PLICTISEALA

By Valentina Dragomir

Cu toții ne-am simțit plictisiți la un moment dat. Poate acum ești plictisit și vrei să afli ce
să faci ca să te simți diferit. Plictiseala este destul de comună și disconfortul pe care îl
aduce poate fi greu de gestionat. De aceea căutăm de obicei ceva de făcut ca și soluție la
această emoție. Simplu. Sau poate nu chiar atât de simplu.
Te gândești, de ce un ghid de gestionare a plictiselii? Pentru că fiind o emoție, ne poate
ghida comportamentul către două tipuri de acțiuni.
Unele dintre aceste acțiuni-soluții sunt funcționale, altele disfuncționale. Adică unele ne
ajută să direcționăm energia plictiselii în scopuri utile și de dezvoltare, altele
funcționează în detrimentul nostru. Vom vorbi în detaliu despre cum să facem față
plictiselii, ce este bine să facem și ce nu.
Însă, înainte de aceste detalii esențiale pentru dezvoltarea inteligenței emoționale, haideți
să discutăm despre plictiseală. Ce este, care este scopul ei, și de ce apare?
Iată în continuare ce trebuie să știi despre această emoție complexă.
Cuprins  ascunde 
1. Ce este plictiseala?
2. Ce cauzează plictiseala?
3. Cum să îți folosești plictiseala în sens pozitiv sau mecanisme de coping funcțional, un
alt fel de a spune ce să faci când ești plictisit
4. Ce să NU faci când ești plictisit sau care sunt mecanismele de coping disfuncțional
Ce este plictiseala?
Plictiseala este una dintre cele mai complexe și chinuitoare emoții. Nu este una
dintre emoțiile universale de bază, însă este o emoție comună, des întâlnită. Dacă nu
știm ce să facem cu ea, ne poate determina să ne îndreptăm către acțiuni nesănătoase.
Søren Kierkegaard, filozof danez, o numea ”rădăcina tuturor relelor”.
Plictiseala este rădăcina tuturor relelor. Este foarte interesant că plictiseala,
care are o natură atât de calmă și sedantă, poate avea o așa capacitate de a
iniția mișcarea. Efectul pe care îl produce plictiseala este absolut magic, dar
acest efect nu este de atracție, ci de repulsie. – Søren Kierkegaard
Precum arată studiile (vezi referințele din subsolul paginii), plictiseala este asociată cu
depresia și comportamentele disfuncționale. De asemenea, este un predictor și uneori
cauză pentru probleme psihologice precum comportamentele compulsive de mâncat,
cumpărături, social media și adicții. Și cum asta nu ar fi de ajuns, plictiseala ne poate
face să simțim repulsie pentru lucrul pe care îl facem în timp ce devenim plictisiți.
Plictiseala este o emoție care adesea este simțită ca fiind inconfortabilă, în funcție de
tipul experimentat. Da, există mai multe tipuri de plictiseală. Mai exact 5 la număr. În
funcție de intensitatea disconfortului fizic și emoțional, avem:
Plictiseala indiferentă
Plictiseala indiferentă este caracterizată de o stare de calm și retragere în general. Emoția
simțită are valență ușor pozitivă. Persoana nu are nici un comportament agitat, nici nu
caută activități de făcut. De aici și numele de indiferentă.
Plictiseala calibrantă
Plictiseala calibrantă este mai neplăcută decât plictiseala indiferentă. Când simțim acest
tip de plictiseală suntem disponibili să facem alte activități decât cele pe care le
întreprindem în acel moment, dar nu căutăm activ altceva de făcut. Nu avem un
comportament agitat, dar simțim disconfortul ușor al plictiselii.
Plictiseala activantă
Plictiseala activantă este tipul de plictiseală este caracterizat de o stare de neliniște și o
căutare activă de activități pentru a reduce plictiseala. Este acel tip de plictiseală care
deja are o valență negativă simțită și pe care ne dorim să o schimbăm. Ne gândim și
planificăm activități sau avem alte încercări de a defășura o activitate plăcută.
