PROIECT DIDACTIC

ARIA CURRICULARĂ: Limba si comunicare

DISCIPLINA: Limba şi literatura română
DOMENIUL: Literatura română
UNITATEA DE INVATARE: Proza scurtă
CLASA: a X-a
SUBIECTUL LECTIEI: „Negustor lipscan”, de Mihail Sadoveanu
TIPUL LECŢIEI: Lecţie mixtă
COMPETENŢE GENERALE:
- Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi producerea mesajelor în diferite
situaţii de comunicare;
- Argumentarea instrumentelor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor
texte literare şi nonliterare.
- Argumentarea orala a propriilor opinii asupra unui text.
COMPETENŢE SPECIFICE:
- Folosirea unor modalităţi diverse de înţelegere şi de interpretare a textelor literare studiate;
- Utilizarea adecvată a achiziţiilor lingvistice în înţelegerea şi în producerea diverselor texte;
- Utilizarea adecvată a conceptelor de teorie a literaturii în analiza şi în discutarea textelor literare
studiate.
OBIECTIVE:
a) Cognitive: la sfârşitul lecţiei toţi elevii vor trebui:
O1 – să prezinte continutul operei;
O2 - să identifice caracteristicile speciei literare povestirea;
O3 - să identifice instantele comunicarii in povestirea data;
O4 - să recunoască registrele stilistice prezente in text;
O5 –sa prezinte caracteristicile formulei narative povestirea in rama.
b) Afective:
O1 - să îşi cultive plăcerea de a citi;
O2- să stimuleze gândirea autonomă, reflexivă şi critică, prin lectura textelor.

Strategii didactice:
 de tip dialogat
 bazate pe activitatea de grup si individuala a elevilor
Metode şi procedee: expunerea, conversaţia, demonstraţia, problematizarea, eseul de cinci minute,
cercetarea în echipă, teoria inteligenţelor multiple.
Mijloace de învăţământ: tabla, fise de lucru, manualul, fise cu citate, flip –chart
Forme de organizare a activităţii elevilor: alternativ activitate frontală şi activitate pe grupe
Evaluare: observarea sistematică a elevilor, chestionare orală cu aprecieri prin calificative.
 SCENARIUL DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢII DIDACTICE

1. Momentul organizatoric (1 min): Notarea absenţelor şi crearea atmosferei propice desfăşurării lecţiei.

2. Verificarea temei şi reactualizarea cunoştinţelor însuşite anterior (5 min): Se reactualizeaza

caracteristicile speciei literare basmul cult. Elevii au avut ca temă să faca fisa de lectura la textul „Negustor
lipscan”, de Ioan Slavici . Prin sondaj, 1-2 elevi citesc tema si se fac aprecieriatat de catre profesor, cat si
de catre elevi.

3. Captarea atenţiei şi asigurarea momentului afectiv (2 min) : Elevii spun cateva titluri de povestiri
citite anterior

4. Anunţarea subiectului lecţiei şi enunţarea obiectivelor (2 min): Se anunţă titlul lecţiei şi se notează pe
tablă: Povestirea. Sunt enunţate obiectivele ce vor fi urmărite pe parcursul activităţii.

5. Prezentarea sarcinilor de lucru şi conducerea procesului de sistematizare (20 min): Activitatea se

desfăşoară pe baza dialogului profesor – elev, elev – elev. Prin intrebari adresate elevilor se realizeaza
activitatea literara a lui Mihail Sadoveanugrupata pe specii ale genului epic. Se reamintesc cele 9 povestiri
ale volumului „Hanul Ancutei”. Este explicat titlul lectiei si identificat tipologia personajelor(principale,
secundare, episodice). Subiectul lectiei se prezinta pe secvente narative (Anexa 1 – Oglinda tablei)

6. Obtinerea performanţei si asigurarea feed-back-ului (5 min): La sfârşitul orei, ca modalitate de

evaluare, profesorul imparte elevilor fise de evaluare (Anexa 3). Se evidenţiază câteva răspunsuri.

7. Aprecieri finale (4 min): Se fac aprecierile finale şi se dă tema pentru acasă diferentiat
– Fise de lectura pentru celelalte 8 povestiri din volum si Anexa 2
Pentru puncte suplimentare, la alegere
- a) Scrie un scurt eseu de 1-2 pagini in care sa prezinti rolul povestitorului- erou in configurarea
povestirii sadoveniene studiate. Faceti referire la
 OGLINDA TABLEI

1. Activitatea literara a lui Mihail Sadoveanu.

2. Aparitia volumului (fragmente 1924-1925 in revista Viata romaneasca si 1928 la editura Cartea
Romaneasca).
3. Compozitia volumului
4. Explicatia titlului (Negustor care vindea pe pietele romanesti produse de la Lipsca –acum
Leipzig, oras in Germania- vestit pentru targul sau de marfuri).
5. Tipologia personajelor
 Principale jupan Damian Cristisor, Ancuta
 Secundare comisul Ionita, mos Leonte Zodierul, Ciobanul de la Rarau, Capitanul Isac
 Episodice hotul, privighetorul
6. Subiectul pe secvente narative
 atmosfera de la han e intrerupta de zgomote
 identificarea drumetului
 calatoria a negustorului, inceputa cu 2 ani in urma, cuprinde mai multe episoade
 drumul Iasi ___ Husi__Prut__Tighina__Nistru__ Cernauti____Liov____Stratburg
 povestea minunatiilor vazute – trenul
- case cu etaj pe ulite pietruite
- bautura (bere), mancare (cartofi, carne fiarta de porc sau
de vita)
- vestimentatia (femeile purtau palarii)
 invatatura este aceeasi pentru toti (la targuri, sate, pentru baieti si fete)
 legea se aplica la toti la fel
 drumul de inapoiere pe la Suceava sau povestea celor 4 baidere (fular de bumbac sau
lana colorata)
- la Cornul-Luncii _ 2 vamesi =2 baidere rosii
- la Boroaia _hotul =1 baider rosu
- la Draguseni
 BASMUL
Etimologie
povesti” care provine din cuvantul slavon povesti –
“a istorisi”.
Definitie  specie a genului epic (popular
sau cult) in care se nareaza
intamplari, in special
fantastice, ale unor personaje
imaginare aflate in lupta cu
forte malefice pe care ajung
sa le biruiasca
Caracteristici
POVESTIREA
Termenul este un derivat al verbului “a
 specie a genului epic în proză, o naraţiune
subiectivizată (adică scrisă la persoana I),
făcută din punctul de vedere al
povestitorului, fie participant, fie martor sau
mesager la acţiune.
 In sens general, povestirea se confundă cu
naraţiunea ca modalitate de existenţă a
genului epic, ca semn distinctiv al acestuia.
Identificarea povestirii cu naraţiunea se
bazează pe identitatea de sens a verbelor “a
povesti”/”a nara”.
 ca dimensiuni, povestirea se situează între
nuvelă şi schiţă;
 naraţiunea povesteşte un singur fapt epic;
 accentul este pus pe întâmplări, pe
evenimente şi nu pe personaje;
 construcţia subiectului este mai puţin
riguroasă decât în nuvelă sau în schiţă;
 timpul faptelor relatate este în trecut;
 existenţa ceremonial al “istorisirii”, adică
sistemul de convenţii, arta de a povesti, care
presupune: crearea atmosferei evocatoare,
captarea atenţiei, motivarea deciziei de a
istorisi, tehnica amânării, suspansul.