Geografie Ghid de Pregatire Bac PDF

Ghid de pregatire
BAC Geografie
1
2012
1
Toate drepturile rezervate de www.profudegeogra.eu
Cuprins:
1 SPATIUL EUROPEAN SI SPATIUL ROMANESC ............................................................................................................ 4

1.1 SPATIUL EUROPEAN ............................................................................................................................................................ 4
1.2 SPATIUL ROMANESC ........................................................................................................................................................... 4
2 ELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZA............................................................................................................................... 4
2.1 RELIEFUL MAJOR AL EUROPEI ............................................................................................................................................. 4
2.1.1 Unitatile majore morfostructurale.............................................................................................................................. 4
2.1.2 Relieful major ............................................................................................................................................................. 5
2.2 RELIEFUL MAJOR AL ROMANIEI........................................................................................................................................... 8
3 CLIMA ROMANIEI/CLIMA EUROPEI ............................................................................................................................ 12
3.1 Clima Europei .............................................................................................................................................................. 12
3.2 Clima Romaniei............................................................................................................................................................ 13
4 HIDROGRAFIA ROMANIEI/HIDROGRAFIA EUROPEI ............................................................................................. 14
4.1 Hidrografia Europei..................................................................................................................................................... 14
4.2 Hidrografia Romaniei .................................................................................................................................................. 14
5 INVELISUL BIOPEDOGEOGRAFIC IN ROMANIA SI EUROPA ............................................................................... 15
5.1 Zonele bio-pedogeografice din Europa ........................................................................................................................ 16
5.2 Zonele bio-pedogeografice din Romania...................................................................................................................... 16
6 RESURSELE NATURALE ALE EUROPEI/ROMANIEI ................................................................................................ 17
7 ELEMENTE DE GEOGRAFIE UMANA ALE EUROPEI SI ROMANIEI .................................................................... 18
8 POPULATIA SI CARACTERISTICILE EI GEODEMOGRAFICE............................................................................... 19
9 SISTEMUL DE ORASE AL EUROPEI SI ROMANIEI.................................................................................................... 20
9.1 Sistemul de orase din Europa....................................................................................................................................... 20
9.2 Sistemul de orase din Romania .................................................................................................................................... 21
10 ACTIVITATILE ECONOMICE IN EUROPA SI ROMANIA ..................................................................................... 21
10.1 Industria Europei ......................................................................................................................................................... 21
10.2 Industria Romaniei ....................................................................................................................................................... 22
10.3 Agricultura Europei...................................................................................................................................................... 23
10.4 Agricultura Romaniei ................................................................................................................................................... 23
11 TRANSPORTURILE IN EUROPA SI ROMANIA ........................................................................................................ 23
11.1 Transporturile in Europa ............................................................................................................................................. 23
11.2 Transporturile in Romania ........................................................................................................................................... 24
12 TARILE VECINE ROMANIEI ........................................................................................................................................ 25
13 UNIUNEA EUROPEANA ................................................................................................................................................. 26
13.1 Formarea Uniunii Europene si evollutia integrarii europene...................................................................................... 26
13.2 Caracteristici geografice economice si politice ........................................................................................................... 27
13.3 Statele Uniunii Europene ............................................................................................................................................. 27
14 ROMANIA PARTE A UNIUNII EUROPENE ............................................................................................................... 32
14.1 Oportunitati geografice ale Romaniei cu semnificatie pentru Uniunea Europeana .................................................... 32
14.2 Oportunitati umane si ecomice..................................................................................................................................... 33
15 PROBLEMA ENERGIEI IN UNIUNEA EUROPEANA ............................................................................................... 33
Ghid de pregatire 2 profudegeogra.eu

16 EUROPA SI UNIUNEA EUROPEANA IN LUMEA CONTEMPORANA.................................................................. 34
17 ROLUL EUROPEI IN CONSTRUCTIA LUMII CONTEMPORANE ........................................................................ 34
18 UNIUNEA EUROPEANA SI ANSAMBLURILE CONTEMPORANE ....................................................................... 34
19 MONDIALIZARE, INTERNATIONALIZARE SI GLOBALIZARE DIN PERSPECTIVA EUROPEANA .......... 35
20 ELEMENTE DE GEOGRAFIE A SERVICIILOR SI ADMINISTRATIE ................................................................. 35
20.1 Caile de comunicatii in Europa.................................................................................................................................... 35
20.2 Caile de comunicatii in Romania ................................................................................................................................. 36
21 DIVERSITATEA UMANA EUROPEI (LINGVISTICA, RELIGIOASA SI ETNICA) ............................................ 36
21.1 In Europa...................................................................................................................................................................... 36
21.2 In Romania ................................................................................................................................................................... 37

1 Spatiul european si spatiul romanesc
1.1 Spatiul European
- Europa este penultimul continent de pe glob ca si suparfata (10.170.340 km patrati)
- limite: oceanul Arctic in Nord; oceanul Atlantic in vest; muntii Ural, fluvial Ural, Marea Caspica, Caucaz, Marea
Neagra; Marea Mediterana in est , sud-est si sud
- este un continent situate in centru emisferei nordice avand ca puncte extreme:
in nord Capul Nord in vest Capul Roca
in sud Capul Matapan in est muntii Ural
- un continent cu tarmuri variate si contur neregulat ( peninsule mari, multe golfuri si insule)
- situat in totalitae aproape in zona climei temperate
- continentul face parte din “Lumea Veche”, are o densitate de 71 loc/km patrat si o populatie de 711 milioane
locuitori
- leaganul unor civilizatii (greaca, romana)
1.2 Spatiul Romanesc

- Romania este localizata in Europa Centrala
- puncte extreme: Beba Veche (in vest); Sulina (in est); Horodistea (in nord); Zimnicea (in sud)
- se afla la interferenta mai multor zone biopedogeografice
- este o tara carpatica (2/3 din suprafata Carpatilor se afla pe teritoriul tarii)
- este o tara dunareana ( 1075 de km din lungimea fluviului strabate tara noastra)
- este o tara pontica ( 247 de km din litoralul Marii Negre e pe teritoriul Romaniei)
2 Elemente geografice de baza

2.1 Relieful major al Europei
- altitudine medie 330 m
- are o diversitate a formelor de relief (munti , dealuri, podisuri, campii)
tipurile de tarmuri sunt variate: fiorduri in Peninsula Scandinava si Islanda; riass in n-v Frantei; estuare la Marea
Nordului; faleze, limane si lagune la Marea Neagra; delte pentru fluviile Dunare, Pad s.a.
2.1.1 Unitatile majore morfostructurale

Din punct de vedere morfostructural Europa se compune din 2 unitati
- Unitati de platforma
- Unitati de orogen
A. Unitatea de platforma cuprinde: Scutul Baltic, Platforma Est-Europeana.

B. Unitati de orogen
Orogenul caledonian Orogenul alpin Orogenul hercinic

(paleozoicul superior)
Caracteristici - s-a format in tertiar - se pastreaza in fundamentul
–altitudini mari unor campii dar si in unele
-relief glaciar masive izolate
-apare si in regiuni de -muntii au altitudini medii
sedimentare (Campia Padului, -munti intens erodati
Campia Panonica) -prezenta horsturilor si
grabenelor (Grabenul Rhinului)
Unitati Munţii Scandinaviei, Cordiliera Betica, Pirineii, Alpii, Muntii Ural, Masivul Armorican

Munţii Grampian, Munţii Apeninii, Alpii Dinarici, Carpatii, (Franta); Masivul Central
Caledonici, Podisul Casimcei Caucazul Francez (Franta); muntii Vosgi;
Padurea Neagra (Germania);
Patrulaterul Boemiei ;Lysa
Gora. Dobrogea de Nord, Iaila
(Crimeea);Meseta Iberica ;
Corsica; Sardinia
2.1.2 Relieful major
Relieful de campie Relieful de deal si podis Relieful de munte

-campii rezultate prin umplerea unor - ocupa aprox 30% din suprafata -prezinta relief Greoi, altitudini mari,
bazine tectonice ( Pad, Panonia) Europei culmi semete
-campii formate prin depunerea unei -podisurile se extind pe fundament de -au fizionomie diferita in functie de
cuverturi sedimentare peste platforma ( inclusiv hercinic), iar perioada in care au luat nastere
platforma (Campia Rusa, Germana) dealurile pe fundament alpin
-campii litorale ( nordul Germaniei, - podisurile pot fi platforme vechi
Poloniei) situate in apropierea orogenului alpin
(Dobrogea, Prebalcanic); podisuri
situate pe socluri hercinice (Podisul
Boemiei, Meseta Spaniola)
- relieful se prezinta sub forma unor
culmi domoale, apar cuestele,
alunecarile de teren
2.1.2.1 Tipuri de relief

 Relieful vulcanic cuprinde vulcanii activi din Islanda, Italia,s.a dar si craterele din Masivul Central Francez.
 Relieful glaciar creat de calota glaciara in nordul Europei si de ghetarii montani in muntii inalti
 Relieful carstic reprezentat prin pesteri, doline , chei sa. Apare in zonele calcaroase din Podisul Karst, Alpii
Dolomitici, Carpati
 Relieful litoral este reprezentat prin fjorduri in Europa Nordica, prin tarm dalmatic la Marea Adriatica prin
delte (Dunare) s.a
2.1.2.2 Subdiviziuni:
A. Europa Nordica (Peninsula Scandinava, tarile baltice, Danemarca, insulele din nordul
oceanului Atlantic)
Caracteristici generale Unitatea Descriere unitate
- zona veche (scutul baltic) Alpii -2469 m

- relieful este alcatuit din munti vechi, Scandinaviei -cutari caledonice
podisuri (rezultate prin tocirea -relief glaciar (fiorduri)
muntilor) si campii joase (Skane) -versanti mai abrupti spre ocean
- zona acoperita de glaciatiunea de -ice-fjeld (zone netezite de calota)
calota in pleistocen Podisul - fundamentul este alcatuit din scutul baltic peste care s-a
- prezenta tarmului cu fiorduri ( Norland depus cuvertura sedimentara
Norvegia, Suedia, Islanda) si skjar - relief glaciar de calota
-prezenta reliefului glaciar Campia Skane - campie joasa
reprezentat prin morene, vai (Sudul - granarul Suediei
glaciare, blocuri eratice, drumlinuri Suediei)
Islanda - relief glaciar ( prezenta ghetarilor)
- relief vulcanic ( vulcani activi, platouri de lava)
- gheizere
- tarm cu fjorduri

Peninsula - relieful este reprezentat printr-o campie joasa presarata
Iutlanda cu morene , lacuri si mlastini (prezenta turbariilor)
- coasta vestica litorala este rectilinie , conturata de dune
si nefavorabila navigatiei in timp ce coasta litorala dinspre
Marea Baltica este mai ospitaliera
Tarile Baltice - relieful este alcaruit dintr-o campie joasa
B. Europa Centrala
- este o regiune cu un relief Muntii Alpi -munti tineri formati in timpul cutarilor alpine
variat ce coboara in trepte -altitudine mare (4807 vf Mont Blanc)
de la sud spre nord. Muntii -prezenta reliefului glaciar ( circuri glaciare, vai , morene,
din sud (Carpatii si Alpii) lacuri)
sunt tineri ( cutari alpine) si - structura geologica a Alpilor prezinta roci dure in centru
se continua spre centru si ce sunt marginite la exterior de calcare si gresii
nord cu masive si podisuri Muntii Carpati - altitudine maxima varful Gerlachovka (2663 m)
vechi si erodate - varietate ptrografica
- prezenta reliefului glaciar de - prezenta reliefului glaciar
calota in campiile din nord si - prezenta unor depresiunei tectonice si vulcanice ( Oas,
a reliefui glaciar montan in Ciuc s.a)
muntii din Sud (Carpatii,
Alpii) Campia -prezenta a 3 tipuri de campii(piemontane, tabulare si de
Romana subsidenta)
relief pe loess, dune de nisip (Campia Olteniei)
Campia - Campie fragmentata de vai , dune si mici coline
Panonica - este asezata peste o zona de orogen ( fundamentul
alpino-carpatic)
Campia - dupa origine este o campie glaciara
Germano- - altitudine sub 200 de m, relief glaciar,(pradoline,morene),
Poloneza lacuri glaciare (Lacurile Mazuriei)
- tarmul baltic si al Marii Nordului este un tarm jos si
nisipos
Podisurile si - sunt constituite in mare parte din masive cristaline si
masivele nuclei granitici
hercinice - altitudine redusa si fragmentare mare
- existenta unor zone inalte numite horsturi si a unor zone
joase numite grabene
Muntii Vosgi
Muntii Padurea Neagra munti granitici acoperiti
spre exterior de calcare
Masivul Sistos Rhenan altitudini sub 1000m,
prezenta vailor
antecedente , lacuri de tip
maar in regiunea Eifel
Masivul Boemiei (Padurea
Boemiei,Muntii Metaliferi,
Sudetii, Colinele Ceho-
Morave)
Podisul Lisa-Gora 611 m
Muntii Macin

Bazinul Franconi ei
Culoarul tectonic al Rhinului
C. Europa Vestica (Franta, Marea Britanie, Irlanda, Benelux)

