Sunteți pe pagina 1din 8

ÎNDRUMATOR PENTRU APLICAREA PREVEDERILOR STAS

6657/3-89 , ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON, BETON


ARMAT SI BETON PRECOMPRIMAT, PROCEDEE, INSTRUMENTE
SI DISPOZITIVE DE VERIFICARE A CARACTERISTICILOR
GEOMETRICE"

indicativ C 156-89
înlocuieşte C 156-72

Cuprins

* PREVEDERI GENERALE
* VERIFICAREA ABATERILOR DIMENSIONALE
* VERIFICAREA ABATERILOR DE LA RECTILINITATE SI PLANITATE
* VERIFICAREA ABATERILOR DE LA PARALELISM SI DE LA ÎNCLINARE
* VERIFICAREA GLOBALA A CARACTERISTICILOR GEOMETRICE
* PREVEDERI FINALE

1. PREVEDERI GENERALE

1.1. Prezentul îndrumător detaliază şi precizează procedeele şi dispozitivele de tip special,


destinate verificării în mod obligatoriu a caracteristicilor geometrice efective ale elementelor
prefabricate din beton armat şi beton precomprimat, prevăzute în STAS 6657/3-89 în vederea
facilitării aplicării în practica curentă a acestora.

1.2. Prevederile prezentului îndrumător se referă la procedee şi dispozitive de tip special,


corespunzătoare fiecărei categorii de caracteristici geometrice.

1.3. Alegerea într-un caz concret a unui procedeu şi a unui dispozitiv special, se va face în funcţie
de nivelul de precizie necesar verificării, astfel încât să fie respectate prevederile STAS 6657/2-
89 şi 6657/3-89 referitoare la raportul dintre nivelul de precizie impus caracteristicii geometrice şi
cel al metodei de verificare.

1.4. Conţinutul prezentului îndrumător este corelat cu prevederile următoarelor standarde:

- STAS 7009-79 “Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Toleranţe şi ansambluri în


construcţii. Terminologie";

- STAS 7384-85 "Abateri la toleranţe geometrice";

- STAS 8600-79 “Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Toleranţe şi ansambluri în


construcţii. Sistem de toleranţe";

- STAS 7009-79 “Elemente prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat. Condiţii
tehnice generale de calitate";

- STAS 6657/2-89 “Elemente prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat. Reguli
şi metode de verificare a calităţii";
- STAS 6657/3-89 “Elemente prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat.
Procedee, instrumente şi dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice".

[top]

2. VERIFICAREA ABATERILOR DIMENSIONALE

2.1. Verificarea încadrării abaterilor dimensionale efective şi limitele

toleranţelor prescrise se poate face prin:

- verificarea prin măsurare;

- verificarea cu ajutorul calibrelor.

Verificarea abaterilor dimensionale prin măsurare

2.2. Pentru măsurarea dimensiunilor efective pentru care nu se pot utiliza instrumentele de
măsurare obişnuite (rigle metalice rigide, şublere, micrometre, etc.), fie pentru că domeniul de
măsurare a acestora nu corespunde mărimii dimensiunilor supuse măsurătorii, fie pentru că
precizia de măsurare a acestora nu corespunde celei impuse dimensiunilor ce se măsoară, se
pot utiliza dispozitivele de măsurat tip DMD-I.

2.3. Dispozitivele de măsurat DMD-I (fig. 1) - avizate de Institutul de Metrologie - se pot executa,
pe baza de comandă de către IMEC în două variante;

- DMD-I - 4000 - destinate efectuării măsurătorilor pentru dimensiuni din intervalul 2000-4000
mm;

- DMD-II - 6000 - destinate efectuării măsurătorilor pentru dimensiuni din intervalul 4000-6000
mm.

2.4. Clasa de precizie (STAS 7009-79) a dispozitivelor DMD-I este CP 4. Celelalte caracteristici
tehnice, precum şi descrierea alcătuirii lor sunt prezentate în instrucţiunile de folosire ce însoţesc,
la livrare, fiecare dispozitiv.

