ED3/a-belso-karpati-meszalkali-vulkanossag-szakacs-sandorkaratson-david-1FB1/az-osszetarto-lemezek-mozgasa-es-a-vulkanossag-1FB4/
http://vulcano-research-group.hu/wp-content/uploads/2013/11/Vulkanol%C3%B3gia.pdf
https://docplayer.hu/11161938-Bidlo-a-karpat-medence-termeszetfoldrajza.html

Despre PARTENERIATUL PUBLIC PRIVAT în România și în uniunea europeană :

https://www.ceccarbusinessmagazine.ro/parteneriatul-public-privat-in-romania-si-in-uniunea-europeana-a2240/
Despre accesarea de fonduri nerambursabile UE :
https://ec.europa.eu/info/funding-tenders/how-eu-funding-works/who-eligible-funding/funding-opportunities-public-bodies_ro
https://academiadefinantare.ro/fonduri-europene-cum-se-calculeaza-ajutorul-financiar-nerambursabil/
https://area4u.ro/?gclid=EAIaIQobChMIhZSEpu7_6wIVC9OyCh0rTAcgEAMYAyAAEgJKtvD_BwE
https://www.portalcontabilitate.ro/finantarea-nerambursabila-si-contributia-proprie-aferenta-62193.htm
https://lege5.ro/Gratuit/gi3dkmbqg43a/dispozitii-referitoare-la-proiecte-cu-finantare-din-fonduri-externe-nerambursabile-aferente-perioadei-de-programare-a-
uniunii-europene-2014-2020-lege-2-2018?dp=gi2tanbzgm2dema

În ajutorul echipelor de campanie electorală :

https://www.google.com/search?q=return+on+investment+online+calculator&oq=return+on+investment+online&aqs=chrome.0.0j69i57j0l5j69i60.11892j0j7&s
ourceid=chrome&ie=UTF-8
&
https://www.calculator.net/roi-calculator.html
https://www.calculator.net/investment-
calculator.html?ctype=investlength&ctargetamountv=1000000&cstartingprinciplev=20000&cyearsv=10&cinterestratev=6&ccontributeamountv=1000&ciadditio
nat1=monthly&printit=0
&
https://www.google.com/search?q=cheltuielile+si+veniturile+unui+restaurant&oq=veniturile+unui+restaurant&aqs=chrome.1.69i57j0.8670j0j7&sourceid=chro
me&ie=UTF-8
&
https://www.plandeafacere.ro/modele-planuri/model-plan-de-afaceri-pentru-infiintarea-unui-restaurant/
https://rum.eastdevonbusinessclub.com/pribyl-restorana-za-mesjac.php

Despre aproximări şi „rotunjiri” (la noi, ca la nimenea ...) :

https://www.mediafax.ro/economic/raport-autostrazile-construite-in-romania-de-trei-ori-mai-scumpe-decat-in-tarile-vecine-11277319

(en guise de signature) :

https://ro.wikipedia.org/wiki/Huțulșcina