- este o regiune cu un relief variat in Unitati Scotia de Nord

care se intalnesc toate formele de caledonice Relieful Scotiei este alcatuit din horsturi ( Muntii Grampian,
relief ce au varste de formare diferita muntii Scotiei de Sud) si grabene ( santul tectonic Glen
- existenta tarmurilor cu riass (S-v More s.a)
Irlandei, N-V Frantei) , cu estuar ( Irlanda de Nord
Sena), delta (Rhon) si poldere Unitati Muntii Penini,, Cambrieni , Snowdon (blocuri muntoase
(Olanda) hercinice fragmentate si peneplenizate)
- prezenta reliefului glaciar montan Podisul Brabant, Podisul Ardeni,
(in alpi) si a reliefului glaciar de Masivul Central Francez (platouri peneplenizate, relief
calota ( Arhipelagul Britanic) carstic, cratere vulcanice)
Masivul Armorican
Bazine de Bazinul Parisului ( relief de cueste, roci sedimentare)
sedimentare Bazinul Londrei ( prezinta asemanri de peisaj cu bazinul
Parisului)
Unitati alpine Muntii Alpi
Muntii Pirinei
D. Europa Estica (Rusia, Belarus , Ucraina)

- este o regiune cu deschidere in Muntii Caucaz - munti tineri formati in mezozoic

nord la Oceanul Arctic - prezenta reliefului glaciar
- relieful este alcatuit in mare parte - altitudine maxima 5633 m
din campii, dar apar si podisurile -varietate petrografica ( calcare, granite si conglomerate)
(Rusiei Centarale, Donet) sau muntii Muntii Ural: - munti vechi hercinici
( Ural, Caucaz) - altitudinea maxima este de 1849 m (vf Narodnaia), iar
- relieful se dezvolta peste platforma lungimea catenei montane este de peste 2000 de km
precambriana - prezenta unor vai glaciare si morene ( in special in
compartimentul nordic)
Relieful -asociere de campii podisuri si coline ce se intind pe o
platformei suprafata mare
Europei de Est - fundament de platforma veche precambriana
- relief glaciar ( morene, lacuri)
- altitudine maxima 367 m in podisul Donet
- fluviile au dispunere nord-sud (Volga, Don)
Subunitati:
- campii (Campia Peciora, Volgai, Ponto-Caspica s.a)
- podisuri (Central-Rus, Volgai)
- coline (Timan)
Crimeea - altitudine maxima se intalneste in muntii Iaila (1543 m)
E. Europa Sudica (Peninsula Italica, Peninsula Iberica, peninsula Balcanica)
Peninsula Iberica Peninsula Balcanica Peninsula Italica

Unitati montane: Unitati montane: Unitati montane:

Muntii Pirinei (munti tineri, ghetari Alpii Dinarici ( munti tineri, relief Muntii Apenini (munti tineri,
de circ, altitudine maxima 3407 m, carstic, dispusi in multe siruri altitudine maxima 2912 m, alunecari
varietate petrografica) paralele) de teren in nord, relief carstic in
centru, defilee si culoare in sud,
Muntii Iberici (munti hercinici formati Muntii Rilla (2925 m, altitudinea prezenta reliefului glaciar)
din gnaise granite si cuartite) maxima din peninsula Balcanica),
Cordiliera Betica ( 3478 m vf Rodopi (unitate hercinice) Unitati de campie:
Mulhacen, cea mai mare altitudine Muntii Pindului (munti tineri, forme Campia Padului (s-a format pe locul
din peninsula Iberica) carstice, altitudine max 2633 m) unei depresiuni tectonice, prezenta
Muntii Cantabrici ( munti hercinici Muntii Olimp (2911m) glacisurilor spre Apenini, litoral cu
josi intens fragmentati) lagune si delta)
Muntiii Cataloniei (munti tineri, Muntii Stara Planina ((altitudine
altitudini cca 1700 m) maxima 2376 m) Sardinia (regiune muntoasa
alcatuita din granite)
Unitati de podis: Epirul Albanez
Messeta (unitate hercinica, brazdate Relieful vulcanic (vulcanii Etna
de zone mai inalte numite sierre, Unitati de podis: si Vezuviu)
relief de playa ) Podisul Prebalcanic, Podisul Miroc
Unitati de campie: Unitati de campie:

Campia Andaluziei , Campia Ebro Campia Traciei (formata intr-o
(din punct de vedere genetic este un regiune de scufundare)
bazin de scufundare), Campia Campia Maritei
Portugaliei . Campia Sava
2.2 Relieful major al Romaniei

Caracteristici:
- varietatea reliefului ( sunt prezente toate tipurile de relief)
- proportionalitatea ( ponderea treptelor de relief este aproximativ egala cca 30%)
- dispunerea simetrica in trepte concentrice (pornind dinspre depresiunea Transilvaniei)
- complementaritatea (alterneaza treptele de relief). Ex:in munti exista depresiuni,
Unitati morfostructurale:
- Unitati de platforma ce constituie fundamentul unitatilor de la exteriorul arcului carpatic (exceptie Dobrogea
Centrala)
- Unitatea de orogen rezultata la contactul intre placile tectonice (valaha, moesica, panonica, transilvana,est-
europeana.). Unitati: Carpatii, Subcarpatii, Depresiunea Transilvaniei, Podisul Mehedinti).
Tipuri de relief:
- Relieful glaciar( circuri, vai, morene) a fost creeat de ghetari in pleistocen si se gasete la peste 1800 m.
- Relieful eolian este reprezentat prin dune de nisip si se gaseste in Campia Carei, Campia Olteniei, Delta Dunarii,
Bepresiunea Brasov
- Relieful vulcanic apare in estul Carpatilor Orientali pe aliniamentul Oas, Gutai , Tibles, Calimani, Gurghiu,
Harghita.dar si sub forma unor maguri (Magura Uroi).
- Relieful carstic apare in zonele de deal/podis ( Podisul Mehedinti, Dobrogei, Subcarpatii Curburii)si munte (flisul
sedimentar din Orientali, Sudul Meridionalilor, Occidentali). Formele de relief sunt :pesterile, cheile, avenurile ,
dolinele s, a.
- Relieful creeat prin eroziune diferentiata este reprezentat prin forme ciudate de tipul coloanelor, babelor, sfincsilor.
Apare in Bucegi (Sfinxul, Babele) , Ciucas(Tigaile Mari), Ceahlau(Panaghia, Caciula Dorobantului, Calimani (12
apostoli), Podisul Somesan (Gradina Zmeilor) s.a.
- Relieful litoral este reprezentat prin lagune (Razim), limanuri (Techiorghiol), faleze , plaje s.a.

A. Carpatii
-se desfasoara intre bazinul Vienei si valea Timocului
-sunt munti tineri
-varietate petrografica
-altitudinea maxima 2544 m in vf Moldoveanu
-varietatea formelor de relief (relief petrografic, carstic, glaciar)
-reprezinta un castel de ape (de aici izvorasc majoritatea rairilor din Romania)
-prezinta etajare bio-pedo-climatica
Carpatii Orientali Carpatii Meridionali Carpatii Occidentali
 se desfasoara de la granita  se desfasoara intre Valea  sunt cuprinsi intre Somes (in
cu Ucraina pana la valea Prahovei Prahovei si Culoarul Timis- Cerna nord) si Dunare (in sud)
 altitudinea maxima se  sunt cei mai inalti munti din  au altitudini mici
intalneste in muntii Rodnei (2303 m) Romania (11 varfuri depasesc 2500  varietate petrografica
 prezenta depresiunilor m)  fragmentare mare
vulcanice (Oas, Bilbor, Borsec, Ciuc)  sunt alcatuiti predominant din  cei mai populati munti din
 varietate petrografica (roci roci cristaline dar apar si rocile Romania
vulcanice in vest, sisturi cristaline in calcaroase spre extremitati (Buila,  dezvoltarea mare a reliefului
centru roci sedimentare in zonele de Piatra Craiului) carstic (in Apuseni si muntii
flis)  dezvoltarea larga a reliefului Banatului)
 prezenta reliefului glaciar glaciar  prezenta depresiunilor de tip
(Rodnei, Calimani), a reliefui carstic  prezenta unor defilee(Jiu, golf (Beius) si a depresiunilor
(Hasmasu Mare, Rodnei), reliefului Olt) tectonice
vulcanic ( Oas, Gutai, Tibles,  relief semet reprezentat prin
Calimani, Gurghiu, Harghita), a creste si versanti abrupti 1) Muntii Banatului (muntii Semenic,
reliefului ruiniform (Ceahlau, Ciucas) Almajului, Aninei, Dognecei, Locvei)
, reliefului structural (Rarau, Ceahlau 1) Grupa Bucegi: 2) Muntii Poiana Rusca
) s.a Muntii Bucegi (alt max 2505 m, 3) Muntii Apuseni (Bihor, Vladeasa,
relief glaciar [lacul Malaesti], relief Gilau, Muntele Mare,Metaliferi,
Sunt alcatuiti din 3 grupe (nordica, ruiniform [Sfinxul, Babele], relief Trascau, Zarand, Codru- Moma,
centrala , sudica) carstic ( Mecetul Turcesc) Padurea Craiului, Plopis, Meses)
Muntii Piatra Craiului (alt max
2237m, relief carstic, mase de
grohotis, sinclinal suspendat)
Muntii Leaota (alt max 2133m, roci
cristaline)
Culoarul Rucar- Bran (regiune
joasa)
2) Grupa Fagaras:
Muntii Fagaras (alt max 2544 m,
relief glaciar [lacul Balea], cea mai
lunga creasta montana carpatica)
Muntii Iezer (alt max 2462 m)
Muntii din sudul grupei (Cozia,
Ghitu, Frunti)
Depresiunea Lovistei (tectonica)
3) Grupa Parang:
Muntii Parang alt. max. 2519 m,
relief glaciar, relief carstic(Pestera
Muierii)
Muntii Lotru
Muntii Sureanu
Muntii Capatanii
Muntii Candrel

4) Grupa Retezat:
Muntii Retezat (alt max 2509 m, aici
se gaseste cel mai adanc si cel mai
extins lac glaciar, cel mai mare
numar de vai glaciare)
Muntii Godeanu
Muntii Valcan
Muntii Tarcu
Muntele Mic
B. Subcarpatii
- se desfasoara intre valea Moldovei si valea Motrului
- s-au format prin cutarea sedimentelor
- regiune deluroasa aflata la exteriorul Carpatilor
- sunt alcatuiti predominant din roci sedimentare (gresiii marne, argile)
- se prezinta sub forma unor dealuri separate de zone depresionare
Subcarpatii Moldovei Subcarpatii Curburii Subcarpatii Getici

- se desfasoara intre valea - se desfasoara intre valea - se desfasoara intre valea
Moldovei si valea Trotusului Trotusului si valea Dambovitei Dambovitei si valea Motrului
- au un singur aliniament de - au 2 aliniamente de dealuri si - au 2 aliniamente de dealuri si
dealuri si un singur aliniament de 2 aliniamente de depresiuni 2 aliniamente de depresiune
depresiuni - frecventa mare a alunecarilor
de teren
- prezenta vulcanilor noroiosi
(Paclele, Arbanasi) si a focurilor
vii(Andreiasu)
C. Depresiunea Transilvaniei
- inaltimile sunt cuprinse intre 400- 800 m
- prezenta stratelor boltite numite domuri (din ele se extrage gaz metan)
- prezenta cutelor diapite ( Praid, Ocna Sibiu)
- prezenta reliefului structural (cueste)
- existenta alunecarilor de teren numite glimee
- prezenta unor depresiuni situate la contactul cu muntii (Fagaras, Sibiu)
Subunitati:
 Podisul Somesan
 Campia Transilvaniei
 Podisul Tarnavelor
 Dealurile si depresiunile peritrensilvane (Fagaras, Sibiu, culoarul Alba-Iulia –Turda; dealurile de la contactul
cu muntii Orientali)
D. Unitatile de podis
Podisul Moldovei Podisul Getic Podisul Mehedinti Podisul Dobrogei
- se suprapune - se desfasoara intre - este cel mai mic Subunitati

peste platforma Dambovita si Dunare podis din Romania Masivul Dobrogei de
moldoveneasca si este - raurile au - este alcatuit din Nord
alcatuit din roci desfasuraren-s calcare si roci cristaline -altitudinea maxima
sedimentare - reprezinta un 467 m
- dezvoltarea mare a piemont -este alcatuit

reliefului structural (cueste) predominant din granite dar
Subunitati: apar si calcare
Subunitati Podisul Candesti -prezenta sisturilor
Podisul Sucevei Dealurile Argesului verzi in podisul Casimcei
Campia Moldovei Podisul Cotmeana -aparitia
Podisul Barladului Podisul Oltetului inselbergurilor (zone inalte)
Dealurile Jiului Podisul Dobrogei de Sud
Podisul Strehaei - relief carstic
- strate sedimentare
orizontale asezate
peste un
fundament
precambrian
E. Dealurile de Vest
- in componenta lor intra roci sedimentare ce s-au asezat peste blocuri cristaline carpatice scufundate
- se interpun intre Carpatii Occidentali si Campia de Vest
F. Campia de Vest
- existenta a 3 tipuri de campii(piemontane, tabulare, de subsidenta)
- creearea de piemonturi si glacisuri la contactul cu dealurile
- campiile inalte au un relief alcatuit din glacisuri si piemonturi , iar campiile joase sunt mlastinoase
- existenta dunelor de nisip in Campia Carei
Subunitati
Campia Banatului , Campia Somesului, Campia Crisurilor
G. Campia Romana
- este cea mai mare unitate de campie din tara noastra
- s-a format prin colmatarea lacului cuaternar
- pe suprafata ei se intanesc 3 tipuri de campii:piemontane, tabulare , de subsidenta)
- prezenta reliefului dezvoltat pe loess in Baragan (crovuri, gavane) si a reliefului dezvoltat pe nisip (dunele de
nisip din campia Olteniei)
- prezenta piemonturilor si a glacisurilor in campiile inalte
Subunitati:
Campiile piemontane (Pitesti, Targoviste, Ploiesti, Ramnicului)
Campii de subsidenta( Titu, Buzau, Siret)
Campii tabulare (Vlasiei, Baragan)
H. Delta Dunarii
- se gaseste la varsarea Dunarii in mare
- relieful este reprezentat prin grinduri fluviale longitudinale,grinduri fluvio-maritime, grinduri continentale s.a
- altitudinea maxima este de 12, 4 m