2.5. Operaţia de măsurare, cu ajutorul dispozitivului tip DMD-I se realizează în următoarea


succesiune de faze:

- cunoscându-se dimensiunea de bază (L) a elementului, se fixează, în lăcaşurile practicate în


tronsoanele marginale ale dispozitivului, în poziţie simetrică faţă de mijlocul acestuia, cei doi
reperi de măsurare, astfel încât distanţa (D) dintre aceştia să fie:

L < D < L mm - pentru cazul măsurării dimensiunilor exterioare;

L - 100 mm < D < L - pentru cazul măsurării dimensiunilor exterioare;

- se aşează dispozitivul pe element de-a lungul dimensiunii ce se măsoară, astfel încât reperul de
origine să fie în contact cu elementul;
- se deplasează rigla şublerului cu care este prevăzut unul din repere, până la contactul acesteia
cu elementul;

- se citeşte diviziunea de pe tija-vernier (d));

- se determină mărimea dimensiunii efective (Le), prin calcul:

Le = D - d - în cazul măsurării dimensiunilor exterioare;

Le = D + d - în cazul măsurării dimensiunilor interioare.

2.6. Verificarea abaterii dimensionale se realizează prin compararea rezultatelor măsurătorii cu


dimensiunea de bază L, ţinând seama de toleranţa prescrisă. Rezultatele se înscriu în
conformitate cu prevederile din instrucţiunile de folosire a dispozitivelor.

2.7. În afara dispozitivelor tip DMD-I se pot utiliza şi alte dispozitive de tip special, dar numai după
avizarea acestora pe bază de încercări metrologice de stat, de către Institutul de Metrologie.

Verificarea abaterilor dimensionale cu ajutorul calibrelor

2.8. Pentru verificarea directă a încadrării abaterilor dimensionale efective în limitele toleranţelor
prescrise, se pot utiliza calibrele limitative netede fixe tip CD-I şi CD-II.

2.9. Calibrele de verificare CD-I şi CD-II - avizate de Institutul de metrologie - se pot executa, pe
bază de comandă, de către IMEC, după cum urmează:

- CD-I în trei variante:

 CD-I 500 (fig. 2) - 2000 - destinate verificării de dimensiuni de bază, din intervalul 500-
2000 mm;
 CD-I 2000 (fig. 3) - 4000 - destinate verificării de dimensiuni de bază, din intervalul 2000-
4000 mm;

 CD-I 4000 (fig. 3) - 6000 - destinate verificării de dimensiuni de bază, din intervalul 4000-
6000 mm;

- CD-II în două variante:

 CD-II - 0 (fig. 4) 250 - destinate verificării de dimensiuni de bază, din intervalul 0-250 mm;

 CD-II - 250 (fig. 4) - 500 - destinate verificării de dimensiuni de bază, din intervalul 250-
500 mm.

Calibrele pot avea oricare câmp de toleranţă corespunzător intervalului CP 6 - CP 10 (STAS


6657/1-89).

2.10. Clasa de precizie (STAS 7009-79) a calibrelor este: CP 3 - pentru calibrele tip CD-I - şi CP
2 - pentru calibrele CD-II.

Celelalte caracteristici tehnice, precum şi descrierea alcătuirii lor sunt prezentate în “Instrucţiunile
de folosire" ce însoţesc, la livrare, fiecare calibru.
2.11. Operaţia de verificare a abaterilor dimensionale, cu ajutorul calibrelor tip CD-I şi CD-II, se
realizează în următoarea succesiune de faze:

- se aduce calibrul corespunzător, de-a lungul dimensiunii ce se verifică;

- se încearcă, de preferinţă sub acţiunea greutăţii proprii, trecerea calibrelor peste dimensiunea
supusă verificării.