Plictiseala reactantă
Plictiseala reactantă este un tip de plictiseală resimțită mai intens decât cea activantă.
Nivelul de agitație fizică este crescut. Persoana caută activ și are încercări de a se
implica în diferite activități. Menținerea atenției la o activitate desfășurată este dificilă.
Tendința generală este de a încerca să scapăm din acea situație. Acest tip de plictiseală
poate apărea când facem o activitate pe care o simțim ca un obstacol între noi și ceea ce
ne dorim de fapt să facem.

Plictiseala apatică
Plictiseala apatică este un tip de plictiseală diferit de cele 4 de mai sus. Dacă la cele 4
menționate gradual afectivitatea negativă și agitația fizică cresc, plictiseala apatică are
un grad înalt de afectivitate negativă și un grad scăzut de activare fizică. Este un tip de
plictiseală similar apatiei din depresie și poate declanșa gânduri similare celor întâlnite
în depresie.
Ca să identifici tipul de plictiseală pe care îl simți, urmează acești pași simpli:
•asociezi plictiseala cu emoții pozitive (1) sau negative (5)? Notează cu un număr de la 1
la 5 valența emoției simțite. Este mai mult negativă sau tinde spre pozitivă?
•cotează nivelul de activare de la calm (1) la agitat (5). Notează cu un număr de la 1 la 5
gradul de activare fizică pe care îl simți. Ești mai mult calm sau mai degrabă agitat?
Rezultatele arată astfel:
•Valența emoției 2 și activarea fizică 1 indică plictiseală indiferentă
•Valența emoției 3 cu activarea fizică 2 indică plictiseală calibrantă
•Valența emoției 3 cu activarea fizică 3 plictiseală activantă
•Valența emoției 4 cu activarea fizică 4 plictiseală reactantă
•Valența emoției 4 cu activarea fizică 1 plictiseală apatică
•Alte combinații se încadrează între tipurile de plictiseală

Types of
boredom: An experience sampling approach, Goetz, T., Frenzel, A.C., Hall, N.C. et al.
(2014)
Ce cauzează plictiseala?
Există mai multe motive pentru care simțim plictiseala. De cele mai multe ori cauza este
o combinație între factori interni și externi. De exemplu, dificultatea de a ne păstra
atenția și mediul care nu ne stimulează suficient sunt doi factori care cauzează
plictiseala.
Iar faptul că trendul este unul descendent în ce privește capacitatea oamenilor de a se
concentra nu este o veste foarte bună…
Mediul încărcat de stimuli egali în intensitate
Când sunt prea multe lucruri de făcut, avem libertate de a alege. A avea această libertate
este esențială pentru sănătatea noastră psihică. Ce s-ar putea să nu știm însă, este faptul
că prea multe opțiuni pot avea uneori un efect paradoxal de paralizie decizională. Nu
știm ce să alegem, procrastinăm, și în consecință ne plictisim.
Mediul nu ne oferă stimuli satisfăcători
De exemplu deși există activități de făcut, ele nu (mai) prezintă interes pentru noi. În
consecință ne vom dori să facem ceva, dar nu vom ști ce, și simțim plictiseală.
În mediu există stimuli care interferează cu activitatea pe care o desfășurăm
Aici se întâmplă ceva foarte interesant. Dacă există stimuli care se suprapun cu
activitatea pe care o fac, atenția mea este distrasă de la activitatea pe care o fac. În
consecință, dacă nu mă pot concentra voi experimenta plictiseală. Efectul plictiselii aici
este că o voi asocia cu acea activitate și nu îmi va mai plăcea. În plus îmi va lua
aproximativ 15-20 minute să mă reîntorc mental la ceea ce făceam înainte să fiu distrasă.
Să zicem că mie îmi place să ascult muzică în timp ce citesc. Făcând 2 lucruri în același
timp, îmi va fi greu să mă concentrez asupra cititului. Atunci voi crede că nu pot să îmi
țin atenția concentrată pentru că ceea ce citesc este neinteresant, și nu pentru că fac două
lucruri în același timp. Pe viitor acest lucru mă poate face să nu mai vreau să citesc acea
carte, sau sa nu mai citesc deloc pentru că le voi percepe ca fiind plictisitoare.