3 Clima Romaniei/Clima Europei
3.1 Clima Europei
Europa se desfasoara in cea mai mare parte in climatul temperat , dar in partae de nord apare si climatul rece
3.1.1 Factorii care influenteaza clima

Cresterea latitudinii - prezenta vanturilor de Vest care aduc precipitatii bogate pe tarmurile Oceanului Atlantic. Daca
nu intalnesc bariere montane aceste mase de aer pot inainte si inspre centrul continentului.
Altitudinea - modifica parametrii climatici prin cresterea precipitatiilor, scaderea temperaturii, marirea gradului de
insolatie s. a
Curentii oceanici calzi (curentul Atlanticului de Nord) contribuie la incalzirea tarmurilor pe care la scalda
3.1.2 Tipurile de climat

Tip climat Unde se gaseste Caracteristici
Climatul - apare in vestul - iernile sunt blande (cu temperaturi deseori peste 0 grade
temperat- Europei(Franta, Benelux, Celsius) iar verile sunt racoroase
oceanic Arhipelagul Britanic, V - temperaturile medii iarna scad de la 8 grade (in Sud) la -1
Norvegiei) grad Celsius (in nord), iar in timpul verii de la 22 de grade in S la 15
grade Celsius in Nord
- precipitatiile sunt bogate ( din cauza vanturilor de vest) si
sunt cuprinse intre 800-1000 mmm
- frecventa ridicata a fenomenului de ceata
- amplitudine termica mica
- bat vanturile de vest
Climatul - se intalneste in - este supus maselor de aer nordice si continentale
temperat centrul si estul Europei - precipitatiile scad odata cu inaintarea spre est
continental devenind cu atat mai - precipitatii medii anuale 500-600 mm
excesiv cu cat inaintam
spre est
Climatul - se extinde peste - are 2 anotimpuri
mediteranean peninsulele din sudul - verile sunt calde si secetoase iar iernile sunt blande
Europei (din Portugalia - temperatura medie in luna ianuarie este cuprinsa intre 5-10
pana la Bosfor) grade Celsius, iar in iulie intre 20-25 de grade Celsius
Climatul - se intalneste in - precipitatiile cresc odata cu altitudinea, temperaturile scad,
montan muntii ce depasesc 2000 nebulozitatea creste
de m
Climatul - -caractrerizeaza - rece aproape tot anul cu veri scurte si precipitatii reduse
subpolar Europa Nordica (partae de - precipitatiile cad predominant sub forma de zapada
n) - actioneaza vanturile polare
- precipitatiile medii anuale sub 500 mm
3.1.3 Principalele vanturi din Europa

 Vanturile polare sunt specifice Europei Nordice si sufla dinspre maximile polare spre minimele subpolare.
Deoarece transporta mase de aer reci, acestea provoaca deseori ingheturi in perioadele calde ale anului.
 Vanturile de Vest bat intre 40-60 grade latitudine nordice si sudica. Caracteristica principala a acestor vanturi
e reprezentata de precipitatiile bogate aduse pe coastele vestice ale continentelor.
 Foehnul este un vant cald si uscat ce apare in Alpi si Carpati. Se formeaza atunci cand o masa de aer cu un
continut oarecare de umezeala escaladeaza un lant montan. Prin ascensiune aerul se va raci dand nastere
fenomenului de condensare si vor aparea precipitatiile. Cand va trece de culmea montana aerul ramas fara umiditate
devine uscat si se incalzeste.
 Bora apare pe litoralul Marii Adriatice si se formeaza prin acumularea aerului rece in spatele Alpilor Dinarici
urmata de prabusirea lui spre tarmurile calde ale Adriaticii. Cele mai mari viteze se intalnesc in lantul muntos Velebit
din Croatia.

 Suhoveiul este un vant cald si uscat ce bate dinspre Asia Centrala spre Estul Europei.
 Leveche reprezinta denumirea din bazinul mediteranean a vantului Siroco (vant cald si uscat ce se formeaza
in nordul Africii)
3.2 Clima Romaniei

3.2.1 Factorii care determina clima
Circulatia maselor de aer
Din vest pe teritoriul tarii noatre patrund masele de aer vestice umede si cu valori de temperatura moderata
Din nord si nord-vestul Europei vin mase de aer polare ( reci si umede).
Din estu continentului vin mase de aer uscat si rece iarna si calde vara.
Dinspre Marea Mediterana patrund pe teritoriul tarii mase de aer cald si umed.
Desfasurarea Carpatilor impune un climat mai racoros si umed in vest si un climat mai uscat si cald in sud si sud-
est.
Altitudinea influenteaza parametrii climatici.
Prezenta Marii Negre influenteaza climatul de pe litoral prin aparitia brizelor si prin impunerea unei umiditatii mai
accentuate.
3.2.2 Etajele de clima

Climatul de - se intalneste in regiunile ce depasesc 800 de m
munte - temperaturi medii anuale cuprinse intre 7 grade Celsius (la poale) si 0 grade pe culmile
montane
- precipitatiile sunt cuprinse intre 800 de mmm( la baza muntelui) si 1200 mm ( pe crestele
montane)
Climatul de - se desfasoara intre 300-800 m
dealuri - climat de dealuri joase ( 200-500m)
- temperatura medie anuală: 10˚C - 8˚C
- precipitaţii medii anuale, 500mm- 600mm/an
- climat de dealuri înalte (500-800m)
- temperature medie anuală 8˚C
- precipitaţii medii anuale, 600mm- 700mm
Climatul de - sub 300 m
campie - temperaturi medii anuale de 10-11 grade Celsius
- precipitatii 400-500 mm
- iarna se inregistreaza geruri iar vara secete
Climatul de - este cald si arid cu precipitatii de cca 400 de mm
delta
3.2.3 Influentele climatice de pe teritoriul Romaniei

Influentele submediteraneene apar in Banat si sud-vestul Olteniei.
Influentele oceanice apar in vest si in centrul tarii.
Influentele de ariditate se regasesc in mare parte din podisul Moldovei, estul campiei Romane si in Dobrogea.
Influentele scandinavo-baltice apar in Maramures si Podisul Sucevei.
Influentele pontice se resimt pe litoral.
3.2.4 Vanturi neperiodice din Romania

Crivatul- sufla in sudul Moldovei si Campia Romana in toate anotimpurile. O ramificatie a lui patrunde peste culmea
Nemirei (Carpatii Orientali) in depresiunea Brasov unde poarta numele de Nemira.
Austrul vant uscat ce sufla cu precadere vara in vestul campiei Romane si sudul Campiei de Vest.
Cosava apare in sud vestul tarii (Defileul Dunarii).
Baltaretul se formeaza in baltile Dunariii si sufla spre Baragan.

Vantul Mare este un vant de tip foehn ce bate iarna tarziu si primavara devreme in depresiunile Fagaras si Sibiu.
Munteanul vant local ce apare in zonele sudice ale Carpatilor Orientali.
Vantul Negru vant fierbinte si uscat ce are efecte nefavorabile pentru culturile agricole. Se intalneste cu precadere in
Dobrogea Sudica.
4 Hidrografia Romaniei/Hidrografia Europei

4.1 Hidrografia Europei
Factorii care influenteaza hidrografia Europei:

- relieful - factorii climatici
- configuratia tarmurilor - solurile
Alimentarea raurilor poate fi :

Nivala (din zapezi) Nivo-pluviala (din ploi si zapezi)
Pluviala (din ploi) Subterana
Tipuri de scurgere :
 Tipul vestic caracterizeaza raurile din climatul temperat oceanic. Ca urmare a precipitatiilor mai
abundente raurile au un debit bogat tot timpul anului si prezinta un maxim iarna.
 Tipul Central (continental) caracterizeaza raurile ce se varsa in Marea Baltica si Marea Neagra.
Ingheata iarna ( debite mici) si au debite mari primavara ( “ ape mari de primavara” ce produc viituri)
 Tipul estic este specific raurilor ce se varsa in Marea Caspica
 Tipul Sudic caracterizeaza raurile ce se varsa in Marea Mediterana. Raurile au debite bogate iarna si
mici vara
Clasificarea raurilor dupa modul de varsare:

- rauri ce se varsa prin delte (Ebro, Tibru, Arno, Volga,Dunare, Vistula)
- rauri ce se varsa prin estuar (Sena, Tamisa ,Elba, Garonne)
Lacurile Europei
Clasificarea lacurilor dupa modul de formare:
- glaciare creeate de ghetarii de calota (Ladoga, Onega, Vaanern)
- glaciare creeeate de ghetari montani (Como, Maggiore, Garda, Celor Patru Cantoane, Geneva)
- lacuri tectonice (Balaton)
- lacuri vulcanice (Albano in Italia, Sf Ana in Carpati, Nemi in Masivul Central Francez)
- lacuri de tip laguna (Zuider)
- lacuri carstice (in Dolomiti, Dinarici)
4.2 Hidrografia Romaniei

4.2.1 Raurile Romaniei
Prezinta in timpul iernii debite minime; primavara ca urmare a topirii zapezilor au loc cresteri ale debitelor
insotite de viituri; vara din cauza temperaturilor ridicate debitele se reduc. Debitele pot varia si in functie de
marimea bazinului hidrografic si unitatea de relief traversata .
Reteaua de rauri a Romaniei este impartita in 5 grupe.
- Grupa de vest ce are drept colector raul Tisa
- Grupa de sud-vest are colector principal fluviul Dunarea
- Grupa de Sud colector principal Dunarea
- Grupa de Est colector principal Siretul si Prutul
- Grupa raurilor dobrogene – se varsa in Marea Neagra
Superlative (Dintre raurile interne, exceptie fluviul Dunarea)

- raul cu cel mai mare bazin hidrografic este Siret
- raul cel mai lung din Romania este Muresul (803 km)
- raul cu cel mai mare debit este Siret (debit mediu multianual de peste 225 mc/s la vărsare)
- raul cu cele mai multe hidrocentrale este Olt
4.2.2 Lacurile Romaniei

Ocupa o suprafata de 1,1% din suprafata Romaniei.
Lacuri naturale
Lacuri de munte Lacuri glaciare: Balea (Fagaras), Bucura (Retezat), Malaesti(Bucegi)
Lacuri vulcanice: Sfanta Ana (Masivul Ciomatu din Carpatii Orientali)
Lacuri de baraj natural(Lacul Rosu)
Lacuri din deal si Lacuri saline ( Telega, Slanic, Ocnele Mari, Ocna Dej, Ocna Sugatag)
podis Lacuri pe gips (Nucsoara din judetul Arges)
Lacuri situate intre valurile de alunecare
Lacuri din campie Limane fluviale (Mostistea Pe Dunare, Snagov pe Ialomita)
Limane maritime (Techirghiol in Dobrogea)
Lagune ( Razim)
Lacuri artificiale
Lacuri de agrement (Herastrau)
Iazuri in Campia Transilvaniei, Campia Moldovei si Campia de Vest
Benturi ( lacuri amenajate de populatie pentru pastrarea apei) in podisul Getic
Lacuri de acumulare (Vidraru pe Arges, Stanca- Costesti pe Prut, Ciunget pe Lotru, Izvorul Muntelui pe Bistrita
s.a)
Superlative:
- cel mai adanc lac glaciar este Zanoaga (29 m) din Retezat
- cel mai mare lac glaciar dupa suprafata este Bucura (10 ha) din Retezat
- cel mai adanc lac din Romania este Vidraru (150m)
- cel mai mare lac din Romania este Razim
4.2.3 Marea Neagra

- suprafata 413 490 km patrati
- reprezinta un rest din Marea Sarmatica
- este o mare continentala ce face legatura cu oceanul Planetar prin stramtorile Bosfor si Dardanele
- are curenti circulari determinati de vant si o mareescazuta (sub 10 cm)
- salinitate 16-17 la mie pana la 22 la mie in etajul inferior
- tarmul are putine sinuozitati
- la adancimi mari exista un strat de hidrogen sulfurat ce nu permite existenta vietii
- are importanta economica (tarile riverane stabilesc relatii comerciale, zacaminte de petrol si gaze in
partea de nord-vest, importanta tuiristica, importanta geopolitica si strategica)
4.2.4 Dunarea
- are o lungime de 2860 de km (al doilea ca lungime din Europa)
- Traverseaza 10 tari si 4 capitale ( Viena, Budapesta, Bratislava, Belgrad)
- Izvoraste din muntii Padurea Neagra si se varsa in Marea Neagra prin delta
- este cel mai important rau al Europei datorita sistemului de legaturi economice pe care il realizeaza
- Pe teritoriul Romaniei Dunarea strabate 1075 de km si prezinta 4 sectoare ( Defileul Bazias - Gura
Vaii; Gura Vaii-Calarasi; Calarasi-Braila;Braila- Marea Neagra)
5 Invelisul biopedogeografic in Romania si Europa

Acest invelis se compune din 3 elemente: vegetatie animale, soluri.