În funcţie de rezultatele acestei încercări se conchide asupra preciziei “corespunzătoare" sau


“necorespunzătoare" a dimensiunii efective, după cum urmează:

- dacă calibrul trece cu partea “trece" şi nu trece cu partea “nu trece", precizia de execuţie a
dimensiunii este “corespunzătoare";

- dacă calibrul trece atât cu partea “trece", cât şi cu cea “nu trece", precizia este
“necorespunzătoare" datorită faptului că dimensiunea efectivă este mai mică decât dimensiunea
limită minimă prescrisă;

- dacă calibrul nu trece cu partea “trece", precizia este “necorespunzătoare" datorită faptului că
dimensiunea efectivă este mai mare decât dimensiunea limită maximă prescrisă.

2.12. Rezultatele verificării se înscriu în conformitate cu prevederile din instrucţiunile de folosire


ale calibrelor.

2.13. În afara calibrelor tip CD-I şi CD-II se pot utiliza şi alte tipuri de calibre, dar numai după
avizarea acestora, pe bază de încercări metrologice de stat, de către Institutul de metrologie.

[top]

3. VERIFICAREA ABATERILOR DE LA RECTILINITATE SI PLANITATE

3.1. Verificarea abaterilor efective de la rectilinitatea muchiilor şi a celor de la planitatea


suprafeţelor se realizează prin măsurarea acestora şi compararea rezultatelor cu toleranţele
prescrise. Măsurarea abaterilor efective de la planitate constă, de fapt, în măsurarea abaterilor de
la rectilinitate a profilelor în care este divizată suprafaţa.

3.2. Pentru măsurarea abaterilor efective de la rectilinitatea profilelor, se poate utiliza dispozitivul
de măsurat tip DMR-I, care este avizat de Institutul de metrologie şi poate fi executat, pe bază de
comandă, de către IMEC.

3.3. Dispozitivul de măsurat DMR-I se execută în varianta pentru lungimi de referinţă cuprinse în
intervalul 200-4000 mm purtând indicativul DMR-I-4000 (fig. 5).

3.4. Clasa de precizie (STAS 7009-79) a dispozitivului DMR-I-4000 este CP 3. Celelalte


caracteristici tehnice, precum şi descrierea alcătuirii lui sunt prezentate în instrucţiunile de folosire
ce însoţesc, la livrare, fiecare dispozitiv.

3.5. Operaţia de măsurare a abaterilor efective de la rectilinitate a profilelor se realizează în


următoarea succesiune de faze:
- se fixează reazemele dispozitivului - simetric faţă de mijlocul acestuia - la distanţa
corespunzătoare lungimii de referinţă în raport cu care urmează să se efectueze verificarea;

- se aşează dispozitivul de-a lungul profilului, sprijinit pe cele două reazeme;

- se deplasează şurubul, cu care este dotat dispozitivul, de-a lungul riglei în dreptul marcărilor de
pe ea;

- în fiecare punct marcat se deplasează tija şublerului până la palparea profilului şi se efectuează
citirea pe tija şi vernier.

Valoarea abarerii efective de la rectilinitate rezultă prin calcul, pentru fiecare punct "i" în dreptul
căruia se face citirea Di, din relaţia:

în care:

(AFr)i - este abaterea efectivă de la rectilinitate în punctul i;

Di - citirea pe şubler în punctul de palpare i;

Do,Dn  - citirile pe şubler în cele două puncte extrase ale lungimii de referinţă;

Si - corecţia de săgeată a riglei datorită acţiunii greutăţii proprii acesteia şi a greutăţii şublerului şi
port şublerului; valorile acestei corecţii sunt precizate în instrucţiunile de folosire a dispozitivului.

3.6. Rezultatele măsurătorilor, precum şi compararea abaterilor efective cu toleranţa prescrisă, se


înscriu în conformitate cu prevederile din instrucţiunile de folosire a dispozitivului.

