G a b r i e l K e l e m e n

ARMONIA
HERMETICĂ
A COSMOSULUI
 G a b r i e l K e l e m e n

ARMONIA
HERMETICĂ
A COSMOSULUI
4 KLM Codex
 Structură:

Lucrare de sinteză ce coroborează imagini desenate, în număr de 511, elaborate pe parcursul a 12

ani. Structurată de-a lungul a cinci părți distincte, având un caracter universal, ilustrând de la simplu la
complex metamorfozele indisolubile ce au ca și fundament arhetipal unitatea comuniunii morfodina-
mice dintre sferă și spirală, dintre sferă și vortex, văzute ca și principiu generativ prim din care emerge
ierarhic și progresiv întregul polimorfism natural/artificial regăsit pe scara dimensională de la macro la
mezo și microcosmos.

I. Prima parte are un caracter predominant cosmogonic bazat în principiu pe Geneză.

II. Partea a doua de referă la cosmos urmărind manifestarea principiul sferă-vortex de la mare la
mic de la cele mai simple forme de viață la om.
III. Partea a treia arată interconexiunile dintre undele staționare/undele statice, realizate pe cale
empirică prin experimente în fluide, se arată coincidența dintre natură și modelele experimentale cul-
minând cu generarea chipului uman.
VI. Algoritmii naturali-atrificiali, operații cu caracter cibernetic. Modele computaționale bazate
pe structura ierarhizată a sferelor-spiralelor-vortexurilor și meandrelor.
V. Sunt ilustrate fotografii arătând legătura directă dintre principiul sferă-vortex și datele experi-
mentale, urmărindu-se coincidențele simbolice după cum urmează:
Meandre de difuzie - cristalizare - celulele convective - interferențe - unde chimice - unde stațio-
nare, surprinzând astfel unitatea în diversitate.

KLM Codex 5
6 KLM Codex
 Introducere:

Universalitatea
Arhetipului
Sferă-Vortex
Cod natură semn limbaj

Urmărind întreaga expunere postulăm ca expicitate clar filiaţiile originii diversităţii morfologiilor
naturale, artificiale, ca expresie manifestă, având în subsidiar elementaritatea arhetipală a dualităţii prin-
cipiului sferă-spirală complementaritate dinamică din a cărui simbioză indisolubilă se nasc dispar şi, mai
apoi, renasc totalitatea diversităţilor formale volumetrice.
Astfel geometriile dinamice poligonale ori poliedrale alternează ritmic între antipozii geometrici
complementari fiind, în fapt, ipostaze ale aceleiaşi unde staţionare, inducţia prin aport vibraţional a os-
cilaţiei staţionare periodice la nivelul materiei pulverulente ori fluidă se instiuie ca sediu al devenirilor
reale palpabile indubitabil şi, totodată, elegant, suprapunînd deopotrivă empirismul experimental cu es-
tetica devenirilor geometrice, toate sub corola inefabilă a armoniilor cinetice iscate la confluenţa diafană
dintre experiment şi creativitatea artistică.
Mai apoi elucidarea structurilor semantice desprinse din urmărirea cronologică a devenirilor
formei naturale şi elaborarea unui construct conceptual ierarhizat, ce pune în relaţie cronologiile apariţiei
şi devenirii formei, întrunind laolaltă creşterile agregatelor sferice ce devin poliedral-spirale, pe măsura
creşterii numărului de elemente şi, în fine, raportate acestui alfabet al devenirii formei ce condensează
laolaltă triunviratul sferă-spirală-undă staţionară, cu neliniaritatea aleatorie haosului.
Spre exemplu urmărind succesiunile dezvoltărilor biologice de la nivelul devenirilor vegetale vom
deduce lanţul cauzal ca naraţie morfo-lingvistică.
Dezvoltarea succesivă a creşterilor naturale, ca sucesiune cauzală, presupune un limbaj. Dacă con-
siderăm SEMN un stadiu ce precede alt stadiu, diferit termenului anterior, iar stadiul următor devine
semn pentru etapa următoare (prin semn se înţelege o pictogramă naturală ce premerge o altă formă,
diferită de cea inițial, şi care devine la rândul său precursoare, respectiv, semn al stadiului următor).
Spre exemplu din sămânţă SEMN se deduce planta, iar din mugure SEMN se deduce frunza, tot astfel
din mugurele floral semn se deduce floarea SEMN, iar floarea SEMN reprezintă precursoarea fructului,
pattern la rândul său pentru sămânţă.

Iată o frază naturală ciclică, compusă din succesive deduceri cauzale, deci o propoziţie logică în
semne naturale devenită frază, pattern vizual.
Dacă considerăm ciclurile dezvoltărilor biologice de la sămânţă, respectiv ou, în cazul regnurilor

KLM Codex 7
 vegetal-animal deduse ca manifestarea macroscopică a codului genetic, atunci având în subsidiar aportul
unui cod alcătuit din litere-cuvinte-propoziţii (proteine) – fraze – paragrafe –capitole (organe) - organis-
mul devine prin analogie corespondentul unei CĂRŢI. Aceste automate biologice ciclice autoscrise pe
baza codului genetic, suprapuse nodal, interacţionând reciproc la nivelul ciclurilor trofice, neputând
exista în afara lor, nu reprezintă doar o sumă de patternuri naturale ci, mai mult decât atât, reprezintă
de fapt o vastă bibliotecă naturală compusă din totalitatea speciilor, organismelor CĂRŢI conţinute. În
consecinţă fiecare pattern aparţinând lumii vii reprezintă un semn din alfabetul divin al MATRIXULUI
vieţii terestre create etapizat prin logos-iubire. Cunoaşterea doar prin aportul raţiune-intuiţie este astfel
insuficientă, cheia pătrunderii o constituie fără doar şi poate tripla concordanţă dintre raţiune-intu-
iţie-iubire, toate aflate sub aus-piciile legilor armoniei morale, spirituale, decurse din însuşirea şi aplicar-
ea decalogului. Jocul transformărilor la nivelul lumii nevii se reduce, în final, la transformarea reciprocă
dintre parte şi întreg manifestate dinamic prin fuziune-fisiune urmărite pe larg în prima parte a lucrării,
dualitatea principiului sferă-spirală rămânând oarecum constantă pe parcursul întregului palier dimen-
sional de la macrocosmos până în nanodimensionalitatea ambiguităţilor cuantice ale microcosmosului.
Conlucrând armonic acest cuplu indisolubil morfodinamic străbate ivindu-se permanent, com-
plementaritatea interşanjabilă de tip yin-yang, dualitate antagonică ori armonică, constructivă ori di-
structivă, sursa generatoare a spargerii lui unu în multiplu şi al coagulărilor structurante geometric a
multiplului haotic în ordinea poliedrală. Redus la esenţa acest cuplu armonic constituie matricea arheti-
pală elementară din care, la toate nivelele scării dimensionale aparţinând octavei morfologice, apare ca
manifestare cuprinsă între macro şi microcosmos.
Principiul sferă spirală străbate dinspre mineral prin organic în lumea viului unde contopirea
indisolubilă dintre logos şi materie apare evident patronată astfel de algoritmii naturali ai limbajelor
codărilor genetice a căror submultiplii armonici îl reprezintă activitatea cerebrală răspunzătoare de co-
municare adaptare. Iată cum paseismul traseelor arhetipurilor sferă spirală devin, străbătând dinspre
dezordinea pre cosmică prin metamorfozări reciproce duale, sediu al inserări limbajului ce operează
prin excelenţă cu convenţionalităţi legiferate în subsidiar de algoritmi computaţionali simbolici. Comu-
niunea tripartită dintre sferă, spirală și limbaj implică un salt conceptual ce clarifică relaţiile ierarhiilor
formei ca devenire, dinspre sferă prin spirală spre şi în simbol, legătura exemplificată sistematic pe par-
cursul demersului narativ conceptual ce clarifică sistematizând originea, esenţa şi ierarhia diversităţii
formei la nivelul lumii minerale, biologice cât şi pe palierul artefactului de origine umană, bazat pe
pârghiile gândiri simbolice.

8 KLM Codex
Cuprins:

Prefață
Introducere

Partea I – COSMOGONIE - Hermenutica Genezei

Partea II – COSMOLOGIE - Principiul sferă-vortex la nivel macro-micro-mezocosmic

Partea III – Geometria Fluidelor

Partea IV – Codul Sferă-Vortex și originea formei

Partea V – Morfodinamica fenomenelor fizico-chimice

1. Procese de difuzie, concentric radiale, meandre

2. Celule de convecție

3. Cristalizarea

4. Reacții chimice periodice

5. Unde staționare

6. Unde statice cu aspect biomorf

KLM Codex 9
10 KLM Codex
 Partea I. COSMOGONIE

Hermeneutica Genezei

O abordare științifică,
estetică și simbolică
asupra cosmosului
Planșele: 1-139

Introducere:
În prima parte se urmărește cronologia Genezei, începând cu nașterea luminii albe sub forma
sferei primordiale, din care derivă culorile primare: albastru, galben, roșu. Este urmărit ca-racterul
dual, concentric-radial, cât și cel vorticial ca liant ce unifică și mediază între cele două ipostaze indisol-
ubil contopite, continuu-discontinuu.
Mai apoi se trece de la lumină la formă, urmărind etapele nașterii punctului, planului și dreptei
imateriale bidirecționale, ca arhetip geometric al simetriilor biomorfe din lumea viului, bazat pe modelul
ternar al interacțiunii dintre cele trei sfere deformabile primordiale, văzute ca și arhetip morfologic, ce
se regăsește la nivelul întregii biodiversități.
Urmează ilustrarea în detaliu a Punctului-Planului-Liniei imateriale, inserate geometriei vi-ului,
în speță la nivelul regnului vegetal cu trimiteri spre hermeneutica pomului cunoașterii, fructului interzis,
situat în centrul grădinii Edenului.
Demersul se continuă cu partea despre meandra inteligenței, linia sinusoidă ce devine astfel me-
andrică cu trimiteri conexe spre simbolismul șarpelui cât și spre cuplul adamic primordial. Este urmărit
arhetipul meandrei în embriogeneza vegetal-animală fiind redate similitudinile.
Ultima parte analizează granița fragilă dintre viu și neviu, la nivelul sferei celulei ou, văzută ca și
unitate de bază a viului ce întrunește concomitent principiul sferă-vortex ca și arhetip genera-tiv ances-
tral.

A. Planșele 1 la 11
Lumina. Culoarea. Întunericul
Sfera de lumină albă și apariția culorilor spectrale Albastru-Gablen-Roșu.

Notă:
Ilustrațiile au un caracter predominant științific.
B. Planșele 12 la 20
Triada sferelor primordiale și geometria naturii

KLM Codex 11
 Trei sfere primordiale prin a căror tangență și deformare se nasc:

Punctul imaterial, planul circular imaterial, linia dreaptă imaterială, cu origine în punctul bidi-
recțional (punct din care dreapta imaterială crește simultan în direcție diametral opusă, înspre soare,
lumina având un caracter antigravitațional cât și înspre întuneric, spre centrul Pământului, caracter gra-
vitațional, ce devine origine a liniei drepte imateriale. Sunt ilustrate conexiunile punctului-planului și
liniei de creștere (bidirecționale) imateriale, cu regnul vegetal și animal la nivelul morfogenezei liniei
mediane (axa de simetrie) în cazul etapelor dezvoltării seminței și embrionului.

Notă:
Ilustrațiile au un caracter predominant științific

C. Planșele 12 la 42
Punctul-Planul-Linia imateriale, inserate geometriei viului
Exemplifică secvențial plierile și invaginările planului, respectiv ale liniei imateriale ce acționează
dinspre exterior, fiind capturate în interiorul corpului vegetal al seminței-lujerului-florii cât și a fruc-tu-
lui, exemplificând pe de o parte de la simplu la complex creșterea vegetală, urmărind pe de altă parte,
concomitent componenta simbolică și enigmatică a fructului interzis în speță simbolizat ca măr, făcând
trimitere la hermeneutica pomului cunoașterii situat în centrul grădinii Edenului.

Notă:
Ilustrațiile au un caracter dual, științific în sensul botanic al fiziologiei plantei ca și proces morfo-
di-namic, cât și simbolic în relație cu misterele originii cunoașterii.

D. Planșele 43 la 54
Meandra inteligenței
Imagini cu caracter alegoric ce ilustrează ispita în sens biblic prin intermediul seducției implaca-
bile a luminii cunoașterii, situată ambivalent între polaritatea malefică nocturnă a înțelepciunii bufniței
cât și în sens diurn htonian, prin șarpe, ce emerge insidios din fructul interzis sub forma a trei flori tri-
colore respectiv galben-roșu-albastru ce trimit spre metafora luminii crepusculare a rațiunii.
Omul adamic în conexiune cu ciclul trofic al biosferei se înfruptă din rodul copacului interzis.
Sunt redate procesele incipiente ale producerii meandrelor intestinale de la nivelul abdomenului con-
co-mitent și oarecum simetric cu procesul de girificare a encefalului în relație simbolică cu meandrele
serpentiforme ale șarpelui ca emblemă duală a înțelepciunii și otrăvirii mortale.

Notă:
Ilustrațiile au un caracter pur simbolic, ca metafore vizuale cu caracter ipotetic, inspirate pre-
domi-nant din mistica biblică (Geneza).

E. Planșele 55 la 67
Ciclul apei, meandre și vortexuri
Sunt ilustrate sub formă de peisaj, având situate pe axa mediană cerul și Pământul întretăiat de
linia orizontului. Este analizat simbolic și reologic arhetipul râului ce emerge din grădina Edenului, iz-
vorând din muntele sacru triunghiular, ce curge șerpuit, formând meandre ritmice care se varsă sub
forma deltei, contopindu-se în incomensurabilele ape ale mării. Simboluri coincidente între triunghiul
muntelui sacru și geometria deltei de revărsare fluvială, interconectate de șarpele de apă curgătoare ce
pornește din amonte-triunghi, curge meandric, sfârșind în delta-triunghi. Sunt urmări-te detalii legate
de curgerea laminară riverană ce formează vortexuri în două benzi omoloage, simi-lare și coinciden-
te morfodinamic centurilor curenților atmosferici ecuatoriali planetari ori solari în genere. Se remarcă
formarea lacurilor potcoavă, un fel de proto-embrioni arhetipali, ce se des-prind din matca serpentini-
formă a albiei riverane, specifici curgerii meandrice a cursurilor de apă.

Notă:
Ilustrațiile au un caracter dual, științific în sensul reologiei fluviale, urmărind dinamica vortex-
urilor duble în mișcarea ritmată sinusoidală a meandrelor, cât și în plan simbolic, interconectând sim-
bo-listica grădinii Edenului-munte sacru-triunghi cu șarpele cu solzi de argint ca apă a fluviului, al cărui
cap în formă de deltă mușcă din mare, iar astfel meandra serpentină leagă două triunghiuri, unul de
lumină, iar altul de apă.

12 KLM Codex
 F. Planșele 68 la 103
Arhetipul meandrei în regnul mineral, vegetal și animal
Analiza se extinde de la observarea meandrelor de curgere la procesele biologice cu aspect me-an-
dric ce sunt urmărite secvențial în procesul embriogenezei vegetale, dar mai ales animale, ur-mărindu-
se analogiile.
În paralel sunt analizate științific datele experimentale desprinse din procesul difuziei meandrice
în lichide vâscoase, fiind urmărite coincidențele morfodinamice tripartite cu meandrele:
1. difuzia meandrică,
2. reologia meandrică,
3. procesele de girificare a diferitelor organe, de la embrion la făt, ilustrând similitudinile arheti-
pale în cazul formării intestinului, plămânilor, encefalului, rinichilor, ca procese de coagulare proteică în
matrice de tip meandric.
De asemenea sunt propuse modele computaționale ce sintetizează procesul meandric de pliere,
ilustrând prin șiruri de sfere tangente etapele secvențiale.

Notă:
Ilustrațiile au un caracter științific, bazate pe embriologia animală, pe dinamica fluidelor, cât și pe
datele empirice observate în experiment având ca obiect difuzia meandrică/ reaction of diffusion (ter-
men acreditat în comunitatea științifică).

G. Planșele 104 la 138

Granița dintre viu și neviu în sfera celulei
Se continuă extinderea analogiilor urmărind de la micro la macrodimensional formarea organelor
interne.
La nivel de organite celulare este analizată în speță mitocondria, cu exemplificarea succesivă a
plierilor meandrice ca proces de amplificare energetică, luminică, corelată cu vortexurile micromo-toar-
elor biochimice levo-dextrogire, antrenate de fluxul variabil al ionilor de hidrogen de la nivelul cristelor
mitocondriale.
Este analizat aparatul Golgi, ca generator de vacuole sferice, celula ca structură de sfere con-
cen-trice, animată de vortexuri complexe de tip biochimic, celula văzută ca sediu dual al unității viului
cu neviul, în sensul teoriei biostructurii elaborate de E. Macovschi, întrunind deopotrivă triumviratul
indisolubil materie-informație-viață în conexiune arhetipală și simbolică ternară, sferă-meandră-vortex.

Notă:
Ilustrațiile au un caracter științific, bazat pe histologie și embriologia animală.

KLM Codex 13
P1 Haosul policrom
14 KLM Codex
 P2 Imaginea pune în relație cele trei conuri cromatice Albastru-Galben-Roșu, derivate din lumina albă, cu trei sfere
concentrice policrome, urmărind relația dintre geometria corpurilor de rotație și progresia crescătoare/descrescătoare,
a culorilor spectrale. Scala sinusoidă a frecvențelor ilustrează trecerea de la alb prin spectrul cromatic la negru, ilus-
trând ca detaliu vortexul cromatic al contraluminii. În partea de jos a planșei este redată succesiunea de la axa albă prin
cei trei cilindrii concentrici ce se aplatizează în discul ecuatorial orizontal negru.
KLM Codex 15
 P3 Imaginea pune în relație cele trei conuri cromatice Albastru-Galben-Roșu, derivate din lumina albă, cu trei sfere
concentrice policrome, urmărind relația dintre geometria corpurilor de rotație și progresia crescătoare/descrescătoare, a
culorilor spectrale. Scala sinusoidă a frecvențelor ilustrează trecerea de la alb prin spectrul cromatic la negru, ilustrând
ca detaliu vortexul cromatic al contraluminii… În partea de jos a planșei este redată succesiunea de la axa albă prin cei
trei cilindrii concentrici ce se aplatizează în discul ecuatorial orizontal negru.
16 KLM Codex
 P4 Sunt redate succesiv cele 4+1 sfere concentrice dispuse axial pe scala geometrică ce cuprinde între două extreme, alb
și negru, cele trei culori principale, Albastru-Galben-Roșu, a cincea sferă - cea neagră - devenind apeiron, de necuprins,
fiind sugerată ca și fond negru omniprezent ce apare după culoarea ultimă, cea roșie.
KLM Codex 17
 P5 Lumina albă și cele trei culori primare: roșu, galben, albastru, în relație ierarhică conică. Atunci când liniile
sunt paralele, cele 3 sfere de lumină sunt de culoare galbenă (neutru), în consecință compresia sferei galbene devine
albastră, iar dilatarea sferei galbene devine astfel roșie.

P6 Intervalul dintre Lumina punctuală și Întunericul apeiron, cu cele trei sfere concentrice cromatice, AL-BAS-
TRU-GALBEN-ROȘU, ce conține progresia ternară: A. De la mic la mare; B. De la lumină la întuneric; C. Din afară
la înlăuntru (în sensul cosmologic că albul stelar ori galactic este conținut în incomensurabilul spațiu întunecat, negru,
cosmic ce nu poate fi privit din afară și pe care îl considerăm a fi a 5-a sferă, sfera întunecată în care suntem conținuți).
18 KLM Codex
 P7 Diagrama radială a spectrului cromatic ce emerge din soarele alb sub forma continuumului serpentin (dreapta ima-
ginii) și în manieră discontinuă de tip granular sub forma sferelor succesive ce decurg din progresia de la mic la mare.
Albul și Negrul reprezintă astfel anularea progresiei prin simultaneitate.
KLM Codex 19
P8 Vortexul Luminic policrom, generat de sfera de lumină albă și discul ecuatorial de contralumină (materie neagră).
20 KLM Codex
 P9 Imaginea redă cele trei conuri ALBASTRU-GALBEN-ROȘU ce radiază din sursa de lumină albă (pornind
de la observarea curcubeielor duble din atmosfera terestră) legate de cele trei hemisfere concentrice secunde ce
redau simetric circular ordinea răsturnată în oglindă pe o treaptă secundă ca un ecou cromatic estompat. Imaginea
în perspectivă și vederea de sus a cercurilor cromatice cât și ordonarea simetrică față de banda neagră ce separă
cele două serii de inele concentrice. Astfel, pornind din epicentru avem seria: ALB-ALBASTRU-GALBEN-ROȘU-
NEGRU-ROȘU-GALBEN-ALBASTRU. După cum reiese, axa de simetrie circulară o reprezintă banda de întuneric.
KLM Codex 21
 P10 Sfera terestră la suprafață și în secțiune în relație cu spectrul cromatic și cele două extreme ale seriei cromatice: Albul
ecuatorial circular și Negrul polar axial.
22 KLM Codex
 P11 Diagrama ilustrează relația dintre cilindrul luminii albe și axa vizuală a ochiului unde avem speciile
geometrice succesive Sferă-Lumină-Cilindru și Rază-Con-Imagine. Simbolic vorbind, sfera de lumină comunică cu sfera
camerei obscure a globului ocular prin intermediul cilindrului și conului. Astfel metafora imaginii vizuale se situează
între două sfere, una de lumină emitentă iar alta întunecată, receptivă, absorbantă. În partea stângă jos este sugerată
componenta vorticială a luminicului.
KLM Codex 23
 P12 Imagine cu caracter simbolic, ce încheie seria imaginilor despre lumină, culoare și formă, anunțând o nouă tematică
legată de hermeneutica genezei. Cele trei inflorescențe sunt albastru-galben-roșu proiectate în lumina crepusculară ce con-
trastează cu câmpul întunecat din partea inferioară a imaginii, unde pe fond negru sunt redate față de sfera albă cilindrică,
paralel, două ipostaze descendentă-ascendentă, stânga-dreapta, ale conului cromatic ternar convergent-divergent.
24 KLM Codex
P13 Progresia Sferă-Tor și geneza geometrică a liniei drepte imateriale, rezultată prin dilatare și apoi compresie.

KLM Codex 25
 P14 Imagine cap de serie ilustrând cele trei suprafețe circulare ce, urmărite de sus în jos pe axa centrală, se deplasează
simultan și simetric glisând spre un punct de tangență care este centrul triunghiului echilateral. Astfel se generează prin
atingerea celor 3 cercuri, punctul imaterial primordial, care devine origine, iar prin deformarea celor trei cercuri se va naște
dreapta imaterială, ce se deplasează crescând concomitent pe direcție verticală în ambele sensuri, urmărind matricea de-
formării plastice a celor trei cercuri coincidente ce se deplasează deformându-se dinspre periferie înspre axa centrală. În
partea stângă și dreaptă a planșei sunt redate schematizat cele două tetraedre răsturnate conținând în vârful comun punctul
imaterial din care, pe măsura deformării celor trei cercuri inițiale, crește simultan și în opoziție perpendiculară, linia dreaptă
imaterială, notată cu dublă săgeată roșie.
26 KLM Codex
 P15 Imagine ce arată în detaliu deformarea celor 3 suprafețe circulare primordiale, arătând atât în vedere de sus cât și în
secțiune, matricea prismei triunghiulare ce derivă din suprafața triunghiulară concavă, inițial notate cu roșu, și care așa cum
aminteam conține punctul imaterial. Cele trei drepte (stânga) ce cresc bidirecțional și perpendicular pe plan, pornind din
punctul imaterial, devin matricea formatoare, ghidează și mărginesc coagularea dinspre centru spre periferie a dreptei ima-
teriale, ce devine astfel arhetip geometric al creșterilor simetrice vegetale ori animale din lumea viului cu originea în ombilic
și care se dezvoltă odată cu creșterea în sens bidirecțional apical și caudal pe axa de simetrie.

KLM Codex 27
 P16 Modelul celor trei sfere incipiente (de aceeași dimensiune) care prin deformare plastică de la pe-riferie spre centru,
generează elementele geometrice de bază în ordinea: A. 3 puncte de tangență imateriale (precizare: dacă două sfere se ating
tangent atunci vom avea două puncte materiale, unul pe fiecare sferă iar spațiul infinitezimal dintre cele două puncte îl vom
denumi punct imaterial); B. 3 suprafețe circulare imateriale; nașterea lor începe odată cu deformarea ce se dezvoltă con-
centric și progresiv, având ca epicentre cele trei puncte imateriale inițiale. Forma circulară în plan crește constant până în
momentul când spațiul gol al triunghiul echilateral concav, format între cele trei sfere ce se deformează prin compresiune,
devine punct; C. Punctul imaterial omfalos, element geometric cu caracter bidirecțional, reprezintă sfârșitul celor trei pla-
nuri circulare, la confluența cărora prin deformare ia naștere și mai apoi va emerge pe axa centrală linia dreaptă imaterială;
D. Dreapta imaterială reprezintă linia de creștere bidirecțională a semidreptelor cu originea în punctul omfalos ce devine
astfel originea și epicentrul liniei drepte imateriale ce crește simultan în sus și în jos urmărind, concomitent și perpendicular,
traseul axei centrale, flancată de cele două goluri tetraedrale concave ce parcă trag după sine linia dreaptă imaterială.
Avem astfel seria speciilor geometrice ce se deduc progresiv din modelul celor trei sfere inițiale:
Punct imaterial - Plan imaterial (cerc) - Dreapta imaterială (prin punctul omfalos imaterial ca model morfodinamic al
creșterilor biologice) ce interconectează geometria naturii nevii cu cea a viului.
28 KLM Codex
 P17 Imagine cu caracter sincretic ce arată relația dintre geometrie și natura vie, unde sunt ilustrate schematic cele trei sfere
incipiente ce se unesc, generând astfel linia dreaptă imaterială (notată cu roșu) și care se regăsește pe deoparte în stânga jos
arătând dezvoltarea plantei cu originea în sămânță, iar simetric în partea dreaptă, embrionul uman cu dreapta imaterială dis-
pusă pe axa cen-trală de simetrie cu originea în ombilic. Se remarcă principiul comun vegetal-animal, ca arhetip al devenirii,
ca model specific creșterilor bidirecționale cu origine pe de o parte în sămânță, situată la confluența dintre cer și pământ, cât
și a ombilicului în lumea animală din care emerg bidirecțional formațiunile apicale-caudale.
Proces de deformare rectilinie, traiectorie rectilinie. Axa de simetrie la frunză este un exemplu, o demonstrație a acestei
drepte imateriale, în plină manifestare.
KLM Codex 29
 P18 Imagine cu caracter sincretic, unde ex nihilo apar trei ipostaze, prima - monada sferică, diada și triada
sferică, din care decurg progresiv:
1. Monada, din care nu decurge altceva.
2. Diada, din care decurg punctul și planul circular.
3. Triada, din care decurg:
- 9 puncte, dintre care 3 imateriale, concomitent cu triunghiul concav
- 9 cercuri, dintre care 3 cercuri imateriale care se ating în punctul omfalos imaterial
- Linia dreaptă bidirecțională.
30 KLM Codex
 P19 Triada și relația geometrică cu lumea viului. Sunt ilustrate cele trei cercuri deformate invizibile și imateriale din
care emerg manifestându-se plenar în lumea viului punctele, planurile și axele imateriale, fiind încapsulate și captive,
acționând constructiv, fiind implicate activ de o manieră subtilă în morfodinamica organismelor lumii vii.