5.1 Zonele bio-pedogeografice din Europa
Zona arctica si - se intalneste pe o fasie restransa intre Capul Nord si muntii Ural
de tundra - vegetatia prezinta adaptari la temperaturile scazute (talie mica) si este reprezentata
prin salcie pitica, mesteacan pitic, specii de muschi si licheni
- solurile sunt subtiri, slab formate, de tip scheletic. Apar spodosolurile
- fauna: urs polar, foca, vulpe polara s.a
Zona taigalei - ocupa Nordul Europei si se intinde din Scandinavia pana la muntii Ural (pana la
latitudinea oraselor Stocholm, Sankt Petersburg)
- specii: brad, pin, molid, larice, zada.In locurile mlastinoase apar specii hidrofile
(papura, stuf)
- solurile sunt podzolice (acide), soluri turboase in zonele mlastinoase
- animale:ras, castor, urs brun
Zona padurilor - partea central-vestica a continentului
de foioase si de - padurile de fag se intalnesc in zonele mai umede (vest), iar padurile de stejar
amestec prefera zonele cu temperatura mai ridicata (sud). Cele 2 specii predominante de
arbori se pot gasi in asociatie cu teiul, frasinul, carpenul, artarul , ulmul s.a
Zona stepei - caracterizeaza regiunile cu climat secetos din estul Continentului(ierburi mai inalte
in pusta ungara, urmeaza Baraganul si Dobrogea, Stepa Pontica si cea caspica).
Izolat stepa apare si in ppeninsula Iberica
- specii de plante: pir, negara, colilie, paius
- specii de animale: harciog , popandau
- soluri:cernoziomuri
Zona - cuprinde bazinul Marii Mediterane
mediteraneana - din cauza faptului ca civilizatia umana s-a dezvoltat de timpuriu in aceste zone
mare parte din paduri au fost defrisate rezultand astfel pe locul fostelor paduri
asociatii forestiere de tipul maguis, garigga si friggana
- Specii de plante: stejar vesnic verde, stejar de pluta, laur, cimbru, mirt
- Soluri:terra rosa
- Fauna:vipere, scorpion, sacal, broasca testoasa
Zona de - situata in nordul marii Caspice
semidesert
5.2 Zonele bio-pedogeografice din Romania

Zona stepei - Se intalneste in sud-estul tarii (Baragan, Dobrogea, Campia Siretului Inferior)
- Climat cu veri fierbinti si ierni geroase
- Vegetatia: colilie, negara, paius (mare parte inlocuita cu cereale sau pajisti)
- Soluri:cernoziomuri
Zona - Apare in Campia Moldovei, sudul podisului Barladului,sectoare din Campia Romana
silvostepei ( cu precadere in partea de sud ), mare parte din Campia de Vest)
- Din cauza climatului mai umed (spre deosebire de stepa) aici formatiunile specifice
zonei de stepa se imbina cu palcuri de paduri
- Specii de plante:stejar pufos, cer, stejar brumariu
- Soluri din categoria molisoluri
Zona de - Se desfasoara din zona de campie pana la altitudini de 1600 de m in Orientali si
padure 1800 de m in Meridionali
- Exista mai multe etaje de vegetatie repartizate astfel:
- Etajul stejarului(sub 500 de m);soluri de tip brun roscate
- Etajul fagului (500-1200m); soluri din clasa cambisoluri
- Etajul coniferelor (1200-1800m);soluri din clasa spodosoluri
Zona - Se desfasoara intre 1800-2000 m
subalpina - Specii de plante:afin, merisor, paius, zambru, jneapan, ienupar
- Soluri brun acide
Zona alpina - Peste 2000 de m; soluri brun acide, ierburi

6 Resursele naturale ale Europei/Romaniei
6.1 Resursele naturale ale Europei
Resursele hidrologice (apa dulce, hidroenergie, ape minerale, termale s.a)
- hidroenergia este dezvoltata in arealele montane ((Norvegia, Italia), pe fluviile mari din Europa de Est
(Nipru, Volga) dar si pe Dunare
- ape geotermale se gasesc in Islanda, Ungaria, zonele vulcanice mediteraneene s.a
- energia mareica (vestul Frantei)
- resursele de apa au o distributie neuniforma fiind mai bogate in nordul continentului si mai sarace in
sud
Resursele de sol
- cea mai avantajata este regiunea temperata cu soluri cernoziomice (Campia Est-European, campia
Romana s.a)
- solurile sunt folosite pentru culturi in zonele de campie si dealuri sau pentru pasuni in zonele montane
Resursele biosferei
- padurile ocupa in Europa 31%, procentul fiind mai mare in Finlanda si mai scazut in Anglia sau tarile
mediteraneene
Resursele de subsol
- Carbunii superiori (bazinele Donbass, Peciora, Saar, Petrosani s.a)
- Carbunii inferiori (Cehia,Germania, Serbia)
- Petrol si gaze (Anglia , Norvegia, Olanda, Danemarca s.a)
- Minereu de fier in Suedia (Kiruna); Franta (Lorena) s.a
- Minereuri neferoase
-bauxita(litoralul Marii Adriatice, Franta)
-aur ( Rusia, Romania, s.a)
-Uraniu (Podisul Boemiei, Apuseni, s.a)
6.2 Resursele naturale ale Romaniei

Carbunii
-lignitul se extrage din Podisul si Subcarpatii Getici
-huila se extrage din depresiunea Petrosani, Muntii banatului s.a
Carbunele brun se extrage din bazinul Comanesti, Brad s.s
Petrolul
- se extrage din Campia Romna, Podisul Getic, Subcarpatii Getici, Subcarpatii Curburii , Sbcarpatii
Moldovei, Dealurile si Campia de Vest
Gazele naturale
- principalul areal de extractie este reprezentat prin podisul Transilvaniei
Minereu de fier in Poiana Rusca
Minereuri neferoase in nordul Orientalilor, Apuseni
Minereuri auro-argintifere in Apuseni

7 Elemente de geografie umana ale Europei si Romaniei
7.1 Harta politica a Europei
Clasificarea statelor europene se poate face dupa:
-marime (state mici:Andora, Vatican, Luxembourg; state mari Rusia)
-localizare (state situate in Europa Vestica, situate in Europa Estica s.am.s)
-dupa forma de guvernamant (monarhii:Belgia, Danemarca, Anglia; republici: Romania s.s)
- state federale: Germania, Austria; state unitare:Franta
-dupa forma (alungite, poligonale)
Harta - primele state apar in mileniile VI-V ih si s-au axat pe activitate pastorala sau
politica a comerciala
- aparitia primului regat antic (micenian) si expansiunea grecilor in spatiul
Europei in mediteranean
prioada - aparitia imperiului roman si destramarea lui in anul 395 (Imperiul Roman de Apus si
antica si Imperiul Roman de Rasarit)
medievala - perioada primelor migratii din stepele asiatice (sec III-VI). Mai cunoscute sunt cele
ale gotilor , ostrogotilor, hunilor s a m d
- migratiile din sec VI-X(ungurii, arabii, slavii, bulgarii, avarii s.a)
- dupa sec 8 se remarca expansiunea araba in Sudul Europei, iar in sec XIII apare
imperiul otoman
- marile descoperiri geografice
Perioada - aparitia pe harta politica a lumii a unor mari puteri ( Imperiul Rus, Romano-German,
moderna Regatul Frantei, Imperiul Habsburgic s.a)
- expansiunea Frantei sub conducerea lui Napoleon (Sec XIX)
(1648-1917)
Perioada - dezbinarea unor imperii dupa primul razboi mondial (Rus, Austro-Ungar, Otoman) si
interbelica castigarea independentei pentru unele state (Austria, Finlanda, Cehoslovacia,
Romania s.a)
(1917-1940) - aparitia comunismului in Rusia
Perioada - Europa prezinta acum 2 zone separate de “cortina de fier”. Europa Vestica aflata
1944-1989 sub influenta SUA si Europa Estica aflata sub Influenta U.R.S.S)
Perioada - caderea comunismului
dupa 1989 - divizarea Iugoslaviei, URSS si Cehoslovaciei
- reunificarea Geermaniei
- -aparitia de noi state (Kosovo, Muntenegru)
- tendinta de a include in cadrul Europei si alte state situate in zona Caucazului
(Azerbadjan, Georgia, Armenia)
7.2 Romania stat al Europei

Evolutia teritoriului romanesc
- intemeierea coloniilor grecesti la Marea Neagra in secolele VII-VI IH (Istria, Tomis, Calatis)
- aparitia primului stat dac condus de Burebista urmat de statul dac al lui Decebal (sfarsitul sec I dupa
Hristos)
- ocuparea unei bune parti din Dacia de catre romani (105-106) si apatitia oraselor romane (Apulum,
Potaisa,Dierna s.a)
- invazia popoarelor migratoare in sec VI( slavii, urmati de goti , huni)
- aparitia ungurilor in Transilvania (sec IX-X)
- unirea tarilor romane in anul 1600 sub conducerea lui Mihai Viteazu
- 1859 Unirea Principatelor Romane facuta de Alexanru Ioan Cuza
- 1918 infaptuirea Romaniei Mari
- pierderea unor teritorii in urma Pactului Ribentrop Molotov
- instaurarea influentei rusesti dupa cel de al doilea razboi mondial
- caderea comunismului in 1989

- este membru NATO din 2004 si membru UE din 2007
8 Populatia si caracteristicile ei geodemografice

8.1 Populatia Europei
Numarul locuitorilor si densitatea populatiei
- evolutia demografica a continentului a fost lenta din sec 3 pana in 1759 ( ca urmare a epidemiilor,
sistemului sanitar precar, invazii, razboaie s.a) si accelerata dupa (ca urmare a revolutiri industriale,
descoperiri vaccinurilor, cresterea randamentului utilizarii terenurilor s.a)
- in anul 1759 erau 140 de milioane locuitori. In anul 1900 populatia a ajuns la 408 milioane locuitori,
dupa care a urmat aproape o dublare pana in zilele noastre.
- populatia este de 711 milioane locuitori aproximativ 12% din populatia Terrei
- densitatea medie este de 68 de loc/km patrat, dar exista state in care densitatea poate ajunge la 1700
de loc/ km patrat-Vatican- (din cauza suprafetei mici) si state in care densitatea este de doar 2 loc/ km
patrat-Islanda-(din cauza reliefului accidentat, climei aspre, platourilor vulcanice). Cea mai mare
densitate o are Statul Monaco (peste 16000 loc/km patrat)
- majoritatea populatiei traieste in mediul urban ( in Europa Vestica ponderea populatiei urbane este de
cca 80%)
- este continentul unde se inregistreaza cea mai mare durata medie a vietii (75 de ani)
- sporurile natural si migratoriu sunt in principal negative
Mobilitatea populatiei
- fluxurile migratorii se indreapta dinsre estul Europei spre vestul Europei
- exista si un flux migratoriu dinspre alte continente (Africa, Asia)
Structurile demografice:
Populatia Europei adaposteste un mozaic de un de popoare in care se vorbesc 128 de limbi si dialecta se scrie
cu 4 alfabete (latin, grec, chirilic si arab)si se practica mai multe religii.
Popoarele Europei
- romanice (italieni, spanioli, portughezi, francezi, romani)
- germanice(germani, englezi, olandezi, suedezi, danezi, islandezi_
- slave (rusii,bulgarii, polonezii s.a)
- alte popoare (ungurii,albanezii, finlandezii)
Religiile Europei
Catolicismul in vestul Europei, protestantism in Nord si Arhipelagul Britanic, ortodoxism in est.
8.2 Populatia Romaniei

Numarul populatiei si evolutia numerica
- sec 2 IH Strabon estima populatia la aproape un milio locuitori
- primul mileniu a avut o evolutie lenta la sfarsitu sec XIII existand putin peste 2 milioane locuitori
- sec XIX populatia a ajuns la 10 milioane locuitori (in anul 1891)
- intr-un singur secol populatia Romaniei se dubleaza ajungand la un maxim de 23 de milioane in1989.
Cresterea masiva a populatiei a avut loc dupa anul 1948 ( erau atunci cca 15 milioane locuitori) din
cauza politicilor pronataliste
- dupa 1989 populatia a inceput sa scada ca urmare a sporului natural negativ si a migratiilor
- in prezent numarul romanilor care traiesc in afara granitelor tarii este apreciat la cca 10 milioane
locuitori (Republica Moldova, Peninsula Balcanica, Italia, Spania s.a)
- in prezent Romania numara cca 21, 7 milioane locuitori
Repartitia si densitatea populatiei