3.7. În afara dispozitivului tip DMR-I-4000, se pot utiliza şi alte dispozitive de tip special, dar
numai după avizarea acestora, pe bază de încercări metrologice de stat, de către Institutul de
metrologie.

3.8. Măsurarea abaterilor de la rectilinitatea profilelor pentru lungimi de referinţă mai mari de
4000 mm se poate face prin palpare în raport cu linia de vizare a unui aparat optic adecvat (fig.
6).

[top]

4. VERIFICAREA ABATERILOR DE LA PARALELISM SI DE LA ÎNCLINARE

4.1. Verificarea abaterilor de la paralelism între două muchii se face prin măsurarea distanţelor
dintre acestea în dreptul celor două extremităţi ale lungimii de referinţă, diferenţa dintre cele două
distanţe fiind comparată cu toleranţa la paralelism prescrisă. Distanţele se măsoară pe direcţia
normală la baza de referinţă.
4.2. Verificarea abaterilor efective de la înclinarea dintre muchii sau suprafeţe se realizează prin
măsurarea unghiurilor efective dintre acestea şi compararea lor cu valorile unghiurilor de bază,
ţinând seama de toleranţa la înclinare prescrisă. Măsurarea unghiurilor efective dintre suprafeţe
constă, de fapt, în măsurarea unghiurilor efective dintre liniile de cea mai mare pantă a acestora.

4.3. Pentru măsurarea abaterilor efective de la înclinarea dintre profile, se poate utiliza
dispozitivul de măsurat tip DMI-I care este avizat de Istitutul de metrologie şi poate fi executat, pe
bază de comandă, de către IMEC.

4.4. Dispozitivul de măsurat DMI-I se execută în varianta pentru lungimi de referinţă cuprinse în
intervalul 1000-4000 mm, purtând indicativul DMI-I-4000 (fig. 7).

4.5. Clasa de precizie a dispozitivului DMI-I-4000 corespunde unei erori tolerate de 0,3 mm/m.
Gama de unghi ce pot fi măsurabile este cuprinsă în intervalul 75 o-105o.

Celelalte caracteristici tehnice, precum şi descrierea alcătuirii lui sunt prezentate în instrucţiunile
de folosire ce însoţesc, la livrare, fiecare dispozitiv.

4.6. Operaţia de măsurare a abaterilor efective de la înclinarea dintre profile se realizează în


următoarea succesiune de faze:

- se fixează reazemele dispozitivului, simetric faţă de mijlocul acestuia, la distanţa


corespunzătoare lungimii de referinţă în raport cu care urmează să se efectueze verificarea;

- aşează dispozitivul, succesiv de-a lungul celor două profile (conform indicaţiilor din fig. 8);

- în fiecare poziţie (1 şi 2), se deplasează tija micrometrului aducându-se bula de aer a nivelei
orizontale, între cele două repere, efectuându-se succesiv citirile C 1 şi C2.

Valoarea unghiului efectiv dintre cele două muchii rezultă - prin calcul - folosind relaţia:

Tot prin calcul, se determină abaterea efectivă de la înclinarea dintre cele două profile, folosind
una din relaţiile următoare, în funcţie de modul dorit de exprimare a acesteia:

API = - când abaterea se exprimă în grade;

API = - când abaterea se exprimă sub formă de dimensiune liniară raportată la


lungimea de referinţă;

API = - când abaterea se exprimă sub formă de mm/m, unde:

API - este abaterea efectivă de la înclinare;

- unghi de bază (de proiect) dintre profile;

- unghiul efectiv dintre profile;


Lref - lungimea de referinţă.

4.7. Rezultatele măsurătorilor, precum şi compararea abaterilor efective cu toleranţa prescrisă, se


înscriu în conformitate cu prevederile din instrucţiunile de folosire a dispozitivului.

4.8. În afara dispozitivului tip DMI-I-4000, se pot utiliza şi alte dispozitive de tip special, dar numai
după avizarea acestora, pe bază de încercări metrologice de stat, de către Institutul de
metrologie.