Competențele noastre sunt mai ridicate decât activitatea pe care o întreprindem
Se întâmplă să ni se ceară să facem ceva care este sub nivelul nostru de competențe
profesionale sau personale. Atunci ne putem simți plictisiți. Motivul este pentru că
activitatea respectivă nu ne provoacă îndeajuns încât să simțim că suntem utili și că
facem ceva pe măsura competențelor.
De asemenea, se poate întâmpla să ne simțim plictisiți atunci când jucăm un joc contra
unui oponent mai slab. Ajungem eventual să ne plictisim pentru că simțim că oponentul
nu ne provoacă îndeajuns.
Suntem obligați să facem ceva ce nu ne dorim
Acest lucru se întâmplă mai frecvent în cadrul activităților de la serviciu sau la școală.
Prezentarea aceea, temele, statul la cursuri sau frecventarea orelor pot fi lucruri pe care
nu dorim să le facem. Astfel ajungem să simțim plictiseală atunci când nu putem, din
diferite motive, să părăsim acel cadru.
Dorim să facem altceva însă există ceva care ne oprește
De exemplu, vreau să petrec timp cu prietenii mei în parc, dar ploaia mă oprește să ies
afară din casă.
Avem prea mult timp liber
Avem cu toții (sau unii dintre noi mai mult decât alții) zile în care avem timp și nu știm
ce să facem cu el. Suntem atât de bogați încât avem timp liber. Timpul liber este foarte
bun, necesar și sănătos. Însă plictiseala poate apărea dacă nu știm cu ce să îl ocupăm.
Avem energie pe care nu știm cum să o folosim
Plictiseala nu înseamnă lipsa energiei, ci prezența ei. Ce lipsesc însă, sunt activitățile
care prezintă interes. Putem să ne auzim spunând că ”vreau să fac ceva dar nu știu ce”.
Deci energie de investit este, dar nu găsim în ce.
Cum să îți folosești plictiseala în sens pozitiv sau mecanisme de coping funcțional,
un alt fel de a spune ce să faci când ești plictisit
Plictiseala are forța să ne determine să căutăm activități pe care le facem. Însă aceste
activități, pentru a face față plictiselii și a o utiliza în beneficiu propriu, trebuie să fie
unele constructive.
Din punctul meu de vedere, plictiseala poate stimula creativitatea și poate ajuta în
procesul de creștere și dezvoltare a noastră pe mai multe paliere ale vieții. Plictiseala are
o energie mobilizatoare. Ne poate mobiliza să ne satisfacem multe nevoi pe care le
avem. Plictiseala are ca scop dezvoltarea, căutarea de nou, evoluția personală.
Este bine să știm încotro să direcționăm energia plictiselii și să nu o irosim ori să
încercăm să ne ”tratăm” de plictiseală cu substanțe sau alte substitute.
Iată exemple de coping pozitiv, idei pe care le poți utiliza ca un ghid pentru a-ți gestiona
plictiseala:
Asumarea responsabilității
Când plictiseala se instalează, se pune ca o ceață pe ochi și nu mai putem vedea bine
cauza. Astfel putem da vina pe cu totul altceva. Se întâmplă să dăm vina chiar pe viață,
societate, sau alte lucruri exterioare nouă. Și ajungem să ne simțim singuri și deprimați,
neputincioși, captivi.
Însă, atunci când ne asumăm responsabilitatea pentru ceea ce simțim, nu mai cădem în
neputință. Atunci putem alege să schimbăm ceva pentru a ne integra plictiseala și a o
utiliza în folosul nostru.
Nu spun că plictiseala trebuie schimbată. Plictiseala poate exista fără probleme. Poate fi
o emoție pe care chiar să o trăim împăcați. Ea devine o problemă când picăm în capcana
victimizării, simțim neputință și alegem să ne tratăm disfuncțional.
Întotdeauna poți schimba ceva dacă plictiseala are efecte negative asupra ta.
