01* 04 0& 12 16 20

09

Foaia de sco r TESTUL DE AGRESIVITATE

Buss & Perry

Numele: Prenumeie: _

Vorsia: Statut maritc::d: ~ __ ~..".._,~~~~~~ __ '~~ _

Educatie: StatuT professional: ~ _

DIAGNOSTIC: _

Observatii:

fadorul

, Agresivitate fizica:

Item Scor

02

06

10

14

18

22

25*

27

29

fadorul Agreslvirate verbala:

_______ ~Item SQOT

03

07

n

IS

19

"TOTf\:L

fadorul Furte:

Item

Scor

Fadorul Ostilttate:

______________ -=liem~, ~S=co=r

05

13 17 21 24 26 28

'" Scorul itemului se ranverseaza

TESTUL DE AGRESIVITATE

A.H. BUSS & M. PERRY

Va rugam sa cititi ell atentie urmatoarele afirmatii 1?i sa raspundeti onest alegand primul raspuns care va vine In minte.

Raspunsurile Dvs, sunt confidentiale ~i nu vor fi folosite decat in scop stiintific. "Vii multumim anticipat,

Se porrfveste

I intru- in mare IME.JlCC-r-'C.-· ____"_'1---C-~ln~m-i·-c-Q--o"~D-ei~o-c---'1

II totu. ma$Ufa I I masura i

100'% 75"/0 50o/Q 25'!}'(, O'"'/i, I

I (5) ! (4) I (3) (2) (1) ---i

01. Sunt 0 persoana calma. +-- ! I I I

II' I 1 1- +_1 __ I

I 02. Uneori nu-mi pot controla I' I

I ! impulsul de a IOVl pe cmeva, I , i I

, Iii i _~. __ . -+, -+ __

i 03. 11< SpUlI prietenilor de'.'dliS cam! i J' r I

I I nu sunt de acord ell ei. I I "

104·-t~Ma infurii repede dar imi revin 1-~--- i I' --11-------~---~

i lla fel de repeae. Ii! I I

H Uocoli sunt <0' de gelozi'_ 1---- 1---- t ' 1-1

1-·_>--

06. ~~'O;;:~l:le suficienta o.j 10"; I I I I I

I 01. I Imi dan seama di nu sunt de r I--~

I I acord ell ceilalti oameni. I I I I 1 I

I 06 I r'o d - . ." I ' -~I---- 'I I

I -, \_,~n nu-~ ~onvme ceva las sa ii,

I I rru se vada mtarea, i I ! I I I

l-iW-:-ttTneOli :>1mt~j-;~1l-tllcut o--~---I------~---------i- -----f-I -------~i ----------l

I I ~. I I I I

I afacere proasta cu vrata, iii! I

rOo i Dad! cineva ma 10ve:;te, 11 ·I~----t- '1 ~l . I

I Ilovesc inapoi, I! I . i I

i I I I 1

IlL ~~:~:n:;:~:::~~::-:fT---r-l---T--I~---=

1~=~n::~L_I ~ ~ l_ __j

I~r

I Mr

I ''i, [

I

- I

~-~'-·~~------~-~--~--~~r~------=r=-----T---~~---'---·-~-I--------i

13. I A~ti ,?a_~eni par cii se pot I I ! i I

Ii stapann intotdeauna, I I I I I

I . I ---~I I I

, 14. I Ajung .1.a situatii de bataie ceva i I. I '. II I

I ! m~i des ?ecat majoritatea I I i I I

~-15. t ~~~?~~l~A numacertciin(l----------t------+------------+-------~-+---------r--~------·---

I I oa.menii nu sunt de acord ell i I.! i. _l I

~i ~~~fdintre prie~enii ~~ei ere£! ;;-iil-----i----I-~-~~I~-- ! ~---~l

! ! sunt prea repezit, I I I I , I

~t1' intrcb de ce unO";; l;,emriie ---t---I I-------r--~----t-----t--------I

l,ml1asa un gust amar, i I I ! I J

18. 1 Daditrebui~~i-~curg fu------r-------I-~--I 11--- I

1 ! violenta pentru a-mi apara I iii

, ! drepturile, 0 fac, I ! I I

19. I Prie:enii imi spun ca sunt cam II [ I I '1 ---I

I certaret, . I! I

, , i I j

120. II- Uneori irni ies din fire lara nici t--------i--------l------:I, -··---r-----I

un motiv, I I I ! I

I I - I i

12101 Stiu d prietenii ro. barfesc pe la ;

spate. ----11'-----

I xista oam:ni ~a.n~ =.

I I atat de tare meat ajung sa-l i

, I'

I I'lovesc.

I 230 Am probleme sa-mi controlez 1------+- I !