KLM Codex 31
 P20 Este analizată diada Punct - Plan circular în relație cu planul circular imaterial cuprins captiv și invaginat la
nivelul embrionului, reprezentând de fapt prin analogie foița mezoblastului (cerc roșu) ce devine astfel pliată și pulsa-
tilă fiind analoagă suflului vital ce sălășluiește în arborele arterial prin intermediul sacramental al sângelui. Sunt redate
schematic, stânga sus, planul imaterial în lujerul plantei, stânga jos, planul celor două sfere în cazul diviziunii celulare.
32 KLM Codex
 P21 Imagine cu caracter naturalist ce ilustrează și urmărește aplicarea principiilor geometriei punctului-planului-
liniei imateriale, surprinse în natura viului. Este urmărit ciclul apei în natură în relație cu regnul vegetal, având în centru
planta conectată vortexului convectiv bilateral. Sunt redate schematic (partea inferioară a planșei) diagramele plantei, în
dreapta arătând punctul imaterial (notat cu S de la sămânță), situat la confluența dintre aer și pământ, iar în stânga peți-
olul și nervurile frunzei ca sistem schematic continuu, din care prin modulare, rezultă forma ogivală a frunzei.
KLM Codex 33
 P22 Este ilustrată în secțiune, tulpina plantei ca model general specific biologiei vegetale în relație cu meandrele si-
nusoidale prin ale căror pliere este contras și pliat în interiorul corpului plantei suflul vital imaterial, redat sub forma
celor două pâlnii situate la nodurile dintre două segmente, observându-se, în jurul punctelor albe, vortexurile de tor-
siune bilaterale ce animă corpul vegetal. Sunt redate de asemenea în partea stângă a planșei, două module geometrice
de torsiune, observându-se punctele de invaginare ce absorb și capturează în interiorul plantei efluviile evanescente și
imponderabile ale suflului imaterial extern.
34 KLM Codex
 P23 Imagine a embrionului uman, ce continuă exemplificarea pătrunderii prin vortexuri de torsiune a suflului imaterial
exterior în cazul regnului animal, corelată prin analogie cu vortexurile toroidale ale celor două hemisfere terestre ce conlu-
cră unitar și sinergic de la scara planetară la nivelul biologic.
KLM Codex 35
 P24 Sunt redate anvelopele de câmp, ce induc și mențin multiple vortexuri sincrone bilateral ce animă si susțin dinamica și
geometria imaterială a inavaginărilor viului. Sunt analizate comparativ similaritățile dintre geometria formei peștelui (sus),
analoga frunzei cu pețiol (jos), ambele conținute în anvelopa morfică invizibilă și imponderală.
36 KLM Codex
 P25 Planșă cu caracter computațional ce analizează și extrage elementul modular comun regnului vegetal, dreapta sus
deschis, comparat cu cel animal, stânga sus. Sunt redate schematic sub forma coloanelor paralele prin comparație elementele
modulare separate, numerotate 1,2,3,4… ce construiesc edificiul arhitectural al tulpinii vegetale, observându-se sferele-vor-
tex dublu deschise la ambii poli.
KLM Codex 37
 P26 Planșă ce ilustrează în manieră naturalistă, ramura de măr înflorită; sunt surprinse diversele stadii ale dezvoltării
mugurelui floral, a florii de măr cât și a fructului. Mărul Malus Silvestris fiind ales ca element cu dublă conotație, pe de
o parte analizat din punct de vedere botanic cu trimiteri spre sincretismul computațional iar pe de alta ca simbol al
fructului interzis ce deschide spre hermeneuticile alambicate ale sursei inteligenței umane.
38 KLM Codex
 P27 Este ilustrat caracterul sinusoidal, meandric, al secțiunilor prin tulpina vegetală, sub forma celor trei coloane.
Sunt arătate trei ipostaze distincte ale invaginării față de punctele albe de torsiune, ce absorb capturând din exterior în
interior spațiul negru, săgețile albe indică sensul deplasării.
1. Pe coloana din stânga torsiunea produce vortexul de invaginare de sus în jos
2. Pe coloana din dreapta, vortexul cilindric tubular acționează de jos în sus
3. Pe coloana centrală, cea din mijloc, vortexul de torsiune acționează bidirecțional.
KLM Codex 39
 P28 Sunt analizate în sens computațional morfodinamica și geneza fructului de măr. Pe coloana centrală este redată
naturalist de la 1 la 5 și redată sintetic pe coloana din dreapta de la 1 la 5, comparată cu diagrama modulului schematic al
tulpinii pe coloana din stânga a planșei, urmărind observarea analogiilor.
40 KLM Codex
 P29 Imagine sincretică ce ilustrează modul schematic al tulpinii cu aspectul unei progresii conice, descompus în ele-
mentele de bază sferice, indicând (cu roșu) planurile imateriale comune ce leagă două elemente modulare consecutive. În
dreapta sunt redate naturalist, de la vârf spre bază, etapele dezvoltării fructului de măr, 1-4: mugure-floare-fruct.
KLM Codex 41
 P30 Imagine cu caracter sincretic ce asociază elementele modulare progresive care indică sensul de creștere apicală a
crengii de măr redată naturalist și redusă în elemente geometrice de bază, surprinzând, indicând, prin săgeți albe, sensul
curenților de creștere ce acționează modelând, asupra mugurelui tulpinii și fructului.
42 KLM Codex
P31 Imagine de tranziție, ce redă naturalist creanga de măr.
KLM Codex 43
 P32 Imagine naturalistă a ramurii de măr înflorite, cu elemente ale progresiei conice (stânga jos) modulată prin șirul de
sfere consecutive, corelată prin analogie cu lujerul tulpinii.
44 KLM Codex
 P33 Imagine naturalistă a ramurii de măr înflorite, ce ilustrează în partea de jos transformările sferei (1), în cilindru
(2) și mai apoi în cilindru concav (3) ca modul al segmentului vegetal, unitate repetitivă din care emerg prin înmugurire
frunza și fructul. Concomitent este redat etapizat caracterul toroidal-sferic al fructului de măr ce decurge din pentagonul
florii de măr redate în partea de sus a planșei.
KLM Codex 45
 P34 Planșă de observație cu caracter naturalist în a cărei compoziție sunt dispuse aleator, de-a valma, frunze, fructe, flori,
muguri, petale, semințe, menită să verifice și declanșeze noi și posibile conexiuni în relație cu observațiile și conceptele sta-
bilite anterior.

46 KLM Codex
 P35 Planșă cu dominantă naturalistă menită să declanșeze declicuri conceptuale, ilustrând fructul de măr, punând accent
pe modularea cilindrului concav situat în interior pe axa centrală, sălaș tainic și lăuntric al semințelor dispuse pentagonal
amintind de simetria florii din care purcede.
KLM Codex 47
 P36 Este analizată geometria interioară a fructului interzis, corelat cu reprezentarea naturalistă a mărului și florii, coro-
borând sincretic sfera-torul-cilindrul și pentagonul ca specii geometrice coagulate simbolic și indisolubil aduse în comu-
niune sub forma fructului de măr.
48 KLM Codex
 P37 Caracterul ternar al fructului interzis. De sus în jos sunt redate: 1. Vortexul luminic, 2. Malus Edenis, 3. Sferele
concentrice de lumină.
KLM Codex 49
 P38 Planșă cu conotații simbolice, în care se analizează geometria misterică a fructului interzis, remarcându-se prin
transparență arhitectura simetriei pentagonale. Sunt redate cele trei învelișuri concentrice ce ascund în nucleul ermetic
mănunchiul de semințe, văzute ca germeni tainici ai perpetuării luminii cunoașterii. Alături de imaginea naturalistă,
apare diagrama imploziv-explozivă a florii de măr: sămânța explodează în floare iar floarea prin fecundare implodează
în fruct, conținând și ocultând astfel pentagonul, ce conține la rândul său in nucere, semințele ca germeni incubați ai
viitoarelor cogniții.
50 KLM Codex
 P39 Cele trei ipostaze simbolice ale fructului interzis analizate ca și arhetip al cunoașterii, având ca modus operandi pen-
tagonul:
Ficus carica - Smochina
Vitis vinifera - Strugurele
Malus Sylvestri - Mărul

KLM Codex 51
 P40 Imagine simbol, cheie de boltă ce încheie o serie și deschide o alta, reprezentând cum am mai amintit cele trei
elemente, cerul tricolor, linia orizontului și pământul. Cele trei flori de lumină albastru-galben-roșu emerg simbolic
din epicentrul fructului interzis. Se disting cele trei învelișuri policrome și semințele ca germeni tainici ai cunoașterii;
în partea de jos apare ciorchinele de strugure ce incubă simbolistica criptică a câtorva numere poliedrale sacre 5-12.
Alăturat, în stânga este redat mărul în secțiune, în al cărui centru coboară (din Luceafăr) raza de lumină albă, întru-
chipând sămânța cunoașterii și care radiază policrom în cele trei hemisfere concentrice: 1. Albastru 2. Galben 3.Roșu,
iar în dreapta, în vedere de sus, sub forma a trei cercuri cromatice concentrice având în epicentru discul luminii albe.
52 KLM Codex
 P41 Vitis tricolor ipostază a fructului oprit, sub forma ciorchinelui de strugure, văzut ca metaforă policromă a luminii
cunoașterii, alături de măr și smochină, analizate concomitent în cheie botanică și simbolică centrate pe misterele pen-
tagramei.
KLM Codex 53
 P42 Imagine simbol, ilustrând plenar anatomia ermetică a fructului interzis în relație cu pentagrama concavă-convexă.
Se remarcă planul ecuatorial ce conține pentaclul, suprapus simbolic și corelat cu geometria dreptei imateriale, situată pe
axa centrală (notată cu roșu-alb) cu originea în centrul pentagonului.
54 KLM Codex
 P43 Imagine cap de serie, ce anunță capcanele vicioase ale fructului interzis; cerul policrom dispare iar imaginea devine
nocturnă, mărul sterp, fără semințe devine nefast și malefic, prefigurând premizele păcatului adamic în raport cu copacul
cunoașterii.
KLM Codex 55
 P44 Imagine simbol (prima din seria de 3) ce ilustrează registrul malefic insidios al înțelepciunii, prefigurând seducția
opulentă și trufașă a puterii rațiunii, asociată bufniței, ca apanaj vanitos, duplicitar al cunoașterii luciferice, opusă cor-
dialității empatice bazată pe efluviile armonice, ale iubirii dezinvolte. Imagine cu caracter demonic combinând prin
intermediul bufniței, ca pasăre nocturnă, simbol tacit al iminenței mortale, imprevizibile, preludiu conspirativ al cons-
trucției de intrigi ce preced anticipând iminența păcatul adamic, sugerată alegoric ca metaforă vizuală prin intermediul
Șarpelui-Bufniță.
56 KLM Codex
 P45 Imaginea a doua, din seria de trei ipostaze ale maleficului văzut ca forță mascată, potențial violentă și imprevizibilă
ce planează pervers asupra armoniei cuplului primordial aflat înaintea păcatului iminent.

KLM Codex 57
 P46 Imaginea a treia, în negru, alb și roșu, ca personificare alegorică a demonicului nocturn, însângerat, înaripat și încor-
norat, dublat de nimbul discret al soarelui negru.

58 KLM Codex
 P47 Vitis Edenis. Imagine simbol a fructului interzis asociat metafizicii sferelor de lumină spectrală condensate în fie-
care bob de strugure, ciorchinele deltă, veritabilă prismă ce descompune lumina albă în policromiile stropului de rouă
ce incumbă la rându-i miracolul curcubeului. Alături, în stânga, frunza de viță de vie, verde (clorofilă), iar în dreapta tri-
unghiul pubian izvor sângerând al hemoglobinei, roșu (hemul), arhetipuri cromatice imuabile, ale relației dintre lumina
solară și miracolul vieții terestre.
KLM Codex 59
 P48 Malus Edenis. Imagine emblemă din seria celor trei flori de lumină, simbol tripartit al fructului interzis în relație cu
lumina cunoașterii, văzut ca sursă malefică primordială, simbolizat ca embrion germinativ al răului sub auspiciile nefaste,
cameleonice, ale șarpelui. În partea inferioară, din fruct emerge strugurele roșu ca și ansamblu geometric alcătuit din sfere,
simbol al sângelui sacrificial.
60 KLM Codex
 P49 Imagine emblemă din seria Malus Edenis, ilustrând alegoric fructul interzis ca sediu al forțelor ma-lefice. Cerul
întunecat simbolizează tenebrele infernale prefigurând iminența păcatului primordial.

KLM Codex 61
 P50 Imagine ce continuă seria ilustrând aspectul nefast al fructului oprit, găunos și gol din care emerge duplicitar șarpele
ca și simbol perfid al cunoașterii nefaste.
62 KLM Codex
 P51 Imagine simbol dominată de beznă, de forța acaparantă a tenebrelor infernale, simetria ruptă. Alături de Malus Edenis,
floarea neagră și strugurele salvării coexistând tripartit indică momentul nefast și implacabil al dramei cuplului primordial.
KLM Codex 63
P52 Imagine alegorică în care culoarea și lumina aproape că dispar, forțele telurice acaparează și domină prin bezna
malefică.
64 KLM Codex
 P53 Lumina rece devine un contur difuz, fragil, strugurele sacrificial se deformează sub opresiunea forțelor infernale
aduse la paroxism. Lumina pare implacabil învinsă de negura apăsătoare.
KLM Codex 65
P54 ADAM

66 KLM Codex
 P55 Imagine alegorică ce încheie seria, ilustrând fructul interzis, sterp, în plenitudinea agonală a luminii reci, malefică
și fără noimă.
KLM Codex 67
 P56 Omul primordial Adam mușcând din fructul interzis în relație cu simbolul dublu al pomului cuno-așterii. Cu roșu
este redat circuitul sanguin și vortexul pulsatil cardiac ce animă fluidul vital, iar cu verde meandra șarpelui intestinal,
conectată vortexului convectiv al ciclului trofic.
68 KLM Codex
P57 Omul adamic și lumina cunoașterii, simbolizat prin mărul alb din dreptul capului, gura ca simulacru al logosului,
meandrele intestinale ca șarpe alb incubat în pântec.
KLM Codex 69
 P58 Imagine ce continuă și combină deopotrivă anatomia reală cât și pe cea simbolică, a omului adamic, în raport cu două
etape embriologice unde se pune accent pe formarea invaginării pulsatile cardiace (cu roșu) cât și, pe de altă parte, (cu verde)
formarea din cercul inițial intestinal a meandrelor serpentiforme ca simbol al inteligenței intuitive abdominale.
70 KLM Codex
 P59 Din aceeași serie a anatomiei reale și simbolice, este redată paralela dintre meandrele circumvoluțiunilor cerebrale
și sinuozitățile intestinale. Este indicat succint procesul formării meandrelor văzut ca și proces posibil al dezvoltării inteli-
genței.
KLM Codex 71
 P60 Imagine simbolică, ce redă fluviul pornit din delta muntelui sacru roșu odată cu alungarea din Eden a cuplului pri-
mordial. Lumina-șarpe se reflectă spectral pe meandrele șarpelui de argint al apei ce curge spre delta de smarald, flancată de
embrionii lacurilor potcoavă, generați de fluxul continuu al șarpelui de apă ce mușcă trifurcat din măr.

72 KLM Codex
 P61 Mărul cunoașterii și cele 7 culori spectrale în relație simbolică cu strugurele negru - moartea și roșu - viața ca și al-
ternative ale liberului arbitru ca dar divin.

KLM Codex 73
 P62 Fluviul primordial văzut ca și șarpele-apă cuprins între două triunghiuri: roșu - Eden, verde - mare. Sunt ilustrate
lacurile embrionare formate de meandrele riverane văzute simbolic ca și progenituri ale fluviului.

74 KLM Codex
 P63 Lanțul sinusoidal al munților Balcani-Carpați-Tatra, întretăiați și străbătuți de albia cursului Istrului, văzut ca și șarpe
de apă și care insuflă apetența arhetipală a spiralei duble în cultura Tripolie-Cucuteni ca și cult al fertilității, ilustrat prin
ipostazele meandrei ca simbol indus prin mimesis intuitiv.

KLM Codex 75
 P64 Imagine ce reia tema munte-șarpe-deltă, arătând elementele modulului reologic ce se diferențiază în două ipostaze,
prima legată de curgerea laminară, iar a doua legată de antipozii levo-dextrogiri ai vortexurilor hidrodinamice caracteristice
curgerii meandrice.
76 KLM Codex
 P65 Imagine cu caracter științific. Este analizată în detaliu curgerea meandrică observându-se la nivelul albiei cursului de
apă cele trei module elementare ce cuantifică morfodinamica reologiei fluviale. Sunt ilustrate separat: stânga sus 1. neutru
cât și cele două ipostaze vorticiale 2. si 3. asimetrice, levo-dextrogire, ale curgerii sinusoidale.
KLM Codex 77
 P66 Ilustrație cu caracter științific ce clarifică structura fluidului ce curge (săgeata roșie) ilustrând var-iațiile dintre fluxul
laminar și cel turbulent meandric ce erodează și depune concomitent, modelând sinusoidal albia râului, ce suferă astfel un
proces ritmic de schimbări în dinamica erozivă, generată de natura fluxului riveran. Marginile, respectiv malurile albiei
sunt redate cu săgeți albe, com-portându-se față de sensul fluxului curgător ca 2 vectori de contrasens în opoziție și datorită
cărora se creează cele două benzi simetrice de vârtejuri.
În dreapta jos sunt ilustrate cele trei elemente distincte de formă triunghiulară:
1. Neutru, cu doua vârtejuri egale, simetric dispuse față de axa curgerii
2-3. Triunghi chiral levo-dextrogir, cu vârtej unic, a cărui pâlnie erodează peretele albiei riverane înspre exteriorul curbei,
concomitent depunând aluviuni în interiorul curbei.
În partea dreaptă, mijlocul planșei, este redată schematic morfologia ihtiomorfă.
78 KLM Codex
 P67 Ilustrație cu caracter științific ce analizează și aprofundează în detaliu cele trei elemente, descrise anterior, ce con-
lucră sinergic, interșanjabile, fiind caracteristice curgerii drepte ori meandrice, ob-servându-se diferențele în dinamica
vortexurilor notate cu linie roșie.
KLM Codex 79
 P68 Malus Edenis. Imagine simbol ce încheie seria meandrelor riverane fizice și metafizice, sugerând noaptea spirituală,
instaurată odată cu păcatul adamic și izgonirea din grădina laborator a Edenului. Șarpele falic, emulat în fecunditatea per-
fidă a simulacrului luminic, ca substitut luciferic al logosului divin, pândește duplicitar din caliciul florar. Pântecul abscons
al fructului interzis ascunde semințele sterpe ale întunericului tenebros.
80 KLM Codex
 P69 Imagine cu caracter științific ce arată, odată cu creșterea, analogiile procesului expansiunii concentrice:
1. Regnul vegetal, având ca origine sămânța ca dublă spirală (verde)
2. Regnul animal, pornind de la sfera ou (roșu).
KLM Codex 81
 P70 EVA, în ipostaza arhetipală tripartită. Se remarcă pe axa de simetrie ierarhia celor trei triunghiuri: 1. Cap; 2. Torace;
3. Bazin
82 KLM Codex
 P71 Vortex Holon. Caracterul meandric al corpului uman, encefalul, cutia toracică-coastele, articulațiile, meandrele
degetelor celor patru membre, uterul, placenta și fetusul, urmărind procesele sinusoidale de pliere meandrică ca arhetip
intermediar al viului, mediator între arhetipul sferei și vortexului.
KLM Codex 83
 P72 Imagine ce analizează etapele invaginărilor succesive având ca origine celula sferică și care prin vortexul plierilor
generează metamorfozele devenirilor embrionale spre forma fetală, notate de la 1 la 4 în partea stângă a planșei. Imaginea
compară sfera planetară, formată la rându-i din cele două vortexuri toroidale cuplate ecuatorial, similare embrionului
animal, în raport cu sacul vitelin.
84 KLM Codex
 P73 Imagine prin transparență și în secțiune, ce analizează progresiv etapele invaginării embrionale, arătând similarita-
tea morfologică dintre embrion și rinichi.
KLM Codex 85
 P74 Imagine de sinteză ce ilustrează similitudinile morfologice ce au la bază (de sus în jos) vortexul dublu ca arhetip
comun al: 1. Hemisferei planetare; 2. Embrionului; 3. Rinichiului; 4. Pavilionului urechii

86 KLM Codex
 P75 Imagine de sinteză ce ilustrează arhetipul vortexului dublu ce se regăsește la nivelul celor două hemisfere planetare
cât și în cazul embrionului și pavilionului urechii. Stânga sus schematizarea vortexului de la triunghi la cerc.

KLM Codex 87
 P76 Secțiune prin embrion, ilustrând de la creasta neurală la regiunea caudală, coloana vertebrală, ca proces mean-
dric sinusoidal de creștere-descreștere cu frecvență variabilă.

P77 Relația vortexului dublu spiral, progresia sferelor circumscrise și forma rinichiului.
88 KLM Codex
 P78 Imagine prin transparență, ce redă sensul și direcția vortexului dublu de creștere al celor doi rinichi, simetrie bila-
terală analogă ecuatorului planetar.

KLM Codex 89
 P79 Imagine cu caracter științific, ilustrând secvențial, de sus în jos, etapele procesului fizic al difuziei meandrice, compa-
rat cu embriogeneza mugurelui renal, de sus în jos, în stânga planșei.

90 KLM Codex
 P80 Imagine cu caracter științific, ilustrând secvențial procesul biologic al formării vortexului cerebral pornind de la
creasta neurală până la formarea encefalului.
KLM Codex 91
 P81 Detalii privind formarea encefalului ca proces generativ de girificare, analog fenomenului difuziei meandrice observat
experimental în fluide vâscoase.

92 KLM Codex
 P82 Etape cu caracter anatomic ce ilustrează succesiv vortexurile de invaginare ale tubului neural la nivel embrionar,
similare observațiilor experimentale ale difuziei meandrice ca fenomen fizic repetabil.
KLM Codex 93
 P83 Planșă cu caracter computațional, ilustrând etapele transformării tubului neural (3 cilindrii notați A, B, C) ce devin
trei protuberanțe sferoidale încatenate și care suferă înmuguriri vorticiale, indicate cu săgeată roșie, remarcându-se sensurile
antagonice dublu spirale ce formează apical encefalul (A) iar bazal cerebelul(C), astfel încât sfera centrală notată cu B devine
origine, neprezentând procese morfodinamice de tip vortex.
94 KLM Codex
 P84 Planșă cu caracter sincretic, ilustrând etapele succesive pe coloane, din stânga spre dreapta, numerotate
cu cifre romane, I, II, III, IV, V, VI, urmărind transformările geometrice ale tubului neural de o manieră com-
putațională.

P85 Planșă cu caracter sincretic analizând etapele undelor staționare generate pe o sferă, având în extrem la
o amplitudine critică, de ruptură, generarea altor două sfere pe axa de oscilație (stânga jos), iar la polul opus
străpungerea planului ecuatorial cu formarea inelului toroidal, dreapta jos. Este demonstrată astfel relația din-
tre oscilația pe sferă și antipozii sferă-axă și tor-ecuator ca elemente de bază interșanjabile, ce au ca și origine
geometria arhetipului sferic.
KLM Codex 95
 P86 Imagine cu caracter sincretic ce ilustrează trei sfere concentrice, partea de sus, și trei sfere excentrice, partea de jos,
arătând relația geometrică dintre sferă-spirală ce se deduce din suprapunerea calotelor hemisferice cu aspect de undă, ilus-
trate desfășurat pe flancuri (roșu în stânga - verde în dreapta).

96 KLM Codex
 P87 Imagine cu caracter hieratic arătând de la simplu la complex (de sus în jos), numerotate de la 1 la 4, ur-
mărind îndeaproape arhetipul circular concentric cu creștere discontinuă, comparat cu cel radial-meandric-spi-
ral ca principii sinergice ce se dezvoltă și unifică relația geometrică dintre CERC-LINIE-MEANDRĂ-SPIRALĂ.
1. Un cerc,
2. Două cercuri concentrice,
3. Trei cercuri concentrice,
A. Trei săgeți drepte radiale centripete-centrifuge
B. Trei meandre (linie ondulată) centripete-centrifuge
C. Trei spirale levo-dextrogire (linie curbă)
KLM Codex 97
 P88 Imagine cu caracter sincretic ce compară trei șiruri de sfere în ipostază liniară și circulară (partea de jos a planșei):
1. Triunghiular-conic progresiv (coloana din stânga); 2. Dreptunghiular-cilindric izomorf (coloana din centru); 3. Trapezoi-
dal-tronconic aleator (coloana din dreapta).
98 KLM Codex
P89 Imagine cu caracter sincretic ce analizează șirul progresiv de sfere, apropiat ca model al morfologiei viului.

KLM Codex 99
 P90 Imagine cu caracter sincretic ce ilustrează etapizat tranziția de la liniar ca șir de sfere numerotat cu 1 (sus) care devin
sinusoidale (2), iar în final meandric, formând șiruri de inele pentagonale (3). Imaginea redă prin săgeți albe vectorii ce se
bifurcă, odată cu generarea meandrei. Modelul este sugerat de observații experimentale directe asupra fluidelor ce difuzează
meandric, demonstrând astfel succesiunea: 1.LINIAR - 2.SINUSOIDAL - 3.MEANDRIC.

100 KLM Codex

 P91 Imagine ce analizează aprofundat, având ca model de bază șirul de sfere numerotate de la 1 la 5, ilustrând procesul
fizic al plierii, de trecere progresivă de la liniar la meandric. Astfel se deduc în ordine succesivă:
1. LINIAR - 2. TRIUNGHIULAR - 3. SINUSOIDAL - 4. MEANDRIC PENTAGONAL - 5. MEANDRIC COMPACT.
KLM Codex 101
 P92 Imagine cu caracter naturalist-simbolic, unde este redat șarpele Vipera berus în trei ipostaze distincte, sinusoi-
dal, meandric și spiral, exemplificând astfel structura arhetipală a meandrei în relație cu șarpele ca simbol plurivalent
al înțelepciunii și morții, asociat cu simbolistica rombului ce abundă în ornamentica vechilor culturi europene.
102 KLM Codex
 P93 Imagine cu caracter științific, ce ilustrează procesul fizic al difuziei meandrice a două fluide vâscoase, arătând prin
săgeți albe sensul dizolvării.
KLM Codex 103
 P94 Imagine cu caracter științific ce redă în detaliu procesul etapizat al difuziei meandrice de la linie ce se vălurește și
pliază până la difuzia completă prin dizolvare.
104 KLM Codex
 P95 Imagine cu caracter științific, ce analizează cronologic, aprofundat, procesul difuziei meandrice, arătând creșterea
ponderii fluidului difuzat, ilustrat prin trecerea din albul inițial (sus) în verde (jos) pe măsura procesului de meandrizare.

KLM Codex 105

 P96 Imagine cu caracter științific, ce analizează etapele difuziei totale, redată prin albul inițial ce difuzează treptat de-
venind în final verde odată cu girificarea meandrică. Pe coloana din stânga sunt redate analogiile cu procesele naturale de
tip meandric, văzut ca și arhetip comun la nivel macro-microcosmic: cursul de apa, criste mitocondriale, tubul digestiv,
circumvoluțiunile creierului.
106 KLM Codex
 P97 Imagine ce ilustrează procesul difuziei meandrice, accentuând asupra caracterului dual pozitiv-negativ. Lichidul
inițial alb difuzează treptat până la epuizarea sa totală, proiectând astfel anvelopa de difuzie meandrică secundă, matrice
negativă, notată cu verde în partea de jos a imaginii.
KLM Codex 107
 P98 Imagine cu caracter științific, ce analizează în detaliu etapele difuziei meandrice de o manieră modulară, trecând de
la liniar, circular, la sinusoidal și în fine la meandră.

108 KLM Codex

P99 Imagine cu caracter științific. Sunt redate nodurile de torsiune levo/dextrogire din matrixul sinusoidal.

KLM Codex 109

 P100 Imagine cu caracter științific, ce analizează și elucidează în detaliu etapele difuziei meandrice, bazată pe un
model conceptual cu structură modulară. Modulul, inițial pătrat, devine trapez, odată cu sensul compresiei, cercurile
inițiale suferă astfel deformări cuantificabile geometric prin transformarea în elipse aflate în opoziție, în sensul că cele
de la baza mică a trapezului se alungesc pe când cele de pe latura opusă se aplatizează proporțional cu deformarea.
Meandra analizată în profunzime ascunde germenii de torsiune chirali, dați de schimbarea de sens specifică mean-
drei. Este redat tensorul levogir-dextrogir în comparație cu pătratul inițial neutru, se deduc astfel trei ipostaze ale
deformării: Pătrat (liniar)-Trapez (circular)-Patrulater chiral (meandric).
110 KLM Codex
P101 Imagine cu caracter științific, ce analizează difuzia meandrică ca oscilație ritmică ce produce un șir de replici
amortizate, proces ilustrând următoarele cazuri: liniar (sus), triunghi, pătrat, și cerc, partea de jos a imaginii. Se remarcă
ecourile de difuzie în trei etape succesive numerotate cu 1, 2, 3, observându-se metamorfozele în antipozii geometrici
aferenți, sensul curenților de difuzie fiind in-dicați de săgețile albe.
1. Line-Linie; 2. Triunghi-Treflă; 3. Pătrat-Cruce; 4. Punct-Cerc.
KLM Codex 111
 P102 Imagine cu caracter științific, ce continuă analiza difuziei meandrice ca oscilație ritmică amortizată cen-
trifug-centripet. Sunt redate în detaliu, indicând cu săgeți albe, sensul dizolvării (de la concentrat la diluat), fiind
analizate secvențial în trei ipostaze notate 1, 2, 3.
1. Punct-Cerc-Punct; 2. Triunghi-Treflă-Treflă (superpozabilă); 3. Pătrat-Cruce-Cruce (superpozabilă)
Concomitent, în partea de jos a planșei, sunt redate seriile proceselor meandrice regăsite în morfogeneza organelor
interne embrionare, în speță rinichiul și plămânul.
112 KLM Codex
P103 Imagine cu caracter științific, ce analizează tensorul nodal de torsiune prin intermediul căruia este ilustrată di-
agrama de inversie interior-exterior. Sunt arătate variațiile de tensiune modulară, pornind de la modelul liniar relaxat
(pătrate) la cel meandric tensionat, indicând cu roșu dilatarea și cu al-bastru compresia, redate fiind și liniile de forță
ce străbat punctele nodale, unde are loc inversia prin intermediul tensorului chiral levo-dextrogir: Alb: median-neutru
(izotensor), Roșu: exterior-dilatare, Albastru: interior-compresie.
KLM Codex 113
P104 Diagramă sincretică ce ilustrează progresiv de sus în jos, procesul de pliere meandrică la nivelul cristelor mitocondri-
ale, arătându-se de o manieră computațională amplificarea energetică de la circular la meandric.
114 KLM Codex
P105 Diagramă cu caracter schematic ce redă succesiv, în trei etape de sus în jos, amplificarea câmpului energetic vital mi-
tocondrial pe măsura trecerii de la circular la meandric.
KLM Codex 115
 P106 Serie de imagini cu caracter histologic, legată de analiza asupra organitelor celulare, în speță cele trei tipuri de
mitocondrii. Este analizată cronologic metamorfoza mitocondriei de tip cristae ce trece prin stadiile 1, 2, 3, arătând
progresiv procesul de formare a cristelor membranei interne, a cărei pliere corespunde amplificării activității energetice
datorită solicitării în contextul travaliului biochimic celular. Procesul densificării numărului de criste sugerează analo-
gia cu evoluția encefalului în regnul animal ce se girifică progresiv, în sensul anatomiei comparate, de la simplu și neted
la complex cu o vastă suprafață meandrică de circumvoluțiuni.
116 KLM Codex
 P107 Imagine histologică ce analizează în profunzime, geometria meandrică a mitocondriei, arătând punctele nodale de
torsiune, notate cu puncte roșii, corelate micromotoarelor biochimice dispuse în șiruri paralele aflate în tandem vorticial
levo-dextrogir de-a lungul cristelor. Sunt ilustrate corelațiile cu procesul de meandrizare deja explicat anterior. Plierile me-
andrice amplifică sincron pompele ionilor de hidrogen, demonstrând astfel unitatea arhetipală a vortexurilor biochimice
chiral, intim și subtil legate de natura energetică a viului. Procesele ce conlucră indisolubil aparțin arhetipului me-andric,
corelate strâns de vortexurile sincrone chirale levo-dextrogire ca și generatoare de energie vitală.