Ține minte lucrul acesta. Ești mereu în controlul acțiunilor tale.
Activarea comportamentală, angajamentul cognitiv și dezvoltare personală
Angajarea cognitivă și activarea comportamentală adică interesul, curiozitatea, învățarea
de lucruri noi și implementarea lor prin comportamente sau acțiuni concrete ne pot ajuta
să folosim energia plictiselii în sens pozitiv. De asemenea, făcând aceste lucruri și având
un plan de acțiune pentru plictiseala deranjantă, ne putem dezvolta personal.

Fă-ți o listă de lucruri pe care ai vrea să le înveți și pe care nu ai avut până acum
șansa să le abordezi. Poate fi cursul acela pe care mereu ai dorit să îl faci. Sau
întotdeauna ți-a făcut cu ochiul posibilitatea de a învăța cum să faci surfing sau să cânți,
sau să înveți despre univers, planete, animale, sau plante. Lumea aceasta este prea vastă
și complexă și merită să fie descoperită.
Fă-ți o listă de lucruri pe care le poți face când simți că te deranjează plictiseala.
Poate fi aranjarea hainelor în dulap, curățenia camerei sau a casei, sortarea cărților din
bibliotecă, curățenia și sortarea fișierelor din calculator, fă sport. Munca fizică ne ajută
să ne relaxăm și să ne descărcăm energia în mod constructiv. Așadar, poate reduce
plictiseala.
Dezvoltă-ți încrederea în tine. În opinia mea, în unele cazuri plictiseala poate fi cauzată
indirect de o stimă de sine și încredere în sine scăzută. De ce? Pentru că dacă nu avem
încredere în propria persoană poate fi dificil să ne asumăm riscuri, să credem că putem
duce la capăt un lucru sau că putem învăța ceva nou. Astfel putem abandona prea curând
unele activități, lăsându-ne inactivi dar cu energie de consumat. Acest lucru ducând la
plictiseală.
Fă-ți testul online pentru stima de sine și citește despre stima de sine scăzută.
Implicare în activitatea pe care o întreprinzi
Când plictiseala apare în timp ce facem ceva putem crede că acel ceva este plictisitor.
Însă poate nu e, și plictiseala a apărut din altă cauză. Cum procedezi în cazul acesta când
chiar trebuie să termini ce ai de făcut?
Implică-te în ceea ce faci. Păstrează-ți vie curiozitatea prin adresarea de întrebări, a
căuta și înțelege informația sau activitatea pe care o faci. Devino omul de știință sau
cercetătorul în activitatea pe care o faci. Acest seturi mentale stimulează interesul și
curiozitatea, două aspecte esențiale în gestionarea plictiselii.
Unde curiozitate e, plictiseală nu e.
Redu stimulii care te distrag de la activitatea pe care o faci. Când te implici și vrei să
mergi mai în profunzimea activității pe care o faci, oprește muzica sau fă liniște.
Păstrează-ți un mediu curat și liniștit. Acest lucru te va ajuta să te concentrezi mai bine
când lucrezi.
Fă activitatea în ritm lent. Am observat că atunci când simt plictiseală ritmul meu este
unul foarte rapid, vreau ca lucrurile să se întâmple repede și nu am răbdare. De exemplu
când citesc și mă plictisesc, nu mai am răbdare să citesc tot paragraful, trec peste unele,
dau pagini sau scroll și sar peste mută informație. Ei bine, atunci când încetinesc ritmul,
acest lucru mă ajută să îmi canalizez atenția și să parcurg, să înțeleg și să asimilez
informația.
Dacă plictiseala chiar apare din cauza activității pe care o facem, tot putem schimba
modul în care facem acea activitate pentru a o duce la capăt. (varianta 1) Menține-ți
curiozitatea activă și continuă să faci activitatea respectivă pentru 5 minute. 5 minute pe
ceas dacă vrei. Dacă încă te simți plictisit, continuă pentru încă 5. Apoi ia o pauză,
relaxează-te prin exerciții de meditație sau mindfulness și reia activitatea.