I I firea, l-~. I 1 _

,124. I SU~l.t suspicios_fata de persoanele I II II i,

, I strame prea pnetenoase, I - ! I

I ! I I i I

L-,:r=;0, ~ ,

i 25. Nu-mi imaginez nici un motiv I I I : i

! 1:;~:(~:~: ~_~~;~~~a~ent~_~ovi J-~-----_J-~-~~--~t-~~------r--- ----1-- ~_~

I ~ol ~:::'~~,.SJ.;~l:;:t~"mC1lii 1M de I __ . __ L. ..l---I-l-~-

I 21. I Am amenintat persoane I : i r- I I

I I cunoscute. 'I I I ! i

i I I I I I i I

1- 28~ I Can~l~amenii Bunt deosebit dZ-:----l , r------r~------I

I I amabili ell mine rna 'intreb ce I I I I ! I

r29-:T~~f:~~ne!t ~;:i~t~~un -~~---r------~~-1-~~~---- I I~--t-~--~--I

I (~ur~os) incat am distrus lucrurile II' Ii. i

J din jurul men. _j__ I L_~ .J

CHESTIONARUL DE AGRESIVITATE (SCALA) BUSS-PERRY

Chestionarul de agresivitate (Aggression Questionnaire / AQ / BPAQ) este un instrument format din 29 de itemi conceput sa masoare diferitele dimensiuni ale constructiei ostilitate/furie/agresivitate.

A fost dezvoltat recent (1992) fiind 0 adaptare a Inventarului de Ostilitate BussDurkee (BDHI; Buss-Durkee, 1957)

Prima versiune (Buss&Perry, 1992) consta din 52 de itemi, unii 'imprumutaf in integralitate de la Inventarul de Ostilitate Buss-Durkee (BDHI; Buss&Durkee, 1957) iar altii reforrnulati mai c1ar. Matricea de corelatie ale celor 52 de itemi pentru un prim esantion de 406 studenti de colegiu a fost supusa unei factorialitati pe. axa principal a ~i rotatie oblica. Aceasta analiza factoriala initials a fost urrnata de 0 analiza- factorials confirmatorie pe un al doilea si al treilea esantion de studefiti, hi primul esantion patru factori rotatori s-au dovedit a fi numarul maxim interpretabil: agresivitatea fizica, agresivitatea verbala, furia si ostilitatea (0 combinatie de resentiment si suspiciune). Acestia au fast reprodusi asupra urmatoarelor doua esantioane, Din lista de 52 de itemi 23 au fast exclusi. Cei 29 ramasi constituie versiunea originala a AQ.

AQ a fast conceput pentru a determina cat de agresiv este un individ si cum se poate manifesta aceasta agresivitate.

Acest chestionar a dovedit ca are niveluri aceeptabile de relevanta si validitate interna. Exista un total de 29 de itemi in scala, cu limite cuprinse de la un minim de 29 la un maxim de 145, un scar mai mare reflectand mai multa agresivitate.

Avand in vedere ca Buss&Perry (1992) au interpretat agresivitatea ca fiind constituita din patru subcaracteristici, acest chestionar avand 29 de itemi foloseste un model multidimensional de evaIuare cu ajutorul a patru subscale a eelor patru componente ale cornportamentului agresiv : agresivitatea fizica, agresivitatea verb ala, furie si ostilitate.

In acest mod agresivitatea fizica si verbala ar reprezenta componentele instrumentale sau motorii, furia ar fi componenta emotional a sau afectiva si ostilitatea ar reprezenta eomponenta cognitiva, Recent aceasta structura factoriala ~i distinctia pe subscale a AQ a fast gasita si la aIte esantioane de studenti (Berstein&Gesn,1997; Harris, 1995) dar nu ~i la infractori (Williams, Boyd, Caseardi&Poythress, 1996).

Dezvoltarea acestei scale reprezinta "rafinarea" cercetarii lui Buss asupra furiei ~i ostilitatii ell ajutorul BOHr, avand 0 Iarga si frecventa aplicabilitate Ia adulti. AQ a fost dezvoltat folosind un esantion de studenti de eolegiu dar poate fi folositor ~i pentru

Proprietatile psihornetrice ale subscalelor BPAQ sugereaza 0 buna relevanta testretest ( relevanta test-retest dupa 9 saptarnani = 0.72 pentru ambele subscale) si consistenta interna ( ex. indicele alfa a lui Cronbach = 0.77 pentru ostilitate si respectiv 0.83 pentru furie).