KLM Codex 117

P108 Imagine histologică ce compară în secțiune 8 ipostaze ale procesului mitocondrial de invaginare meandrică,
arătând trecerea treptată de la circular relaxat (0) la energetic, amplificat odată cu den-sificarea suprafeței mem-
branare interioare ca și etapă superioară energetic, mitocondriile celulelor stem fiind de tip relaxat 0, 1, 2 pe când
cele ale celulelor specializate, intens cristate 5, 6, 7.
118 KLM Codex
P109 Imagine histologică a mitocondriei tubulare cu aspect labirintic, arătând dispunerea în șiruri paralele a
micromotoarelor vorticiale cu ioni de H. În partea dreaptă sus a planșei sunt redate schematic vortexurile sin-
crone ce animă procesele biochimice în lumea viului.

P110 Imagine histologică a mitocondriei prismatice, ale cărei mănunchiuri de microtubuli triunghiulari
sugerează analogii simbolice cu Floarea Vieții, fiind probabil, un soi de antene ce recepționează semnale codate
într-un mod enigmatic.
KLM Codex 119
P111 Imagine histologică a trei tipuri de varietăți mitocondriale. Sunt redate în secțiune, arătând dispunerea micromotoa-
relor ionice, mitocondriile de tip:
1. Mitocondria - Cristae
2. Mitocondria - Globular
3. Mitocondria - Tubular

120 KLM Codex

P112 Imagine histologică a mitocondriei ce analizează computațional procesul de trecere succesivă de la stadiul circular
relaxat energetic la cel cristat excitat energetic. Sunt arătate analogiile arhetipale coincidente cu procesul de girificare a
creierului, în partea stângă a planșei, cât și triumviratul arhetipal al celor trei sfere consecutive aflat la baza întregului regn
animal. Astfel se disting cele trei ipostaze ale modulului deformării Cap-Torace-Bazin:
1. Capul - elipsă orizontală (ochi-gură)
2. Toracele - cerc (mameloane-ombilic)
3. Bazin - elipsă verticală (organe genitale)

KLM Codex 121

P113 Octava aminoacizilor, orchestrată de tripleții formați din cei 4 acizi nucleici, generatori ai structurii primare-secun-
dare-terțiare-cuaternare proteice, văzută ca și ansamblu rezonant sincron, bazat pe legile armoniei muzicale.
122 KLM Codex
P114 Vibrațiile moleculare consonante, induse mediului fluid coloidal (elastic) citoplasmatic, asociat arhetipului meandric
ca substrat generativ.
KLM Codex 123
P115 Imagine cu caracter științific ce redă conformația helical-activă a proteinei vii. Sunt redate grupările liofile-hidrofile
cât și anvelopa hidrică structurată. În partea superioară a planșei molecula dipol H2O.
124 KLM Codex
 P116 Imagine ce ilustrează forma lanțului proteic helical-meandric, de tip cis/trans și molecula apei sub forma dipolului ce
înconjoară lanțul proteic în conformația activă a proteinei vii.
KLM Codex 125
P117 Proteina bioactivă, cu structură terțiară, văzută ca și rezonator citoplasmatic armonic, în relație cu anvelopa de
gradient a dipolilor hidrici ai apei structurate. Se remarcă trecerea graduală a orientării electrice a dipolului molecular
al apei ce formează un vortex complex datorat caracterului amfoter al lanțului proteic împachetat, ce devine astfel un
oscilator armonic cu ph variabil.
126 KLM Codex
P118 Dipolul molecular al apei și vortexul de câmp, specific tandemului H-O-H.
KLM Codex 127
P119 Imagine sincretică ce ilustrează de la macro la microcosmos unitatea dintre corzile vorticiale ale ecuatorului solar
(partea de sus) urmat de proteine, micromotoarele turbionare mitocondriale, cât și coincidența morfodinamică cu vor-
texul dipolului moleculei de apă. Toate de la scară mare la scară microscopică întrunind unitatea geometrică consonantă,
coincidentă și indisolubilă.
128 KLM Codex
P120 Imagine de sinteză ce arată relația gravitațională consonantă tripartită dintre Soare-Terra-Lună. Este redat brâul ecua-
torial dublu vorticial al Soarelui cât și cel al oceanului planetar terestru, urmărindu-se similitudinea cu șirurile de micromo-
toare biochimice de la nivelul cristelor mitocondriale cu care sunt probabil în entanglement morfodinamic.

KLM Codex 129

P121

Motoarele moleculare vorticiale sincrone, cu flux variabil de hidrogen regăsite pe cristele membranare mitocondriale. Sunt
ilustrate benzile (albastru-roșu) de biocâmp, ritmurile sincrone ce animă citosolul viu.

130 KLM Codex

 P122 Ierarhia corzilor dublu vorticiale entenglate de la ecuatorul stelar la embrion mai apoi coborând pe scara dimensiunii
la vortexul sincron bilateral encefalic, și în fine la nivelul cristelor mitocondriale ilustrând caracterul unitar al arhetipului
corzii dublu vorticială cu spini în opoziție.
KLM Codex 131
P123 Imagine histologică cu caracter analitic, unde este redat aparatul Golgi din interiorul celulei vii în relație cu arhetipul
ternar al celor trei sfere concentrice: membrană celulară-nucleu-nucleol, accen-tuând asupra aspectului de undă staționară
biochimică analoagă și coincidentă inelelor lui Liesegang ca reacție chimică ritmică concentrică. Se remarcă aspectul dis-
curilor concentrice specifice organitului celular Golgi, generatoare de vacuole sferice.

132 KLM Codex

 P124 Similitudinea morfodinamică dintre micromotoarele mitocondriale și curenții celulari citoplasmati-ci, la nivelul or-
ganismului unicelular al Parameciului (Paramecium aurelia) stânga sus, cât și la nivelul celulei vegetale/animale dreapta jos.
Sunt urmărite de asemenea etapele diviziunii celulare și trecerea regimului de curgere a citosolului celular de la flux circular,
la flux convectiv, de tip vortex.
KLM Codex 133
 P125 Imagine histologică. Este redat vortexul fluid al citosolului celular, cât și, în partea inferioară a imaginii, schema succe-
siunii ierarhice de la mic la mare, molecula de apă, micromotoarele mitocondriale, proteine active, aparatul Golgi, vortexul
fluxului citosolic specific viului, toate vibrând rezonant.
134 KLM Codex
P126 Imagine histologică, ce redă la nivelul celulei vii vegetale/animale, cele două ipostaze ale fluxului citosolic intracelular,
respectiv curgerea circulară cât și cea de tip vortex-convectiv.
KLM Codex 135
P127 Imagine ce ilustrează dinamica vacuolelor sferice specifică naturii celulei vii - partea de sus. Con-comitent este arătată
deformarea plastică a sferei între două toruri cu formarea conului dublu în parte de jos a planșei.
136 KLM Codex
P128 Imagine ce compară dispunerea concentrică, pe de o parte a benzilor cromatice având în centru soarele, și secțiunea
prin celula vie redată schematic, remarcându-se analogiile dintre lumina spectrală (sus) și sfera celulei vii (jos) ce au în co-
mun arhetipul concentric.
KLM Codex 137
P129 Planșă cu caracter științific ce redă comparat, pe două coloane de sus în jos dinamica amplificării energetice a cloro-
plastei - stânga cât și a mitocondriei - dreapta.
138 KLM Codex
 P130 Soarele ca și sursă de lumină pentru viața terestră, fiind ilustrate cloroplastele cu grana, tilacoidele cavitare,
interconectate cu stomata helicală ca sediu al fotosintezei, comparată cu mitocondria ca surse de energie corelate cu
celulele fotoreceptorilor retinieni, conul pentru vederea colorată și bastonul pentru perceperea tonalităților dintre
alb și negru. Se remarcă similitudinea discurilor tilacoide din cloroplaste, cu receptorii celulei baston, cât și carac-
terul meandric al membranei conului similar cristei mitocondriale. În partea de jos centru sunt redate eritrocitele
aliniate sub formă de coloană la nivelul tuburilor capilare pulmonare remarcându-se coincidența tripartită dintre
cloroplaste (grana) - discurile fotoreceptore (bastonașe retină) - eritrocite (implicate în schimbul de energie cu me-
diul) trei ipostaze microscopice ale unor șiruri discoidale cavitare rezonante dispuse în coloană.
KLM Codex 139
P131 Planșă cu caracter științific, este redată eritrocita cu variația formei de la sferic la biconcav lenticular, arătându-se în
secțiune cercul dublu de torsiune helicală ce vibrează ca și rezonator molecular microcavitar în fluxul torentului plasmei san-
guine, specifice viului. Este reprezentat hemul cât și aliniamentul rezonant sincron al coloanei de hematii în vasele capilare.
140 KLM Codex
P132 Imagine ce compară la nivel macromolecular clorofila-hemul, cât și la o scară mai mare, la nivel celular, cloroplas-
tul-mitocondria ca surse primordiale ale vieții terestre în relație cu fluxul luminii solare, iar în centru cu hematiile. Sunt sug-
erate coincidențele tripartite comune de tip microcavitar rezonant, specifice naturii vibratile a viului: 1. Coloana Tilacoidelor
(cloroplaste) stânga; 2. Coloana Hematiilor (capilare sanguine) centru; 3. Discuri fotoreceptoare (Bastonașe retină) dreapta.
KLM Codex 141
P133 Sunt comparate în relație cu fluxul luminii solare, fotoreceptorii clorofilieni, cei retinieni (conuri, bastonașe), cât și cei
mitocondriali ca surse de lumină microcavitare rezonante, specifice biostructurii viului. Sunt sugerate coincidențe morfo-
structurale de tip armonic.
142 KLM Codex
 P134 Imagine cu caracter anatomic ce arată analogiile dintre procesul de girificare meandrică și diferite organe, surprinse
în procesul dinamic al devenirilor embriogenezei. Astfel sunt urmărite în trei etape succesive: encefalul-plămânul-rinichii,
arătând coincidențele morfodimanice deduse din procesul fizic real al difuziei meandrice, ce simulează și sugerează varii
similitudini.
KLM Codex 143
P135 Imagine cu caracter comparativ, ce arată în paralel dezvoltarea de la simplu la complex a organismului animal (uman)
comparat cu cel vegetal, observându-se procesul de meandrizare notat schematic cu linia șerpuită albă. Astfel se disting
epicentrele principale ale procesului de girificare: encefal-intestine-membre, remarcându-se elementele de simetrie coinci-
dentă, redate schematic în partea de sus a planșei.
144 KLM Codex
P136 Planșă cu caracter sincretic. arătând transformările succesive pornind de la cerc, arătând procesul plierilor progresive
caracteristice difuziei meandrice, sugerând analogii morfologice cu simetria pentagonală a corpului uman.
KLM Codex 145
P137 Vedere de ansamblu a formațiunilor cu caracter meandric regăsite la nivelul corpului uman. Se remarcă aspectul me-
andic al extremităților palmare, pulmonare renale, în contrast cu asimetria serpentinei intestinale. În partea de sus a planșei
este redată schema celor trei cercuri concentrice ce se girifică pentagonal, iar în partea de jos procesul etapizat al formării
meandrei liniare.
146 KLM Codex
P138 Imagine cu caracter sintetic, ce redă anatomia arhetipului meandric, deslușit în cazul organismului uman. Astfel
se disting: encefalul-palmele membrelor superioare-plămânii-intestinele-pancreasul-rinichii-labele piciorului.
KLM Codex 147
 P139 Imagine simbol ce încheie hermeneutica Genezei, reluând tematica fructului interzis, arătând embrionii cunoașterii
incubați pântecului atanorului de cristal, din care emerg cele trei inflorescențe tricolore, polenizate de albina de aur, în
opoziție cu strugurele sângeriu icosaedral ce atârnă opulent.
148 KLM Codex
 Partea II. COSMOLOGIE

Principiul sferă-vortex
la nivel
macro-micro-mezocosmic
Planșele: 140-323

Urmărește relația indisolubilă dintre sferă-vortex ca principiu morfodinamic generator, pornind

de la dimensiunea macrocosmosmică până la microcosmos, trecând prin mezocosmos. La nivelul bio-
sferei terestre sunt observate metamorfozele tandemului sferă-vortex, dinspre lumea minerală prin cea
vegetală-animală-umană.

KLM Codex 149

 P140 O altă ilustrare a aceluiaşi proces de trecere de la sferă la tor dublu şi în final la disc. Pentru a facilita înţelegerea trans-
formării, este notat cu roşu discul ecuatorial ce devine din ce în ce mai amplu, astfel că sistemul tinde în extrem, în mod
ipotetic, prin etapele mai sus ilustrate, să devină un disc şi o axă. Trecerea este semnalată prin săgeţi negre, iar citirea se face
de la stânga la dreapta în ordinea 1, 2, 3, 4.
150 KLM Codex
 P141 Rămânând în relaţia dintre perfecţiunea sferei şi manifestarea ei expansivă de tip concentric dinspre centru spre peri-
ferie, remarcăm etape succesive trecând prin la cea de tip toroidal, ce se asimetrizează ramificându-se şi fracturându-se până
într-acolo încât spre periferia sistemului fragmen-tele neregulate revin la perfecţiunea iniţială, redevenind sfere.
În partea superioară a planşei este redată simplificat trecerea de la sferă, prin haos, din nou la sferă, iar în partea inferioară
a planşei avem de-a face cu o secţiune ilustrativă prin figura centrală, unde sunt surprinse şi notate prin cuvinte şi săgeţi
metamorfozele pornind de la sferă prin deformare-ramificare-fragmentare şi din nou întoarcerea la sferă.
KLM Codex 151
P142 O planşă în care continuăm observaţiile relaţiei dintre sferă şi haos. În banda centrală de la stânga la dreapta, indicate
prin săgeţi negre, observăm periplul transformărilor de la un punct sferic ce se dilată din ce în ce, fiind analizată o dată cu
această expansiune, structura aparent haotică ce, în de-taliu, îşi relevă în subsidiar alcătuirea tot din elemente sferice.
Algoritm conceptual ce parafrazează modelul natural care trece de la formaţiunile globulare stelare, parcurgând întreaga
diversitate morfologică, ca în final la nivel microscopic să se reducă la su-bansambluri de tip sferic (atomi, particule suba-
tomice etc.)

152 KLM Codex

P143 Continuând observaţiile trecerii de la perfecţiunea sferică, se disting 3 ipostaze ale manifestării asimetrizante de tip
expansiv redate de la stânga la dreapta, indicate prin săgeţi.
1. În prima fâşie de sus în jos, sfera se manifestă devenind tor, mai apoi torul se asimetrizează fragmentându-se.
2. În fâşia centrală se trece din nou prin stadiul toroidal, creându-se formaţiuni gros-subţiri ce în final se încâlcesc.
3. În registrul inferior avem de-a face cu o asimetrizare prin expansiune şi ramificare.
Toate acestea sunt stadii non-rotaţionale de manifestare a sferei, privite prin prisma algoritmului morfologic sferă-vortex
comun lumii vii şi nevii la nivel macro şi micro dimensional.

KLM Codex 153

P144 Discul galactic cu cele două găuri negre centrale, aspectul helical al membranei gravitaționale ecua-toriale. În partea
de jos a planșei regăsim în secțiune structura vorticială a celor două corpuri sferice centrale.
154 KLM Codex
 P145 Este ilustrat discul galactic în vedere de sus cât și în perspectivă, fiind redat cu roșu tubul sinusoidal circular
de tip Vortex, pe care îl străbate sistemul nostru solar al cărui plan înclinat, oscilând ritmic, străbate într-un an
galactic discul, sub forma înșurubării helicale cu centrul în Soare. Se remarcă astfel coincidența sinergică indiso-
lubilă a tandemului sferă-vortex, ce conlucră la o scară dimensională gigantică de factură macrocosmică.

P146 Secțiune prin discul galactic, sunt redate structurile helicale ale celor două găuri negre aflate în entangle-
ment sincron de tip vortex sigmoid (spinii sunt în opoziție).
KLM Codex 155
P147 Soarele și discul gravitațional ce emerge din planul ecuatorial solar. De asemenea se remarcă în secțiune, structura
meandrică cu nodurile helicale, iar în partea superioară a planșei nucleul solar rece format din hidrogen suprarăcit pe care
glisează corzile vibrante plasmatice fierbinți notate cu roșu.

156 KLM Codex

P148 Planşă ce ilustrează secţiunea prin ecuatorul stelar, observându-se direcţiile de curgere centrifugă şi
centripetă ale fluidului plasmatic. În partea de sus este redată relaţia tandemului Soare-Pământ-Lună, inter-
conectate gravitaţional, observându-se structura vorticială.
KLM Codex 157
P149 Considerând fiecare formaţiune globulară plasmatică rotativă numită stea ori planetoid, ea se compune, aşa cum
am observat, din două toruri deformate cu aspect de calotă.
Sunt redate cu portocaliu în partea de sus cele două toruri conectate ecuatorial, dezvoltând lentila gravitaţională, având
mişcarea curenţilor plasmatici de la ecuator spre poli. În partea de jos situaţia se inversează: sensul de deplasare a
curenţilor plasmatici în cele două calote (notat cu verde) este dinspre poli spre ecuator, creându-se o gravitaţie inversă
de tip imploziv. Astfel avem: 1. Disc gravitaţional; 2. Axă antigravitaţională.
158 KLM Codex
P150 Vortexul galactic, redat sub forma anvelopelor de câmp ce rezonează ubicuu, sincron.

KLM Codex 159

P151 Sunt redate corzile stelare ecuatoriale și câmpul gravitațional ce emană din soare. Este redat în partea de jos a paginii
discul sistemului solar și dubla membrană de câmp staționar văzută ca și sursă generativă a planetelor.

160 KLM Codex

P152 Discul Sistemul Solar și câmpurile de vortexuri interconectate. Sunt redate: Soarele-Luna-Terra (de la dreapta la stân-
ga). În partea inferioară a planșei, planul dublu membranar al sistemului solar, ca și sursă armonică permisă, a orbitelor
planetare.

KLM Codex 161

P153 Cele 3 ipostaze ale ciclului solar de 11 ani. De sus în jos se ilustrează dinamica brâului ecuatorial, observându-se
dinamica celor două benzi ale vortexurilor plasmatice cât și inversarea polilor. Faza de instabilitate/ambivalență a polilor
este reprezentată prin sfera centrală. Gradul de turbulență este maxim atunci când vortexurile brâurilor nord și sud sunt
asincrone (levo, respectiv dextrogire). În această situație incidența petelor solare este sporită.
162 KLM Codex
P154 Trei ipostaze din ciclul activității solare. Sunt redate variațiile corzilor plasmatice ecuatoriele cât și variația continuă
defalcată (stânga planșei) similară arhetipului coloanei vertebrale din lumea viului. În partea dreaptă, sunt redate două câte
două, corzi vorticiale ecuatoriale, remarcându-se variația pe 22 ani, odată cu inversarea polilor solari.
KLM Codex 163
 P155 Globul plasmatic stelar, corzile ecuatoriale. Este ilustrată analogia arhetipală cu forma embrionară. Concomitent
este redat vortexul convectiv toroidal, caracteristic suprafeței solare, granulația fotosferică coroborată sincron cu dinam-
ica accelerată a fluxului de gradient, din banda ecuatorului solar rezultând astfel dinamica complexă a vortexurilor-con-
vectiv a fluidului plasmatic stelar. Totodată este redată diagrama transformării geometrice a torului în sferă și cilindru ca
și arhetip convectiv.
164 KLM Codex
P156 Secțiune prin transparență a sferei solare arătând corzile vorticiale, ce se bifurcă ecuatorial, urcă înspre cei 2 poli,
pătrund spre interior și glisează pe nucleul rece (sfera albastră stânga sus), ca mai apoi ajunse în planul discului ecuato-
rial al celor două hemisfere, țâșnesc fuzionând prin forțele centrifuge ce le trimit spre suprafața ecuatorului solar, astfel
realizându-se un ciclu helical plasmatic complet, între cele două emisfere toroidale cuplate rotațional ecuatorial.
KLM Codex 165
P157 Celule de convecție termică la suprafața stelară. Diagrama ilustrează trecerea de la regimul convectiv circular la cel
poligonal pe măsura accelerării și sporirii energiei disipate.
166 KLM Codex
P158 Sunt redate celulele de convecție termică de la suprafața soarelui, comparate cu articulațiile corpului uman, remarcân-
du-se planul de separație imaterial în ambele situații.
KLM Codex 167
P159 Tandemul planetar Terra-Lună și diagrama fluxului gravitațional, transferat sistemului.

168 KLM Codex

P160 Planeta Venus în secțiune. Este redată dinamica atmosferică accentuând pe cele două vortexuri polare staționare de
tip sigmoid-lemniscată (simulate prin unde statice în fluide vâscoase).
KLM Codex 169
P161 Sunt redate detaliat vortexurile polare venusiene formate și mărginite constant de inelul tubular gazos ce menține
și susține tandemul sigmoid staționar. Separat este redat, aspectul înfășurării spirale a păturilor atmosferice mai accelerate
ecuatorial.

170 KLM Codex

P162 Imagine a celor trei planete, de sus în jos: Venus-Terra-Marte. În secțiune se remarcă analogii și diferențe între
curenții magmatici interiori și dinamica celulelor convective atmosferice, accentuând asupra particularităților staționare
polare specifice fiecărei planete.
KLM Codex 171
 P163 Diagrama atmosferică desfășurată, caracteristică celor trei planete, Venus-Terra-Marte remarcându-se corzile vor-
ticiale ecuatoriale, similare și coincidente arhetipal cu cele ale plasmei solare. Se distinge fluxul în contrasens al atmosferei
fierbinți venusiene, datorat rotației în sens invers față de rotația celorlalte planete.
172 KLM Codex
P164 Dinamica atmosferică terestră. Sunt redați schematic curenții și forțele Coriolis, alături de jet streamurile polare,
desfășurate pe trei ipostaze: 1. Laminar stabilă (sus); 2. Flux oscilant (mijloc); 3. Meandric turbulent instabil generator de
tornade (jos)
KLM Codex 173
P165 Dinamica atmosferică terestră în trei ipostaze. Pe coloana centrală fluctuațiile dinamicii atmosferice specifice glob-
ului terestru, în stânga planșei desfășurată în plan bidimensional, iar în dreapta jet streamul polar ce se transformă din tor
(sus) și în meandră inelară instabilă periodic, de-a lungul anotimpurilor dintr-un an (jos).
174 KLM Codex
P166 Planeta Terra - caracterul vorticial al sferei planetare ilustrat în secțiune. Este redată atmosfera, centurile de radiații cât
și la nivelul celor doi poli magnetici meandrele aurorelor. În stânga jos atomul de hidrogen ce emite o quantă electromagne-
tică, alăturat celula vie arătând identitatea arhetipală tripartită după cum urmează: 1. Sferă planetară; 2. Celula ou; 3. Atom.
KLM Codex 175
P167 Imagine ce arată ierarhic de la mare la mic unitatea arhetipală coincidentă dintre cele trei sfere: 1. Planetă; 2. Celulă;
3. Atom.

176 KLM Codex

P168 Planeta Terra, analizată prin prisma relației indisolubile dintre principiul sferă-vortex și geometria undelor staționare
ce străbat, influențează și structurează modulat, atmosfera și implicit biosfera terestră ca și leagăn al geometriei viului văzută
ca și o consecință a undelor staționare naturale ce străbat sistemul concentric și elastic, planetar.

KLM Codex 177

P169 Diagramă cu dispunere ierarhică. Sunt redate coincident de la mare la mic cele trei arhetipuri sferice în tandem cu
vortexurile ciclice, după cum urmează: 1. Soarele; 2. Terra; 3. Sfera celulei (fusul de diviziune).
178 KLM Codex
 P170 Planşă ce descrie, pornind de sus în jos, unitatea indisolubilă a principiului sferă-spirală, ilustrată de la nivel macro-
cosmic, trecând prin cel mezocosmic (nivelul de percepţie vizual uman) şi ajungând la nivel microcosmic. Este o planşă de
sinteză ce prefigurează întreaga structură conceptuală ce va fi detaliată în continuare.
Pornind de sus în jos, observăm discul galactic dublu spiral, alcătuit din formaţiuni globulare - stelele, în mişcare rotativă,
evidenţiindu-se nucleul galaxiei. În continuare, pe axa centrală a imaginii, urmărind sfera solară, observăm acelaşi principiu
rotativ al deplasării maselor de plasmă stelară, accelerate ecuatorial.
Coborând la nivel planetar pe octava formei, principiul este ilustrat la nivelul secţiunii prin globul terestru. Se conservă
principiul concentricităţii atmosferă-hidrosferă-litosferă, observându-se curenţii Coriolis şi curenţii de convecţie a magmei.
În stânga şi dreapta globului terestru avem pre-figurarea principiului vortexului convectiv în cazul unui copac (stânga) şi în
cazul unui nor (dreapta).
La nivelul biosferei, în cazul morfogenezei embrionare, remarcăm schematizat acelaşi principiu al curenţilor de creştere
biologici de tip vortex, pornind de la ovulul sferoidal concentric.
La nivelul celulelor, care au o structură alcătuită din formaţiuni concentrice, se urmăresc foarte succint etapele diviziunii
celulare de la o celulă-ou sferică la morulă, după care apare lanţul ADN, iar apoi se ajunge la structurile cristaline ale materiei
minerale, alcătuite din pleiada speciilor de atomi sferici din tabelul lui Mendeleev. Orice structură cristalină are la bază sfere
atomice.
Se ajunge până la limita impalpabilă a particulelor subatomice de tip quarc.
În partea din dreapta jos a planşei este ilustrată, de asemenea schematic, relaţia de tip vortex convectiv, bazată pe ciclul apei
în natură: evaporare (aer-apă), erupţie vulcanică (aer-pământ) şi formarea stalactitelor şi stalagmitelor (apă-pământ).
KLM Codex 179
 P171 În partea centrală avem heliosfera, ce conţine în mod concentric sferele corespunzătoare fiecărei orbite planetare
aparţinând sistemului solar. Diagrama sferelor concentrice planetare este similară cu presupusul nor Oort. De asemenea,
este reluată similitudinea principiului vortex-sferă observat de la mare la mic.
În stânga jos este ilustrat sferoidul plasmatic stelar în plină rotaţie, observând dinamica curenţilor plasmatici ecuatoriali de
tip vortex care formează două brâuri de vârtejuri staţionare specifice fiecărui corp plasmatic în rotaţie. În detaliu apare o
încercare de cuantificare a acestui tip de manifestare convectivă sub forma unei corzi cu două bucle spiraloide.
În stânga sus este reluată secţiunea prin globul pământesc, observând prin analogie asemănările/diferenţele dintre sfera
sistemului solar, sfera solară şi cea planetară.
În continuare, la nivelul biosferei, în partea din dreapta sus, avem sacul vitelin şi dezvoltarea embrionului uman, urmărind
dinamica curenţilor de creştere celulari ce urmăresc principiul vortexului convectiv.
În fine, în partea dreaptă jos avem secţiunea prin sfera bobului de strugure, unde de asemenea se observă curenţii vortexului
sferic, având în zona centrală seminţele de strugure situate oarecum similar cu planetele în raport cu norul Oort. Ca detaliu
regăsim principiul sferă-vortex ilustrat la nivelul morfologiei seminţei de strugure.

180 KLM Codex

P172 Planşă ce ilustrează în continuare unitatea şi continuitatea principiului mai sus menţionat, dezvoltând observaţiile la
nivelul globului terestru, evidenţiindu-se nucleul şi circulaţia curenţilor magmatici. Se observă similitudinea dintre aceştia
şi curenţii atmosferici. De asemenea, întreg edi-ficiul este conţinut în anvelopele concentrice ale scutului magnetic terestru
format din centurile Van Allen. Sunt reluate la o scară mai mică vortexul convectiv al norului de tip cumulo-nimbus, al
creşterilor arborescente ale copacilor, fructului de strugure, meduzei şi în final al embrionului mamiferelor.