4.9. Precizia de determinare a abaterilor de la paralelism şi de la înclinare sau perpendicularitate,


care depinde de procedeul şi instrumentul sau dispozitivul folosit, este prezentată în tabelul 1. În
acest tabel sunt precizate, de asemenea, lungimile de referinţă pentru care pot fi utilizate diferite
procedee, instrumente şi dispozitive, precum şi condiţiile minime impuse dispozitivelor în ceea ce
priveşte precizia de execuţie a acestora.

[top]

5. VERIFICAREA GLOBALA A CARACTERISTICILOR GEOMETRICE

5.1. Pentru verificarea tuturor caracteristicilor geometrice ale elementelor prefabricate din beton,
beton armat şi beton precomprimat cu lungimea până la 24000 mm şi a căror secţiune
transversală se înscrie în gabaritul 2000 x 2000 mm, se poate utiliza standul de măsurare tip SM-
I-24 (fig. 9). Standul de măsurare tip SM-I-24 permite determinarea prin măsurare a
caracteristicilor geometrice efective.

5.2. Standul SM-I-24 se poate executa, pe bază de comandă, de către IMEC. După livrarea
acestuia şi punerea în funcţiune (ambele în sarcina executantului), înainte de utilizare,
executantul împreună cu beneficiarul vor solicita verificarea metrologică a standului de către
Institutul de metrologie.

5.3. Standul de măsurare SM-I-24 asigură efectuarea măsurătorilor cu o precizie


corespunzătoare următoarelor erori tolerate:

- pentru dimensiuni longitudinale:

până la 12000 mm 1 mm;

peste 12000 mm 2 mm;

- pentru dimensiunile secţiunii 1 mm.

- pentru abaterile de rctilinitate:

pentru lungimi de referinţă de 1000 mm 0,5 mm;

pentru oricare altă lungime de referinţă 1,5 mm;

- pentru abaterile dela paralelism (sau înclinare):


pentru lungimi de referinţă de 1000 mm 0,5 mm;

pentru oricare altă lungime de referinţă 2 mm.

Celelalte caracteristici tehnice, precum şi deschiderea alcătuirii şi utilizării standului sunt


prezentate în instrucţiunile de folosire ce însoţesc, la livrare, fiecare stand.

5.4. Operaţiile de măsurare a caracteristicile geometrice efective constă în principal în efectuarea


de măsurători de dimensiuni. Direct sau prin preluarea de calcul se pot obţine mărimile tuturor
caracteristicilor efective.

Dimensiunile efective în sens longitudinal se măsoară în raport cu sistemul de axe marcate,


poziţionate longitudinal cu ajutorul cadrului mobil şi a riglei Ri.

Dimensiunile efective în sens transversal se măsoară în raport cu cadrului mobil, ce se poate


deplasa de-a lungul elementului cu ajutorul sistemului de riglă R1 şi R2.

Modul detaliat de efectuare a operaţiilor de măsurare este prezentat în instrucţiunile de folosire a


standului.

5.5. Rezultatele măsurătorilor, precum şi compararea abaterilor efective cu toleranţele prescrise,


se înscriu în conformitate cu prevederile din instrucţiunile de folosire a standului.

[top]

6. PREVEDERI FINALE

6.1. Pentru măsurarea abaterilor dimensionale ale caracteristicilor geometrice ale prefabricatelor
din beton, beton armat şi beton precomprimat, se vor respecta procedeele şi dispozitivele
prevăzute în STAS 6637/3-89, interzicându-se utilizarea altor dispozitive care nu se încadrează
în aceste prevederi.

6.2. Pentru clarificări, explicaţii şi asistenţă tehnică aplicarea prezentului îndrumător, unităţile
interesate producătoare de elemente prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat
pot lua legătura cu INCERC - laborator CCI.

[top]

S-ar putea să vă placă și