' ..

adolescenti (Buss&Perry, 1992). Cercetarile cu prrvire la esantioane de tineri adulti (Archer, Kilpatrick&BramwelI, 1995; Harris, 1995; Harris, 1996; Russel1&Arms, 1995) arata ca subiectii de sex masculin tind sa obtina scoruri mai mari la componentele de agresivitate fizica si verbala si ca solutia de patru factori ofera 0 structura interpretativa rezonabila,

Fiecare item din AQ este cotat pe 0 scara Lickert de la 1 (foarte necaracteristic mie) la 5 (foarte coracteristic mie). BPAQ are patru subscale derivate, corespunzatoare celor patru subcaracteristici ale agresivitatii.

Subscala de 9 itemi referitoare la agresivitatea fizica (BPAQ - physical aggression subscale) (itemii I - 9) mascara componenta instrumnetal-fizica a agresivitatii, putand produce un scar cu limite de la 9 Ja 45.

Subscala de 5 itemi privind agresivitatea verbala (BPAQ - verbal aggression subscale) (itemii 10 - 14) poate prezenta un scor eu limite intre 5 si 25 si mascara componenta instrumental-verbala a agresivitatii,

Subscala de 7 itemi referitoare la furie (BPAQ-anger subscale) (itemii 15 - 21) care poate produce un scor cu limite de la 7 la 35 mascara componenta ernotionala si afectiva a furiei ce irnplica stapanirea psihologica si pregatirea pentru agresiune.

Subscala privind ostilitatea (BPAQ-hostility subscale) apreciaza sentimentele unui individ de rea-vointa/ura/dusmanie ~i nedreptate,

BPAQ este 0 metoda de rnasurare a agresivitatii prin propria relatare. Bryant ~i Smith au propus 0 versiune rmbunatstita de patru factori ~i 12 itemi cu calitati psihometrice superioare. De asemenea Williams, Boyd, Cascardi si Poythress au gasit 0 structura factoriala diferita printre detinuti decat cea gasita In mod obisnuit printre noninfractari.

Furia si agresivitatea sunt prezumati a fi doi precursori ai violentei (Buss&Perry, 1992; Wang, 1998). Desi unii autari folosesc termenii intersanjabil, violenta este de obicei definita In termeni legali ("folosirea ilegala a arnenintarii sau fortei impotriva persoanei", Strasburg, 1978) pe cand agresivitatea este definita in mod tipic in termeni psihologici. De exemplu Olweus (1973) a definit agresiunea ca "un act sau comportament care implica sau poate sa implice si/sau prin extindere poate fi considerata ca tintind spre impunerea unei jigniri sau unui disconfort". Mai simplu, agresivitatea este intentie Jar violenta poate fi consecinta intentiei agresive.

Studiile au aratat ca AQ evalueaza mai muIt anumite aspecte ale furiei cum ar fi furia ca tri'isatura sau furia ca extemalizarea decat alte elemente cum ar fi furia ca internalizare sau furia ca stare.

Termenii de furiersuparare), ostilitate si agresivitate sunt deseori folositi interschimbabil. Oricum :?i alti cercetatori considera ca ostilitatea, furia si agresivitatea pot reprezenta componentele cognitiva, afectiva ~i comportarnentala ale aceleiasi

constructii multidimensionale (Barefoot, 1992; Buss&Perry, 1992). Astfel, constructia ar putea consta in trei dimensiuni de baza:

a) afectiva, forrnata din emotii ca furia/supararea sau respingerea (starea de a detesta, de a fi refractar);

b) cognitiva, constand In principal din ganduri negative despre natura umaria, resentiment (ciuda, sila) sau neincredere cinica;

c) comportamentala, definita de variate forme de agresivitate ca agresivitate fizica sau verbala,

Toti acesti factori par sa fie legati unLII de altul, variind In intensitate, frecventa ~i durata.

o privire in literatura arata ca exists niste probleme asociate ell cu masurarea acestei constructii, rezultand anumite confuzii in cauza, Unele studii nu au luat in considerare natura multidimensionala a constructiei, gasind diferite ~nstrumente de evaluare a diverselor componente ca ~i cum ar fi fost rnasuri echivalente. In alte studii au fost utilizate instrurnente cu relevanta si validitate indoielnica (Barefoot&Lipkus, 1994). Chestionarul de agresivitate (AQ; Buss&Perry, 1992) nu prezinta nici una din problemele expuse anterior. Din contra, acest instrument evalueaza mai multe componente ale constructiei: furia, agresivitatea verbals, agresivitatea fizica si ostilitatea, si dovedeste standarde psihornetrice adecvate la subiectii vorbitori de engleza (Buss&Perry, 1992; Harris, 1995, 1997).

Corespunzator standardelor psihometrice ale AQ rezultatele au ararato relevanta test-retest adecvata si 0 consistenta intema atat pentru ehestionarul general AQ cat si __ pentru subscale (Buss&Perry, 1992; Harris, 1995, 1997). Consistenta intern a a eelor patru . factori si scorul total se situeaza intre .72 si .89. Cat priveste relevanta test-retest analizele au relevat un grup de indici cu limite Intre .72 si .80 (Ando et aI., 1999; Buss&Perry, 1992). Corelatia intre AQ ~i propunerile pereehe de agresivitate au aratat de asemenea valori in jurul a .40 constituind 0 baza pentru validitatea constructiei (Buss&Perry, 1992).