KLM Codex 181

P173 Erupția vulcanică văzută ca și proces disipativ, arhetipal.

182 KLM Codex

P174 Erupția vulcanică marină generatoare de insule, leagăn ancestral la scară planetară al vibrației staționare circulare de
tip atol, germinând astfel arhetipurile viului terestru, la nivelul facinant al recifului de corali.
KLM Codex 183
P175 Dublă celulă de convecție de tip sferic-toroidal, specifică atmosferei terestre, în al cărei cicloid morfo-dinamic se
regăsește convecția arhetipului vegetal de tip arbore, notată cu roșu. Cu negru este reprezentat ciclul apei, iar cu roșu creșterea
arborescentă convectivă a plantei.

184 KLM Codex

 P176 Punerea acestui algoritm în relaţie cu elementele naturale vii şi nevii, simetrice şi asimetrice este ilustrată pe coloana
centrală a acestei planşe de jos în sus.
Este reluată situaţia manifestării sferei şi revenirii la sferă, apoi secţiunea printr-un vortex sferoidal, apoi, rămânând la nive-
lul lumii nevii, o undă staţionară de tip pentagonal, apoi curenţii de convecţie printr-un nor Cumulus. Trecând în registrul
lumii vii, sunt redate în partea superioară a coloanei un copac şi dinamica formării embrionului uman. Toate ilustrează
succesiv de la viu la neviu coerenţa principiului mai sus enunţat.
Pe coloanele laterale este redată relaţia dintre mişcarea neregulată de tip neperiodic (stânga), terminându-se cu ilustrarea
unui cristal de cuarţ (referire la asimetria antipozilor optici levo/dextrogiri), distingându-se relaţia dintre neregularitatea
statică şi cea dinamică.
În opoziţie, pe coloana din dreapta avem de-a face cu dinamica periodică de tip ritm, făcând aluzie la ciclul repetitiv al undei
staţionare cât şi la simetria statică de tip cristalin, ilustrată printr-un fulg de zăpadă.
Cele două diagrame circulare din partea inferioară a imaginii reprezintă două tipuri de trasee haotice, cel din stânga haos
dizarmonic (malefic) şi cel din dreapta haos armonic (benefic).
KLM Codex 185
P177 Arhetipul concentric, de la sfere concentrice la triunghi, pătrat, pentagon, iar în final din nou la cerc, dispuse hieratic
de la simplu la complex, comparate cu morfologia viului.

186 KLM Codex

P178 Arhetipul concentric în relație cu undele staționare în stânga, iar concomitent, în dreapta, analogiile din natură: celula
ou, inele anuale (regnul vegetal), peștele, scoica, perla.

KLM Codex 187

P179 Planșă ce ilustrează modulația cuantificată la nivelul creșterilor segmentelor vegetale, indusă de undele staționare
stabilite între sfera planetară terestră și Soare. Este reprezentat izolat în partea dreaptă sus (frunză/pește) modulul comun
regnului vegetal și animal având alura geometrică tetraedrală ce oscilează similar undelor gravitaționale.
188 KLM Codex
 P180 Planşă ce ilustrează ciclul apei în natură de la ipostaza invizibilă a vaporilor, condensarea lor sub formă de
granule sferice, transformarea lor în structuri cristaline, contopirea în şuvoaie de apă din care în fine, în pântecul
litosferei renasc cristalele.
Din mare se evaporă apa, apare norul, în partea de sus a norului apa se condensează, observându-se simetria fulgu-
lui de zăpadă, apoi componenta sferică a draperiilor de ploaie ce se reîntorc în pământ. Se observă în secţiune apa
pluvială la nivelul pânzelor freatice, având în zona centrală cristalul de cuarţ.
Pe coloana din dreapta se observă diagrama schematizată a vortexului de evaporare, cu condensarea apei sub formă
de nor şi cristalizarea în partea de sus a norului.
Pe coloana din stânga se observă similitudinea dintre evaporare şi cristalizare la nivelul bulbului şi al florii.
KLM Codex 189
 P181 Continuând periplul de la mare la mic de-a lungul octavei formei, la nivelul biosferei terestre avem principiul dez-
voltărilor plantei ilustrat pornind de la sămânţă, situată în zona centrală, la confluenţa dintre pământ şi atmosferă şi care se
dezvoltă dublu spiralat prin meandrele rădăcinii şi prin arborescenţa tulpinii şi care urmăresc principiul expansiv spiral. Pe
orizontală este ilustrată descompunerea principiului de creştere spiral levo şi dextrogir.
Pe axa centrală în partea de sus se află cupa florală ce prefigurează oprirea expansiunii, creşterea gradului de simetrie,
policromie şi parfum, pregătind momentul fecundaţiei implozive ce se opune creşterii de tip exploziv de până atunci, con-
firmând ritmica principiului explozie (creştere) - implozie (fecundare) şi în fine revenindu-se la sămânţă.
Deasupra, în partea centrală avem discul solar, sursă dinamică ce animă ciclul apei în natură, ilustrat prin cei doi nori (stân-
ga - dreapta) din care pică stropi ce intră în pământ şi alimentează planta, punându-l astfel în comun cu ciclul de creştere a
plantei.
In partea de jos, central, foarte schematic, apare ciclul dezvoltării plantei de la sămânţă, mugur, lujer, floare, fruct şi din nou
sămânţă (diagramă circulară).
190 KLM Codex
 P182 Imagine ce arată arhetipul vegetal observându-se similitudinea vorticială dintre partea aeriană-subterană având ca
liant comun vortexul spiraloid al seminței situat central, ca epicentru generativ bidirecțional.

KLM Codex 191

 P183 Este ilustrată celula convectivă arhetipală de tip vegetal, sub forma unui arbore înflorit arătat în context biosferic și
interconectat ciclului apei din natură. Arhetip convectiv comun regăsindu-se la scară mare, așa cum am s-a arătat anterior,
pe suprafața fotosferei solare sub forma granulară a mozaicului de celule convective, similare structural, ca dispunere, în
planul biosferei terestre, cu arborii ce alcătuiesc pădurile.
192 KLM Codex
P184 Geometria liniei imateriale tratată pe larg în prima parte a lucrării, geometria simplificată a plantei văzută ca și celulă
convectivă în buclă deschisă dublă. De la stânga la dreapta sunt redate progresiv etapele creșterii și metamorfozele plantei
văzută ca și arhetip coincident convectiv.
KLM Codex 193
 P185 Ziua. Etapele metamorfozei vegetale și implozia prin fecundare. Este redat vehiculul albină ca și vector biologic cu rol
imploziv.
194 KLM Codex
P186 Noaptea. Planta în contextul ciclului hidrologic. Sunt ilustrate în registru nocturn, lumina lunii, norii, ploaia, marea,
și în final bulbul subteran al plantei ce absoarbe apa.
KLM Codex 195
P187 Planta și etapele morfologice ale creșterii vegetale.
196 KLM Codex
 P188 Imagine cu caracter naturalist, de analiză, observație și studiu după natură, a florilor de gutui japonez (Chaenomeles
japonica) și cireș (Forsythia suspensa).

KLM Codex 197

P189 Studiu după natură - Chaenomeles japonica.
198 KLM Codex
P190 Studiu - geometria mugure-caliciu floral.
KLM Codex 199
P191 Analiză cu preincipiențe computaționale asupra fecundării (implozie) având ca subiect Chaenomeles japonica.

200 KLM Codex

P192 Studiu de observaţie cu iz naturalist având ca protagonişti floarea şi fructul plantei Datura Inoxia. Coexistă reprezen-
tarea naturalistă a pâlniei florale cu geometrizarea ei, cât şi secţiunea prin capsula fructului. Nu sunt accentuate elementele
de creştere ale principiului sferă-spirală, fiind prima planşă din expunerea gradată a acestuia.

P193 Continuare a planşei anterioare prin sinteză de tip computaţional, ce analizează etapele deschiderii florii de la stadiul
incipient la cel final (1-6) şi urmăreşte structura geometrică a capsulei septifrage a fructului. Se distinge situarea seminţelor
în straturi orizontale succesive dispuse în partea terminală a unor spirale duble cu aspect cruciform. Aceste spirale duble
amintesc şi prefigurează similitudinile ce se iscă între diagramele structurilor vegetale si undele staţionare din lichide.
KLM Codex 201
P194 Analiză computațională asupra geometriei vegetale: Cynoglossum vulgare și Caltha palustris
202 KLM Codex
P195 Analiză asupra geometriei vegetale Viola tricolor, observând analogii morfologice comune cu regnul animal.
KLM Codex 203
P196 Planşă de observaţie, studiu naturalist, imagine ce surprinde din mai multe unghiuri caliciul floral al Bignoniei Catal-
pa ilustrând simetria bilaterală de ordin 5, cât şi geometria staminei şi a pistilului în relaţie cu simetria inserării frunzelor pe
tulpină (de ordinul 3). Se încearcă descoperirea unui algoritm comun în creşterile similare din lumea vegetală.

204 KLM Codex

P197 Imagine ce continuă ilustrarea principiului sferă-vortex în cazul plantei de mac. Sunt sugerate prin săgeți similitudi-
nile dintre undele staționare și morfodinamica plantei.
KLM Codex 205
 P198 Planşă ce ilustrează în continuare surprinderea numitorului comun, pornind de la observaţiile de tip botanic, glisând
spre structuri şi modele conceptuale. Este analizată minunata floare Passiflora Caerulea (Floarea Patimilor), extrăgându-se
elementele anatomice ce subscriu principiului sferă-spirală: secţiunea prin floare (stânga sus), prin stamină (dreapta), sime-
tria de ordin 3 a granulelor de polen (dreapta jos). Pe axa centrală jos avem diagrama principiului de creştere a mugurului
floral de tip expansiv cât şi momentele fecundării implozive o dată cu oprirea creşterii florii.

206 KLM Codex

P199 Analiză computațională și studiu ilustrativ, asupra geometriei vegetale: Nelumbo nucifera, urmărin-du-se de-a lungul
a 16 imagini relația dintre elementele anatomice specifice lotusului și morfologia undelor staționare ca și liant arhetipal cu
principiul sferă-vortex dezvoltat pe întreg cuprinsul lu-crării.
KLM Codex 207
P200 Nelumbo nucifera. Este analizat caliciul floral ca și morfologie, frunza ca aspect dublu spiral, cât și morfologia fructului.

208 KLM Codex

P201 Nelumbo nucifera, caliciul floral ca și morfologie, interiorul seminței remarcându-se dispunerea spiraloidă a
embrionului.

P202 Analiză estetică asupra Lotusului Sacru, Nelumbo nucifera.

KLM Codex 209
 P203 Analiza anatomiei fructului-semințelor de Nelumbo nucifera, cât și aspectul geometric al frunzei, mugurelui floral și în
fine al seminței.
210 KLM Codex
P204 Studiu cu caracter mimetic urmărind eleganța irezistibilă a florii de lotus.

KLM Codex 211

P205 Etapele succesive ce redau și surprind în trei ipostaze diferite, metamorfozele florii de lo-tus de la mugure la floare cu
fruct.
212 KLM Codex
P206 Diagrama computațională ce compară sub forma a trei coloane, evoluția comparată a morfologiei petalei-florii-fructului
de Nelumbo nucifera.
KLM Codex 213
P207 Nelumbo nucifera. Imagine cu caracter naturalist, studiu mimetic de observație.

214 KLM Codex

P208 Etapele spargerii mugurelui floral, observându-se succesiv dinamica transformărilor geometrice în trei dintre ipostazele
devenirii florii de lotus.
KLM Codex 215
P209 Imagine sincretică ce arată diagrama geometrică prin transparență, observându-se vectorii morfodinamici de expansi-
une și compresie, de tip vorticial, ce modelează în chip nevăzut, subansamblul morfologic al lotusului.

216 KLM Codex

P210 Imagine de sinteză, cu caracter reducționist, ce redă simplificat geometria computațională a plantei de Nelumbo nucifera.

KLM Codex 217

P211 Imagine cu caracter estetic naturalist.
218 KLM Codex
P212 Imagine cu caracter naturalist.
KLM Codex 219
P213 Imagine cu caracter naturalist, ce surprinde frumusețea nonșalantă a misticului lotus.

220 KLM Codex

P214 Imagine cu caracter naturalist. Este analizată componenta estetică și anatomică a florii de Canna Indica.

KLM Codex 221

P215 Imagine cu caracter naturalist asupra florii de Canna Indica, în relație cu filotaxia ternară a lujerului.

222 KLM Codex

P216 Alnus glutinosa, de la natură la computație.

KLM Codex 223

P217 Caracterul exploziv și imploziv în cazul caliciului floral, Narcisus Pseudonarcisus, redat pe de o
parte naturalist cât și pe da alta de o manieră sincretic reducționistă.

P218 Planşă ce analizează în detaliu anatomia vorticială a frunzei în general - pe de o parte principiul sferă şi pe de cealaltă
parte principiul spirală, ele în mod natural coexistând la nivelul frunzei.
În stânga, frunza ilustrează celulele cu aspect sferic, care, alipite într-un conglomerat structurii foliare, devin poliedrale (1).
În continuare spre dreapta, printr-o altă ipostază a aceleiaşi frunze, se ilustrează dinamica vortexurilor de creştere spiraloide
(2).
Continuând de la stânga la dreapta se observă curenţii de creştere expansivă a frunzei, fiind redată prin săgeţi care se depla-
sează spre exterior. Se remarcă în cazul peţiolului vortexurile de inserţie pe tulpină, specifice fiecărui tip de peţiol. În continu-
are, în momentul uscării, urmează o etapă de tip contrar expansiunii, suferind o mişcare inversă.
În partea de jos stânga este ilustrată în avans, pentru exemplificarea similitudinii, o undă staţionară în lichide vâscoase ce pre-
zintă curenţi fluidici cu o structură de tip ramificat foliar.
224 KLM Codex
P219 Planșă ce ilustrează coincidența geometrică dintre undele staționare obținute în lichide și modulele de creștere a unității
vegetale, respectiv tulpina, fiind analizate defalcat, de-o manieră computațională modulele elementare cu simetrie de ordinul 3
și 4 ce oscilează ritmic.

KLM Codex 225

P220 Analizarea modulului vegetal cu simetrie de ordinul 4 ce ilustrează oscilația alternativă de-a lungul tulpinii vegetale,
observându-se frunzele dispuse opus. Acest modul este redat esențializat în partea stângă, observându-se alternanța de factură
oscilantă a filotaxiei.

226 KLM Codex

P221 Este redat modulul vegetal cu simetrie de ordinul 4, similar undelor staționare, precum și compo-nenta generativă dublu
spirală ce modelează forma frunzei.

KLM Codex 227

P222 Frunza, tulpina, ca și segment vorticial cu simetrie de ordinul 4, corola florală cu expansiunea și concomitent implozia
(odată cu fecundarea) ca și contracurent, notată cu roșu.

228 KLM Codex

P223 Reprezentare generală computațională a cuantificării de tip undă staționară a edificiului vegetal axial, observându-se
modulul vegetal cu simetrie de ordinul 4.

KLM Codex 229

P224 Diagrama simplificată a plantei în contextul biosferei terestre.

230 KLM Codex

 P225 Planşă ce continuă geometria inserării pe tulpină a frunzelor diferitelor plante. Foliaţia devine astfel similară în plan un-
delor staţionare, fiind ilustrată simetria de ordinul 2, 3, 4 şi 5. Într-un mod schematic, ţinând cont de sensul creşterii înşurubate
în jurul axei tulpinii, se disting diagramele foliaţiei cu rotire levo şi dextrogiră (creşteri spirale spre stânga, respectiv spre dreap-
ta). Fiecare buclă reprezintă o frunză.
Pentru fiecare tip de simetrie epitaxială sunt reprezentate 4 diagrame - două de tip circular închise având o buclă spre interior
(de tip feminin, culoare verde) sau spre exterior (de tip masculin, culoare portocalie) şi alte două, corespunzând primelor, dar
fiind sisteme deschise cu creştere spirală (înşurubări în jurul axei de creştere).
În dreapta sus, în mod teoretic este inserat şi modul monofoliar de creştere, ce nu se întâlneşte în realitate în natură şi care ar
însemna un şir unic de frunze pe o singură parte a axei de creştere, ilustrând creşterea spirală de la stânga la dreapta cu bucla
(frunza) spre interior sau spre exterior (1).
În partea centrală şi stânga sus avem creşterea în jurul tulpinii spre interior/exterior (2) a foliaţiei cu simetrie de ordinul 2, con-
tinuându-se în aceeaşi manieră cu cea de ordin 3 în registrul central al planşei. Simetriile de ordinul 4 şi 5 apar în partea de jos
doar cu reprezentările de tip feminin.
Planşa mai conţine detalii de sinteză, situate în partea centrală, ilustrând simplificat geometric trecerea de la elementele simple
triunghiulare la pătrat, pentagon, hexagon, octogon etc. ajungând în final la cerc.
În colţul din dreapta jos avem reprezentarea în spaţiu a foliaţiei elicoidale de ordinul 5 de la mare la mic.
KLM Codex 231
P226 Vitis vinifera - analiza geometrică a relației dintre sferă-vortex, desprinsă și dedusă prin observație, urmărind anatomia
plantei.
232 KLM Codex
P227 Vitis vinifera, geometria sferă-spirală în relație cu anatomia viței de vie.

KLM Codex 233

P228 Vitis vinifera, geometria sferă-spirală în relație cu anatomia viței de vie.

234 KLM Codex

 P229 Vitis vinifera, geometria sferă-spirală în relație cu anatomia viței de vie. Alături piramida luminii, cu sfere dispuse tangent
ierarhic dimensional, de la mic la mare (similare boabelor).
KLM Codex 235
P230 Vitis vinifera, geometria sferă-spirală în relație cu anatomia viței de vie. Se disting astfel, lujerul, ciorchinul de formă
piramidală constituit din sfere-vortex (boabele de strugure) cât și forma dublu spirală a cârceilor de prindere specifici plantelor
agățătoare.
236 KLM Codex
P231 Lumina spectrală alături de Iris persica. În partea de jos a planșei este redat scheletul geometric de tip inel meandric cu
simetrie de ordinul 3 similar modelului geometric dedus din configurația poliedrală a cuboctaedrului (deasupra). În partea
stângă avem reprezentarea în secțiune a mugurelui floral, observându-se lesne analogiile arhetipale.
KLM Codex 237
P232 Este analizată anatomia plantei de Iris persica. Secțiune prin mugurele floral (stânga). Se observă simetria de ordinul 3 și
concomitent meandrele pliate ale vortexului viitoarei flori la nivelul petalelor.
238 KLM Codex
P233 Se continuă observarea aspectului vorticial-undă staționară, sub auspiciile geometriei arhetipale sferă-vortex, în cazul
anatomiei defalcate a plantei de Iris persica.
KLM Codex 239
 P234 Analiza geometrică schematizată, desprinsă prin observație directă, având ca protagonistă floarea de Iris persica aflată
în registru nocturn. Este redat traseul imploziv al fecundației mediat de insecta meliferă Apis mellifera redată schematic și care
astfel închide bucla vorticială.
240 KLM Codex
P235 Imagine anatomică și alegorică a mugurelui floral de Iris persica. Se remarcă fototropismul inerent, cu trimiteri simbolice
spre lumina spectrală, specifică policromiei curcubeului. În partea inferioară a planșei este arătat vortexul fructului, comparat
cu secțiunea prin mugurele floral, ce au în comun evident, simetria de ordin 3.
KLM Codex 241
P236 Tulipa Gesneriana în contextul interacțiunilor cu fenotipul biosferei.

242 KLM Codex

P237 Tulipa Gesneriana, planșă în care diferite elemente de anatomie vegetală sunt supuse analizei morfologice, urmărindu-se
relația cu principul sferă-spirală.
KLM Codex 243
P238 Geometrie de ordinul 6 ce ilustrează principiul sferă-vortex la nivelul cupei florale (Tulipa Gesneriana).

244 KLM Codex

P239 Analiza detaliată a morfodinamicii caliciului floral în secțiune, a lalelei, observându-se caracterul vorticial al staminei/
pistilului cât și pe de altă parte, caracterul granular, sferoidal deci, al polenului, ilustrând astfel concordanța dintre principiul
sferă-spirală și lumea vegetală.
KLM Codex 245
P240 Tulipa Gesneriana. Sunt urmărite conexiunile de la natură prin computație la arhetip.

P241 Tulipa Gesneriana. Sunt urmărite conexiunile de la natură prin computație la arhetip. Sunt comparate două
simetrii ale caliciului floral (cupa), simetria de ordinul 6, cu cea de ordinul 8.
246 KLM Codex
P242 Tulipa Gesneriana. Sunt urmărite conexiunile de la natură prin computație la arhetip, cu accentul pe componenta mo-
dulară de tip sfere succesive.

KLM Codex 247

P243 Tulipa Gesneriana. Sunt urmărite conexiunile de la natură prin computație la arhetip, cu precădere componenta geome-
trică cu similitudini regăsite în morfologia undelor staționare.

248 KLM Codex

P244 Ilustrarea per ansamblu a anatomiei vorticiale a plantei de lalea, observând pe lângă simetria de ordinul 6 a cupei florale,
caracterul ondulator al întregii plante, având doi poli majori - bulbul și cupa - între care se stabilizează o reverberație sincronă.

KLM Codex 249

P245 Analiza comparativă bazată pe observație ce ilustrează 3 tipuri de unde staționare biologice care se manifestă la
nivelul simetriei cupei de lalea, observându-se (de sus în jos) simetria de ordin 2, 3 și 4, corelate cu arhetipul sferic redat în
coloana din stânga.
250 KLM Codex
P246 Imagine de tip sincretic ce surprinde relația binară paradoxală dintre implozie și explozie
ca principiu morfodinamic specific fecundării florii, redate prin două cupe opuse, sugerând an-
tagonismul dintre fuziune și fisiune. Elementele de fisiune sunt ilustrate cu negru (petele, stamine,
polen) iar cele de fuziune (semințe) cu roșu.

P247 Planşa ilustrează principiul explozie-implozie în cazul corolei florale de nalbă, indicân-
du-se curenţii de creştere şi deschidere, de tip exploziv a bobocului floral (cu săgeată neagră) şi
traseele polenului ce porneşte din şi coboară prin pistil fecundând ovulul viitoarei seminţe (cu
roşu), creând un contra curent de tip imploziv.
În dreapta sus şi jos se observă secţiunea prin sămânţa de nalbă care conţine atât traseul de creştere
(cu săgeată neagră) cât şi cel de fecundare (cu săgeată roşie) ce rămân inerte până la posibila ger-
minare şi reluarea ciclului sub forma unei noi plante.
În partea stângă jos se observă în secţiune dezvoltarea fructului şi a seminţei de măr în 3 etape care
respectă acelaşi principii.
Este de remarcat că la nivelul seminţei cele două procese se află în echilibru static aşteptând din
nou întâlnirea, prin condiţii favorabile, cu ciclul apei.
KLM Codex 251
P248 Magnolia denudata. Planșă în care sunt studiate și comparate fructul, sămânța și floarea, urmărindu-se confor-
mația anatomică a plantei, caracteristică speciilor de magnolii.

P249 Flori de gutui japonez.

252 KLM Codex
P250 Reprezentare naturalistă a magnoliei înflorite, mugur, floare.

KLM Codex 253

P251 Reprezentare naturalistă a magnoliei înflorite.

254 KLM Codex

P252 Analiza anatomică a inflorescenței de magnolie, Magnolia grandiflora. Se observă geometria apa-ratului reproductiv,
stamine-pistil.

KLM Codex 255

P253 Imagine ce continuă analiza pistilului, comparată cu forma fructului (dreapta jos).
256 KLM Codex
P254 Trei etape succesive în morfologia florii de magnolie. Se observă devenirea geometrică odată cu creșterea.
KLM Codex 257
P255 Magnolia altisima, gineceul și vectorul imploziv mediat de insecte, fiind notat sensul de la stamine la pistil.
258 KLM Codex
P256 Imagine ce analizează simplificat sensul centripet imploziv al fecundării.

KLM Codex 259

P257 Diagrama în plan bidimensional a dansului albinei lucrătoare, se remarcă aspectul vorticial bilateral generat de alter-
nanța mișcării ciclice în raport cu unghiul alfa, având ca reper poziția soarelui.

260 KLM Codex

 P258 Este ilustrat principiul explozie/implozie la plante prin punerea în evidenţă a vortexurilor de creştere comune seminţei,
fructului şi florii. Se trece de la o reprezentare naturalistă la elementele computaţionale de tip sincretic ilustrate în diagrama
circulară din stânga şi cea liniară din partea de jos.
În partea centrală avem diagrama simbolică a curenţilor de creştere din sămânţă. În stânga avem tulpina, principiul spiral al
lujerilor vegetali, în dreapta sus floarea cu staminele şi peţiolul, sub aceasta o vedere de sus a florii, cu principiul centrifug de
creştere a petalelor cât şi contracurentul de tip centripet care porneşte dinspre stamine spre centru.
În colţul din dreapta jos avem principiul vortexului spre exterior/interior indicat prin săgeţi, ilustrat pe sferă prin transparenţă,
şi care va fi urmărit în continuare la nivelul biosferei.

KLM Codex 261

P259 Analiza anatomiei inflorescenței arborelui lalea, Liriodendron Tulipifera.

262 KLM Codex

P260 Imagine de sinteză în care sunt ilustrate două aspecte, unul de natură circulară și unul de natură radială, care se întretaie.
Cel circular (stânga planșei) redat printr-un sistem deschis (spirala timpului) ce se repetă anual, este suprapus celui radial, bazat
pe identitatea morfologică anuală (izomorfism), prin axe radiale pe al căror traiect se regăsesc în mod coincident elementele de
bază ale morfologiei vegetale, respectiv, în ordinea apariției: sămânță-plantă-mugur-floare-fruct.

KLM Codex 263

 P261 O planşă ce grupează sincretic ilustrarea principiului vortexului în cazul câtorva subansamble aparţinând biosferei.
În dreapta sus avem secţiune prin cord, unde este ilustrat traseul fluxului sanguin ce străbate inima şi unde valvele tricuspide
se deschid spre interior şi se închid o dată ce fluxul părăseşte cavităţile pompei cardiace. Este reprezentat simplificat principiul
vortexului ce acţionează la nivel anatomic.
În dreapta centru avem o secţiune prin craniul uman unde prin coloana vertebrală se observă curenţii care dezvoltă protuber-
anţa encefalului cât şi curenţii cicloizi de creştere celulară care dezvoltă globii oculari, buzele şi comisurile bucale etc. într-o
reprezentare foarte simplificată ce va fi reluată ulterior.
Tot în registrul din dreapta sus se continuă cu secţiune prin sămânţă, unde este ilustrat în cazul seminţei dicotiledonate acelaşi
principiu al dublei spirale embrionare.
Formaţiunea sferică ilustrează în vedere spaţială, prin transparenţă, diagrama curenţilor vegetali de creştere situaţi pe fluxul
vaselor liberiene la fructele cucurbitaceelor de tip baciform (melonida, Citrullus lanatus, etc.).
În stânga jos avem o secţiune prin acelaşi tip de fruct care ilustrează simetria de ordinul 3 pe care se grefează curenţii cicloizi
cuplaţi doi câte doi (în total 6) la capătul cărora se regăsesc dispuse spiral viitoarele seminţe, reprezentate mărit alăturat.
În continuare, spre dreapta, acelaşi demers ilustrativ al vortexurilor de creştere aste reluat în cazul secţiunii prin Cucumis
sativus, cu simetrie tot de ordinul 3. Aceşti curenţi vor fi urmăriţi în continuare şi sunt asemănători curenţilor ce apar în cazul
undelor staţionare lichide.
În diagrame geometrice simplificate este reluat principiul sferă-vortex de împachetare recurentă a sferei spre interior, de la mare
la mic (stânga sus).

264 KLM Codex

P262 Vortexul toroidal-sferic al fructului de roșie, Solanum licopersicon, figurat prin transparență, alături frunză ca
și sistem disipativ străbătut de fluxul continuu hidric ce pătrunde și părăsește planta prin evaporare.

P263 Imagine ce redă, pe trei registre orizontale, similitudinea dintre transformarea geometrică a sferei în tor, şi
cea biologică a fructului de roşie. Pornind de la sferă (pasul 1), curenţii de creştere celulari amplifică aplatizarea pe
măsura coacerii, ilustrată în partea de jos a imaginii prin structura scheletu-lui vaselor liberiene.
KLM Codex 265
P264 Vortexuri dublu toroidale, unde staționare comparate cu frunza-petala-floarea, explicate arhetipal prin
prisma teoriei sferă-vortex.