(varianta 2) Sau în loc să continui cu 5 minute, continuă cu 10. Dacă este tot plictisitor,
fă 15 minute, apoi 20, și tot asa. Această tehnică îți oferă control asupra timpului
petrecut făcând o activitate plictisitoare. Se poate întâmpla să descoperi că acea
activitate nu e plictisitoare deloc.
Desfășoară activități creative și recreative, modalități de petrecere a timpului liber
Creează. Până acum am vorbit despre curiozitate și interes. Creativitatea este și ea
foarte importantă în gestionarea plictiselii. Este la baza activităților plăcute,
recreative și de creație. Ne ajută să ne relaxăm și să petrecem timpul liber într-o manieră
plăcută.
Ai un hobby? Îți place să creezi ceva? Îți plac artele? Numai bine, le poți pune în
aplicare la tine acasă și poți dezvolta un hobby care să îți facă plăcere. Pictează,
desenează și colorează cărți cu mandale, sculptează, modelează, croiește, fă colaje,
construiește, decorează, vopsește. Alege activitățile creative care îți plac, planifică,
implementează și dezvoltă-ți aptitudinile de creație. Nu trebuie să devii noul Picasso sau
să inventezi ceva nou. Trebuie să îți placă sau să te intereseze activitatea respectivă. Asta
e tot.
Călătorește. Când mergi în vacanță ori te decizi să călătorești undeva, te deschizi către
tot felul de lucruri noi. Asta înseamnă curiozitate, surprize, stimuli noi, informație nouă,
gusturi și mirosuri noi, peisaje noi, emoții și contact cu oameni noi, cultură nouă. Nu ai
cum să te plictisești atunci când îți planifici o aventură. Călătoriile sunt experiențe care
ne îmbogățesc ființa.
„Binecuvântați sunt cei curioși, căci ei vor avea aventuri”. – Lovelle
Drachman
Citește. Întotdeauna să ai la îndemână o carte bună pe care să o citești. Ori îți poți face o
listă cu nume de cărți pe care vrei să le citești. Cărțile ne formează gândirea, ne
stimulează imaginația și creativitatea. Sunt o sursă pentru informație de calitate și
dezvoltare personală.
Socializare și implicare în comunitate
Aceste lucruri ne ajută să aducem oameni noi în viața noastră. Ne este deosebit de util să
contribuim la și să fim parte din ceva mai mare decât noi. Să fim de folos în cauze
sociale ne face să ne simțim bine.
Întâlnește-te cu prietenii tăi. Poți petrece timp de calitate și puteți face activități
plăcute împreună. Prietenii sunt de neprețuit în viața noastră, așa că dacă îi ai, ține-i
aproape!
Fă voluntariat. Voluntariatul pentru mine este o resursă infinită de bine. Mult bine în
viața noastră, dar și în viața altor oameni. Este de asemenea o metodă de a investi timpul
pe care îl avem (sau a-l dona) unor scopuri sociale. Putem ajuta și în același timp forma
prietenii sau contacte care ne pot ajuta să creștem pe plan profesional sau personal.
Participă la evenimente culturale sau legate de domenii de interes pentru tine. Mai
știi lista aceea cu lucruri pe care ți-ar plăcea să le înveți? Poți căuta evenimente unde
poți învăța despre ele. Sau te poți interesa de evenimentele culturale la care ți-ar plăcea
să mergi. Există un eveniment de folclor la tine în oraș, un muzeu unde ți-ar plăcea să
mergi? Aceste evenimente sunt ocazii unde poți învăța lucruri noi despre cultura ta,
istorie, sau alte domenii.
Ai grijă de sănătatea ta mintală și emoțională
Scrie într-un jurnal. Recomandarea mea este să ții un jurnal unde să scrii despre ce se
întâmplă în viața ta, despre visele pe care le ai, ori plictiseala pe care o simți. Avem un
univers infinit în interiorul nostru pe care îl putem explora prin scris. Scrisul în jurnal
este o resursă excelentă pentru gestionarea emoțiilor. Ne ajută să descoperim lucruri
despre noi, să rezolvăm unele probleme. De asemenea, ne ajută să înțelegem de ce
facem unele lucruri și să descoperim mecanismele de coping disfuncționale la
plictiseală.
Explorează plictiseala. De ce apare? Când apare? De ce acum? Există o dorință sau
nevoie pe care ești împiedicat să ți-o împlinești? Ce faci când simți această emoție? Ai
un plan de acțiune? Poți tolera plictiseala?
Meditează. Aceasta este un instrument eficient pentru dezvoltarea capacității de
concentrare, gestionare emoțională și relaxare a sistemului nervos. În plictiseală este
foarte util să reducem stimularea sistemului nervos prin relaxare. Relaxarea este utila
pentru că reduce activarea sistemului nervos. Astfel, energia surplus vinovată parțial de
apariția plictiselii, scade. De obicei meditația și tehnicile de mindfulness au fost corelate
cu dispariția plictiselii pentru că are acest efect: reduce activarea sistemului nervos și ne
calmează, ne ajută să ne concentrăm atenția mai eficient și o perioadă îndelungată.
Ce să NU faci când ești plictisit sau care sunt mecanismele de coping disfuncțional
Plictiseala (mai ales cea reactantă sau apatică), fiind o emoție greu de suportat, uneori
putem alege conștient sau inconștient metode de a ne ameliora acea stare dar care nu
sunt benefice pentru noi. Aceste metode sunt acțiuni compulsive precum mâncatul,
consumul de substanțe, verificarea telefonului (facebook și alte platforme social media)
și altele.
Și efectele negative ale gestionării necorespunzătoare ale plictiselii nu se opresc aici.
Plictiseala apatică poate determina dezvoltarea depresiei, pentru că este atât de similară
ei.
De exemplu:
Acțiuni compulsive
Neștiind către ce să ne direcționăm atenția, mergem către ce este mai la îndemână și ușor
de făcut. Pierdem contactul cu noi și facem o altă acțiune decât cea de care avem nevoie.
De exemplu mergem la frigider să verificăm ce mai e în el și ori mâncăm, ori închidem
înapoi ușa că nu găsim nimic acolo. Ori consumăm altceva: social media, droguri, sau
altele.
Aceste lucruri pe care le facem compulsiv pot fi simțite ca o scăpare din disconfortul
greu de suportat al plictiselii. Însă acțiunile acestea nu sunt bune pentru noi deoarece
există consecințe pe mai multe planuri.
Consumul de droguri schimbă modul cum funcționează creierul și creează dependență.
Iar dependența are multiple efecte negative în viața unui om.
Mâncatul compulsiv poate duce la obezitate și probleme de sănătate legate de aceasta.
Scroll-ul infinit pe platformele sociale are același efect precum substanțele adictive. În
plus, consumul de social media reduce capacitatea de decizie, afectează memoria și
timpul de menținere a atenției.
Consumul de droguri și alcool
Însă acest tip de coping disfuncțional nu rezolvă nimic. Rezolvarea plictiselii nu apare
cu înghițirea unei pastile sau a câtorva litri de vin. Mai rău facem pentru că putem
ajunge să dezvoltăm tulburări sau boli fizice și psihice.
Telefonul și social media
Când simțim plictiseală este important să nu luăm imediat telefonul pentru a ne scăpa de
această emoție.
În unele situații, facebook, instagram sau alte rețele sociale sunt precum frigiderul la
care mergem. Nu găsim nimic util acolo. Nu avem contactul cu oameni pe care ni-l
dorim, nu este nimic din ce avem nevoie cu adevărat acolo.
Procrastinarea și devalorizarea personală
Putem să ajungem să procrastinăm pentru că nu alegem să facem ceva atunci. Și astfel
ne scade încrederea în noi, și mai rău să ne simțim în raport cu ceea ce facem. Putem
avea gânduri negative despre propria persoană. Ori putem crede că acel lucru de făcut e
prea dificil pentru noi. Astfel ne devalorizăm și stima noastră de sine scade.
Este sănătos să ne mobilizăm spre lucrurile sau activitățile care ne fac cu adevărat
bine. Tu ce faci când simți plictiseală?