- densitatea medie este de cca 100 de locuitori/ km patrat cu valori mai mari in zonele de campie si
podis, unele depresiuni sau zone cu un spor natural mare si mai scazute in zona montana , Dobrogea
si Delta Dunarii.
- judetul cu cea mai mare densitate este Prahova (185 loc/km patrat) iar judetul cu cea mai mica
densitate este Tulcea (cca 32 loc/km patrat)

Structura populatiei Romaniei
 Structura etnica
- romani 89,5%
- maghiari 6,6% (majoritari in Harghita si Covasna)
- romi 2,5%
- germani 0,3% (sudul Transilvaniei si Banat)
- ucrainieni ruteni 0,3 %
- turcii si tatarii 0,3% (Dobrogea)
 Structura confesionala
- Ortodocsi 89,8%
- Catolici 5,6% (prezenti mai ales in Transilvania)
- Protestanti 6,7% (Transilvania, Banat)
 Structura pe grupe de varsta
- Romania se confrunta cu fenomenul de imbatranire a populatiei din cauza sporului natural negativ si
din cauza cresterii duratei medii de viata. In prezent valoarea este de 71,3 ani.
Romanii din afara granitelor tarii

- peste 4 milioane traiesc la est si nord de Prut
- la sud de Dunare (aromanii, macedo-romanii, megleno-romanii)
- cca 1 milion de romani in SUA
9 Sistemul de orase al Europei si Romaniei

9.1 Sistemul de orase din Europa
Datorita faptului ca Europa este un continent bogat mare parte din cont5inent este urbanizata. Fac totusi
exceptie unele tari sarace precum Albania sau Republica Moldova unde predomina populatia rurala.
Evolutie istorica
Orasele grecesti (Atena , Corint, Marsilla, Histria, Siracuza) rau orase cetati inconjuratea de ziduri, si
construite de regula pe o inaltime . Purtau numele de acropole.
Orasele romane (Roma, Londra, Paris, Viena s.a) erau prevazute cu forumuri, amfiteatre, terme si alte
constructii specifice arhitecturii romane
Orasele medievale( Sevilla, Anvers, Amsterdam, Bruges, Cracovia, Budapesta) oarse cetati inconjurate de
ziduri cu strazi inguste.. Aveau functii comerciale si mestesugaresti.
Orase din epoca moderna ( Manchester, Liverpool)
Megalopolisurile din Europa:

Megalopolisul englez are cca 33 de milioane locuitori si cuprinde orasele: Londra,Birmingham, Manchester,
Liverpool, Nothingham, Leeds s.a
Megalopolisul german dezvoltat in jurul conurbatiei Rhin Rhur. Are cca 25 de milioane locuitori. Principalele
orase sunt: Stutgart, Koln, Frankfurt s.a
Megalopolisul olandez are cca 10 milioane locuitori, principalele orase fiind Amsterdam, Rotterdam, Haga s.a
Clasificarea oraselor dupa functie

Orase cu functie comerciala (Anvers, Lion)
Orase cu functie industriala (Birmingham, Liverpool)
Orase cu functie financiara (Zurich)
Orase cu functie portuara (Rotterdam)

9.2 Sistemul de orase din Romania
Clasificarea oraselor dupa vechime

Orase intemeiate de Histria (disparut), Tomis(Constanta), Callatis(Mangalia
greci
Orase aparute in Apulum (Alba Iulia), Ampellum (Zlatna), Drobeta (Drobeta Turnu Severin),Napoca (Cluj
epoca romana Napoca),Potaisa (Turda),
Orase aparute in orasele targuri (Targu Jiu, Targu Frumos, Targu Neamt)
epoca medievala orasele cetat (Sighisoara, Timisoara, Brasov)
orasele capitala (Curtea de Arges, Siret, Suceava, Campulung)
Generatia oraselor Orasele aparute datorita dezvoltarii industriei, agriculturii si transporturilor.
capitaliste Orasele au aparut acum fie datorita mineritului (Anina), industriei (Hunedoara),
transporturilor (Pascani) , agriculturii (Alexandria) sau turismului ( Vatra Dornei)
Orasele socialiste In aceasta epoca numarul oraselor a crescut vertiginos din cauza declararii incorecte la
rangul de asezare urbana a unor localitati ce nu indeplineau conditiile de asezare
urbana.
Clasificarea oraselor dupa marime
- orase mici ( sub 25000 de locuitori)
- orase mijlocii (intre 25.000 si 100000 locuitori)
- orase mari (intre 100000 si 400000 locuitori)
Principalele orase din Romania

Bucuresti - capitala tarii, cel mai important centru administrativ, universitar si cultural
- cel mai insemnat nod de transport ( pornesc de aici 8 magistrale feroviare)
- singurul oras cu metrou din Romania
- sediul Presedentiei (Palatul Cotroceni)
- obiective turistice (Palatul Parlamentului, Palatul Cotroceni, Gradina Botanica, Parcul
Herastrau , Arcul de Triumf s.a)
- are cca 2 milioane locuitori
Iasi - cel mai mare oras din estul tarii
- obiective turistice (Palatul Alexandru Ioan Cuza,Palatul Culturii, Biserica Trei Ierarhi
Timisoara - oras situat pe raul Bega
- este cel mai mare din vestul tarii
- este un oras medieval
- obiective turistice (Catedrala Ortodoxa, Stadionul Dan Paltinisanu s.a)
Brasov - cel mai mare centru urban din regiunea montana a tarii
- important centru turistic
- obiective turistice (Biserica Neagra)
- important centru industrial (tractoare, rulmenti)
Craiova - este situat pe raul Jiu
- centru industrial (auto)
10 Activitatile economice in Europa si Romania

10.1 Industria Europei
Industria Petrol - In Europa de Est cele mai mari rezerve de petrol le are Federati Rusa (regiunea Volga-
extractiva Ural;Bazinul Peciora; bazinul Moscovei; zona muntilor Ural). In Europa de Vest zacaminte
importante de petrol se gasesc in Anglia, Norvegia (ambele cu exploatari in marea Nordului) .
Gazele naturale se exploateaza in cantitati mari in Rusia, Anglia , Olanda (Groningen)
Carbunii - Mari rezerve de carbune se intanesc in estul Europei in Ucraina (bazinul Donet);
Rusia. In centrul Europei bazine carbonifere sunt in Germania (Saar), in Cehia (Ostrava-
Karviana), Polonia (Silezia Superioara). Vestul Europei nu mai extrage carbune ca in trecut dar

se mai gasesc bazine in Anglia (Yorkshire) sau Franta (Pas de Calais).
Minereul de fier - Ucraina (Krivoi-Rog), Suedia (Kiruna, Gallivare), Franta (Lorena) s.a
Prelucrarea acestor resurse se face fie in porturi (Rotterdam, Amsterdam, Hamburg) fie in
apropierea resursei.
Energia electrica se poate obtine in hidrocentrale (larg raspandite pe raurile din estul Europei si
Industria in zonele montane din Europa); in centrale atomoelectrice(Franta-59 de reactoare, Rusia-31 de
energetica reactoare, Marea Britanie- 23); cu ajutorul centraleleor maremotrice (Le Rance-Franta); cu
ajutorul centralelor solare (Odeillo); prin intermediul centralelor geotermice (Italia, Islanda), sau
prin termocentrale (in tarile bogate in resurse).
Industria Industria auto:
constructoare Germania (Audi, Wolswagen, Audi, BMW s.a)
Marea Britanie (Rolls-Royce, jaguar)
de masini Spania ( Seat)
Suedia (Volvo)
Italia (Fiat, Ferari)
Industria constructoare de avioane:
Rusia (Tupolev)
Franta (Air Bus, Concorde)
Industria Este bine reprezentata in tarile dezvoltate din punct de vedere economic (Germania, Suedia,
electronica si Finlanda, Olanda, Marea Britanie).
electrotehnica
Industria Mari producatori mondiali in acest domeniu sunt Germania, Elvetia, Rusia.
chimica
Industria Industria vinului (Franta Italia), branzeturilor (Italia), ciocolatei (Elvetia).
alimentara
Regiuni industriale din Europa:

Regiunea Midlands (Anglia) compusa din orasele Birmingham, Manchester, Liverpool, s.a
Nord estul Frantei (Lorena)
Nordul Italiei ( triunghiul industrial Milano-Torino-Genova)
Regiunea Centrala a Moscovei
Regiunea Volga-Ural
10.2 Industria Romaniei

Industria Huila se exploateaza din bazinul Petrosani, Subcarpatii Getici, Bazinul Somesan
extractiva Lignit se extrage din bazinul Motru-Rovinari
Petrol si gaze naturale se gasesc predominant in zona subcarpatica, in zona de campie si in
platforma Marii Negre.Cele mai importante rafinarii sunt in zona prahoveana (Brazi, Ploiesti,
Campina); in Dobrogea (Navodari);in Moldova(Darmanesti , Onesti);in Bihor (Suplacu de
Barcau)
Minereuri feroase se extrag din Apuseni, muntii Banatului, muntii Harghita , importante centre
siderurgice existand la Galati, ResitaTargoviste, Otelul Rosu s.a)
Minereuri neferoase se extrag din Apuseni si Carpatii Orientali
-predomina energia electrica obtinuta in termocentrale - Cele mai importante sunt Turceni
Industria (cea mai mare din tara),Rogojelu s.a.
energetica -hidrocentralele - Cea mai mare hidrocentrala este Portile de Fier I (2100 mw). Alte
hidrocentrale importante sunt Ciunget (pe Lotru), Vidraru (pe Arges), Izvorul Muntelui (pe
Bistrita) s. a. Cel mai amenajat rau din punct de vedere hidroenergetic este Oltul.
Industria -locomotive se fac la Resita, vagoane la Arad; autoturisme la Craiova si Pitesti, nave maritime la
constructoare Constante, aparate de zbor la Brasov; utilaj minier la Petrosani.
de masini
Industria Medicamente (Biofarm Bucuresti, Antibiotice Iasi)
Produse cosmetice(Norveea-Brasov;Farmec-Cluj Napoca)

chimica Coloranti si vopsele(Policolor Bucuresti,Azur Timisoara)
Ingrasaminte chimica (Azomures)
10.3 Agricultura Europei

- Agricultura Europei se caracterizeza printr-un grad ridicat de modernizare, ce da o productivitate
ridicata.
- Clima este cea care influenteaza cultivarea principalelor tipuri de cultura. Astfel in sudul continentului se
cultiva plante ce au nevoie de multa caldura si lumina ( Lamai, portocal, maslin, mandarin). In Europa
de est se cultiva grau, porumb si floarea soarelui iar in Europa Vestica se cultiva orzul, ovazul si
secara.
- Rusia detine locul 1 in Europa la numarul de bovine;Marea Britanie detine suprematia la numarul de
ovine; iar la porcine locul I este detinut de Germania.
10.4 Agricultura Romaniei

Cultura plantelor
- Graul se cultiva in zonele de campie
- Porumbul se cultiva atat in campie cat si in zonele mai inalte (dealuri, podisuri)
- Cartoful se cultiva in depresiunile intramontane
- Marul si parul se cultiva in Subcarpatii Getici, Podisul Somesan s.a
- Viticultura (Subcarpatii Curburii, Podisul Moldovei s.a)
Cresterea animalelor
- bovinele se cresc in regiunile mai inalte (Maramures, Podisul Moldovei)
- ovinele se cresc in regiunile montane si colinare
- porcinele se cresc in Banat, Estul Campiei Romane s.a
11 Transporturile in Europa si Romania

11.1 Transporturile in Europa
Transporturile feroviare
- Lungimea cailor ferate in Europa este de aproximativ 400 000 de km
- Tarile cu cea mai mare densitate a cailor ferate sunt: Belgia, Germania, Cehia
- Existenta unor trenuri de mare viteza (TGV) si a unor trenuri de lux (Orient Express)
- Europa este traversata de magistrale feroviare pe directia E_V si N_S
- Pentru a depasi unele obstacole naturale s-au construit tuneluri in unele zone (MuntiiAlpi, Carpati s.a)
Transporturile rutiere
- cele mai mari densitati ale retelei rutiere se intalnesc in vestul Europei (199,7 km/ 100 de km patrati)
- continentul Europa se plaseaza pe locul 2 in lume in ceea ce priveste lungimea autostrazilor
- prima autostrada europeana s-a realizat intre Berlin si Munchen
- autostrade in Europa (Autostrada Rhinului, Autostrada da Fiori, Autostrda del Sole
- Germania detine 12000 de km de autostrada, Franta cca 10000 de km,Italia 6500 de km
Transporturile maritime
- Porturi importante : Rotterdam (cel mai mare), Anvers, Hamburg, Londra, Marsilla
Transporturile fluviale
- Rusia(impreuna cu partea asiatica) are cea mai mare retea navigabila de pe glob(102000 km) din care
17.000 de km canale
- Alte artere fluviale(Rhinul- cel mai mare trafic; Dunarea, Sena)
- Porturi fluviale (Duisburg-cel mai mare, Basel, Frankfurt,, Koln,Strasbourg)
- Existenta unor canale ce fac legatura intre rauri (Dunare-Main-Rhin)
Transporturile aeriene