P265 O planşă ce continuă analiza principiului sferă-vortex, pornind de la observaţiile naturaliste pe floarea de
măr şi secţiunea prin fructul de măr, urmărind analogia dintre mugure floral/pupa fluture-lui şi floare/fluture.
Prin observaţia curenţilor de dezvoltare din interiorul fructului de măr este ilustrată relaţia dintre vortex, sferă şi
tor, precum şi extragerea modelului geometric aflat la bază, prefigurând arhetipul sferă-vortex.
Modelul geometric situat în partea stângă a planşei analizează relaţia dintre sfere concentrice (jos), spirala care
leagă aceste sfere (centru) şi torul concentric/spiral (sus).
266 KLM Codex
P266 Planşă de sinteză ce ilustrează principiul comun al vortexului reportat lumii vegetale şi animale, urmărind relaţia dintre
cavitatea sferică deschisă spre exterior (masculină) şi cea deschisă spre inte-rior (feminină).
Aste analizată plierea sferei spre interior pornind de la ovul, trecând prin etapele morulă - blastulă - gastrulă (proces de tip
feminin). Apoi este reluată eruperea mugurului floral (proces de tip mascu-lin) corelat cu procesul de fecundare deja discutat
anterior (de tip feminin).
Este analizat un caz simplu din lumea animală - tipologia viermilor inelaţi, unde se remarcă detaşat aparatul bucal de tip in-
vaginat spre interior, sugerând curenţii de intrare alimentari, cât şi în partea caudală vortexul cu deschidere spre exterior, de tip
masculin.
Sunt ilustrate de asemenea o cavitate sferică neutră, fără deschideri, cât şi un tor neutru, tubular, precursori al modelului de tip
masculin/feminin deja descrişi. În partea cea mai de jos este ilustrată prin secţiune manifestarea spre interior/exterior a cavităţii
toroidale.
În dreapta jos este aplicat acest model al torului, respectiv sferei deschise, în cazul secţiunii prin sacul vitelin, amnios, la conflu-
enţa cărora se dezvoltă embrionul animal.

KLM Codex 267

P267 Planșă ce ilustrează relația de tip comun dintre morfologia ritmică a plantelor, cât și similitudinea cu mor-
fologia animală, având ca numitor comun unitatea de tip vortex toroidal ilustrată în partea de sus sub forma unui
modul unic.

P268 Ilustrarea de manieră sincretică a principiului sferă-vortex arătând șiruri crescătoare și descrecătoare pe de
o parte (sus), iar în partea de jos termenii levo-dextrogiri. În partea centrală este redată coincidența acestor modele
geometrice ilustrată prin anatomia în secțiune a viermelui inelar ce întrunește pe de-o parte relația de la mic la
mare, pe de altă parte cuantificarea ritmică a unui modul repetitiv de tipologie vorticială.
268 KLM Codex
P269 Componenta simbolică și cea biologică a florii de trandafir, analizate morfodinamic. Sunt analizate asimetrizarea frunzei,
spinului, fructului, trecând de la cerc la elipsă, cât și simetria pentagonală a trandafirului sălbatic (Rosa Canina), în stânga sus.

KLM Codex 269

P270 Morfogeneza fluturelui Inachis Io (Ochi de păun) având pe coloana din dreapta extragerea elemen-telor geometrice sim-
plificate puse în relaţie de tip computaţional.
De sus în jos observăm pe rând diagramele texturii suprafeţei oului, pattern-ul epidermei omizii, suprafaţa crisalidei şi în final
modelele aripii de fluture. În colţul din dreapta jos se ilustrează schematic transformările geometrice inerente ciclului de viaţă
al fluturelui.
270 KLM Codex
 P271 Continuând observaţiile de până acum privind relaţia dintre principiul sferă-spirală, ciclul apei şi biosferă, redăm legătu-
ra tripartită dintre ciclul apei, circulaţia apei în plantă şi circuitul alimentar în sistemul digestiv.
Pe coloana centrală este reprezentată secţiunea prin corpul uman într-o manieră schematizată, sur-prinzând de sus în jos
traseul bolului alimentar şi joncţiunea lui cu sistemul circulator. Se observă dinamica fluxului digestiv interconectat biosferei
prin intermediul fructului care este îngurgitat.
Este un ciclu de asimilare - dezasimilare strâns legat de relaţia trofică cu imperiul vegetal ca sursă de hrană, ambele grefate în
ordine cronologică dinamicii apei în natură. În concluzie avem de-a face cu reprezentarea a 3 structuri dinamice interconec-
tate în buclă deschisă de la mare la mic: ciclul apei în natură, circulaţia apei prin plante şi circulaţia substanţelor nutritive prin
organismul uman.
Deasupra avem sfera solară ce radiază antrenând dinamica apei, concomitent cu procesul de fotosinteză la nivelul plantelor,
simbolizat prin frunza-ochi. Întreaga diagramă este flancată de doi copaci prin care curentul este ascensional, alimentând în
sens descendent curenţii digestivi animali situaţi pe axa centrală.
Astfel fiinţa umană consumă ca sa subziste structuri naturale - toată diversitatea fructelor şi semi-nţelor - de tip convectiv, sim-
ilare undelor staţionare.
KLM Codex 271
P272 Imagine de tip sincretic ce exemplifică de la macro la micro componenta coardei ecuatoriale în ca-zul braţelor duble
ale discului galactic (centru). Continuând observaţiile coardei ecuatoriale, o regăsim la nivelul Ecuatorului planetar coroborat
curenţilor Coriolis (stânga jos). Desfăşurarea ei este ilustrată în relaţie cu trilobitul, peştele şi scoica, observându-se similitudi-
nile dintre mişcarea fluidului ecuatorial şi animale.
Astfel, din partea centrala se formează animalele cu segmente sau coloană vertebrală, iar din com-ponenta spirală levo şi dex-
trogiră rezultă antipozii optici ai cochiliilor de melc.
O altă categorie de formaţiuni biologice în funcţie de curenţii hidrodinamici o reprezintă animalele şi plantele cu aspect polar
convectiv, reprezentate în relaţie cu norul-meduza-ciuperca.
Au fost astfel ilustrate simplificat conexiunile dintre galaxie, planetă şi biosferă, desprinzându-se clasificarea formelor în două
mari categorii: unele de tip ecuatorial, iar altele de tip polar.

272 KLM Codex

P273 Imagine în care sunt exemplificate manifestările principiului sferă-spirală. Din partea de sus avem sfere
concentrice, în stânga şi dreapta sunt desfăşurate excentric de la mare la mic, formând şiruri crescătoare cu aspect
conic. În partea centrală apare redat principiul alternant crescător de tip meandră, iar în partea de jos, stânga-dreap-
ta, manifestarea de tip spiral levo şi dextrogir.
La fiecare din aceste modalităţi sunt asociate elemente biologice similare:
- unul de tip centric
- al doilea de tip excentric liniar
- al treilea de tip excentric alternant (meandric)
- al patrulea de tip spiral cu cei doi antipozi (L-D).
KLM Codex 273
P274 Planşă ce pune în relaţie coarda ecuatorială, exemplificând clasificarea morfologiilor biologice:
1. de tip ecuatorial, pe axa mediană: frunză, peşte, trilobit, chiton
2. de tip spiral (L-D), în lateral: cochilia de melc, cohleea, pavilionul urechii
3. de tip calotă polară, sus dreapta-stânga: meduză, ciupercă.
274 KLM Codex
P275 Planşă ce redă structura reologică a cursului de apă de la izvor la vărsarea în mare, relaţia de similaritate cu corzile ecua-
toriale solare, coloana vertebrală şi reţeaua de nervuri a frunzei.

KLM Codex 275

P276 Fluxul curenților de curgere laminară în cilindru și hemicilindru, se remarcă ritmica modulară a vortexurilor staționare
generate de gradientul de frecare contrar, dintre fluxul acelerat central și cel frânat priferic al pereților cilindrului. Se observă
analogia morfodinamică cu ecuatorul plasmei solare, a ecuatorului terestru (atmosferă-hidrosferă) și coincidențele morfolo-
gice cu geometria undelor gravitaționale, ori cu tipologia anatomică a coloanei vertebrale, regăsită în diversitatea lumii viului.
276 KLM Codex
P277 Celule de convecție în opoziție dinamică și legătura cu regnul animal-vegetal.

KLM Codex 277

P278 Imagine cu caracter alegoric, Antropocopacul, văzut ca și arhetip alegoric Adamic de tip vortex convectiv. Se remarcă
coincidența prin juxtapunere axială a pomului cunoașterii cu trupul lui Adam. Sunt echivalate arhetipal prin suprapunere,
creier-măr (fructul interzis) cât și bazin-sămânță, iar în centru aflându-se postată și reprezentată ca centru vibrațional inima.
278 KLM Codex
P279 O planşă ce ilustrează principiul comun al convecţiei prin nor, copac şi interconectarea prin hrană cu fiinţa umană. Pe
coloana din dreapta avem o redare de sinteză care ilustrează în secţiune unitatea dintre soare-nor-copac-glob terestru.

KLM Codex 279

P280 Planşă sincretică unde sunt ilustrate prin secţiune relaţiile de interdependenţă dintre atmosferă (nor-
fulg), biosferă (copac-floare-om) şi litosferă (magmă-con vulcanic-diamant). Se observă similitudinea:
- Atmosferă: convecţie → simetrie cristalină
- Biosferă: creştere biologică → simetria florii
- Litosferă: magmă → kimberlit-cristal-diamant
Această similaritate a celor trei cicluri este ilustrată în diagrama din stânga sus, unde apar:
- fulg
- floare
- octaedru (diamant).
280 KLM Codex
 P281 Imagine cu caracter simbolic. Este redat lanțul serial cauzal al arborelui genealogic pe linie maternă (stânga-dreapta),
interconectat ciclului trofic prin hrană (măr), în raport cu pomul vieții, având ca și liant central procrearea.

KLM Codex 281

P282 Diagrama vortexurilor convective arhetipale în relaţie cu pomul cunoaşterii.
282 KLM Codex
P283 Vortexul acuplării masculin-feminin, văzut ca și sistem qvadruplu rezonant. Coroborat cu fecundația, văzută ca și echili-
bru staționar consonant dintre explozie-implozie ca și preincipiență generatoare a vortexului embrionar.
KLM Codex 283
P284 Uterul luminic imagine alegorică a soarelui ce emite fotoni, în analogie cu ovarul-ochi ca și receptacol al fluxului
seminal alb coincident arhetipal cu fluxul fotonic emis de soare și captat de retina globului ocular.

P285 Imagine ce redă de la stânga la dreapta morfodinamica ființei umane, de la sfera celulei ou până la moarte și
descompunere, ilustrând relația dintre spirit și materie, observându-se vortexul întrupării prin relația ternară dintre
materie, energie, informație (jos, albastru) și spirit (sus, roșu).
284 KLM Codex
 P286 Se continuă planşa anterioară urmărind dinamica vortexurilor anatomice la nivelul diferitelor organe umane.
Este ilustrată similaritatea dintre formarea embrionului uman (cu sacul vitelin şi amnios), pavilionul urechii şi rinichi.
Acelaşi principiu al dinamicii de tip vortex este exemplificat în cazul testicul (centru stânga) şi gan-glion limfatic (centru
dreapta), iar în registrul inferior este reluată diagrama prin transparenţă a corpului uman (vedere frontală şi laterală),
ilustrând traseul axei digestive.
În extrema dreaptă jos avem ilustrată secţiunea prin rădăcina firului de păr cu aspect de bulb.
KLM Codex 285
P287 Diagrama ilustrează anatomia vorticială a fătului uman în relaţie cu alte formaţiuni spiraloide ori
melcate la nivelul anatomiei umane. Se observă curenţii de creştere şi diferenţiere a viitoarelor organe fe-
tale: rinichi, cord, tub digestiv, coloană vertebrală, encefal, indicând cu săgeţi negre direcţiile de creştere.
Alături avem reluate pavilionul urechii, structura melcată a cohleei, vârtejul pilozităţii capilare, iar în stânga
de sus în jos unde staţionare cu aspect embrionar, urmărindu-se similaritatea.

P288 Planşă ce reia problematica embrionului, analizând alte aspecte ale principiului vortexului anatomic.
În centru se redă imaginea embrionului uman cu alte detalii.
În jurul lui, de la stânga la dreapta, în sensul acelor de ceasornic, avem dispuse relaţia rinichi, vezică uri-
nară, testicule, apoi structura musculaturii cordului cu aspect melcat, morfogeneza tuburilor ce formează
viitorul cord, relaţia dintre globii oculari, mandibulă şi pavilioanele urechilor şi, în fine, este reluat vortexul
biologic renal (stânga jos).
286 KLM Codex
P289 Embrion in vitro. Se remarcă coloana vertebrală modulată convex-concav.

KLM Codex 287

P290 Secțiune prin embrionul uman care ilustrează prin transparență morfodinamica organelor interne, respectând plierea și
deplierea într-o manieră sincronă bilateral, urmărind trasee de tip vortex.

288 KLM Codex

P291 Omul “bicefal”. După analizarea relaţiei om-biosferă din planşa 16 şi a etapelor dezvoltării embrionare, este exem-
plificată corespondenţa prin simetrie a capului în raport cu restul corpului, văzut el însuşi ca un cap.
Prin prisma analogiei dintre organe, se observă următoarele corespondenţe: creier-intestin, ureche-rinichi, sferele glo-
bilor oculari-testicule, nas-penis, gură-anus, unghii-dinţi. Sunt scoase în evidenţă mâinile împreunate cu unghiile alini-
ate pe axa mediană atât la membrele superioare cât şi la cele inferioare, similare cu aliniamentul dinţilor de pe cele două
maxilare, dar care sunt orientate per-pendicular pe axa mediană.
În dreapta, schematizat, avem diagrama simplificată a aliniamentului dentar, al unghiilor de la mâini şi de la picioare.
KLM Codex 289
 P292 Reluarea omului bicefal. În dreapta s-au evidenţiat cele două cavităţi - craniană şi toracică - punând în relaţie de simila-
ritate aliniamentul dentar de pe maxilarele superior/inferior cu întâlnirea coastelor la nivelul sternului, axa mandibulară fiind
perpendiculară pe axa sternală.
De jur împrejur sunt dispuse o serie de scheme ilustrative ce suplimentează înţelegerea în detaliu a relaţiei dintre anatomie,
principiul sferă-spirală, cât şi diagrame geometrice menite să construiască un algoritm.
În partea de sus avem modelele geometrice bazate pe creşteri de sfere de acelaşi diametru, în plan, ce vor fi reluate în planşele
ulterioare - feminin (stânga), respectiv masculin (dreapta). Sunt ob-servaţii subiective care facilitează înţelegerea fenomenului
complex al relaţiilor dintre populaţiile de sfere şi creşterile spiraloide.
La mijloc, între cele două diagrame, avem situaţia neutră din care derivă cele două conformaţii, un pentagon regulat alcătuit din
5 sfere periferice tangente la a şasea centrală. Săgeţile cu dublu sens indică transformările.
Pe coloana din stânga planşei este ilustrată în secţiune diagrama anatomică stilizată a cuplării dintre organele feminine şi cele
masculine, cât şi rinichii care sunt organe comune pereche. Alături de ele este reprezentat supradimensionat principiul mascu-
lin al multiplicităţii dinamice, a cărui unitate este spermatozoidul, cu caracteristici conforme principiului spiral, prin contrast
cu principiul nemanifest al unităţii celulei ou cu o structură constituită din sfere concentrice.
Ca un detaliu suplimentar, în extrema dreaptă centru, sunt alăturate cele două modele formate din sfere, de tip masculin/femi-
nin menite să simuleze geometric mecanismul acuplării.
290 KLM Codex
P293 Omul bicefal ca și ipostază arhetipală embrion-făt,
1. Fetus natură,
2. Fetus Arhetip,
3. Omul tricefal ca și adult.
Se remarcă analogiile comune celor trei registre: Cap-Torace-Bazin.

KLM Codex 291

P294 Fătul bicefal, comparat cu adultul tricefal, în sensul arhetipal al similitudinilor morfologice, sunt extrase în partea stângă
și dreapta a fătului organele analoage schematizate computațional. Totodată în partea de jos a planșei sunt redate schematic
diagramele geometrice simplificate a omului ca și arhetip bicefal-tricefal.
292 KLM Codex
P295 Fătul bicefal văzut ca și diagrama computațională. ilustrând corespondențele tripartite dintre craniu-torace-bazin.
KLM Codex 293
P296 Diagrama computațională a omului tricefal, și corespondențele geometrice sinergice dintre cele trei registre dispuse
axial după cum urmeză: 0. Lumină Triunghi; 1. Craniu pentagon; 2. Torace hexagon; 3. 0Bazin heptagon,
În partea stângă, sunt redate schematic de sus în jos: Creierul-ochiul-nasul-pavilionul urechii-gura-inima-plămânii-in-
testinul-rinichii-bazinul-membrele-pelvisul.
294 KLM Codex
P297 Fătul bicefal luminic, galben-roșu-albastru.
KLM Codex 295
P298 Anatomia omului dual unde se observă egalitatea incipientă de tip simetric dintre cap și corp. În partea de sus a planșei,
secțiune prin encefal, observându-se caracteristica de tip convectiv a celor două emisfere cerebrale.
296 KLM Codex
 P299 Coloana vertebrală privită ca un cilindru modulat, cât și ca un șir crescător-descrescător
finit de sfere tangente. Sunt ilustrate miniatural coincidențele dintre simetria frunzei și a peștelui.
KLM Codex 297
P300 Fluxul sanguin văzut ca și rezonator vibrant multi octavă, cu epicentru în cord. Sunt redate schemat-ic ansamblul ar-
borelui circulator artelial-venos cu sediu în inimă urmărit de la diametre mari la capilare partea de sus a planșei arătând prop-
agarea pe multiple frecvențe acustice generate de fluxul vortexului sanguin, văzut ca și sistem complex sonic consonant ce
propagă prin intermediul toren-tului hemodinamic văzut ca și fluid elastic nonewtonian, frecvențe dependente de diametru și
de sincronizarea rezonantă a cavităților eritrocitare în ansamblul lor pe de-a întregul arborelui arterial.
298 KLM Codex
P301 Octava coloanei vertebrale.

KLM Codex 299

P302 Planșă cu caracter științific. Este redată anatomia mâinii, vortexurile amprentelor digitale (relieful papilar), alături de
tecile tendoanelor falangelor.

300 KLM Codex

P303 Planşă ce analizează detaliat componenta vorticială a palmei umane. Prin transparenţă sunt arătate carpienele, falangele
şi ligamentele, iar în detalii este analizat un deget cu falangele proximală, intermediară şi distală atât şi conexiunea de tip dublu
vortex ce leagă două falange consecutive printr-un ligament.
În partea stângă este arătată alura spirală dintre metacarpiene şi falange în momentul flectării degetului, lungimile lor res-
pectând raportul secţiunii de aur.
KLM Codex 301
P304 Este studiată anatomia vorticială a capului uman, sunt urmărite traseele generative morfodinamice, văzute ca
vectori bilaterali simultani ce acționează, în generarea conformatului cât și a aspectului fizionomal.

P305 Anatomia vorticială a capului uman ilustrată din semiprofil în vedere laterală cât şi frontală, urmărind curenţii de
creştere la nivelul nasului, gurii şi bărbiei cât şi structura sferică a globilor oculari.
302 KLM Codex
P306 Analizarea relației dintre vortexurile de creştere ce sunt detaliate în continuare la nivelul anatomiei capului uman, ţinând
cont de dezvoltările musculaturii, tendoanelor cât şi osaturii craniene, toate îmbrăcate în melanjul indisolubil al principiului
sferă-spirală ce devine astfel liant comun cu dinamica undelor staţionare.

KLM Codex 303

 P307 Reluarea detaliată prin transparenţă, în care primează curenţii de creştere în detrimentul reprezentării musculaturii şi
osaturii, ilustrând în particular dinamica formării coronamentului molar de tip spiralic, alături de pavilionul urechii şi pro-
eminenţa nazală. Se desprind consecinţe ce clarifică coincidenţa dintre globul ocular şi ovulul ca manifestare a componentei
predominant sferice, comparativ cu molarul, spre exemplu, ilustrat în partea de jos, unde predomină componenta spirală. Luate
în ansamblu, cele două componente definesc tandemul inseparabil al principiului sferă-spirală.

304 KLM Codex

P308 Continuare a anatomiei capului uman, vedere semiprofil şi profil. În stânga jos este reprezentată o secţiune prin globul
ocular ca şi receptacol al luminii, alături de vortexurile autoîntreţinute din prejma lui 0 absolut ce se formează în cazul fluidelor
suprarăcite (heliu-4), fenomen cunoscut pentru existența liniilor discrete de vorticitate.
KLM Codex 305
 P309 Continuând seria analizei anatomiei vorticiale asupra corpului uman, sunt ilustrate pe rând globul ocular, pavilionul
urechii, curenţii de creştere în molar, formarea buzelor şi a piramidei nazale, cât şi, prin transparenţă, falangele în relaţie cu
osatura craniană la nivelul extremităţii palmare. Se observă componenta de tip dublu vortex la partea proximală şi distală a
fiecărei falange.

306 KLM Codex

P310 Planșă ce ilustrează vortexurile dublu toroidale, planetare, embriorare, renale, cât și ale encefalului.

P311 Morfodinamica encefalului de la simplu la complex, observându-se similitudinile cu dezvoltarea embrionară.

KLM Codex 307
P312 Ilustrarea tridimensională a impulsurilor hidrodinamice generate la nivelul creierului de ventriculele inimii
craniene ce pulsează staționar.

P313 Undele staționare cerebrale produse de lichidul cefalorahidian (plexul coroid) sincronizate, ilustrând inima
craniană a omului dual, în relație de simetrie cu cordul, situat în cutia toracică. Între cele două se stabilește încă din
fază embrionară o sincronicitate consonantă de tip staționar.
308 KLM Codex
P314 Planşă ce ilustrează relaţia dintre exterior, conştiinţă şi memorie.
În centru sus, sub forma unui şir de sfere este redat simbolic şirul evenimentelor în succesiunea cauzală. Imediat sub se observă
pâlnia conştiinţei, notată cu roşu şi deschisă spre exterior asemeni unui receptacul, intersectată cu memoria onirică (verde,
dreapta) şi cu memoria imaginară (albastru, stânga), care influenţează conştientul.
Cele trei sfere conectate sunt redate cu aceleaşi culori, în ele observându-se coloana evenimentelor în sens cauzal, înconjurate de
anvelopa câmpului afectiv. Remarcăm diferenţa de anvelopă afectivă (verde), fiind maximă la oniric şi gândirea de tip raţional
(albastru).
În dreapta jos sunt cele trei ipostaze ale conştiinţei: stare de veghe, meditaţie imaginativă şi somn, indicând cu săgeţi negre sen-
sul influenţelor reciproce ale memoriei.
Se desprind astfel cele trei tipuri de memorie:
1. Memoria realităţii
2. Memoria onirică, de tip insular (în mare parte inconştientă)
3. Memoria imaginară, de tip permutativ, combinatoriu.

KLM Codex 309

 P315 Planşă ce reia subiectul conştiinţei umane, dinamica minţii umane, ilustrând exteriorul în sensul unui şir de eveni-
mente, redat simbolic în partea de sus prin succesiunea unui grup de sfere. Se observă interfaţa dintre organele de simţ
şi conştiinţă, indicând prin săgeţi sensul percepţiei. Pe axa centrală se află memoria realităţii, în dreapta se află memoria
insulară onirică şi în stânga memoria imaginar creativă. Sunt notate în partea de jos a planşei sedimentările unor şiruri de
evenimente cu un anumit grad de distorsiune faţă de şirul cauzal real.
310 KLM Codex
P316 Este analizată forma unui gând sub forma unui şir cauzal, de tip cauză şi efect. Se observă în partea de jos cele trei com-
ponente contopite indisolubil în cazul fiecărui gând. De la dreapta la stânga avem:
1. Şir de evenimente logico-cauzal ce respectă cronologia
2. Şir secvenţial-permutativ care fracturează lanţul cronologic, de tip creativ imaginativ
3. Şir ambiguu-emoţional-consonant care nu are componentă cronologică, ci doar una de stare afec-tivă.
Accesul la memorie se face la nivelul conştiinţei prin una, două sau toate cele trei componente, cea mai rapidă fiind cea de tip
afectiv.
În stânga sus este redată o secţiune printr-un gând ilustrându-se cu roşu, portocaliu şi verde cele trei ipostaze.

KLM Codex 311

P317 Anatomia vorticială a capului uman. Se arată structura vortexului celor două emisfere cerebrale, legătura cu globii oc-
ulari, dubla spirală a pavilionului urechii externe - melcul membranos cohlee, demonstrând strânsa și indisolubila legătură
arhetipală cu morfologia sfero-spiraloidă.
312 KLM Codex
P318 Este reluată şi mai în detaliu din vedere frontală alura spiraloidă a faciesului uman urmărind şi elemente de anatomie
musculară şi osoasă combinate cu traseele de tip vortex. De jur împrejur sunt dispuse în detaliu anumite elemente în cadrul
cărora sunt redate cu săgeţi negre traseele vorticiale.
Pornind din stânga, de sus în jos, avem globul ocular cu muşchii adiacenţi, curenţii de creştere din pavilionul urechii, baza na-
zală cu secţiuni în care se văd sinusurile cu alură spiraloidă şi din nou pavilionul urechii într-o reprezentare naturalistă.
În dreapta, de sus în jos, se reia globul ocular observând fascicolul de lumină ce pătrunde prin cristalin focalizându-se conic
pe retină, apoi o secţiune detaliată a direcţiilor de creştere în cadrul unui molar şi în fine protuberanţele cărnoase ale buzelor,
animate de curenţii spiraloizi de creştere.
KLM Codex 313
P319 Anatomia vorticială a capului uman văzută prin transparență, suplimentată în partea de jos de morfologia embrionară a
canalului neural, precursor al encefalului cu alura lui de tip serpentiform-sinusoidal.
314 KLM Codex
P320 Anatomia vortexurilor generative ce construiesc geometria capului uman, văzut prin transparență.

KLM Codex 315

 P321 Capul uman ca și receptor-emițător senzorial. Sunt schițate cercurile concentrice al privirii umane focalizate biconic:
receptacolul auditiv, nasul care respiră și percepe efluviile olfactive redate sub forma a două spirale progresive conice cu vârful
în nări, iar în final gura, ce gustă sau emite mesaje articulate (vorbirea) ce se disipă dinspre buze în văzduh.
316 KLM Codex
P322 Eva ca și arhetip ternar, plasată în registru nocturn.
KLM Codex 317
P323 Imagine laitmotiv, final de serie, a fructului interzis, văzută ca și alegorie a nefastului cognitiv.

318 KLM Codex

 Partea III.
GEOMETRIA FLUIDELOR

Principiul Sferă-Vortex
în experiment și ierarhia
Undelor Statice
Planșele: 324-388

Analizează de la simplu la complex datele experimentale privind fenomenele neliniare ca rezultat

al impactului sunet-fluid, ilustrând structura variabilelor morfodinamice, noduri și ventre, clasificând
ierarhia undelor staționare, din perspectivă geometrică, ilustrând dinamica complexă a undelor statice
cu aspect biomorf.

KLM Codex 319

 P324 Cu această planşă se deschide un nou interval de observare asupra relaţiei complexe la scară mezocosmică (stare inter-
mediară între micro şi macrocosmos) dintre principiul sferă-spirală şi undele staţionare.
Pe de altă parte, pornind de la o sferă fluidă supusă vibraţiei, se observă formarea curenţilor lichizi de tip cicloid, ilustraţi prin
secţiune, ce combină într-un corpus omogen sfera şi torul. Sunt ilustrate cele două sensuri posibile de deplasare dinspre axa
centrală spre periferie, observaţii desprinse experimental din dinamica reală a fluidelor supuse vibraţiei.
Se observă în partea de jos că, dacă se măreşte intensitatea sonoră, componenta toroidală devine dominantă în detrimentul celei
sferice. Mai mult decât atât, apare o bifurcaţie în sensul apariţiei un-ui alt tor de dimensiuni mici în partea superioară, asemeni
unei înmuguriri, datorită vitezei excesive a curentului ce vine dinspre periferie şi a incapacităţii lui de a pătrunde total pe cu-
loarul axei centrale în sens descendent, astfel apărând o bifurcaţie ce îl menţine deasupra. Curenţii fluidici din torul nou apărut
se deplasează în sens contrar primului.
În concluzie, planşa surprinde concret în lichid relaţia dinamică dintre sferă şi tor. Cu cât energia cinetică injectată sistemului
este mai mare, cu atât componenta toroidală este mai pregnantă.

320 KLM Codex

 P325 Vedere de sus a interferenţei a trei epicentre ce oscilează simultan formând ventre şi noduri
într-un vas circular, ilustrând trei dintre etapele acestui ciclu, realizat în lichide volatile (propanonă
C3H6O). Sunt ilustrate în partea de jos trei posibile ipostaze ale modelului complex de comportare a li-
chidului. Prima relevă rezultanta interacţiunii a două surse concentrice emitente, a doua - diagrama de
tip radial a două epicentre învecinate, şi în fine, cea de a treia, în dreapta jos, combină comportamentul
concentric radial cu cel de tip granular, fiind văzut ca un sistem de cercuri ce interferă.

P326 O planşă ce continuă observaţia undelor staţionare de tip triunghiular într-o reprezentare nat-
uralistă, vedere de sus şi secţiuni, cu detalii. Imaginea centrală circulară relevă suprapunerea a trei
etape surprinse în dinamica undei staţionare de tip triunghiular iar in partea de sus, respectiv jos, sunt
surprinse secţiuni prin discul fluid oscilant, ilustrând curenţii complecşi care se iscă în masa fluidă,
indicaţi prin săgeţi negre.
Se remarcă apariţia unor sfere ce se desprind pe direcţie verticală din masa fluidă, deasupra epicentre-
lor de maximă intensitate vibratorie, şi care se recontopesc cu lichidul mamă.
În partea din stânga sus avem întâlnirea a două fronturi de undă toroidală notate prin roşu, respectiv
albastru, relevând rezultanta acestei intersecţii.
KLM Codex 321
 P327 Secţiune prin fluidul ce oscilează sub forma unei unde staţionare, în secţiune, ilustrând etapa incipientă ce prefigurează
viitoarea simetrie de tip triunghiular (stânga sus). Sunt redate două din momentele reprezentative din stadiul de tip multi-toroi-
dal. Se observă legăturile complexe din interiorul fluidului, cât şi sensurile de deplasare indicate cu săgeţi negre.
În prima etapă, la aceeaşi frecvenţă, în masa lichidă se formează unde concentrice asemeni unor corzi liniare care se vor împărţi
în ventre şi noduri. Tot astfel, în fluid avem aceste corzi lichide concentrice, care, la o mărire a intensităţii acustice (la aceeaşi
frecvenţă) devin structuri geometrice triunghiulare.
Revenind la imaginea schematizată din stânga sus, se observă, pe lângă simetria de ordin 3, existenţa a 6 module cicloide care
sunt analizate şi care formează cupluri dinamice. Unul din module este ilustrat mărit, mai jos, observându-se facil structura
spiraloidă.

322 KLM Codex

 P328 Continuând studiul asupra undelor staţionare în lichide volatile, trecem de la simetria de tip triunghiular la cea de tip
pentagonal. Observăm similitudinea dintre cele două tipuri de simetrii. În partea de sus sunt încercări de explicare a dinamicii
fluidului ce oscilează în simetrie pentagonală, prin indicarea cu săgeţi negre a celor 5 curenţi centrifugi şi a celor 5 curenţi ce
revin de la periferie spre centru, de tip centripet. În imaginea centrală se observă de asemeni desprinderea unei sfere fluide ce
ţâşneşte din zona de maximă intensitate oscilantă.

KLM Codex 323

P329 Planşă ce continuă analiza undei staţionare de tip pentagonal, ilustrând cele 3 etape la modul naturalist (coloa-
na centrală) cât şi schematizarea geometrică aferentă fiecărui stadiu (lateral). Se disting cei 3 paşi majori ce definesc
dinamica fluidului devenit geometrie pentagonală.
În imaginea 1, forţele centripete adună tot lichidul în zona centrală obligând ţâşnirea protuberanţei fluide pe verticală.
În pasul 2 forţele centripete se anulează treptat, lichidul creând o cavitate lichidă în zona centrală ce propulsează cu
putere, asemeni unei inimi, fluidul spre periferie.
În imaginea 3, în fine, lichidul, lovindu-se de partea periferică, se reîntoarce creând o situaţie intermediară de tip tur-
bulent marcată prin apariţia a 10 vortexuri miniaturale care se abat de la direcţia rectilinie spre centru, stagnând un
timp scurt, după care ciclul se reia.
324 KLM Codex
P330 Reprezentare naturalistă a complexităţii curenţilor centripeţi-centrifugi în cazul unei unde staţionare pentagonale, con-
form planşei anterioare, detailând etapa 1. Sunt ilustrate de asemenea, ca şi în situaţiile precedente, prin săgeţi negre, direcţiile
de deplasare a lichidului, centrifuge şi centripete.
În stânga şi dreapta jos prin transparenţă este ilustrată dinamica turbionară a fluidului din zona centrală.

KLM Codex 325

P331 O planşă ce analizează în detaliu, în vedere de sus, dinamica curenţilor de ieşire şi de intrare în ca-zul aceleaşi oscilaţii
de tip pentagonal. Se observă cuplurile turbionare simetrice centripete, respectiv centrifuge, cu vortexurile aferente în număr
de 10.
În stânga, schematizat, este reprezentat în partea de sus cuplul turbionar de tip centrifug, iar în în partea de jos omologul său
- cuplul de intrare de tip centripet.

326 KLM Codex

P332 Se reia o imagine a undei staţionare de tip pentagonal, pasul 1, reluându-se în partea de jos diagramele
geometrice centripet-centrifuge iar în partea de sus (stânga - dreapta) sectoare tridimensionale ce analizează di-
namica complexă a fluxului fluid de tip centripet feminin (stânga) şi cen-trifug masculin (dreapta).

P333 Sunt analizate şi mai detaliat cuplurile desprinse din unda pentagonală ilustrate anterior, observându-se cu
şi mai mare acurateţe anatomia cicloidă a lichidului.
În dreapta jos este analizată arhitectural structura geometrică a efemerului fluid din regiunea centrală, a cărei
proiecţii în plan o regăsim în stânga sus.
KLM Codex 327
P334 Planşă cu alură sincretică ce analizează unda staţionară cu simetrie de ordinul 3 într-o reprezentare schematică,
redând simplificat cuplurile de intrare-ieşire a curenţilor fluidici. Se remarcă legătura indisolubilă a acestor cupluri ce
constituie în fapt osatura geometrică a undei staţionare.
Sunt reluate diagramele geometrice de tip masculin-feminin, respectiv centrifug-centripet, fiecare fiind alcătuită din
două bucle, unităţi de bază pe care le-am numit spiral-monadă. În realitate în flu-id fiind stabilite 6 spiral-monade (3
centrifuge şi 3 centripete) care acţionează două câte două sinergic, întreg sistemul acţionând în perfectă sincronicitate.
Sunt ilustrate separat, în partea de jos, buclele de tip monadă spirală pentru a observa mai bine curenţii lichizi, re-
marcându-se bucla, reprezentată simplificat şi în partea din stânga sus.
328 KLM Codex
P335 Extinzând analiza dinamicii monadei spirale în mod comparativ în cadrul simetriei undelor staţionare de ordi-
nul 2, 3, 4 şi 5, observăm modul în care aceste cupluri de forţe acţionează, remarcându-se similitudinile şi diferenţele.
Pe de altă parte, sunt reluate în stânga şi dreapta centru diagramele în plan ale acestor cupluri deja discutate, cât şi în
dreapta sus extinderea analizei complexităţii turbionare la nivelul unui singur element monadă spirală, indicând cu
săgeţi direcţia de curgere.
În consecinţă se relevă explicaţia formării buclei spirale conţinute în ciclul principal, buclă de tip vortex ce apare pe
traseul de retur centripet datorită scăderii vitezei debitului fluid în raport cu cel centrifug care iese pe la suprafaţa lichi-
dului cu o viteză mai mare, deplasându-se astfel dinspre centru spre periferie rectiliniu.
KLM Codex 329
 P336 Atenţia cade asupra complexităţii monadei spirale, care este reprezentată central supradimensionat, punându-se accentul
pe detaliile ultrafine ale ţesutului curenţilor fluidici. Esenţială este partea apicală a acestui monocord notată printr-un punct în
extrema dreaptă, faţă de care se raportează întreaga dinamică a torsadei fluide.
Jetul de fluid din partea superioară, indicat cu săgeţi negre, vine cu viteză dinspre centru aşa cum aminteam anterior, se loveşte
de peretele extern al vasului în care lichidul vibrează, după care, în urma acestei reflexii, îşi reia drumul spre centru prin partea
inferioară a suprafeţei fluide, formând concomitent o turbulenţă de retur de tip vortex staţionar.
Câmpul de comunicare a acestor două direcţii, respectiv fluxul superior centrifug şi cel inferior centripet formează o reţea
complexă de microtrasee fluidice împărţite de o cvasilinie mediană în care masele de fluid îşi dispută apartenenţa la unul din
fluxurile principale.
Acest element de bază cicloid, numit în această expunere monadă spirală, se regăseşte cu precădere în mod analog şi la nivelul
lumii vegetale, amintind principiul dinamic imploziv a formării seminţelor.
În cele patru colţuri sunt analizate în mod simplificat suprafeţele direcţiilor de curgere.

330 KLM Codex

P337 Continuând analiza cicloidului de mai sus (monada spirală), sunt relevate schematic benzile dinamice fluide, indicân-
du-se cu săgeţi direcţia de deplasare. Mai apoi, schiţate sumar şi de dimensiuni mici, numerotate de la 0 la 12, avem şirul de
transformări geometrice de la cerc, prin buclă în diverse stadii de invaginare, ajungând în final din nou la cerc.
Cu această imagine se încheie studiul dinamicii undelor staţionare în lichide volatile (propanonă, etanol).

KLM Codex 331

P338 Diagramă pentagonală ce ilustrează sincretismul geometriei fluide pentagonale situată în partea
centrală, cu tipurile de simetrie pentagonală, respectiv floarea de cireş şi steaua de mare, redând în stânga
ciclul tripartit pentagonal.

P339 Imagine ce analizează o altă clasă de formaţiuni fluide realizate în lichide vâscoase. Se trece la
investigarea unei clase speciale cu un comportament neliniar, surprinzător.
Formaţiunea apărută în lichid, de tip sigmoid, se roteşte în jurul axei formând două vârtejuri stabile de
tip depresionar (concave), din care lichidul este expulzat spre braţele exterioare. Sunt redate în dreapta
diagramele sensului curenţilor fluizi în diferite ipostaze ale acestei unde staţionare rotitoare. În registrul
inferior la modul schematic este redată maniera în care se face o rotaţie completă (360o).
De asemenea în partea de sus observăm anumite analogii la nivelul naturii - dubla tornadă permanentă
de tip sigmoid observată la polul nord al planetei Venus, coincidenţa fiind frapantă ca model. Coinci-
denţele de formă ne conduc și spre analogii cu simboluri ale culturii umane - asemănarea cu litera ‫א‬,
prima din alfabetul ebraic.
332 KLM Codex
 P340 Undă statică levo-dextrogiră de tip sigmoid, caracterizată prin cele două vortexuri staționare, corelată cu polul nord și
polul sud ale planetei Venus. În partea de jos a planșei este ilustrată prin geometria sferelor tangente desimetrizarea pătratului
în două romburi.

KLM Codex 333

 P341 O altă undă staţionară în fluide vâscoase realizată la o altă frecvenţă relevă conformaţii de tip pâlnie ce oscilează repetitiv
asemeni unei deschideri dinspre centru spre periferie cu un aspect toroidal la intensităţi reduse şi care devin pâlnii concentrice.
Sunt ilustrate diferite ipostaze ale acestei tipologii morfodinamice. Notate schematic de la 1 la 7 sunt redate etapele succesive de
la intensitate mică la intensitate mare, frecvenţa rămânând constantă. Unda analizată este analogă multor calicii florale de tip
pâlnie, care se închid şi se deschid. Se remarcă în urma experimentelor şi fotografierii că în mod frecvent pâlnia centrală are o
simetrie de tip pentagonal.

334 KLM Codex

P342 O altă undă obţinută în lichide vâscoase, ce are un comportament static (nu se roteşte şi nu oscilează).
Este analizată dinamica curenţilor lichizi (imaginea centrală), cu simetrie bilaterală, evidenţiindu-se cele două
vârtejuri staţionare cu aspect melcat.
Se remarcă pregnant analogiile de la nivelul biosferei, cu formaţiuni biologice ce relevă surprinzătoare coin-
cidenţe morfologice, spre exemplu cu animale fosile (trilobitul fosil Agnostida, stânga sus) sau cu embrionul
uman din ziua 18 (dreapta).

P343 Undă statică cu aspect biomorf (fluture) cu exemplificarea curenţilor fluizi. În dreapta sunt redate cele
trei etape prin care forma discoidală incipientă se pliază progresiv odată cu mărirea intensităţii sonore.
KLM Codex 335
P344 O altă formă inedită obţinută în lichide vâscoase este masca cu aspect umanoid, la care se disting bine definit orbitele
oculare, formaţiunea nazală, bărbia şi buzele. Se mai distinge o formaţiune insulară de tip circular, asemănătoare unui tor şi care
alimentează sporadic cu jeturi de lichid masca umanoidă, menită să echilibreze relaţia dinamică a ansamblului fizionomic fluid.
Sunt redate cu acurateţe deplasările în stânga şi dreapta a formaţiunii nazale fluide (diagramele coloanei din dreapta) şi analogia
cu direcţia anatomică de creştere a musculaturii feţei umane (centru jos).

336 KLM Codex

P345 Planşă ce continuă analiza măştii umane fluide, pornind de la o redare naturalistă a reliefului acestei suprafeţe
de undă, indicând cu săgeţi negre direcţiile de curgere (imaginea de sus).
În imaginea de jos se urmăresc schematizat suprafeţele nodale, ventrele fiind notate cu roşu, indicând epicentrele
disipării fluidului, iar cu violet zonele de întâlnire a curenţilor fluidici de subducţie.
În dreapta sunt redate sub forma unei legende sumare dilatarea de tip expansiv pornind dintr-un epicentru roşu,
cât şi comprimarea de tip imploziv notată cu violet. În partea de jos a planşei este indicată diagrama unei linii de
subducţie indicată cu săgeţi negre ce converg spre o linie violet.
KLM Codex 337
 P346 O planşă ce analizează comparativ relaţia dintre masca fluidă şi anatomia faciesului uman, observându-se similarităţi
mai ales în zona mandibulară. În masca fluidă, ca noutate , sunt notate cu roşu suprafeţele curbelor de nivel, zonele de maximă
înălţime dinspre care lichidul curge şi cu violet zonele concave, înspre care lichidul se deplasează.

338 KLM Codex

P347 Planşa ce ilustrează etapele succesive date de mărirea intensităţii sonore, urmărind transformarea: (1) cerc; (2) treflă ;
(3) mască umanoidă.

KLM Codex 339

P348 O planşă ce reia pe axa verticală două ipostaze ale măştii fluide, analizând în ultradetaliu fiecare coardă fluidă ce animă
reţeaua cicloidelor faciale. În stânga şi dreapta centru sunt redate diagramele comparative ale măştii fluide (stânga) cât şi un
model sferic toroidal în secţiune (dreapta), care se constituie ca posibil model explicativ al principiului dinamic comun dez-
voltării anatomiei feţei umane şi a măştii fluide. Acest model este transpus pe sferă în secţiune în partea de jos, pentru o mai
bună observare a concordanţei dintre principiul sferă-vortex-tor şi implicaţiile asupra genezei geometrice faciale, ca arhetip.
340 KLM Codex
 P349 Trei etape succesive ale undei statice care de jos în sus, mărind intensitatea sonoră, generează, trecând treptat din cerc-tre-
flă la forma faciesului umanoid fluid. Coloana centrală este flancată de relația defalcată, stânga, cu arhetipul spiral, iar în dreapta
cu arhetipul sferelor tangente, ambele de facto inseparabile, conlucrând deci armonic sub auspiciile principiului sferă-vortex.
KLM Codex 341
P350 Diagrama geometrică ce analizează geneza chipului uman fluid, arătând etapele succesive de cuplare a torului respectiv:
superior-inferior, la banda centrală a vortexului dublu al orbitelor oculare. Relația de transformare dintre romb și triunghi (față)
este evidentă.
342 KLM Codex
P351 Masca de aur și masca de argint. Este redată banda centrală ochi-nas și cele două toruri superior-inferior ce se cupleză pe
rând formând astfel triunghiul facial.

KLM Codex 343

P352 Etape succesive în morfogeneza de la simplu la complex a undei statice cu aspect fizionomal (umanoid), ob-
servându-se trecerea succesivă de la cerc-treflă-chip o dată cu creșterea intensității sonore. Sunt redate de o manieră
computațională 3 registre: modelul real (axa centrală), componenta toroidală (în dreapta, cu verde) și componenta
sferoidală care trece de la 2 la 3 și apoi la 6 (ca și dezvoltarea biologică de la celula ou la morulă).

P353 Diagramă dublă ce exemplifică ierarhia morfologică în relaţie cu octava, pornind de la Do de jos la Do de sus,
sub forma a trei coloane. Pe coloana centrală sunt dispuse de la frecvenţe joase la frecvenţe înalte, formele undelor
statice de la tor la hexagon. În stânga şi în dreapta sunt redate similitudinile biologice şi geometrice dintre undele
statice şi anumite forme naturale, respectiv simboluri.
344 KLM Codex
P354 Imagine ce interconectează, sugerând analogii arhetipale cu ierarhia undelor statice cu aspect biologic pe de o parte și
pe de alta cu procesul de pliere meandică în buclă închisă ce limitează astfel difuzia, menținând forma în parametrii constanți
(similar formelor din lumea viului), asociate octavei ca succesiune progresivă armonică generatoare de formă și corelate mo-
delului simetriei sferelor tangente.
KLM Codex 345
P355 Analizând numai coloana centrală este exemplificat intervalul de octavă Do - Sol, cu corespond-entul undelor statice
aferente, punând în evidenţă anomalia succesiunii ordinului de simetrie. Mai exact: 1. la Do apare torul (1 lob); 2. la Re apare
dublul tor (2 lobi); 3. la Mi apare crucea (4 lobi); 4. la Fa - Sol apare trefla (3 lobi), din care rezultă masca umană.
346 KLM Codex
 P356 Planșă de tip sincretic ce analizează primii 5 termeni ai undelor statice în relație cu creșterile de sfere levo-dextrogire cât
și cu artefactele umane din perioada Epocii bronzului (tezaurul Agighiol), observându-se trecerea la simetrii de ordinul 2 până
la 5.
KLM Codex 347
P357 Corelația și coincidența frapantă dintre concresiuni grezoase formate prin aglutinarea nisipului și undele statice de or-
dinul 1, 2 și 3.

348 KLM Codex

P358 Imagine laitmotiv, final de serie, a fructului interzis văzută ca și alegorie a nefastului cognitiv.

KLM Codex 349

P359 Pornind de la observaţiile modelului sferic toroidal amintit şi în planşa precedentă, ce sugerează morfologia fizionomiei
umane, aici îl vedem supradimensionat în plan, indicând prin săgeţi negre contorsionările bilaterale, observându-se formarea
ochilor, nărilor şi comisurilor bucale, cât şi, spre zona ecuatorială, protuberanţele pavilioanelor urechilor.
În partea de jos dreapta este analizată din profil fizionomia umană, observându-se vârtejul care se formează aidoma unui ochi,
unei nări şi a unei guri ori bărbii, având de asemenea la exterior dublul vârtej al pavilionului urechii.
Se remarcă analogia cu secţiunea prin capul uman din profil, ilustrat schematizat în stânga pentru observarea coincidenţelor.
În partea cea mai de jos a planşei sunt redate sub forma unei legende situaţiile de alungire a liniilor de curgere şi deformare,
respectiv spirala spre stânga şi spre dreapta, cu două capete, care acţionează ca elemente de bază inter-relaţionate în morfologia
curgerii.
350 KLM Codex
P360 Aici se discută acelaşi model sferic ce se pliază spre interior pe direcţia axelor polare, formând coloana ochilor, nasului,
gurii şi bărbiei, cât şi protuberanţele ecuatoriale ale pavilioanelor urechilor.
De jur împrejur sunt o serie de reprezentări sferice prin transparenţă, ce aproximează direcţiile de deplasare ale acestei inva-
ginări, pornind de la un model sferic imploziv de tip feminin.
KLM Codex 351
P361 Rămânând în acelaşi areal al modelelor sferice care se pliază spre interior şi spre exterior sugerând crearea unui
alfabet morfologic, se trece de la termenul de ordin 1 studiat anterior şi se extinde relaţia reciprocităţii simetrice în
cazul plierii unor membrane sferice ce se cuplează în maniera ilustrată în planşă.
În partea de jos este analizată prin secţiune unirea prin intermediul unui vortex toroidal a sferei de tip imploziv (femi-
nină) cu cea de tip expansiv (masculină).
Modelul elaborat pune în relaţie cavitatea sferică ce printr-o serie de plieri pe direcţia axei polare, cât şi pe direcţia
circumferinţei ecuatoriale, modulează şi modelează plieri similare celor regăsite în dezvoltările geologice, biologice
(embrionare), precum şi în dinamica fluidelor.
352 KLM Codex
P362 Trei cercuri concentrice decalate în fază, generatoate de antipozi dublu spirali levo-dextrogiri de tip galactic redate în
partea de sus a planșei. Sunt urmărite intreferențele celor doi antipozi, relația dintre spirală/sfere concentrice și vortexul toroidal
dublu spiral în partea de jos ca și linant al celor două ipostaze helicale.
KLM Codex 353
P363 Vortexul masculin-feminin interconectat. Este analizată structura joncțiunii dintre cele două incinte sferice și redată
diagrama invaginării de tip vortex meandric dublu spiral.

354 KLM Codex

P364 Ierarhia vortexurilor toroidale clasificate de la simplu la complex începând de sus. Sunt redate relațiile interdependente
morfologic dintre tor-spirală-cilindru-sferă, contopite indisolubil la nivelul seriei de vortexuri grupate alternativ (cu una sau
două spirale), remarcându-se antipozii convex-concavi.
KLM Codex 355
P365 Este reluat modelul propus anterior, fiind analizaţi doar doi termeni ai acestei plieri spre interior de tip polar - stânga
sus, cât şi de tip ecuatorial - dreapta sus, (ca şi cum un cerc ecuatorial nevăzut ar modela ca o forţă ce acţionează spre mijlocul
formei).
În banda centrală sunt reluate etapele ce continuă pasul 1 şi pasul 2 în dezvoltarea acestei plieri spre interior, una în stânga de
tip axial şi una în dreapta de tip ecuatorial.
În partea de jos a planşei este redat în secţiune negativul formei sferice pentru ambele situaţii.
La modul schematic este ilustrată lângă fiecare secţiune sferică, reprezentarea ei în plan, indicând cu săgeţi direcţia deformării.

356 KLM Codex

P366 Planşă ce ilustrează, pornind de la cavitatea sferică situată în centrul imaginii sus, constituindu-se asemeni unui alfabet
morfodimamic al relaţiei dintre sfera-tor spre interior (coloana din dreapta) respectiv spre exterior (coloana din stânga), cât şi
situaţia combinată (coloana centrală, centru). Se observă de sus în jos transformarea treptată a componentei sferice (notată cu
roşu), în componentă toroidală (notată cu albastru).
KLM Codex 357
 P367 Analiza modelelor geometrice toroidale şi sferoidale de tip concentric şi spiral.
În partea centrală este ilustrată secţiunea prin trei toruri concentrice, observându-se caracteristica discontinuă de tip sistem
închis (ele fiind separate unul de celălalt). În dreapta şi stânga este ilustrată secţiunea prin tor spiral dinspre interior spre exterior
(roşu, dreapta) şi invers (alb, stânga), distingându-se caracteristica continuă de tip sistem deschis.
În partea de sus a planşei este ilustrată suprapunerea interferentă a celor două toruri spirale (cu roşu şi alb).
În jumătatea de jos a planşei se reia într-o cheie simetrică acelaşi tip de analiză aplicată sferelor concentrice, în număr de trei.
În stânga şi dreapta, respectând cromatica (roşu/alb) sunt redate variantele spirale deschise de tip calotă sferică, fiind redaţi
cei doi antipozi spirali (L/D). În partea de jos se observă cei doi antipozi spirali intersectaţi, sub formă de calotă secţionată. În
stânga jos, notat cu 1, 2 şi 3 de la roşu la alb şi de la mic la mare, sunt redate 3 sfere interconectate, săgeţile negre indicând sensul
direcţiei de pliere, astfel încât ele devin concentrice, fiind redate în secţiune în partea de jos stânga, a planşei.
358 KLM Codex
 P368 Planșă de sinteză ce ilustrează corelația morfodinamică dintre sferă, tor și vortex, având la bază principiul celor 3 cer-
curi coaxiale care fluctuează dinamic dilatându-se până la infinit devenind discoidale, ori contractându-se spre centru până
la un punct. Pe axa orizontală este redată succesiv pornind de la cilindru ca origine, spre stânga devenind tor iar spre dreapta
devenind sferă. Pe axa verticală, având ca origine sfera avem serii de termeni geometrici care în sus devin mai întâi fusuri și în
extremă axe, atunci când cele 3 cercuri sunt contractate până la punct. În partea de jos ecuatorul se contractă astfel încât apar
două sfere, model coincident diviziunii celulare.

KLM Codex 359

P369 Oscilațiile transversale și longitudinale, ce au ca sursă tubul segmentat cilindric neutru și paralel, situat în partea cen-
trală a planșei. În extremele stânga/dreapta, sunt redate undele vorticiale de tip meandric, ce combină deopotrivă componenta
transversală cu cea longitudinală, grație punctelor nodale de torsiune ce pliază ritmat geometria tubulară. În partea superioară a
planșei, sunt redate în buclă închisă oscilațiile scalare cu simetrie de ordinul 3, în cele trei ipostaze: neutru, transversal, vorticial,
ce ilustrează solitonul gravitațional de ordinul trei.

360 KLM Codex

 P370 Imagine ce continuă seria de unde tubulare ce devin treptat de sus în jos din paralel în transversal (în fază) iar mai apoi
în scalar. Sunt ilustrați în partea de sus a planșei, solitonii scalari cu simetrie de ordinul 2 și 3, iar jos solitonii scalari cu simetrie
de ordinul 1.
KLM Codex 361
P371 Sunt analizate cele două ipostaze ale solitonilor scalari de ordinul unu. Totodată se remarcă în stânga imaginii, geneza
solitonilor scalari chirali cu simetrie de ordinul 2 levo-dextrogiri.
362 KLM Codex
P372 Lumina și contralumina, trecerea de la oscilația de tip sinusoidal transversală (notată cu alb), la cea în regim retrograd
(denumită astfel contralumină), ce se deplasează în sens invers față de di-recția de propagare (notată cu negru).
KLM Codex 363
P373 Este redată de la stânga la dreapta complexitatea undelor combinate de tip longitudinal transversal, a căror substrat gene-
rativ îl constituie fără doar și poate vortexul helical, coincident de altfel ca arhetip întregii diversități a viului terestru.

364 KLM Codex

P374 Lumina-contralumina și componenta sferoidal-helicală a vortexurilor de torsiune.

KLM Codex 365

P375 Lumina-contralumina, de la simplu la complex în cazul vortexului cu pliere transversală.

366 KLM Codex

P376 Lumina-contralumina

KLM Codex 367

P377 Lumina-contralumina în relație cu spectrul luminii albe și desfășurată în partea stângă a imaginii.

368 KLM Codex

P378 Planșă menită să ilustreze relația dintre undă și principiul chiral levo-dextrogir. De sus în jos avem sinusoida neu-
tră, sinusoida levo-dextrogiră, liniară, precum și cea circulară la periferie. Sunt notate cu punct roșu nodurile de torsiune
de tip spiral. Totodată este ilustrat tridimensional modulul sferic de tip feminin invaginat spre interior (roșu) iar în partea
de jos modulul sferic masculin (albastru).

P379 Model conceptual bazat pe interferențele prin intersecție a unei membrane sferice. Sunt ilustrate treceri succesive
schematizate ale sferei în imaginea din stânga jos.
KLM Codex 369
P380 Planşă ce ilustrează dubla succesiune a transformării sferei centrale, în două maniere: una axială şi una ecuatorială.
Pe orizontală sunt ilustrate succesiunile transformărilor axiale. Axa se scurtează până la dispariţie, sfera devenind astfel tor
(dreapta), alungindu-se până la infinit, devenind fusiformă (stânga).
Pe coloana centrală sfera suferă deformări ecuatoriale, cercul ecuatorial expandându-se până devine disc (sus) şi contractân-
du-se până la anulare (jos), apărând două sfere.
Regăsim în careul din dreapta sus formaţiunile terestre de tip coardă ecuatorială, respectiv de tip calotă polară aşa cum au fost
descrise anterior.
În careul din stânga sus este reprezentat haloul şi discul galactic ce respectă această diagramă.

P381 Pornind de la modelele care analizează relaţia indisolubilă a tandemului de transformare a sferei în tor şi invers, este
observată suprafaţa globului solar (în partea din stânga), unde curenţii plasmatici se deplasează cu o viteză mărită în zona ecu-
atorului. Sunt indicate cele 3 direcţii de deplasare: rapidă cu roşu şi cei doi curenţi derivaţi prin bifurcare, care formează o serie
dublă de vârtejuri de o parte şi de alta a ecuatorului, cu mişcare aparent retrogradă, notaţi cu săgeţi negre şi care formează o
serie ordonată de vortexuri staţionare.
În partea de sus sunt redate celulele de convecţie de tip Rayleigh-Bénard, cu indicarea direcţiei de deplasare a plasmei fierbinţi,
cât şi diagramele schematizate ale rotirii unui tor, respectiv unei sfere, pe o orbită circulară. Ultima diagramă analizată pune în
relaţie tripartită, indicând prin săgeţi bidi-mensionale sfera, torul şi vortexul (în dreapta centru).
370 KLM Codex
P382 Conform modelului mai sus menţionat, se extinde studiul ipotetic al curenţilor plasmatici din interiorul unei stele (stân-
ga sus) care, urmărită la o viteză periferică excesivă, pierde aspectul sferic devenind inelar-toroidală.
În centru jos sunt redate prin 1, 2 şi 3 transformările de la stea mediu accelerată ecuatorial la stea excesiv accelerată ecuatorial
şi care, aşa cum aminteam, împrăştie materia în planul discului de acreţie, devenind lenticulară. Acest demers morfodinamic se
referă ipotetic la posibila structură a unei găuri negre.
În partea din stânga jos, dispuse într-o manieră triunghiulară, notate cu 1, 2 şi 3 se observă contin-uarea acestei deformări:
pornind de la vortexul dublu toroidal sferic (1), se trece prin etapa intermediară (2), iar corpul de rotaţie plasmatic se aplatizează
şi tinde să devină discoidal (3).

KLM Codex 371

P383 În imaginea de dimensiuni mari se observă jetul axial modulat, cât şi dezvoltările discului gra-
vitaţional.
Este reluată observaţia deformării prin acceleraţie ecuatorială, pornind de la aceleaşi premize ale cor-
pului plasmatic rotaţional, urmărindu-se metamorfozele dinamice în secţiune ce trec de la sferoid, prin
stadiul toroidal, la stadiul aplatizat notat cu 3. Aceste 3 stadii sunt asociate cu modelele naturale ur-
mătoare: 1. sferă - stea; 2. tor - gaură neagră; 3. lentilă gravitaţională galactică.

P384 O altă ilustrare a aceluiaşi proces de trecere de la sferă la tor dublu şi în final la disc. Pentru a faci-
lita înţelegerea transformării, este notat cu roşu discul ecuatorial ce devine din ce în ce mai amplu, astfel
că sistemul tinde în extrem, în mod ipotetic, prin etapele mai sus ilustrate, să devină un disc şi o axă.
Trecerea este semnalată prin săgeţi negre, iar citirea se face de la stânga la dreapta în ordinea 1, 2, 3, 4.
372 KLM Codex
P385 Trei ipostaze ale vortexului: 1. Celulă de convecție termică; 2. Dansul albinei; 3. Citosolul intracelular.

KLM Codex 373

P386 Ipostaze ale vortexului - clasificare: 1. Celulă de convecție termică de tip sferic-toroidal; 2. Vortex levo-dextrogir de tip
helical; 3. Undă staționară cu simetrie de ordinul 5 (vibrație).
374 KLM Codex
P387 Ierarhia progresivă a vortexului cicloid de convecție termică: Tor-Sferă-Cilindru-Prismă

KLM Codex 375

P388 Imagine emblemă a Fructului interzis, ce încheie seria.

376 KLM Codex

 Partea IV.
CODUL SFERĂ-VORTEX
ȘI ORIGINEA FORMEI

ALGORITMII Sferă-Vortex
în NATURĂ / CULTURĂ
Planșele: 389-511

Sunt analizate, modele computaționale bazate pe structura ierarhizată a sferelor-spiralelor-vor-

texurilor și meandrelor. Elaborarea unei sinteze, a unui algoritm ce cuprinde și corelează pe de o parte
principiul sferă-vortex din natură, cu cel observat experimental în dinamica complexă a fluidelor. Un-
dele scalare helicale, conceptul de lumină-contralumină, sunt de asemenea ilustrate. Regăsirea acestor
coincidențe la nivelul artefactului uman surprinde prin nebănuite interconexiuni.

KLM Codex 377

P389 Pornind de la cele observate anterior, din relaţia dintre sferă şi tor se instituie elaborarea unui alfabet al formei ce op-
erează cu algoritmii consecutivi de la 1 la n şi care sunt ilustraţi ierarhic până la termenul de ordinul 5.
În centrul imaginii, notată cu 1, avem o sferă ce în registrul lateral stânga, respectiv dreapta, se dezvoltă prin creşteri, ilustrând
elementele succesive de la 1 la 5. Creşterile de sfere de acelaşi diametru din stânga sunt de tip convex, pe când cele din dreapta
sunt de tip concav.
Metamorfozele torului primordial, pornind de la termenul 1 situat central, se dezvoltă spre stânga formând bucle spre interior
de la termenul 1 până la termenul 5 levo şi dextrogire, pe când în partea dreaptă se dezvoltă similar, doar că buclele sunt spre
exterior. Deasupra lor sunt redate schematizat geometric punctele de contact a două sfere tangente, cu puncte negre, pentru a
facilita observarea similitudinilor.
În partea de jos este ilustrată o spirală cu 3 bucle, de tip liniar, ce se pliază spre interior, cât şi alta care se pliază spre exterior.
Revenind în partea de sus a planşei se observă desfăşurata sferelor concentrice de la mare la mic, construită de fapt prin alipirea
celor două şiruri laterale de calote alternative (verde - stânga, portocaliu - dreapta).
378 KLM Codex
P390 Planşă ce reia problema de la simplu la complex, de la 1 la n, a termenilor consecutivi pornind de la sferă şi tor. Pe axa
centrală în partea de sus sunt redate sfere crescătoare ce, în stânga şi dreapta, au forma de undă (şir de calote) din care derivă.
Este ilustrat termenul 2 prin două sfere tangente (stânga şi dreapta) însoţite de acelaşi termen levo şi dextrogir de tip toroidal
spre interior (stânga) şi spre exterior (dreapta), cel din stânga fiind considerat gol şi cel din dreapta plin.
Următorul termen cu simetrie de ordinul 3 este ilustrat spre stânga şi spre dreapta într-o manieră similară, fiind redate în de-
taliu relaţiile dintre simetria de ordinul 3 de tip concav-convex, notate cu verde (stânga) şi cu portocaliu (dreapta), însoţite de
diagramele geometrice simplificate.
Urmărind în continuare desfăşurarea acestor similitudini se ajunge în partea inferioară a planşei la termenul cu simetrie de or-
dinul 4, iar în partea cea mai de jos a planşei avem de-a face cu simetrii de ordin n toroidal - sferic (16, 24) de tip concav-convex.
Astfel se constituie această ilustrare ierarhică a relaţiei dintre sferă şi tor de la simplu la complex, de la 1 la multiplu, remarcân-
du-se termeni ce derivă din tor şi care pot fi de stânga sau de dreapta.
KLM Codex 379
P391 Reluând constituirea unui alfabet al formei de la simplu la complex pornind de la o sferă şi un tor, dispuse pe cercuri
concentrice, sunt analizaţi termenii 2, 3, 4 şi 5, care sunt construiţi prin adăugarea de sfere, cât şi, la nivelul torului, prin mărirea
numărului de bucle.
Elementele analizate în cele două tabele anterioare se regăsesc dispuse consecutiv de la 1 la n, fiind grupate în sectoare înveci-
nate. Pornind din sectorul de sus (ora 12) sunt dispuse liniar creşteri de sferă şi termenii adiacenţi răsucirii torului spre dreapta
şi stânga într-un mod crescător.
În partea opusă, în sectorul inferior (ora 6) sunt ilustrate formaţiunile din sfere care au un gol central de formă triunghiulară,
pătrată şi pentagonală, iar în stânga şi dreapta echivalentul toroidal de tip levo şi dextrogir, respectiv cu 3, 4 şi 5 bucle.
În sectorul din partea stângă (ora 9) avem reprezentaţi termenii consecutivi de la 2 la 5 ai undelor staţionare în lichide vâscoase,
observându-se relaţia de similitudine între geometria multiplicării sferelor, a plierilor torului, cât şi a undelor staţionare, situate
undeva la confluenţa celor două.
În partea inferioară este analizat sub forma unei legende explicative termenul cu simetrie de ordin 3, astfel: în centru unda
staţionară, în stânga sfera şi torul convex de ordin 3, iar în dreapta termenul cu simetrie de ordinul 3 convex.
380 KLM Codex
 P392 Principul sferă-spirală și relația interșanjabilă cu geometria poliedrală tetraedru 4, octaedru 6, cub 8, cuboctaedru 12, în
ipostaza: liniară(sus), poliedrală(centru) și poligonal circulară (jos).
KLM Codex 381
P393 Ilustrarea principiului sferă-spirală arătând sub formă de coloană de sus în jos uzând de sfere, trecerea progresivă de la
axial la cilindric mai apoi la sferic iar in final la disc. Se disting antipozii ax-disc. Sunt supuse analizei două poliedre: octaedrul
- 8 sfere și cuboctaedrul - 12 sfere. În partea stângă a planșei este redat caracterul toroidal meandric (continuu) comparat cu
cel discret (discontinuu) format din sfere, cât și (sus) suprapunerea centrată concentric, a întregii desfășurări, respectiv: axă-
cilindru-sferă-disc.
382 KLM Codex
P394 Cele trei CERCURI. Morfo-geometria corpurilor de rotație Cilindru-Con-Bicon și corespondența concav-convexă
raportată primelor 3 poliedre platonice după cum urmează: Tetraedru-Cub-Octaedru observând astfel similitudinile arheti-
pale. Concomitent în josul imaginii este redată dia-grama pătrată cu nouă termeni ce redă schematic fluctuația celor trei cercuri
generatoare ce se dilată și comprimă, astfel rezultând întreaga diversitate polimorfă.
KLM Codex 383
P395 Sunt reluate cele trei CERCURI și morfo-geometria corpurilor de rotație Cilindru-Con-Bicon în varianta dispunerii
concentrice pe trei cercuri de corespondențe. Imagine cu caracter complex.

384 KLM Codex

P396 Sfera-dublu conică de tip concav-convex, în relație cu intersecția a două cercuri. Vesica piscis matrice arhetipală a glo-
bului ocular.

KLM Codex 385

P397 Planșă de sinteză ce ilustrează de la simplu la complex, de la 1 la infinit, universalitatea principiului sferă-vortex. Are la
bază două direcții: una concentrică și una radială, conectate indisolubil. Se disting astfel următoarele serii de progresii prin
adăugarea succesivă de sfere, păstrându-se doar combinațiile ce creează simetrie cel puțin bilaterală.
1. În stânga jos, sectorul ilustrând arhetipul liniarității.
2. În stânga sus se ilustrează simetria circulară, cu centru-gol: pornind de la triunghi (3 sfere tangente) se ajunge prin pătrat,
pentagon etc. la cerc.
3. În dreapta sus avem simetria de tip radial pornind de la triunghi (3 sfere tangente cu a patra, centrală).
4. Caracteristica antipozilor optici de tip chiral levo-dextrogiri apar pe inelul 9 și 12.
5. Apar succesiv poliedrele regulate prin aglutinarea tridimensională a sferelor. Astfel avem tetraedru, octaedru, cub, icosaedru/
cuboctaedru (semiregulat).
6. Pe inelul 10 apare arhetipul umanoid, cu simetrie bilaterală.
Astfel, tabelul întrunește elementele primordiale în relația dintre sferă și diversitatea morfologică naturală, atingând pe rând
problema poliedrelor platonice, problema spiralității, a geometriei cristalelor, cât și morfologia viului.

386 KLM Codex

 P398 Continuând analiza relaţiei dintre tor şi spirală, ilustrate în diagrama dezvoltărilor de la simplu la complex, se analizează
îndeaproape plierile în buclă spre interior şi spre exterior ale torului. În cazul torului, spre deosebire de cel al creşterilor prin
adăugare de sfere, au loc doar subîmpărţiri ale aceleiaşi coarde circulare, similare numărului de undă format din ventre şi no-
duri al unei coarde oscilante, astfel apărând numere de la 1 la n.
În partea centrală a planşei este reprezentat un element toroidal de ordinul 8 (cu 8 bucle) de tip hibrid, ce combină buclele spre
interior în jumătatea superioară (cu albastru) cu cele spre exterior în partea inferioară (cu roşu), remarcându-se elementul de
joncţiune ilustrat mărit în partea stângă, având aspectul unei sinusoide de tip yin-yang.
În partea inferioară a planşei, reprezentat în stânga şi dreapta, avem notat cu roşu termenul toroidal cu simetrie de ord 8 spre
exterior, pe când în dreapta termenul complementar notat cu albastru spre interior. Cu săgeţi negre este indicată suprapunerea
lor, ilustrată în zona centrală a planşei din partea inferioară.
KLM Codex 387
P399 Se continuă observarea plierilor prin bucle spre interior şi spre exterior a torului, trecându-se din registrul plan la secţi-
uni prin sfere. Evidenţiată în partea de sus centrală avem o secţiune prin termenul toroidal spre interior, cu simetrie de ordinul
8, aplicat ca invaginare a unei membrane sferice. De jur împrejurul lui, indicate cu săgeţi negre de la dreapta la stânga pornind
de jos, sunt redate secvenţial metamorfozele plierii sferei, formând o serie de corpuri de rotaţie de tranziţie dintre sferă şi tor, cu
aspect interferent. Bucla spre interior apărută fuzionează, deplasându-se în continuare spre exteriorul ecuatorului, după care se
ajunge la o formă opusă sferei cu aspect de con dublu concav.
Mai jos pe axa centrală este reprezentată plierea spre exterior, în partea dreaptă sunt reprezentate două diagrame atipice de
pliere hibridă, iar în partea stânga jos o pliere deschisă spirală spre interior.
388 KLM Codex
P400 Planşă ce ilustrează în continuare metamorfoza tetraedrului pornind pe de o parte de la tor şi pe de altă parte prin
adăugarea de sfere. Torul se pliază şi, aşa cum este ilustrat pe axa centrală, formează o structură tetraedrică. Pe coloana din
partea dreaptă, 4 sfere tangente de acelaşi diametru dispuse echidistant, în urma teşirii se transformă, prin eliminarea spaţiului
gol interstiţial, în tetraedru.
În partea inferioară sunt reprezentate tetraedrele de tip undă ca antipozi enantiomorfi de tip levo-dextrogir, cât şi fuziunea celor
două (dreapta).
KLM Codex 389
P401 Se reia problema genezei tetraedrului generat prin teşiri şi trunchieri a 4 sfere tangente.
Pe coloana centrală se redă trecerea prin etape succesive de la aranjamentul tetraedric sferic la tetraedrul
geometric (sferele sunt plastice şi se deformează), prin aplatizarea fiecărei feţe.
Pe coloana din dreapta, pornind de la acelaşi aranjament tetraedric sferic, se aplică o operaţie de defor-
mare perpendiculară pe muchie, care conduce în final la apariţia cubului.
În fine, pe coloana din stânga, pornind de la acelaşi aranjament de sfere, deformarea se face simultan
pe cele 4 direcţii spre centru, acţionând perpendicular pe cele 4 vârfuri. Se obţine din nou un tetraedru.
Astfel am urmărit cele 3 tipuri de deformări plastice simetrice, aplicabile pentru obţinerea oricărui
poliedru platonic pornind de la aranjamente sferice de tip poliedral.
390 KLM Codex
 P402 Metamorfozele tetraedrale fiind clarificate şi demonstrate anterior pornind de la 4 sfere cât şi de la un tor, revenind la
experimentele în lichide, vom lua o singură sferă de ulei siliconic cu diametru de 1 cm ce va fi suspendată într-un lichid nemis-
cibil cu aceeaşi densitate. Supusă trenului de unde acustice de o anumită frecvenţă, sfera suspendată începe să oscileze regulat în
maniera redată în secţiune, formând o structură cvadrilobată ce oscilează recurent. Se observă vortexurile ce animă tetraedrul
lichid imponderal.

KLM Codex 391

 P403 Rămânând la acelaşi tip de experiment ce acţionează asupra unei sfere fluide transparente imponderale, se observă os-
cilaţia seriei poliedrale complementare ce oscilează ritmat, trecând alternativ de la octaedru la cub şi invers, astfel încât sfera
devine matricea morfologică primordială ce leagă în mod elegant cei doi antipozi geometrici complementari.
Se remarcă de asemenea în planşă legăturile poliedrale pe coloanele laterale şi rezultanta pe coloana centrală de sus până jos. În
banda din partea inferioară este relevat dodecaedrul rombic, din seria celor 13 poliedre semiregulate ale lui Arhimede, aflat ca
instanţă oscilantă intermediară între octae-dru (stânga) şi cub (dreapta).
Astfel, cele 5 poliedre regulate platonice se reduc la 3 serii de unde staţionare sferice. Prima, cea tetraedrală, oscilează recurent
pornind de la o sferă, la o anumită frecvenţă. A doua serie include tetraedrul şi cubul, care sunt termeni alternativi ai undei
staţionare sferice, schimbând frecvenţa. În fine, a treia serie complementară oscilează între dodecaedru şi icosaedru pornind
de la o sferă fluidă.
În concluzie, cele 5 poliedre regulate se reduc la 3 unde staţionare armonice de tip sferic ce se interconectează astfel:
1. Tetraedru-tetraedru (planşa 73)
2. Cub-octaedru
3. Dodecaedru-icosaedru.
392 KLM Codex
P404 Terminând seria exemplificărilor experimentale, revenim la creşteri de sfere de acelaşi diametru, levo şi dextrogire,
demonstrând astfel relaţia indisolubilă dintre aranjamente sferice şi principiul spiral.
Se observă cele 4 braţe spirale ce pornesc dinspre pătratul central, concomitent cu extragerea pe axa centrală cu aspect femi-
nin-masculin, a două diagrame de tangenţă, posibile în cazul acestui tip de creştere.
În partea inferioară schematizat se observă în partea centrală un pătrat iar în stânga şi dreapta antipozii geometrici chirali.

KLM Codex 393

P405 Diagramă circulară ce urmăreşte unul din antipozii spiralici de tip pătrat, ilustrat în partea stângă a planşei anterioare, cu
diagrame geometrice suplimentare. Sunt extrase în stânga sus şi jos, dispuse în cerc, cele două posibile diagrame de tangenţă,
asociate simbolic feminin (sus) şi masculin (jos).
În dreapta avem cele 3 ipostaze ale metamorfozei pentagonului regulat format din sfere.

394 KLM Codex

P406 Comuniune prin acuplare Feminin-Masculină dedusă din geometria arhetipală a sferelor în dispunere pentagonală.

KLM Codex 395

P407 Trecând de la termenul 4 spre 5 şi ajungând la 6 avem de-a face cu o chiralitate mai puţin vizibilă, dar pusă în evidenţă
prin culoarea portocalie şi verde ce ilustrează cele două direcţii spirale ce pornesc din centru şi se deplasează spre periferie. Sunt
de asemenea ilustrate pe coloana centrală situaţiile simetrice pornind de la o sferă, inelul 2 - 6 sfere şi inelul 3 - 12 sfere, aceste
3 inele concentrice fiind redate fie ca cercuri concentrice, fie ca hexagoane concentrice.

P408 Se ilustrează în continuare relaţia creşterilor helicale de tip chiral, pornind de la un pentagon regulat care devine rotit
spre stânga şi spre dreapta, distingându-se cele 5 braţe spirale indicate cu săgeţi negre (spirala lungă) şi cu roşu (spirala scurtă),
cele două direcţii coexistând la nivelul fiecărei dezvoltări spiralice pentagonale.
De asemenea în partea dreaptă sus sunt ilustrate cele 3 ipostaze simplificate geometric ale pentagonului levogir, respectiv dex-
trogir şi suprapunerea lor în diagrama centrală.
396 KLM Codex
 P409 Diagramă ce se dezvoltă progresiv adăugându-se câte un strat de sfere, pornind de la o sferă unică, astfel: 1 - ou: o sin-
gură sferă; 2 - embrion: 7 sfere; 3 - om (proporţie ideală): 19 sfere; 4 - om (disproporţionat): 37 sfere; 5 - om (disproporţionat):
61 sfere. Aşadar pe axa centrală este ilustrată octava omului ideal relaţionat geometriei numerelor hexagonale concentrice. De
fiecare parte apar diagramele chirale levo şi dextrogire cu omul înscris.
KLM Codex 397
P410 Diagramă axială alcătuită prin creşteri succesive compacte, ce tratează de la simplu la complex chiralitatea levo şi dextro-
giră, fiecare şir fiind notat cu o culoare distinctă. Astfel, primul şir este format dintr-un lanţ de sfere tangente, al doilea din două,
etc. Se obţine succesiunea geometrică: punct, segment, triunghi, pătrat, pentagon, hexagon.
Pe coloanele din stânga şi din dreapta sunt exemplificate modurile de creştere prin adaosuri simultane de sfere ce continuă
dezvoltarea şirurilor: 1. Monolevospiral-Monodextrospiral; 2. Bilevospiral-Bidextrospiral; 3. Trilevospiral-Tridextrospiral;
4. Quadrolevospiral-Quadrodextrospiral; 5. Pentalevospiral-Pentadextrospiral; 6. Hexalevospiral-Hexadextrospiral.
398 KLM Codex
P411 Relaţia de la simplu la complex ce urmăreşte pas cu pas creşterea a trei braţe spirale levo şi dextrogire, ilustrând dia-
gramele geometrice simplificate pe coloanele laterale.
Pe axa centrală sunt redate situaţiile de simetrie compactă, respectiv 3 (roşu)-9 (alb)-15 (roşu).
KLM Codex 399
P412 Imagine ce explică, sub forma unei coloane cu sfere tangente cu simetrie de ordinul trei dispuse paralel (roșu-alb-al-
bastru), caracteristica levo-dextrogiră ca urmare a torsiuni spre stânga sau dreap-ta a coloanei centrale. Pe coloana din stânga
planșei este descris de sus în jos un șir de cuboctaedre pliate formate din trei șiruri torsionate alcătuite din sfere tangente.

400 KLM Codex

P413 Planșă ce ilustrează progresiv relația dintre spirală și sferă, în coincidență cu arhetipul animal al vertebratelor. Pe de altă
parte este sugerată caracteristica ondulatorie a aranjamentului comprimat (triunghiular) față de cel dilatat (pătratic).

KLM Codex 401

 P414 Geometria octaedrului în relație cu torul (continuu) meandric cât și cu sferele tangente (discontin-uu). În centru imag-
inii fătul.
402 KLM Codex
 P415 Planșă ce ilustreză de la simplu la complex, de sus în jos, primii trei termeni ai vortexului toroidal mono și dublu spirali,
în relație geometrică cu matricea arhetipului hexagonal, arătând și demon-strând fără echivoc interdependența algoritmului
sferă-vortex de simbolistica florii vieții.
KLM Codex 403
P416 Ierarhia interferențelor sferă-spirală, cuantificată pe structura hexagonal concentrică a florii vieții, sunt redați primii 5
tremeni.

404 KLM Codex

P417 Octaedrul redat atât geometric cât și arhetipal, în lumina principiul sferă-spirală.

KLM Codex 405

P418 Planșă ce ilustrează relația de tip compact-dilatat dintre poliendru și coloana formată din cele trei șiruri de sfere. Trecerea
succesivă de la coloană la poliedru ca în final să se ajungă în plan la poligonul stelat hexagonal.

406 KLM Codex

P419 Aranjament compact tangent de 13 sfere, una centrală şi 12 exterioare, cu geometrie de tip cub-octaedru, obţinut prin
plierea inelului de 12 sfere. Se observă continuitatea inelului pliat, cu simetrie de ordinul 3.
KLM Codex 407
P420 Inelul toroidal, alături de cel format din cele 12 sfere tangente, în relație cu plierea meandric-sinusolidală cu simetrie de
ordinul 3, ce devine treptat sferă poliedrală și care circumscrie cele inelul celor 12 sfere, odată cu aranjamentul compact cuboc-
taedric. Este demonstrată astfel relația interdependentă dintre inel, sinusoida de ordin 3 și cuboctaedru.

408 KLM Codex

P421 Diagramă care exemplifică, prin intermediul teoriei sferă-spirală, relaţia de reciprocitate dintre două poliedre
alcătuite din 12 sfere:
- în partea de sus: icosaedru
- în partea centrală: cuboctaedru
În partea de jos este redată central diagrama geometrică a plierii cuboctaedrice care, prin torsiune levo sau dextrogiră
generează în ambele cazuri icosaedrul, redat în stânga şi dreapta jos.
Astfel, cuboctaedrul este antipodul dilatat, pe când icosaedrul este varianta compactă a acestuia, în urma procesului
de pliere-depliere.
KLM Codex 409
P422 Exemplificarea detaliată a ipostazelor geometrice ce relaționează caracteristica circulară de tip to-roidal, cea stelată de tip
hexagonal, cât și pe cea de tip coloană, și care prin compresie devine cub-octaedru. Se observă trecerea de la structura helicală
tripartită a coloanei, formată din doisprecezece sfere, la o structură sferică ce circumscrie poliedrul semi-regulat.

410 KLM Codex

P423 Ilustrarea undelor statice - termenii 1, 2, 3, 4 - observându-se în cazul termenului 4, situat între cruce şi treflă, cei doi
antipozi de tip lemniscată rotativă.

KLM Codex 411

P424 Omul undă statică suprapus omului format din 10 sfere. În partea de jos se observă direcţia curenţilor fluizi, ataşaţi dia-
gramei masculine (albastru), respectiv feminine (portocaliu).

412 KLM Codex

P425 Floarea vieții (19 sfere), văzută ca și sursă comună geometriei umane arhetipale atât în cazul simetriei faciale (sus) cât și
a corpului uman (jos).

KLM Codex 413

P426 Este analizată detaliat geometria faciesului uman, în strânsă relație simbolică cu arhetipul ternar-hexagonal al florii vieții.

414 KLM Codex

P427 Arhetipul ternar-hexagonal al florii vieții. Sunt redate elementele principale de simetrie triunghiulară .

KLM Codex 415

P428 Faciesul uman circular, ca rezultat al intresectării unor serii de cercuri, redate în detaliu în partea de jos a imaginii.

416 KLM Codex

P429 Geometria fizionomală redusă la arhetipul cerc-triunghi, (vesica piscis) sunt redate intersecțiile dintre cercurile genera-
toare: ochi, gură.

KLM Codex 417

P430 Arhetipul ternar-hexagonal al florii vieții. Sunt redate elementele principale de simetrie triunghiulară, ce sunt într-o
relație geometrică, oarecum recurentă, față de triunghiul răsturnat format de nas.

418 KLM Codex

P431 Geometria faciesului uman, redusă la esența geometrică de ordinul 3.
KLM Codex 419
P432 Triunghiul faciesului uman policrom, albastru-galben-roșu, în relație cu tetraedrul și hexagonul.
420 KLM Codex
P433 Geometria arhetipală a faciesului uman, redusă la esența geometrică poliedrală, având ca formă de bază structura
tetraedrală.
KLM Codex 421
P434 Faciesul uman circular policrom, albastru-galben-roșu.
422 KLM Codex
 P435 Chipul uman arhetipal și geometria simbolică a hexagramei, floarea vieții 19 - 4 =15 sfere. În partea inferioară a planșei
inelul generativ, prototip circular din care derivă chipul uman.
KLM Codex 423
P436 Prototip circular al chipului uman.

424 KLM Codex

P437 Chipul uman bisimetric.

KLM Codex 425

P438 Imagine ce compară geometria fizionomiei umane (stânga), cu omul pentagonal (dreapta) dedus din matricea hexago-
nală. Sunt arătate cele trei cercuri intersectate ale culorilor primare dispuse pe axa verticală a feței umane.

426 KLM Codex

P439 Matricea fizionomală hexagonală-circulară-dreptunghiulară, observându-se similitudinile și variațiile structurii arheti-
pale.
KLM Codex 427
P440 Floarea vieții - ARHECHIP primordial, ce combină deopotrivă, indisolubil și explicit, simetria de ordinul 3-6.

428 KLM Codex

P441 Imagine de sinteză ce compară trei ipostaze morfologice corp-față-mână, în relație cu geometria hexagonală a florii vieții,
văzută ca și arhetip generativ subsidiar comun.
KLM Codex 429
P442 Policromia concentrică ternară: galben-roșu-albastru, corelată cu geometria hexagonală a florii vieții, din care emerge și
se deduce structura pentagonală a arhetipului corpului uman.
430 KLM Codex
P443 Omul pentagonal încadrat în diagrama hexagonală a florii vieţii, exemplificând relaţia ondulatorie dintre corp şi mediul
extern.

KLM Codex 431

P444 Omul pentagonal și geometria rombului, văzut ca și matrice arhetipală a vesica piscis asociat poliedrului semiregulat
dodecaedru rombic.

432 KLM Codex

P445 Ciclu de metamorfoze geometrice ale suprafeţei de undă realizate în lichide volatile (etanol) la o frecvenţă de 14 Hz,
având aspectul unui vechi simbol mediteranean numit generic Floarea vieţii.
Se remarcă, urmărind etapele transformării suprafeţei lichide de la dreapta spre stânga, indicate cu săgeţi negre, fluctuaţiile de
echipartiţie notate cu culori distincte: cu roşu dreptunghiurile ce devin pătrate, cu negru triunghiurile ce devin hexagoane şi
revin la triunghiuri şi în fine cu albastru cercu-rile, în număr de 19, ce devin din calote hexagoane, apoi devin punctiforme,
aproape dispărând, ca mai apoi să crească.
Acest ciclu ritmat surprinde spectacolul în care elementele geometrice intră şi ies rând pe rând din scenă. În lateral dreapta,
sunt ilustrate etapele transformărilor:
1. componenta rectangulară dreptunghi-pătrat-dreptunghi, colţul din dreapta sus, notată cu roşu;
2. componenta triunghiulară, triunghi-hexagon-triunghi, centru, notată cu negru;
3. componenta circulară, cerc-haxagon-cerc, partea de jos dreapta, notată cu albastru.
Unda staţionară mai sus descrisă confirmă experimental relaţia complexă a geometrismului poli-gonal, generat de interacţiunea
vibraţie - materie.

KLM Codex 433

 P446 Diagramă geometrică de tip floarea vieţii, cu 19 sfere dispuse în 3 inele concentrice pornind de la 1-6-12 în care este
ilustrat simbolul corpului uman, observându-se capul şi membrele (10 sfere roşii). În partea stângă sus este ilustrată simplificat
diagrama geometrică a acestui simbol, notând prin puncte negre mari centrele celor 10 sfere şi mici punctele de tangenţă ale
sferelor.
În partea de jos a imaginii este ilustrată relaţia de tip spiral dintre sfere, exemplificate separat: componenta concentrică (centru
jos) cât şi componentele de tip vortex-spiral (stânga şi dreapta jos). Cu menţiunea că în toate diagramele constituite din sfere
coexistă componentă concentrică cât şi componenta chirală legate indisolubil.
434 KLM Codex
P447 Continuând observarea acestui simbol uman conţinut în diagrama geometrică a Florii vieţii, este analizat geometrismul
aferent, distingându-se 3 triunghiuri echilaterale congruente ce trimit spre alura unui peşte (stânga). Deasupra diagramei cen-
trale sunt reluaţi cei doi termeni (masculin - feminin) derivaţi din spirală pătrată, pentru a sesiza analogiile.

KLM Codex 435

P448 Trei ipostaze ale transformării chipului uman integrat hexagramei floarea vieții constituită din 19 sfere, se remarcă va-
riația vortexurilor duble.

436 KLM Codex

P449 Floarea vieții, în relație cu om pentagonal- față umană.

KLM Codex 437

P450 Trei ipostaze ale transformării corpului uman integrat hexagramei floarea vieții. Se disting cele 3 romburi.

438 KLM Codex

P451 Rămânând în cadrul simetriei hexagonale, se analizează diagrama humanoidă de tip pentagonal, punându-se
accent pe de o parte pe componenta formată din 3 inele concentrice (stânga sus - vedere tridimensională, dreapta sus -
vedere în plan) şi pe de altă parte pe ilustrarea simultană a 6 oameni de dimensiuni mici, corespunzători fiecărei laturi a
hexagonului, cu capul în centrul laturii.
În partea centrală jos este evidenţiat prin separare corpul umanoid. Pe banda din partea de jos acelaşi grup de 10 sfere cu
aspect uman suferă plieri şi deplieri simetrice.
KLM Codex 439
P452 Ipostaze geometrice consecutive ale corpului uman în relație cu hexagrama florii vieții, cu accent pe geometria pal-
mară a mâinii, cât și pe a celor trei triunghiuri generative: Cap-Torace-Bazin demonstrând astfel relația dintre arhetipul
geometric hexagonal și anatomia trupului uman.
440 KLM Codex
P453 Diagramă ilustrând trei ipostaze ale intersecţiei hexagonului de tip floarea vieţii, ce ascunde de fapt trei cercuri
concentrice.
1. Pe coloana centrala, de sus în jos avem hexagrama cu creşterea pornind de la o singură sferă centrală notată cu roşu.
2. În haxagrama următoare se porneşte de la două sfere centrale (hexagramă dublă)
3. În următoarea hexagramă se porneşte de la 3 sfere centrale (hexagramă triplă)
În stânga şi în dreapta imaginilor, de sus în jos, sunt redate hexagramele simetrice prin a căror alătu-rare se formează
cele 3 ipostaze descrise anterior.
KLM Codex 441
P454 Este analizată numai hexagrama triplă din planşa anterioară (111), observându-se creşterea concentrică pornind
de la 3 sfere, apoi 12 şi în final 27.
Pe de altă parte este ilustrată plierea spirală levo-dextrogiră a trei şiruri de sfere, redate desfăşurat în centru jos, fiecare
şir având culoare distinctă (alb, roşu, albastru).
Astfel sunt redate, pentru simetria de ordinul 3, două modalităţi de creştere ce apar şi în natură: creşterea de tip concen-
tric şi cea de tip helical, ce coexistă.
442 KLM Codex
P455 Intersecția a două cercuri concentrice (vesica piscis) și cele 5 romburi aferente.

KLM Codex 443

P456 Clopot-Om-Cupă în raport cu geometria rombului formată din cele 2 triunghiuri echilaterale după cum urmează: sus
clopot / jos cupă.

444 KLM Codex

P457 Ipostaze geometrice consecutive ale corpului uman în relație cu hexagrama florii vieții, cu accent pe geometria: Feței
(15 sfere), Corpului (10 sfere), Mâinii (18 sfere), Fătului (6 sfere), toate deduse explicit din hexagrama vieții.
KLM Codex 445
P458 Analiza geometrică cu trimiteri simbolice, a palmei umane, în relație cu hexagonul-rombul cât și cu diagrama cercurilor
concentrice pe care sunt proiectate cele 5 degete.

446 KLM Codex

P459 Palma umană policromă, albastru-galben-roșu, anatomie/geometrie/număr, cât și spirala amprentei digitale.

KLM Codex 447

P460 Planşă ce ilustrează pe axa centrală diagrama omului pentagonal, în două ipostaze: una de tip geometric
(sus), formată din 3 triunghiuri albe, iar cealaltă formată din sfere, notând cu verde centrele sferelor, în număr
de 10, respectiv cu portocaliu punctele de contact dintre ele.
În partea de jos stânga este redată hexagrama punctelor de contact notate cu portocaliu, iar în dreapta hexagra-
ma sferelor tangente, notate cu verde.
448 KLM Codex
P461 Plierea și deplierea arhetipului geometric ternar facial, diagramă computațională în patru secvențe.
KLM Codex 449
P462 Arhechipul uman dublu triunghiular și logosul.

450 KLM Codex

P463 Arhechipul și Chipul uman, preincipiențele biologice ale anatomiei faciale.

KLM Codex 451

P464 Chipul uman, componenta de tip undă staționară. Simțurile și organele de simț. Se remarcă aparatul fonator (laringele).
452 KLM Codex
P465 Diagrama vizuală a câmpului de percepție, văzută ca și sumă armonică, simultană, a tuturor simțurilor (sinestezie).
KLM Codex 453
P466 Sumă armonică, simultană, a tuturor simțurilor (sinestezie): Văz-Auz-Tactil-Gust-Miros. Însumând dimensiunea: per-
ceptivă-senzitivă-cognitivă, înțeleasă ca inferență cognitiv-mnezică de tip staționar.
454 KLM Codex
P467 Om arhetipal, integrat rețelei de câmp mnezic social, entanglement de ordinul 4.

KLM Codex 455

P468 Om arhetipal, în rețeaua de câmp mnezic social, entanglement de ordinul 12.

456 KLM Codex

P469 Din seria morfologiei arhetipale a chipului - Chipul Triunghi. Concomitent se remarcă componen-ta cromatică afină:
Roșu dilatat - Albastru comprimat. În partea inferioară a planșei este redat tabelul geometric schematic al matricei generative
arhetipale aferentă chipului uman.
KLM Codex 457
P470 Matricea arhetipului facial, careu cu 9 termeni, având ca bază triunghi-pătrat-cerc, urmărindu-se ilustrarea variațiilor
computaționale inerente.
458 KLM Codex
P471 Chipul Paralel, cilindru-dreptunghi.

KLM Codex 459

P472 Chipul Pătrat (termen din tabelul matricei arhetipale faciale).

460 KLM Codex

P473 Chipul Cerc.

KLM Codex 461

P474 Chipul Disc.

462 KLM Codex

P475 Chipul Triunghiular combinat.

KLM Codex 463

P476 Chipul Pătrat combinat.
464 KLM Codex
P477 Arhechipul Albastru.

KLM Codex 465

P478 Arhechipul Galben.

466 KLM Codex

P479 Arhechipul Roșu.

KLM Codex 467

P480 Arhechipul Policrom.

468 KLM Codex

P481 Adam Chip.

KLM Codex 469

P482 Ipostaza duală: Om-Umbră

470 KLM Codex

 P483 Legat de tipologia corpului uman este redată componenta bilaterală a craniului, cutiei toracice (cavităţi închise),
membrelor superioare împreunate şi membrelor superioare împreunate (cavităţi deschise). În stânga este redată doar o
jumătate, iar în dreapta lateral este redată coloana vertebrală simplificată şi bifurcaţiile ce apar la nivelul craniului şi care
se întâlnesc sub forma orizontalei maxilare a dentiţiei.
În partea de jos, notate 1- 7, sunt redate simetric bilateral etapele embriogenezei într-o manieră esenţializată, pornind de
la spermatozoid, ovul, apariţia şi dezvoltarea embrionului, observându-se înmuguririle şi ramificările braţelor, coastelor
şi cavităţii craniene.
KLM Codex 471
P484 Reprezentarea anatomică a cavităţilor închise (craniu, torace) cât şi a celor două deschise formate prin unirea extre-
mităţilor membrelor. În cazul scheletului central se distinge componenta bilaterală a axei vertebrale ce în fapt, conform ob-
servaţiilor din planşa anterioară, este constituită prin alipirea a două segmente (componentele 1 şi 2). În concluzie omul este
făcut prin alipirea a două braţe sudate pe axa centrală numită coloană vertebrală, cât şi a încă 4 segmente libere (2 braţe şi 2
picioare), în total 6 segmente.
Fiecare dintre cele 4 cavităţi este ilustrată separat de jur împrejurul imaginii centrale - de sus în jos: cap, picior, mână, torace.
Ca trimitere spre planşa anterioară, în dreapta sus, avem ilustrat scheletul simplificat, observându-se cele 6 segmente.
472 KLM Codex
P485 Planşă de sinteză în care sunt ilustrate relaţiile dintre sferă (ochi) şi spirală (ureche).
Ochiul, ca organ sferic este pus în relaţie cu soarele prin intermediul coloanei cilindrice de lumină ce leagă sfera solară de sfera
oculară, observându-se componenta tripartită pupilă-iris-glob ocular (axa centrală), remarcându-se structura radială a irisului
(stânga sus) precum şi structura venelor ce irigă irisul (stânga jos), cu aspect concentric radial. În dreapta jos avem morfogeneza
globului ocular cât şi secţiune prin cristalin.
Urechea ca organ spiral este redată prin pavilioane, pe laturile triunghiului central, iar concomitent în dreapta imaginii sunt
analizate anatomia helicală a cohleei, osatura urechii interne şi secţiune prin melcul cohlear.

KLM Codex 473

 P486 Analiza ternară a relației dintre unda statică (centru), artefacte umane levo-dextrogire, plante cu simetrie de ordinul 3,
ilustrând coincidența simbolico-geometrică a cifrei 3.

474 KLM Codex

 P487 Continuarea analizei ilustrând relația dintre geometia fluidelor staționare, animale cu simetrie ternară (Austra-
lia Tribrachidium) și artefactele umane (Epoca bronzului, tezaurul de la Craiova, sec. IV î.H.).

P488 Romanian artefacts (the golden snake of Sarasău) illustrating the perennial and the frequent apparition of the
snake in the autochthonous scape.
KLM Codex 475
P489 Vortexuri tubulare specifice instrumentului de suflat flaut. Se remarcă subarmonicile.

476 KLM Codex

P490 Diagramă ce exemplifică similitudinea dintre masca baroc grotesque, și masca fluidă de tip undă statică, scoică şi berbec.

KLM Codex 477

P491 Planşă de tip sincretic ce surprinde universalitatea principiului sferă - spirală răsfrânt la nivelul artefactului uman.
Se analizează capitelul ordinului ionic în mai multe ipostaze, reliefându-se torsada bilaterală a celor două volute, corelate cu
ornamentele de tip acant ca termeni levo şi dextrogiri, alături de alte elemente ornamentale cu simetrie bilaterală precum scoica.
Pe de altă parte sunt ilustrate alăturat diagrame morfologice prin care este urmărit traseul etapizat al deformării unui cilindru
şi care produce un vortex toroidal (dreapta jos).

478 KLM Codex

 P492 Regăsirea arhetipului spiral în ornamentica renascentistă, observându-se vortexurile și elementele helicale
levo-dextrogire.

P493 Planşă ce analizează frontonul baroc, ilustrând conexiunile dintre artefactul uman ornamental şi principiul
sferă-spirală.
KLM Codex 479
P494 Geometria vorticială regăsită în registrul ornamental renascentist, studiu de caz ghirlanda.

480 KLM Codex

P495 Vitis vinifera: Albastru-Galben-Roșu.

KLM Codex 481

P496 Planşă de sinteză ce ilustrează relaţia tripartită a biosferei, undelor staţionare şi artefactului uman, unde urmărim pa-
ralelismul dintre undele staţionare, vortexurile apărute în natură şi simbolul geometriei crucii.
În partea centrală avem o cupă în interiorul căreia oscilează o undă staţionară cu simetrie de ordinul 4, ilustrată în partea de jos.
Sunt redaţi termenii cu simetrie de ordinul 4, realizaţi prin creşteri de sfere, relaţia ciclică dintre cruce şi pătrat (dreapta jos),
secţiune prin bobul de grâu şi prin cel de strugure.

482 KLM Codex

P497 Planşă intitulată Lichidopolis, în care este redată paralela dintre unda staţionară pentagonală şi dia-gramele cen-
tripete-centrifuge specifice fiecărei structuri urbane, având în centru muntele-coloană-ochi-coroană. Este asociată cu dansul
albinei, făcând trimiteri la organizarea ierarhică a insectelor sociale.

KLM Codex 483

 P498 Planşă ce reia problema analizei tripartite, restrângând observaţia la unda staţionară de tip cruciform formată
într-un vas hemisferic (cupă), redată şi în partea de jos a imaginii.
În stânga şi dreapta sunt doi ciorchini de struguri, deasupra vasului, două spice de grâu dispuse unghiular, iar în partea
superioară - inima.
În dreapta cupei avem etapele dezvoltării embriologice a cordului cât şi secţiune prin el, observându-se vortexurile val-
velor cardiace, în stânga cupei fiind ilustrate secţiuni prin bobul de strugure şi prin grăunţa de grâu, observându-se de
asemenea vortexurile, analogia cupă-cord-undă staţionară fiind astfel ilustrată.
484 KLM Codex
 P499 Planşă unde este redată anatomia de tip helical a inimii.
Pornind din partea de sus este redată în trei etape plierea benzii miocardice helicoidale (după observaţiile cardiologului
Torrent Guasp), ilustrând analogiile dintre forma undei statice de tip lemniscată (stânga sus) şi calităţile spiralice ale cor-
dului. În partea dreaptă sunt redate două diagrame ale traseului muşchiului cardiac. În partea de jos a planşei sunt redate
în secţiune, vedere de sus, patru ipostaze ale dezvoltării embrionare a cordului, notate 1, 2, 3 şi 4 în ordine cronologică,
ilustrând formarea valvelor tricuspidate şi similitudinile cu undele statice.
KLM Codex 485
P500 Planşă ce continuă analiza anatomiei helicale a cordului uman în corelaţie cu lemniscata fluidă. Este redat
cordul în secţiune, ventriculul şi atriile, urmărind dinamica curgerii spirale a fluxului sanguin ce străbate cordul,
concomitent cu mişcarea de răsucire în jurul axei la fiecare pulsaţie a organului cardiac (în stânga şi dreapta planşei).
Este ilustrată şi relaţia dinamică de tip consonant a două inimi conectate afectiv, ce devin sincrone, redate în secţiune
transversală în partea dreaptă jos.
Pe axa centrală jos este redată în secţiune o hematie ce suferă deformări complexe. Fluxul sanguin se comportă în tot
arborele circulator ca un lichid de tip non-newtonian străbătut de curenţi sonici (George Constantinescu).
486 KLM Codex
P501 Câmpul gravitațional (sus) și arhetipul vorticial al organului inimă. Se disting cele patru camere ce derivă din incintele
sferice alipite două câte două, de tip feminin-masculin cât și curenții sonici de formă sigmoidă, similari undelor statice.
KLM Codex 487
 P502 Planşă ce redă cele nouă daruri ale Duhului Sfânt, dispuse sub formă de semicerc, respectiv cele şapte virtuţi, ce încon-
joară inima, redată simbolic în partea centrală sub formă de inimă-cupă.
În dreapta jos este exemplificată schematizat diagrama ce are în centru inima (liberul arbitru), deasupra semicercul celor şapte
virtuţi, secondat de cel al celor nouă daruri, iar în partea de jos semicercul celor şapte vicii. Diagrama polară are la cele două
extreme Paradisul şi Infernul.

488 KLM Codex

P503 Cele două toruri ale motorului sferic planetar corelate cu omul dual undă statică, cât și caracteristicile ondulatorii
ale membrelor umane (mână).

P504 Arhetipul palmar și relația cu o singură octavă, în cazul instrumentului pian.

KLM Codex 489
P505 Planşă de tip sincretic ce ilustrează relaţia spectrului dimensional pornind de la octavă, ilustrând frecvenţele joase (stân-
ga), asociate sferelor cu diametre mari şi animalelor mari, cu ritm cardiac lent. În extrema dreaptă, odată cu creşterea frecvenţei,
dimensiunea scade până la nivel microscopic, respectiv ultrasunete. Concomitent este ilustrat spectrul luminii, asociat octavei,
având în extrema stângă lumina roşie, iar în extrema dreaptă violetul.
Extinzând observaţiile, sunt redate similitudinile dintre cursul râului de la izvoare la vărsarea în mare prin deltă şi coordonarea
axială ierarhizată de la creier (izvor, nor), prin coloana vertebrală, până la osul sacru (vărsarea, deltă).
În banda orizontală superioară sunt redate undele statice cu aspect biomorf a căror frecvenţă creşte de la stânga la dreapta,
trecând succesiv prin: tor-bilob-cruce-lemniscată-treflă/mască umană-pentagon.

490 KLM Codex

P506 Mâinile cu degetele dispuse grupat, arătând simetria pentagonal regulată (stânga - dreapta).
KLM Codex 491
P507 Algoritmul armonic pentagonal în relația dintre octavele claviaturii de pian și arpegiul dublu pentagonal. Partitura 5-5:
Do-Mi-Fa-Do # - Sol #- Do…

492 KLM Codex

 P508 Planşă ce analizează algoritmii naturali, surprinzând cele 3 ipostaze ciclice notate A, B şi C.
În registrul superior (A), desfăşurat pe orizontală, este înfăţişată unda sinusoidală notată prin calote albe şi roşii, alternante. În
imagine tridimensională este redată prin săgeţi roşii şi negre ideea de ciclu oscilant de ordinul 2, similară undelor electromag-
netice sau undelor acustice.
În banda centrală (B) sunt ilustrate diagramele de transformare de ordin 3, redate în cazul undei staţionare pentagonale. Se ob-
servă pentagonul convex (1 - violet), pentagonul stelat (2 - roşu) şi pentagonul radial (3 - verde), totodată fiind redată diagrama
ciclică (dreapta).
Banda C ilustrează sub forma unei serii periodice de ordinul 5 ritmul dezvoltării de la sămânţă la plantă, mugur, floare şi fruct,
ajungând din nou la sămânţă, ilustrând astfel ciclul biologic al plantei, patronat pe de o parte de vibraţie pe de alta de algoritmii
codului genetic, fiind redată şi diagrama ciclică alături de cea liniară.
Planşă ce redă de la simplu la complex analogiile dintre undele electromagnetice, undele staţionare şi ciclurile biologice.

KLM Codex 493

P509 Planşă de sinteză ce ilustrează legătura dintre metamorfozele undei staţionare de tip toroidal cât şi legătura cu anumite
formaţiuni biologice.
În banda superioară de la stânga la dreapta, notate A, B, C şi D, sunt redate ipostazele pornind de la termenul 0 (lichidul imobil,
fără vibraţie). Parcurgând ipostazele A, B, C şi D, intensitatea creşte, la aceeaşi frecvenţă, observând în cazurile A, B, C similitu-
dinile cu diferite structuri biologice (ochi, ciupercă, meduză, cupă florală).

494 KLM Codex

P510 Imagine alegorică: Malus Edenis.

KLM Codex 495

P511 Final, imagine alegorică: Cosmosul cognitiv.

496 KLM Codex

 Partea V.
MORFODINAMICA
FENOMENELOR
FIZICO-CHIMICE
Fotografii 100

Sunt ilustrate interconexiunile unitare dintre principiul sferă-vortex și datele experimentale di-
recte, urmărindu-se rând pe rând traseele morfologice cât și coincidențele simbolice, parcurgând de la
simplu la complex prin:
Meandre de difuzie - cristalizare - celulele convective - interferențe - unde chimice - unde stațion-
are, surprinzând astfel unitatea în diversitate.

1. Meandre, reacția de difuzie

Fenomenul difuziei meandrice oferă un teren fertil explorării experimentale ca și proces mor-
fodinamic de girificare, ce surprinde prin similitudinile conexe, etapele constituirii organelor la nivelul
dezvoltării embrionare. Similitudinea cu nefrogeneza rinichiului, branchiogeneza mugurilor pulmonari,
encefalogeneza (girificarea corticală) embrionară creează un culoar de similitudini morfogenerative
inedite, menit să explice originea mecanismelor intime, insuficient explicate, ale formării organelor in-
terne în lumea viului.

2. Celule de convecție
Celulele de convecție cu o geometrie ce variază ca formă între: sferic, toroidal, cilindric ori pris-
matic, reprezintă unul dintre arhetipurile morfodinamice duale, exploziv-implozive, larg răspândite în
natură, regăsite la scara macro-microcosmică: suprafața soarelui, norii, coloanele de bazalt, copacii ce
alcătuiesc pădurile, etc.

3. Cristalizarea
Cristale cu aspect poligonal, helical.

4. Reacții chimice periodice

Unul dintre cele mai complexe și intrigante arhetipuri îl constituie cercurile respectiv, sferele con-
centrice, aceste formațiuni elementare ce se regăsesc frecvent la nivel macro, mezo și micro-cosmic sunt
legate de relația dintre centru și periferie. Astfel urmărind structura discului galactic spre exemplu se
remarcă distribuția concentrică a materiei stelare, apoi sistemul solar cu structura orbitelor planetare

KLM Codex 497

 concentrice, fiecare planetă are evident o structură discontinuă dispusă de la periferie spre centru de
o maniera segregată concentric, atmosfera-hidrosfera-biosfera-antroposfera-litosfera-nucleu… așadar
concomitent structurile orbitalilor atomici certifică la scara quantică acelasi arhetip imuabil concentric.
Oprindu-ne asupra acestor stranii și fascinante totodată fenomene chimice, ce implică difuzia
osmotică de tip ritmat pe suport de colagen în tandemul bicromat de potasiu / sărurilor de Ag (azotat de
argint), remarcăm coincidența morfologică frapantă cu aparatul Golgi cât și cu reticulul endoplasmatic
regăsiți ambii la nivelul minuscul al citoplasmei celulare, oare interiorul fiecărei celule eucariote să as-
cundă același mecanism arhetipal al undelor staționare de precipitare osmotică? Probabil ca în intreiorul
citoplasmei vii au loc pe suport coloidal reacții biochimice desigur mult mai complexe, dar similare ca
principiu cu difuzia osmotică de tip Liesegang.

5. Undele staționare
În concluzie avem trecerea de la linie-coardă la disc-membrană, şi în final sferă-volum oscilant,
corespondenţele cu geometria fiind evidente, constituindu-se seria de la simplu la complex, volum, plan,
linie şi în cazul vibraţiei la fiecare vom avea număr-poligon-poliedru. S-ar putea spune astfel că din întâl-
nirea vibraţiei cu materia se naşte numărul, poligoanele şi poliedrele dar nu într-o dependenţă strictă şi
rigidă, ci într-un mod relativ elastic, mai degrabă statistic cvasi determinat, şi totuşi nu oricum ci având
reguli complex interdependente.

6. Undele statice
Undele statice cu aspect biomorf reprezintă fenomene dinamice staționare unice, de tip interfe-
rent neliniare, realizate în amestecuri complexe de fluide ori pulberi. Sunt arătate structurat, urmărind
ierarhia de la simpu la complex, de la frecvențe joase la cele acute, dispuse în progresie crescătoare în
concordanță cu notele spectrului acustic al octavei muzicale: Do-Re-Mi-Fa-Sol-La-Si-Do. Sunt arătate
de asemenea coincidențele geometrice de natură morfologică ce se formează la impactul dintre sunet și
lichid, similare morfologiei viului, cuprinse la nivelul biosferei.

498 KLM Codex

1. Procese de difuzie,
concentric radiale, meandre

KLM Codex 499

F1 Convecție termică în lichid, structură radială.

F2 Convecție termică în lichid, structură radială.

500 KLM Codex
F3 Convecție termică în lichid, structură radială.

F4 Convecție termică în lichid, structură radială.

KLM Codex 501
F5 Proces difuzie meandrică.

502 KLM Codex

F6 Proces difuzie meandrică, (aspect girificare).

F7 Proces difuzie meandrică, (aspect girificare).

KLM Codex 503
F8 Proces difuzie meandrică.

F9 Proces difuzie meandrică.

504 KLM Codex
F10 Difuzie radială, dublă.

KLM Codex 505

F11 Difuzie concentrică.

506 KLM Codex

2. Celule de convecție

KLM Codex 507

F12 Convecție termică în lichid.

F13 Convecție termică în lichid.

508 KLM Codex
F14 Convecție termică în lichid.

F15 Convecție termică în lichid.

KLM Codex 509
F16 Convecție termică în lichid.

F17 Convecție termică în lichid.

510 KLM Codex
F18 Convecție termică în lichid.

F19 Convecție termică în lichid.

KLM Codex 511
F20 Convecție termică în lichid.

F21 Convecție termică în lichid.

512 KLM Codex
F22 Convecție termică în lichid.

F23 Convecție termică în lichid.

KLM Codex 513
F24 Convecție termică în lichid.

F25 Convecție termică în lichid.

514 KLM Codex
F26 Convecție magnetică în lichid.

F27 Convecție magnetică în lichid.

KLM Codex 515
F28 Convecție magnetică în lichid.

516 KLM Codex

3. Cristalizarea

KLM Codex 517

F29 Acid ascorbic.

F30 Resorcinol.
518 KLM Codex
F31 Bismut metalic.

F32 Interferențe.
KLM Codex 519
F33 Procese chimice tubulare.

F34 Procese chimice tubulare.

520 KLM Codex
4. Reacții chimice periodice

KLM Codex 521

F35 Inelele lui Liesegang.

F36 Inelele lui Liesegang.

522 KLM Codex
F37 Inelele lui Liesegang.

F38 Inelele lui Liesegang.

KLM Codex 523
F39 Inelele lui Liesegang.

524 KLM Codex

F40 Inelele lui Liesegang.

F41 Inelele lui Liesegang.

KLM Codex 525
F42 Inelele lui Liesegang.

F43 Inelele lui Liesegang.

526 KLM Codex
F44 Inelele lui Liesegang.

KLM Codex 527

F45 Inelele lui Liesegang.

F46 Inelele lui Liesegang.

528 KLM Codex
F47 Inelele lui Liesegang.

F48 Inelele lui Liesegang.

KLM Codex 529
F49 Inelele lui Liesegang.

F50 Inelele lui Liesegang.

530 KLM Codex
F51 Inelele lui Liesegang.

F52 Inelele lui Liesegang.

KLM Codex 531
F53 Inelele lui Liesegang.

532 KLM Codex

F54 Inelele lui Liesegang.

F55 Inelele lui Liesegang.

KLM Codex 533
F56 Inelele lui Liesegang.

F57 Inelele lui Liesegang.

534 KLM Codex
5. Unde staționare

KLM Codex 535

F58 Undă staționară pentagonală.

F59 Undă staționară concentrică.

536 KLM Codex
 F60

Undă staționară.

KLM Codex 537

F61 Undă staționară.

538 KLM Codex

F62 Undă staționară.

KLM Codex 539

F63 Undă staționară.

F64 Undă staționară.

540 KLM Codex
F65 Undă staționară simetrie pentagonală.

F66 Undă staționară simetrie pentagonală.

KLM Codex 541
F67 Undă staționară simetrie pentagonală.

F68 Undă staționară simetrie pentagonală.

542 KLM Codex
F69 Undă staționară simetrie pentagonală.

F70 Undă staționară simetrie pentagonală.

KLM Codex 543
F71 Undă staționară simetrie pentagonală.

F72 Undă staționară simetrie pentagonală.

544 KLM Codex
F73 Undă staționară simetrie pentagonală.

KLM Codex 545

F74 Undă staționară simetrie pentagonală.

546 KLM Codex

F75 Undă staționară simetrie pentagonală.

KLM Codex 547

F77 Undă staționară simetrie hexagonală.

F78 Undă staționară.

548 KLM Codex
F79 Undă staționară.

KLM Codex 549

F80 Undă staționară.

550 KLM Codex

F81 Undă staționară.

KLM Codex 551

F82 Undă staționară.
552 KLM Codex
6. Unde statice
cu aspect biomorf

KLM Codex 553

F83 Undă statică în fluid vâscos.

F84 Undă statică în fluid vâscos, de tip dublu toroidală.

554 KLM Codex
F85 Undă statică în fluid vâscos, de tip dublu vortex lemniscată.

F86 Undă statică în fluid vâscos, aspect mască.

KLM Codex 555
F87 Undă statică în fluid vâscos, aspect biomorf fizionomal.

F88 Undă statică în fluid vâscos, aspect biomorf fizionomal.

556 KLM Codex
F89 Diagrama octavei biomorfe a undelor statice în fluide vâscoase.
KLM Codex 557
F90 Undă statică în fluid vâscos, aspect biomorf fizionomal.

558 KLM Codex

F91 Undă statică în fluid vâscos, aspect treflat.

F92 Undă statică în fluid vâscos, aspect sinusoidal.

KLM Codex 559
F93 Undă statică în fluid vâscos, tip galaxie.

F94 Undă statică în fluid vâscos, tip galaxie.

560 KLM Codex
F95 Undă statică în fluid vâscos, nebuloasă.

KLM Codex 561

F96 Undă statică în fluid vâscos, tip pentagonal în pulbere magnetică.

F97 Undă statică în fluid vâscos, heptagon.

562 KLM Codex
F98 Undă statică în fluid vâscos, interferență tip vesica piscis.

F99 Undă statică în fluid vâscos, policromă.

KLM Codex 563
F100 Undă statică în fluid vâscos, policromă.

564 KLM Codex

KLM Codex 565