Sunteți pe pagina 1din 2

TEZĂ LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

PE SEMESTRUL I

Subiectul I

Citește următorul fragment:

Aveam noua ani cand ne-am mutat la Berlin. De atunci a inceput sa mi se desluseasca
faptura tatalui meu. Incepeam sa inteleg ca nu era un om ca toti ceilalti. Traiam mult in
preajma lui, caci tata statea mult acasa. Asa am putut sa ma apropii si eu si fratele meu de el
si sa ne bucuram de atentia si indrumarile lui.
Il vad si acum in cele mai mici amanunte si in marea lui varietate de aspecte. Nu era
prea inalt, dar avea un port semet, capul ridicat foarte sus si o privire care trecea pe
deasupra lucrurilor inconjuratoare, facandu-l sa para mare si falnic. Avea maini mici, de o
rara frumusete, care cu gesturi repezi si expresive subliniau cuvantul. Cand era voios, fata i
se lumina de un suras batjocoriotr. La manie, ochii se faceau patrunzatori si aprigi, purtatori
de sageti inflacarate, pentru ca dupa o clipa sa se imblanzeasca, revarsand raze de lumina si
balndete. Un suras trecator, o sclipire in coada ochilor, o gura amara sau dispretuitoare
treceau ca fulgerele pe fata lui miscatoare, luminata de o minte agera, care nu se odihnea
niciodata.

La Berlin, dupa mai multe mutari, ne-am instalat intr-o casa cu mai multe incaperi.
Imi reamintesc odaia de lucru a tatii, unde si-a petrecut ultimii ani. Era orientata spre nord,
caci tata nu suporta mult soare. In daie era numai strictul necesar: un pat, un birou, cateva
scaune, rafturi de carti la care umbla mereu lasandu-le ravasite. Pe masa de scris o lampa
verde ardea zi si noapte, luminand teancuri de manuscrise, tocuri, creioane, vrafuri de hartie
care-i asteptau scrisul. Cu slova lui frumoasa si ingrijita, multe din ele pastrau semnele
nepieritoare, multe altele erau sfasiate si aruncate la cos. Pe peretele de care era lipit patul,
mai totdeauna ramas nefacut, erau batute doua portrete dupa fotografii, in marime naturala,
care infatisau pe tatal si pe mama lui. Mai erau si cateva scaune simple si inca o masuta la
capataiul patului. Intre cele doua biblioteci, pe o fasie de perete, atarna o rogojina fina
chinezeasca, aceea in fata careia este el fotografiat in costum oriental, cu pantaloni stramti si
ciorapi albi de lana groasa. Ferestrele erau mari si fara perdele. De acolo privea tata spre
piata din fata, plina de flori si impodobita in mijloc cu o fantana. Pe podea era o mica
scoarta. Pe ea rasfoia tata atlasurile, visand la departate calatorii, in care ne asocia uneori
si pe noi: "Hai sa ne plimbam putin."...

Cand termina definitiv, venea sa ne anunte vestea cea mare. O chema pe mama si o
intreba daca vrea sa asculte ce scrisese. Ne adunam cu totii. Tata tinea in mana un creion si
un teanc de hartii frumos impodobite cu slova lui clara, care, din departare, parea o dantela.
Ne adunam in sufrageria unde el nu mai aparuse demult si care se trezea parca la glasul lui.
Odaia era in penumbra, doar lampa din mijloc desena un cerc luminos pe masa. O clipa de
tacere pana ce tata se aseza, isi ordona foile, isi dregea glasul si incepea sa citeasca. Vorba
lui limpede, nuantata, mimica lui subtila si atat de expresiva ne captivau din primele clipe.

Ascultam nemiscati. El, din cand in cand, ne privea scrutator: "Va place?" sau
"Intelegeti?". "Daca nu intelegeti nu e vina voastra, ci a mea ca nu am zis bine" repeta el
regulat.
Eram recunoscatori si constienti de cinstea mare ce ne-o facea. Astfel am fost noi cei
dintai care am cunoscut, citite chiar de el: Calul dracului, Pastrama trufanda si Kir Ianulea.

(Ecaterina Logadi, Din amintirile mele despre tata)


A.Scrie răspunsul la fiecare din următoarele cerințe cu privire la textul dat. 2p

1.Precizeză câte un sinonim contextual pentru cuvintele aprig și slovă.

2.Indică un aspect care definește modul de lucru al lui Caragiale.

3.Alege două caracteristici adecvate textului dat, din lista următoare: argumentativ, liric,
dramatic, memorialistic, normativ, reflexiv.

4. Transcrie un enunț semnificativ pentru atitudinea fiicei față de tatăl-scriitor.

5.Comentează, în 30-50 de rânduri, semnificația următorului enunț: „Dacă nu înțelegeți, nu e


vina voatră, ci a mea, că nu am zis bine”, repeta regulat.

B.Redactează un text argumentativ de 150-300 de cuvinte despre rolul familiei în


formarea unui tânăr, valorificând textul dat. 3p

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:

-precizarea temei/problematicii puse în discuție;

-formularea opiniei pe care o ai în legătură cu tema/problematica;

-enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei;

-formularea unei concluzii pertinente;

-utilizarea corectă a conectorilor în argumentare;

-respectarea precizării privind numărul de cuvinte.

Subiectul II 4p

Redactează un eseu de 250-300 de cuvinte în care să prezinți particularități ale unui


text poetic din perioada interbelică.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

-evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic ales într-o
tipologie, într-un curent literar sau într-o orientare tematică;

-prezentarea modului în care tema se reflectă în textul poetic ales prin comentarea a
două imagini sau idei poetice.

- analiza al alegere, a două elemente de compoziție și de limbaj, semnificative pentru


textul poetic studiat, din seria: titlu, relații de opoziție și de simetrie, imaginar poetic, sugestie
și ambiguitate.