- cele mai importante aeroporturi sunt: Heathrow (Londra), Charles de Gaulle (Paris), Leonardo Da Vinci
(Roma), Schipol (Amsterdam)
11.2 Transporturile in Romania

Transporturile feroviare
- reteaua feroviara cuprinde 9 magistrale
Transporturile rutiere
- cea mai mare densitate a drumurilor se inregistreaza in jurul Bucurestiului si in judetul Prahova
- existenta a doua autostrazi ce pornesc din Bucuresti (spre Pitesti si Constanta)
- prezenta unor drumuri europene ce traverseaza tara noastra(E60)
Transporturile maritime
- Constanta este cel mai mare port maritim al tarii, are un trafic de cca 57 de milioane tone si se intinde
pe 3926 de ha
- Transporturile maritime au o importanta mare pentru tara noastra deoarece permite legaturi comerciale
cu alte state
Transporturile fluviale se fac pe Dunarea maritima (nave de tonaj mai mare); pe Dunarea Fluviala (in
amonte de Braila) unde circula nave cu tonaj mai mic si pe canalul Dunare Marea Neagra
Tipuri de peisaj in regiunile geografice ale Europei si Romaniei

Peisajul geografic este o parte dintr-o regiune sau teritoriu pe care o putem vedea, fotografia sau admira.
Cadrul natural (clima, vegetatie, relief) imprima fiecarei zone un anumit peisaj.
Europa Nordica Peisajul islandez - Gheizere, tundra, vulcani

activi, lacuri termale
Peisajul insulelor din Oceanul - Tundra, munti cu ghetari
Arctic
Peisajul Alpilor Scandinaviei - Fiorduri, paduri de

conifere, ghetari
Peisajul podisurilor din Suedia si - Lacuri glaciare, mlastini,
Finlanda conifere
Europa Vestica si Europa Centrala Peisajul muntilor inalti - se intalneste in Pirinei,
Alpi, Carpati
- relief glaciar
- paduri de conifere si pajisti
alpine (la inaltimi mari)
Peisajul polderelor olandeze - Diguri, terenuri de cultura
Peisajul campiilor, podisurilor si - Suprafete intinse cu culturi
masivelor harcinice agricole, munti intens
slefuiti cu altitudini mici,
relief glaciar de calota in
unele masive (Scotia)
- Lacuri, canale de navigatie
Peisajul metropolelor - Londra, Paris, Rotterdam,
Hamburg
Europa Sudica Peisajul platourilor si depresiunilor - Maslini, vita de vie
cu intinse suprafete agricole
Peisajul spatiilor litorale - Litoralul spaniol, italian,

francez
Peisaje afectate in mica masura de - Vulcanii (Etna , Stromboli)
presiunea umana - Muntii inalti (Pindului,

Sierra Nevada)
Europa Estica Partea Nordica - Tundra

- Asezari putine
- Exploatari petroliere
Partea centrala si sudica - asezari mai multe
- intinse suprafete agricole
Romania Peisaje din Carpati Relief glaciar

Prezenta depresiunilor
Paduri de foioase si conifere
Peisaje din dealuri si campii
Grad ridicat de antropizare
Pomicultura si vita de vie
Suprafete intinse cu cereale
Peisajul litoral Activitati de turism
Activitati portuare
Peisajul deltaic Spatiu ocrotit
12 Tarile vecine Romaniei

Ucraina
Localizare:Europa Estica
Suprafata: 603 000 km patrati ( al doilea stat dupa Rusia)
Populatia: 52 de milioane locuitori, spor natural negativ, religie ortodoxa, 73% populatie ucraineana
Relieful: - Are toate unitatile de relief (munti , dealuri, podisuri, campii)
- Podisuri (Volano-Podolic, Donet)
- Munti (Carpatii Padurosi, Iaila)
- Campii (Campia Niprului , Campia Marii Negre)
Rauri: Nistru, Nipru (rau national), Bug
Vegetatia: este reprezentata prin paduri de foioase, silvostepa si stepa
Orase Kiev (capitala), Harkov, Lugansk.
Economia:
Resurse de carbune in bazinul Donet, resurse de fier la Krivoi-Rog, hidrocentrale pe rauri.
- industria siderurgica (Harkov)
- industrie constructoare de masini la Lvov, Odessa
Transporturile :
-1800 de km de autostrada, transporturi navale fluviale (pe Nipru, Nistru), transporturi maritime (Odessa)
Moldova
Suprafata: 33843 km patrati
Populatia: 4,4 milioane locuitori
Relieful: un podis (continuarea podisului Moldovei)
Rauri:Prut, Nistru
Vegetatia :paduri de foioase in nord si stepa in sud
Orase:Chisinau (capitala), Balti
Economia: are caracter mai mult agrar principalle industrii fiind alimentara si usoara
- Depinde energetic de Ucraina
Bulgaria
Localizare: Este localizata in partea de est a peninsulei Balcanice.

Populatia: 7,7 milioane locuitori
Relieful este predominant inalt ( munti si podisuri)
-in partea centrala sunt muntii Stara Planina (munti noi, 2400 m)
- in sud se afla muntii Rilla (2925 m, hercinici) si Rodopi (munti hercinici)
-cea mai importanta campie este campia Traciei Superioare
Clima: temperat continentala in nord si cu influente mediteraneene in sud
Rauri: Dunare, Isker
Orasele: Sofia (capitala), Plevna, Burgas
Vegetatia este alcatuita din paduri de foioase (zonele mai inalte), specii mediteraneene (in sud); stepa in nord
Economia:
Industria siderurgica si prelucrarea petrolului
In agricultura are productii mari de tutun, trandafiri (locul 1 pe glob la ulei de trandafir)
Ungaria
Populatia: cca 10 milioane locuitori
Relief predominant de campie
Muntii ocupa suprafata mica si au putin peste 1000 de m
Rauri: Dunarea, Somes, lacul Balaton (lac tectonic)
Vegetatia: silvostepa si stepa (pusta)
Orase: Budapesta (capitala), Gyor, Mako
Resurse naturale: gaze naturale, bauxita, fier in muntii Matra
Industria constructoare de masini (Szeged, Debrecen)
Turismul:Budapesta si lacul Balaton sunt principalele obiective turistice
Serbia
Relief:
muntos reprezentat prin Alpii Dinarici si Muntii Serbiei
campie (Campia Dunarii)
Populatia: cca 10 milioane locuitori
Orase: Belgrad (capitala), Nis, Novi-Sad
Detine locul 1 in Europa la productia de prune si locul 2 la productia de mere
13 Uniunea Europeana
13.1 Formarea Uniunii Europene si evollutia integrarii europene
Infiintarea Ue a cu noscut pana in prezent 3 etape:
Etapa 1. Infiintarea in 1951 a CECO (Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului) din care facea paarte
Belgia, Franta, Germania, Italia, Luxembourg si Olanda. Tot in 1952 la initiativa Frantei statele membre CECO
au semnat un tratat Pentru infiintarea CEA (Comunitatea Europeana de Aparare)
Etapa 2. Infiintarea la Roma in 1957 a CEE (Comunitatii Economice Europene) ce avea ca obiectiv principal
creearea unei piete comune
Etapa 3. Transformarea CEE in UE potrivit tratatului de la Maastricht in 1992. Principalele obiective vizau
creearea unei uniuni vamale, a unei piete unice (libera circulatie a bunurilor si serviciilor), creearea unei uniuni
economice si monetare.
Componenta actuala a UE s-a facut in mai multe valuri de aderare
Anul 1973 intra in UE: Danemarca, Irlanda, Marea Britanie

1981 Grecia
1986 Spania si Portugalia
1994 Austria , Finlanda si Suedia
2004 Cehia, Cipru, Estonia,Letonia, Lituania,Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria
2007 Romania, Bulgaria

13.2 Caracteristici geografice economice si politice
Caracteristici geografice
- altitudinea variaza de la sub 0 m(in polderele olandeze) pana la 4807 (vf Mont Blanc)
- varietatea formelor de relief (vulcani activi, ghetari, relief glaciar, campii intinse, delte, tarmuri inalte s.a)
- clima este predominant temperat (mediteraneana in sud)
- prezenta unor rauri importante (cel mai important e Dunarea)
- vegetatia: predomina padurile de foioase
Caracteristici politice
- pentru cresterea nivelului de trai in UE trebuiesc vizate:
a) politica agricola (Tratatul de la Roma)
b) politica regionala(eliminarea diferentelor economice dintre statele membre si dezvoltarea
zonelor rurale
c) politica sociala (creearea unor locuri de munca)
d) politica de mediu
Caracteristici economice:
- UE se remarca pe plan mondial in industria aeronautica (airBus) , Cosmonautica (Ariane), industria
auto (Bmw, Mercedes).IT,Industria transporturilor (TGv).
- Sistemul economic european se bazeaza pe:-piata unica de capital, bunuri si servicii.
- Eliminarea barierelor tehnice, a controalelor vamele si eliminarea barierelor fiscale.
Alte date:
- drapelul UE a fost adoptat la 10 octombrie 1955
- ziua Europei este pe 9 mai
- imnul este Oda Bucuriei de Beethowen
- deviza UE”Unitate in diversitate”
- moneda euro a fost introdusa in circulatie la 1 ianuarie 2002
13.3 Statele Uniunii Europene

In 2007 UE insuma cca 480 de milioane locuitori. Dintre cele 27 de state membre, 20 sunt republici iar 7 state
sunt monarhii. Exista in UE state mici (Malta, Cipru) dar si state mari (Franta, Spania).
Germania
Cadrul natural Populatia Economia
Localizare: Europa Centrala Populatia: 82 milioane Economia este dezvoltata, Germania
Relieful este alcatuit din Campia locuitori (a doua dupa dispunand de mari rezerve de carbune
Nordica (joasa, reliefglaciar in nord, Rusia) (bazinul Rhin-Rhur), fier in mintii Harz, petrol
tarm cu estuar), unitati vechi tocite Orasele: Berlin si gaze in Marea Nordului
(muntii Harz, Masivul Sistos (capitala), Munchen, Principalele ramuri industriale sunt:
Rhenan, muntii Padurea Neagra) si Bonn, Hamburg, - industria auto(BMW, Opel, Volkswagen)
unitati mai inalte tinere (Alpii Stutgart - industria siderurgica (concernul Krupp )
Bavariei- 2962 m) - industria optica (Zeiss)
Clima este temperata cu influente - industria chimica (BASF)
oceanice in vest si continentale in - industria portuara
est Agricultura: mecanizata dezvoltata
Rauri: se varsa atat in Marea locul 1 la cresterea de porcine
Baltica (Oder) cat si in Marea productii insemnate de cereale si
Nordului ( Elba Weser , Rhin), cartof
majoritatea formand la varsare Transporturile:
estuare retea dezvoltata de transporturi