Cele mai multe rezultate obtinute ell AQ sunt bazate pe esantioane vorbitoare de engleza dar nu au existat prea multe studii care sa evalueze proprietatile psihometrice ale AQ In 1ari unde se vorbese alte limbi.

Un studiu efeetuat in Spania In 2002 a conchis ca structura factoriala gasita la un esantion spaniol aproape coincide cu structurile eoneeptuale si empirice sugerate de studiul lui Buss si Perry (1992). Orieum exista niste discrepante eu privire la iternii inclusi in diferiti factori, Componentele comportamentale nu variaza prea mult la esantioanele vorbitoare de spaniola fata de cele vorbitoare de engleza, desi se poate observa la esantionul spaniol 0 scadere a numarului de elemente la agresivitatea fizica si o crestere a itemilor reprezentand agresivitatea verbala, in contrast exista niste diferen]e intre cele doua esantioane la analiza componentelor cognitive i?i emotionale, La esantionul spaniol se observa aparitia unei subseale de furie cu resentiment (similara subscalei de furie) si 0 subscala fermata numai din elementele suspiciunii (similara eu subscala de ostilitate). Aceasta sugereaza ca aspectele asociate eu resentimentul de catre populatia spaniola au un continut emotiv ridicat, pe cand aspectele legate de suspiciune sau neincrederea 'in altii raman in componenta cognitive.

Corelatia intre agresivitatea fizica ~i cea verbala era de asteptat peritru ca se considers ea arnandoi factori sunt diferiti dar complementari ca aspecte ale comportamentului instrumental. Nu este de surprinzator ea aeeste elemente au aratat 0 corelatie scazuta eu faetorul eognitiv aJ suspiciunii. S-all gasit de asemenea corelatii modeste lntre subseala de furie cu resentiment si celelalte trei eomponente (agresivitate verbala, agresivitate fizica si suspieiune) desi intensitatea relatiei dintre subsealele de agresivitate fizica si verbala a fost mai scazuta decat aceea gasita in legatura eu componenta de ostilitate din studiul original. In acest caz itemii referitori la un factor cognitiv ca resentirnentul au fost inclusi in subseala de furie cu resentiment, ceea ce explica in parte de ee aceasta subscala prezinta eea mai mare corelatie cu subscala de suspiciune. Cu alte cuvinte, chiar daca furia poate fi un preludiu al agresivitatii, cum au sugerat Buss&Perry (1992), se pare ea ea joaca un rol tot mai important in prezenta si durata gandurilor asoeiate cu suspiciunea asupra motivelor altar indivizi.

Diferentele de sex gasite sunt de asemenea interesante si eonduc la ideea ea scalele individuale of era mai rnulte inforrnatii detaliate dedit scorul total. Barbatii au fost mai agresivi fizie si verbal dedit femeile, ca si in studiul lui Buss si Perry (1992) dar contrariu celor asteptate femeile au ararat scoruri mai mari dedit barbatii In subseala de furie ell resentiment. Aceste date ar sugera ea unele femei spaniole devin mai furioase decat unii barbati spanioli dar femeile j~i inhiba exprimarea acestei furii prin agresivitate ostila,

Conform lui Brody (1985) se crede ca regulile de manifestare si presiunile sociale asupra barbatilor "i femeilor sunt divergente in aria furiei. Astfel, desi barbatii de obicei i~i inhiba exprimarea celor mai rnulte emotii, femeile j~i inhiba selectiv exprimarea unor emotii inacceptabile social, cum este furia.· ~.

Atat scorul total cat si subscalele individuale arata diferite corelatii eu alte masuratori ale ostilitatii, furiei si agresivitatii.

Bibliografie:

- Chestionarul de agresivitate - Andreson, C.A.&Dill, K.E., Jocurile vidoe si gandurile, sentimentele si cornportamentele agresive, in laborator si In viata, JurnaJul de Personalitate si Psihologie Sociala, 2000, pag.452-459.

- ChestionaruI de agresivitate: un studiu de validitate asupra unor esantioane de studenti, Jurnalul Spaniol de Psihologie, Universitatea Complutense din Madrid, Facultatea de Psihologie, nr.1I2002, pag.45-53.

- P.M.Diamond, E.W.Wang, LBuffington-Vollum, Struetura factorials a Chestionarului de agresivitate Buss-Perry la prizonierii bolnavi mintali, Comportamentul ~i justitia criminali:l,2005.