Vegetatia aproape un sfert din cea mai mare retea de autostrazi,
suprafata paduri porturi maritime (Hamburg, Bremen), porturi
fluviale (Duisburg-cel mai mare port fluvial de
pe glob); aeroporturi
Turismul:
orasele muzee (Dresda, Berlin)
valea Rhinului
Alpii Bavariei
Franta
Localizare: Europa Vestica Populatia:60,8 milioane Economia:
Relieful este alcatuit din unitati locuitori - dispune de mari rezerve de subsol (carbune
vechi hercinice (Masivul Central, Orase: in nord; fier in lorena, bauxita)
Masivul Armorican) ; unitati tinere - Paris (capitala) - ramurile industriale:
(muntii Alpi, Muntii Pirinei); bazine - Strasbourg - industria constructoare de masini
de sedimentare (Bazinul Parisului) - Marsila - auto ( Renault, Citroen, PEUGEOT)
Apele: Sena, Loara, Garonne, - Nantes - avioane (centre
Rhon importante:Toulouse,Bordeaux)
Clima: temperat oceanica - nave maritime (Marsilla, Le Havre)
Vegetatia: paduri de foioase , - industria textila (in nord vest),
paduri de conifere (zonele inalte) alimentara(branzeturi, vinuri)
Transporturile sun diversificate
- Franta are o puternica flota comerciala, retea
navigabila interna importanta
- aeroporturi importante (Charles de Gaulle)
Regatul Unit
Localizare: Europa Vestica Populatia:60 de milione Economia: regatul Unit dispune de rezerve de
Regatul Unit este alcatuit din locuitori petrol, carbune si gaze naturale
Marea Britanie(Anglia, Scotia, Tara Orase: Londra - este un mare producator de fonta si
Galilor) si Irlanda de Nord (capitala), Liverpol, otel
Relieful: este alcatuit din unitati Edinburgh, Dublin, - se afla pe primele locuri la industria
vechi caledonice in nord (Scotia); Manchester textila
unitati hercinice (PENINI) si unitati - producator important in industria
de campie (Campia LONDREI) petrochimica
Clima: temperat oceanica - producator de masini de lux (Jaguar)
Hidrografie: Thamisa, Severn Agricultura: puternic mecanizata
Vegetatia: predomina pasunile; in Transporturile:3500 km de autostrazi; cel mai
zonele montane paduri de foioase mare aeroport din Europa (Heathrow)
Italia
Localizare: Europa SUDICA Populatia: 58 de Economia:
Relieful este alcatuit din unitati milioane locuitori; Italia are resurse putine
montane tinere (Alpi, Apenini); densitate 190 de Se bazeaza pe:
campii (campia Padului); unitati locuitori/km patrat; - industria siderurgica si petrochimica
colinare (Preapeninii) religie catolica amplasata in porturi
Clima: clima mediteraneana in sud Orasele: Roma - industria producatoare de automobile
si cu influente continentale in nord (capitala); Torino; (Torino)
Apele: Milano; Napoli - nave (La Spezia , Genova)
Rauri: Pad, Tibru, Arno - industria agro-alimentara
Lacuri: Garda, Commo Agricultura:
(Glaciar); Albano (vulcanic) - are un randament ridicat
Vegetatia este mediteraneana - producator important de cereale;
(ierburi si arbusti); paduri de lamai (locul 2 pe glob); struguri (loc1);
conifere si foioase in zonele inalte masline (2/5 din productia mondiala);

vin (locul1)
Turismul
- are aproape 40 de milioane de turisti
anual
Spania
Localizare: Peninsula Iberica Populatia: 43 de Economia:
Relieful este alcatuit din unitati milioane locuitori; Are resurse putine dar se gasesc aici minerale
montane tinere (Pirinei, Cordiliera densitatea 78 de loc/km rare in cantitati destul de mari (locul 1 pe glob
Betica); unitati hercinice (Messeta, patrat la productia de mercur)
Muntii Iberici, ) si unitati de campie Orasele:Madrid Principalele ramuri industriale sunt industria
(Andalusiei , Ebro) (capitala), Bilbao, auto, electotehnica, siderurgica, petrochimica
Clima: prezinta un climat Sevilla, Barcelona, Agricultura
diversificat (climat continental in Valencia Se cultiva masline (locul 1 pe glob la ulei de
centru; climat oceanic in nord-vest; masline), vita de vie (locul 3 la productia de
climat mediteranean inspre Marea vin), citrice
Mediterana)
Apele: Ebro; Tajo, Guadiana,
Duero
Vegetatia: in regiunile montane
apar padurile de foioase in rest
predomina o vegetatie adaptata la
uscaciune
Grecia
Localizare: Sudul Peninsulei Populatia: 11 milioane Economia se bazeaza pe comert, navigatie,
Balcanice locuitori; omogenitate agricultura si turism
Relieful: predomina lanturile nationala(98% greci);
montane tinere (Pindului, Olimp), religia ortodoxa
dar apar si unitati de campie Orase: Atena (Capitala)
(campia Thesaliei) Pireu
- tarmul Greciei este crestat Larissa
si prezinta numeroase Volos
canale, golfuri si insule
Clima: mediteraneana
Hidrografia: Struma, Axios
Vegetatia: tipic mediteraneana
Tarile Benelux
Statul Cadrul natural Populatia Economia
Podisul Ardeni, Campia Flandrei 10 mil loc Rezerve importante de
Clima:temperat-oceanica Orase:Bruxelles carbune; industria
Belgia Rauri:Meusse (capitala), Namur, siderurgica(Charleroi, Liege)
Vegetati: paduri de foioase si Liege
lande(spre Marea Nordului)
Campie joasa presarata de morene Populatia 15,5 Singura resursa de subsol
Clima:temperat oceanica cu veri milioane locuitori gaze naturale
racoroase si ierni blande Orase: -constructia de nave
Olanda Ape:Rhin, Maas, Schelde Amsterdam,Haga, (Amsterdam, Rotterdam)
Vegetatia a fost in mare parte Eindhoven Rotterdam -ind. Electronica (Eindhoven)
indepartata si inlocuita cu terenuri -slefuirea diamantelor
agricole (Amsterdam)
Podisul Ardeni (podis vechi hercinic) 412 mii loc; densitatea -detine locul 1 pe glob la
Rauri Mossele 178 de loc/ km patrat productia de fonta si otel/ cap

Luxembourg Clima:temperat oceanica de locuitor
Tarile Nordice
Statul Cadrul Natural Populatia Economia
Danemarca Campie de acumulare 5,3 milioane locuitori - industria pescuitului
glaciara joasa densitatea:120 loc/km patrat - industria de nave
Clima:temperat - cel mai mare exportator
oceanica Orase:Copenhaga(capitala); mondial de carne de porc
Apele:rauri scurte Odense; Aalborg - industria jucariilor (Lego)
Vegetatia :o zecime
din suprafata este
acoperita de paduri
Suedia Relieful :Alpii 8,8 milioane locuitori - constructia de nave

Scandinaviei densitate:20 loc/km patrat - industria auto (Volvo)
Podisul Norrland Orase:Stockholm (capitala) - industria mobilei
Campia Skane Uppsala - hidroenergie
Clima: rece in nord si
temperata in restul
teritoriului
Vegetatia:paduri de
conifere
Finlanda Rlieful:podis presarat 5,1 mil loc - industria de celuloza
cu forme glaciare Densitate: 16 loc/ km patrat - industria de mobila-
(lacuri, morene, Orase:Helsinki (capitala) telecomunicatii (Nokia)
blocuri eratica) Turku
Clima este rece mai Lahti
favorabila in sud
Apele: lacuri glaciare

Alte tari
central europene
Austria Relieful: Muntii Alpi (alt 8,1 mil loc - Hidroenergie
max vf Gross Glockner) Orase: - Industrie siderurgica
Bazinul Vienei Viena(capitala) - chimica
Clima:temperat Graz
continentala de tranzitie LINZ
Apele:Dunare, Inn
Cehia Relieful: 10,3 mil loc - resurse de carbune
Podisul Boemiei (unitate Orase: Praga ( (Ostrava- Karvina)
veche , hercinica, intens capitala), Brno - industria construtoare de
slefuita) masini (Skoda)
Campia Elbei - portelanuri (BOEMIA)
Clima: temperat
continentala
Ape: Elba, Vltava
Slovacia Relieful:muntii Carpati, Orase:Bratislava ( - industria siderurgica

campia Dunarii capitala),Kosice (Kosice)
Clima temperat - industria berii
continentala
Ape Dunarea
Slovenia Relieful:Alpii Dinarici, 2 milioane locuitori - industria optica
Alpii Iulieni, Podisul Karst Orase:Ljubliana
(capitala)
Polonia Relieful: 38 milioane locuitori - resurse de carbune (bazinul
Campia Poloneza Orase:Varsovia Sileziei)
(morene, relief mai inalt (capitala), Cracovia, - industria constructoare de
spre sud); Podisul Lublin Poznan nave (Gdansk, Gdinya
(hercinic) - industria siderurgica si de
Clima temperata de rafinare a petrolului
tranzitie cu influente
oceanice spre Marea
Baltica
Ape:Vistula;Lacurile
Mazuriei
Vegetatia:paduri de
foioase
Ungaria Relieful :predomina 10, 2 mil loc - Resurse de Fier in muntii
campia , dar apar si Orase :Budapesta(capit Matra ;carbuni in muntii Mecsek
munti josi (Matra, ala) Szolnok, Miskolc - industria auto (Gyor,
Bakkony) Szeged)
Clima :temperat
continentala de tranzitie
Ape :Dunare, Tisa, Lacul
Balaton
Vegetatia: silvostepa si
stepa (pusta)
Tarile Baltice

Estonia Zona joasa de campie, alt 1,3 mil loc - pescuit
max 300 de m ORASE:Talin (capitala) - industrie alimentara
Vegetatia: conifere si
foioase
Letonia Zona de campie joasa 2, 2 mil loc - idustrie usoara

presarata cu forme glaciare Orase:Riga(capitala) - industria
70% populatie urbana constructoare de masini
Lituania Campii jose presarate de 3,5 mil loc - industria energetica

morene Orase:Vilnius (capitala), (atomocentrale)
Clima temperata cu Kaunas
influente oceanice - dupa finalizarea razboiului
rece o parte din teritoriul
sau ramane enclava
ruseasca (Kaliningrad)
Portugalia, Malta, Cipru

Portugalia Relieful 9,8 mil loc - industria textila
Alt max 1991 m (Sierra Orase:Lisabona(capitala), Porto, - prelucrarea
Da Estrla), campia din Braga petrolului (Porto, Setubal)
lungul raului Tajo
Clima mediteraneana cu
influente oceanice
Rauri:Duero, Tajo
Vegetati:
arbore de pluta
Malta Insula in Mediterana 400 de mii loc - turism
Cipru Insula in Mediterana 800 de mii loc - turism
14 Romania parte a Uniunii Europene

14.1 Oportunitati geografice ale Romaniei cu semnificatie pentru Uniunea
Europeana
a) Asezarea geografica
Trei elemente naturale de importanta europeana definesc asezarea tarii noastre in cadrul continentului:
Carpatii , Dunarea si Marea Neagra.
Carpatii
- au favorizat locuirea inca din timpuri stravechi prin altitudinile lor relativ mici si prin prezenta
depresiunilor
- prezenta unor resurse de subsol (paduri, aur, argint, ape minerale) ce reprezinta interes european mare
- au constituit un spatiu de adapost in vremurile agitate ale istoriei (invazia popoarelor migratoare)
Dunarea

- principala cale navigabila a continentului
- axa de comunicatie si de schimburi economice
Marea Neagra
- prin intermediul ei sunt deschise cai navigabile spre Oceanul Planetar
- importanta geostrategica
b) Pozitia geopolitica
Pozitia geopolitica a Romaniei s-a aflat in antichitate la intersectia imperiului grec si roman; in evul mediu la
intersectia imperiului otoman, habsburgic, Austro-Ungar si a imperiului Tarist; dupa cel de-al doilea razboi
mondial a intrat sub sfera URSS; in prezent fiind tyara membra NATO si UE.
 Atuurile geostrategice ale Romaniei:
- este cea mai mare tara din zona si are stabilitate politica
- este inclusa in in 3 coridoare principale de transport pan-europea:coridorul IV (Berlin-Istanbul); coridorul
VII (calea Navigabila Dunare Main Rhin) si coridorul IX (Helsincki- Plovdiv)
- e singura tara din zona inclusa in programele UE ce au drept scop exploatarea gazelor din zona
Caspica si transportul spre vestul si centrul Europei.
- Are cel mai mare port la Marea Neagra
- Are o capacitate mare de rafinare a petrolului (35 milioanetone/anual)
 Axe geopolitice:
- axa Vest-Est (UE- furnizeaza tehnologie si capital ; Rusia si Asia Centrala furnizeaza resurse si materii
prime)
- axa Nord Vest-Sud Est (UE- p[eninsula Balcanica, Orientul Apropiat)
- axa marilor (Marea Neagra-Marea Caspica- Marea Mediterana)
- axa fluviilor si canalelor (Dunare-Main-Rhin)
14.2 Oportunitati umane si ecomice

- Forta de munca de inalta specializare din Romania este mai ieftina.
- Piata romaneasca reprezinta o piata mare de desfacere pentru produsele UE.
- România deţine unele resurse naturale (fondul funciar arabil, domeniul forestier, gaz metan, sare) ca şi
potenţial turistic diversificat, care pot fi valorificate în folosul comunităţii europene;
- Romania este implicata in proiectul Nabucco ce urmareste transportul gazelor din Caspica spre V
europei
- Este membra OSCE, NATO s.a
15 Problema energiei in Uniunea Europeana

Caracteristici:
- resursele primare ale tarilor europene sunt limitate, fapt ce obliga tarile sa se preocupe de asigurarea
unor cantitati de hidrocarburi din Orientul Mijlociu si Asia Centrala
- In producerea energiei electrice exista tari in care predomina carbunele (Bulgaria, Cehia, Polonia);
petrolul (Regatul Unit, Austria); minereurile radioactive-energia nucleara-(Franta, Lituania); apele
curgatoare-hidroenergie (Suedia)
- Resursele neconventionale nu ocupa suprafete foarte mari in Europa Totusi pe teritoriul Europei apar
centrale mareemotrice (Le Rance); centrale solare (Odeillo); centrale eoliene, geotermale s.a
- Politica europeana vizeaza diminuarea sau chiar eliminarea carbunelui din productia energiei electrice
Pe viitor politica energetica europeana vizeaza:
- promovarea unei productii de energie electrica durabila (reducerea emisiilor de gaze)
- promovarea surselor de energie regenerabila si a biocarburantilor
- utilizarea in viitor a unor tehnologii cat mai performante
- monitorizarea productiei de energie nucleara in spatiul U.E

16 Europa si Uniunea Europeana in lumea contemporana
Probleme fundamentale ale lumii contemporane
a) Epuizarea resurselor
Exploatarea nerationala a resurselor neregenerabile duce implacabil la disparitia acestora. In ultima vreme se
apeleaza tot mai mult la resursele regenerabile (solara, eoliana, geotermala) care prezinta numeroase avantaje
.
b) Schimbarile climatice
In Europa temperaturile au crescut cu aproape un grad in ultima suta de ani, tarile dezvoltate aruncand in
atmosfera mai mult de 75% din gazele cu efect de sera.
c) Suprapopularea
Se apreciaza ca in 2040 populatia Indiei o va depasi pe cea a Chinei, din cauza natalitatii ridicate existente in
India (cca 50000 de copii se nasc zilnic). La nivel global exista 3 mari zone de presiune demografica
reprezentate prin subcontinentul indian, Marea Campie Chineza si Africa (Golful Guineei si Campia Nigeriei)
d) Imbatranirea demografica
Afecteaza statele dezvoltate si este cauzata de sporul natural negativ. Se estimeaza ca pana in 2050 proportia
europenilor octogenari se va tripla.
e) Poluarea
- contribuie la degradarea mediului inconjurator
- cea mai mare proportie in UE provine din sectorul energetic (cca 75%)
f) Terorismul
Este cauzat de instabilitatea politica , situatia politica, vid de putere s.a
17 Rolul Europei in constructia lumii contemporane

Continentul european a avut contributie majora la creearea civilizatiei universale prin:
 Civilizatia greaca
- stiluri arhitectonice, sculptura, edificii
 Civilizatia romana
- edificii incluse intr-un sistem urban
- pictura
- infrastructura(poduri, apeducta s.a)
 Renastera:
- marile descoperiri geografice
- arta renascentista (Leonardo Da Vinci, Donnatelo, s.a)
 Revolutia industriala
- inlocuirea productiei manuale cu productia de fabrica
 Revolutia Franceza
 Importanta majora in cele 2 conflagratii mondiale
18 Uniunea Europeana si ansamblurile contemporane

 UE-ONU
- toate tarile membre UE sunt si membre ONU
- obiectivele celor 2 organizatii se suprapun si vizeaza cooperare in toate domeniile, promovarea pacii si
libertatilor fundamentale.
 UE-NATO
- NATO este alcatuit din tarile UE+SUA si Canada
- Initial Nato a fost construit ca o structura militara, dar in prezent sprijina initiativa UE de a-si forma o
structura proprie de aparare
- Cele 2 organizatii lupta impreuna pentru inlaturarea terorismului
 UE-OCDE
- OCDE este alcatuita din 30 de tari si are ca obiectiv promovarea dezvoltarii economice si incurajarea
schimburilor comerciale mondiale

 UE-OSCE
- OSCE (Organizatia pentru cooperare si Securitate in Europa) include statele Europei+Canada si SUA+
opt tari asiatice foste membre URSS. Are ca obiectiv principal asigurarea pacii
 UE-NAFTA
- NAFTA este alcatuita din cele 3 state nord americane (SUA, Canada, Mexic)
- relatia UE-NAFTA este benefica ambelor parti
 UE_MERCOSUR
- MERCOSUR este un important furnizor de resurse pentru tarile UE
- produsele UE pot sa ajunga pe piata MERCOSUR
 UE-ASEAN
- obiectivele ASEAN se aseamana cu cele UE (promovarea pacii, accelerarea progresului social,s.a)
- cea mai mare parte din populatia ASEAN este ocupata in agricultura si industrie
- caracteristicile principale ASEAN sunt:
- are un ritm de crestere economica ridicat
- etine monopolul la anumite resurse (staniu)
- accent ridicat pus pe agricultura
- dezvoltarea mare a domeniului electronic si electrotehnic
 Alte organizatii
Organizatia de cooperare Shanghai
- este compusa din China, Rusia, Uzbekistan, Kazahstan, Kargastan si Tadjikistan
- principalul obiectiv este reprezentat de o cooperare eficienta in domeniile economic, cultural, stiintific
s.a
Forumul de cooperare Asia-Pacific (APEC)
- Principalul obiecti viza la inceput liberalizarea comertului si investitiilor, dar in prezent se pune accent si
pe cooperarea economica si tehnica.
19 Mondializare, internationalizare si globalizare din perspectiva

europeana
Mondializare - Se refera la aspectele internationalizarii economice ce acopera toata lumea (Ex:Banca
Mondiala, Fondul Monetar International, Organizatia Mondiala a Comertului).
Globalizarea vizeaza practicile de management ale unor organizatii autonome ce doresc sa se extinda si in
alte parti ale globului. Europa are mult de castigat de pe urma globalizarii deoarece aici se gasesc mari societati
transnationale .
Forme de afirmare a globalizarii

- globalizarea comertului international
- globalizarea productiei ( Ex:O firma producatoare de masini isi poate face rotile intr-un anumit stat,
caroseria in altul s. a m. D)
- globalizarea financiara (Creearea Bancii Mondiale si A FMI)
Efecte ale globalizarii

- efectele pozitive apar atunci cand marile STN_uri se extind spre alte zone crescand astfel gradul de
ocupare al populatiei pe piata muncii si ridicarea nivelului de trai
- odata cu globalizarea s-au globalizat si crima organizata, piata drogurilor, prostitutia, societatile
secrete-politica globalizarii este impusa de tarile dezvoltate, cele sarace sunt marginalizate
20 Elemente de geografie a serviciilor si administratie

20.1 Caile de comunicatii in Europa
Reteaua rutiera Magistrale rutiere transeuropene:
- Berlin-Budapesta-Bucuresti-Sofia-Istanbul

- Moscova- Paris-Lisabona
- Helsinki-Sankt Petersburg-Chisinau-Bucuresti-Plovdiv
Producatori importanti de autovehicule:
- Germania (BMW, Audi, Opel,Mercedes)
- Franta (Citroen, Nissan, Peugeot)
- Italia(Fiat, Ferari, Lamborghini)
- Marea Britanie (Jaguar, Rools-Royce)
- Cehia (Skoda)
Reteaua Magistrale pan-europene
feroviara - Balt Orient Express (Berlin-Praga-Budapesta-Bucuresti)
- Orient Express (Paris-Bucuresti-Istanbul)
- TransBalkan (Budapesta-Bucuresti-Sofia-Salonic)
Trenuri de mare viteza:

- TGV in Franta
- AVE in Spania
- Pendolino in Italia
Marile capitale europene dispun de retele de metrou (cea mai veche retea de metrou din lume
este cea londoneza)
Caile maritime Porturi maritime importante (Rotterdam, Anvers, Hamburg, Constanta
Navigatia fluviala se face pe Dunare, SENa, RHON dar si pe canale (Dunare-Main-Rhin)
Transporturile Aeroporturi mari: Heathrow, Frankfurt, Charles de Gaulle s.a
aeriene In industria aeronauticii tari cu traditie sunt Rusia (Tupolev), Franta (Air Bus), Marea Britanie
s.a
20.2 Caile de comunicatii in Romania

Reteaua rutiera - Romania dispune de cca 74000 de km
- Dispune de 2 autostrazi (Bucurest-Constanta; Bucuresti-Pitesti)
- Principalele drumuri de importanta europeana care traverseaza tara sunt: E60, E70,
E85
Reteaua - din Bucuresti pornesc spre extremitatile tarii 9 magistrale feroviare
feroviara
Caile maritime - cel mai mare port la Marea Neagra este Constanta
- navigatia fluviala se face pe Dunare
Transporturile - cel mai mare aeroport este Bucuresti Otopeni (cca 3 milioane de pasageri/ an)
aeriene
21 Diversitatea umana Europei (Lingvistica, religioasa si etnica)

21.1 In Europa
A. Diversitatea lingvistica
Familia limbilor indo-europene
- limbile romanice (italiana, franceza, spaniola , portugheza , romana)
- limbi germanice (germana, engleza, daneza, norvegiana s.a)
- limbi slave (rusa, ucrainiana, bulgara s.a)
- alte limbi (albaneza, greaca)
Familia limbilor fino-ungrice
- Maghiara, finlandeza

B. Diversitatea religioasa
- Romano-catolicismul(cca 60%)
- Protestantismul (30%)
- Ortodoxismul (aproximativ 3%)
C. Diversitatea etnica
Dupa origine si limbile vorbite se disting 3 mari grupe de popoare:
- romanice
- germanice
- slave
Pe langa acestea mai apar si alte natii precum:albanezii, ungurii finlandezii s.a
21.2 In Romania
A. Structura etnica in Romania
- romani 89,5%
- maghiari 6,6% (majoritari in Harghita si Covasna)
- romi 2,5%
- germani 0,3% (sudul Transilvaniei si Banat)
- ucrainieni ruteni 0,3 %
- turcii si tatarii 0,3% (Dobrogea)
B. Structura confesionala
- Ortodocsi 89,8%
- Catolici 5,6% (prezenti mai ales in Transilvania)
- Protestanti 6,7% (Transilvania, Banat)
C. Structura pe grupe de varsta
Romania se confrunta cu fenomenul de imbatranire a populatiei din cauza sporului natural negativ si din cauza
cresterii duratei medii de viata. In prezent valoarea este de 71,3 ani.
Bibliografie:
Geografie; Manual pentru clasa a XII-a; Editura Humanitas;Silviu Negut;Mihai Ielenicz;Dan Balteanu;Marius
Cristian Neacsu, Alexandru Barbulescu
Manual pentru clasa a XII-a; Europa-Romania-Uniunea Europeana;Grigore Posea;Liliana Guran Nica;Nicolae
Cruceru;Radu Sageata; Adrian Cioaca; Editura CD Press
Geografia Continentelor Europa; Ion Marin
Geografie, Manual pentru clasa a VIII-a;Silviu Negut, Gabriela Apostol, Mihai Ielenicz;Editura Humanitas
Geografia Continentelor, Manual pentru clasa a VI-a; Daniela Strat, Manuela Popescu; Editura Teora

Geografie Ghid de Pregatire Bac PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Geografie Ghid de Pregatire Bac PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid de pregatire

1 SPATIUL EUROPEAN SI SPATIUL ROMANESC ............................................................................................................ 4

Ghid de pregatire 2 profudegeogra.eu

Ghid de pregatire 3 profudegeogra.eu

1.2 Spatiul Romanesc

2 Elemente geografice de baza

2.1.1 Unitatile majore morfostructurale

A. Unitatea de platforma cuprinde: Scutul Baltic, Platforma Est-Europeana.

Orogenul caledonian Orogenul alpin Orogenul hercinic

Ghid de pregatire 4 profudegeogra.eu

2.1.2 Relieful major

Relieful de campie Relieful de deal si podis Relieful de munte

2.1.2.1 Tipuri de relief

- zona veche (scutul baltic) Alpii -2469 m

Ghid de pregatire 5 profudegeogra.eu

Ghid de pregatire 6 profudegeogra.eu

C. Europa Vestica (Franta, Marea Britanie, Irlanda, Benelux)

- este o regiune cu un relief variat in Unitati Scotia de Nord

D. Europa Estica (Rusia, Belarus , Ucraina)

- este o regiune cu deschidere in Muntii Caucaz - munti tineri formati in mezozoic

E. Europa Sudica (Peninsula Italica, Peninsula Iberica, peninsula Balcanica)

Peninsula Iberica Peninsula Balcanica Peninsula Italica

Ghid de pregatire 7 profudegeogra.eu

Unitati de campie: Unitati de campie:

2.2 Relieful major al Romaniei

Ghid de pregatire 8 profudegeogra.eu

Ghid de pregatire 9 profudegeogra.eu

Subcarpatii Moldovei Subcarpatii Curburii Subcarpatii Getici

- se suprapune - se desfasoara intre - este cel mai mic Subunitati

Ghid de pregatire 10 profudegeogra.eu

Ghid de pregatire 11 profudegeogra.eu

3.1.1 Factorii care influenteaza clima

3.1.2 Tipurile de climat

3.1.3 Principalele vanturi din Europa

Ghid de pregatire 12 profudegeogra.eu

3.2 Clima Romaniei

3.2.2 Etajele de clima

3.2.3 Influentele climatice de pe teritoriul Romaniei

3.2.4 Vanturi neperiodice din Romania

Ghid de pregatire 13 profudegeogra.eu

4 Hidrografia Romaniei/Hidrografia Europei

Factorii care influenteaza hidrografia Europei:

Alimentarea raurilor poate fi :

Clasificarea raurilor dupa modul de varsare:

4.2 Hidrografia Romaniei

Ghid de pregatire 14 profudegeogra.eu

4.2.2 Lacurile Romaniei

4.2.3 Marea Neagra

5 Invelisul biopedogeografic in Romania si Europa

Ghid de pregatire 15 profudegeogra.eu

5.2 Zonele bio-pedogeografice din Romania

Ghid de pregatire 16 profudegeogra.eu

6.2 Resursele naturale ale Romaniei

Ghid de pregatire 17 profudegeogra.eu

7.2 Romania stat al Europei

Ghid de pregatire 18 profudegeogra.eu

8 Populatia si caracteristicile ei geodemografice

8.2 Populatia Romaniei

Repartitia si densitatea populatiei

Ghid de pregatire 19 profudegeogra.eu

Romanii din afara granitelor tarii

9 Sistemul de orase al Europei si Romaniei

Megalopolisurile din Europa: