DCEI Reacţia negativă N.

Cupcea 1 notiţe

Cap. 5. Reacţia negativă în amplificatoare

1. Generalităţi

* reacţia = procedeu folosit în circuitele electronice pentru a controla

performanţele (şi funcţiile) acestora; (amplificatoare, oscilatoare, etc.)
* reacţia: aplicarea la intrarea amplificatorului a unei tensiuni sau curent
proporţional cu unul dintre parametrii semnalului de la ieşire, tensiune sau
curent; semnalul de reacţie se aplică peste semnalul se amplificat;
* cum apare:
- reacţie neintenţionată:
- introdusă de elemente parazite (ex. C µ );
- c a efect secundar (ex. Re pentru polarizarea TBIP în conexiune
EC);
- reacţia intenţionată – cănd este introdusă prin circuite adecvate în
scopul modificării performanţelor amplificatorului.

* după modul cum se combină semnalul de reacţie cu semnalul de amplificat:

- reacţie pozitivă – când cele două semnale sunt în fază (modulul
amplificării de tensiune creşte);
- reacţie negativă – când cele două semnale sunt în antifază (modulul
amplificării de tensiune scade);
- ambele tipuri de reacţie au aplicaţii.

* schema de principiu:

- presupuneri (aproximaţii):
- transferul direct se face numai prin amplificatorul de bază;
- transferul invers (reacţia) se face numai prin circuitul de reacţie.
* relaţii:
- amplificatorul de bază ( A ): vo = Avia ;
- circuitul de reacţie ( β r ): vr = β r vo ;
- circuitul de comparare (sau de diferenţă) ( C ): via = vi − vr ;
DCEI Reacţia negativă N.Cupcea 2 notiţe

- rezultă: vo = A(vi − β r vo ) , de unde:

A
vo = vi
1 + βr A

- amplificarea cu reacţie:

A
A' = (diferenţa de întoarcere F = 1 + βr A)
1 + βr A
1 + βr A > 1 reacţie negativă;
1 + βr A < 1 reacţie pozitivă;
1 + βr A = 1 oscilator ( vo ≠ 0 chiar dacă vi = 0 ).
- toate cele trei cazuri au aplicaţii în circuitele electronice

* cei doi cuadripoli - A şi β r pot fi cuplaţi în mai multe moduri şi rezultă

patru tipuri fundamentale de reacţie:

- la intrare se compară tensiunile (reacţie serie sau de tensiune) sau

curenţii (reacţie paralel sau de curent);

- la ieşire se eşantionează tensiunea (reacţie paralel sau de tensiune) sau

curentul de ieşire (reacţie serie sau de curent);

- modul de realizare a comparării este independent de modul de realizare a

eşantionării:
- reacţie serie de curent (reacţie serie-serie);
- reacţie serie de tensiune (reacţie serie-paralel);
- reacţie paralel de curent (reacţie paralel-serie);
- reacţie paralel de tensiune (reacţie paralel-paralel);
- toate sunt utilizate.

* analiza circuitelor cu reacţie:

a) prin cuadripoli: se determină parametrii de cuadripol ai circuitului cu
reacţie în funcţie de parametrii de cuadripol adecvaţi ai amplificatorului de bază
şi ai circuitului de reacţie şi apoi se determină performanţele amplificatorului cu
reacţie ca un circuit caracterizat prin parametrii de cuadripol;
- ex. amplificator cu reacţie serie de curent:
DCEI Reacţia negativă N.Cupcea 3 notiţe

⎡via ⎤ ⎡iia ⎤ ⎡vir ⎤ ⎡iia ⎤

⎢v ⎥ = [Z ]
a ⎢ ⎥ ⎢v ⎥ = [Z ]
r ⎢ ⎥
⎣ oa ⎦ ⎣ioa ⎦ ⎣ or ⎦ ⎣iir ⎦
vi = via + vir ii = iia = iir
vo = voa + vor io = ioa = ior
⎡vi ⎤ ⎡ii ⎤
⎢v ⎥ = [Z ]⎢i ⎥ [Z ] = [Z a ] + [Z r ]
⎣ o⎦ ⎣ o⎦
- se calculează apoi mărimile caracteristice: Au , Ai , Z int , Z ies ;
- dezavantaje: nu se pot pune în evidenţă explicit cei doi cuadripoli (cu excepţia
configuraţiei paralel de tensiune); pentru fiecare mărime este necesar un calcul
separat; nu se poate pune în evidenţă efectul global al reacţiei;
b) prin triporţi:

- avantaj: se poate justifica foarte uşor desfacerea buclei de reacţie pentru

calculul performanţelor amplificatoarelor;
c) prin analiza simplificată a celor patru tipuri de reacţie.
DCEI Reacţia negativă N.Cupcea 4 notiţe

2. Influenţa reacţiei negative serie de tensiune asupra performanţelor unui

amplificator

* schema de principiu:

- amplificatorul de bază caracterizat prin: A∞ , Z ia , Z oa (se neglijează

transferul invers prin amplificator);
- circuitul de reacţie caracterizat prin: β r , Z ir , Z or (se neglijează
transferul direct prin circuitul de reacţie);
- în mod obişnuit: Z ia >> Z ir ; Z oa << Z or (circuitul de reacţie
trebuie să influenţeze cât mai puţin amplificatorul de bază).

a) amplificarea cu reacţie:

vo
A' =
vi
Dar:
Z s Z or
vo = A∞ via = A(Z s , Z or )via
Z oa + Z s Z or
A(Z s , Z or ) - amplificarea amplificatorului de bază ţinând seama de impedanţa
de sarcină şi de încărcarea pe care o produce circuitul de reacţie;

La intrare:
Z ia
via = (vi − β r vo ) (prin divizor);
Z ia + Z ir
DCEI Reacţia negativă N.Cupcea 5 notiţe

Deci:
Z ia
vo = A(Z s , Z or ) (vi − β r vo );
Z ia + Z ir
Se notează:
Z ia
A(Z s , Z or , Z ir ) = A(Z s , Z or )
Z ia + Z ir
(amplificarea amplificatorului de bază cu încărcările pe care le produce circuitul
de reacţie şi sarcina);
Rezultă:

A' =
vo
=
(
A Z s , Z or , Z ir )
(
vi 1 + β r A Z s , Z or , Z ir )
Dacă:
Z oa << Z or
Z ia >> Z ir A(Z s , Z or , Z ir ) → A(Z s ) → A∞
Z oa << Z s

Observaţii:
1. pentru ca reacţia să fie negativă este necesar ca:

1 + β r A(Z s , Z or , Z ir ) > 1

dacă βr > 0 (factorul de reacţie se obţine, de obicei, prin rapoarte de

rezistenţe), este necesar ca A > 0 , deci amplificator neinversor;
2. modulul amplificării de tensiune scade;

3. stabilitatea amplificatorului cu reacţie este mai bună decât cea a

amplificatorului fără reacţie (dependentă de condiţiile reale de
funcţionare – parametrii tranzistoarelor, PSF, componente pasive,
sarcină, temperatură);

dA' dA β r dA dA 1
= − =
A' A 1 + βr A A 1 + βr A
- dacă reacţia este puternică, adică dacă: β r A >> 1 rezultă:
DCEI Reacţia negativă N.Cupcea 6 notiţe

1
A'≅
βr
b) impedanţa de intrare:

- curentul de intrare este acelaşi prin Z ia şi Z ir (greu de realizat în

practică);
via vo 1
ii = =
Z ia A(Z s , Z or ) Z ia
v v
Z int = i = i A(Z s , Z or )Z ia =
ii vo
A(Z s , Z or )
= [1 + β r A(Z s , Z or , Zia )]Zia =
A(Z s , Z or , Z ir )
Z + Z ir
= ia [1 + β r A(Z s , Z or , Zia )]Zia =
Z ia
= Zia + Z ir + β r A(Z s , Z or , Z ia )(Z ia + Zir ) =
= Zia + Z ir + β r A(Z s , Z or )Z ia =
⎡ Z ⎤
= Z ia ⎢1 + β r A(Z s , Z or ) + ir ⎥ interpretare
⎣ Z ia ⎦
Dacă: Z ia >> Z ir → Z int ≅ Z ia (1 + β r A) .
Concluzie: impedanţa de intrare este mărită substanţial.

c) impedanţa de ieşire

Se pasivizează tensiunea de intrare iar impedanţa generatorului de semnal

rămâne în serie cu impedanţa de intrare a amplificatorului de bază.

vo − A∞ via vo
io = +
Z oa Z or
Dar, din circuit, pentru vi = 0 :
Z ia
via = − β r vo (divizor de tensiune);
Z ia + Z ir
Deci:
DCEI Reacţia negativă N.Cupcea 7 notiţe

Z ia
vo − A∞ (− β r vo )
Z ia + Z ir vo
io = +
Z oa Z or
Rezultă:

Z oa Z oa
Z ies = Z or = Z or
1 + β r A∞
Z ia 1 + β r A(Z ir , Z g )
Z ia + Z ir

Z oa
Dacă: Z ir << Z ia → Z ies ≅ Z or .
1 + β r A∞

- impedanţă de ieşire foarte mică, amplificatorul se comportă ca un generator de

tensiune la ieşire.

Altfel:
Z oa
Z or
Z oa 1 + β r A∞ ( Z ir )
Z ies = Z or = =
1 + β r A∞ ( Z ir ) Z + Z oa
1 + β r A∞ ( Z ir )
or

Z or Z oa
Z or Z oa Z or + Z oa
= =
Z or + Z oa + β r A∞ ( Z ir ) Z or 1 + β A ( Z ) Z or
r ∞
Z or + Z oa
ir

Z or Z oa
Z ies =
1 + β r A∞ ( Z or , Z ir )

(impedanţa de ieşire fără reacţie, cu influenţa circuitului de reacţie micşorată cu

diferenţa de întoarcere).
DCEI Reacţia negativă N.Cupcea 8 notiţe

3. Influenţa reacţiei negative paralel de tensiune asupra performanţelor

unui amplificator

* schema de principiu:

- reacţia paralel presupune o impedanţă a generatorului de semnal diferită de

zero, altfel reacţia dispare.

* cazul cel mai des întâlnit, reacţia printr-o impedanţă cuplată între intrare şi
ieşire:

Se echivalează circuitul de ieşire pentru a lua în considerare efectul impedanţei

de sarcină:
DCEI Reacţia negativă N.Cupcea 9 notiţe

a) impedanţa de intrare:

via − vo
iia +
1 i +i Z2 i 1 via − vo
= ia ir = = ia + =
Z int via via via Z 2 via
1 1 ⎛ v ⎞
= + ⎜⎜1 − o ⎟⎟
Z ia Z 2 ⎝ via ⎠
Dar:
Z 2 + Z1 Z ia
vo = A(Z s )via +
Z 2 + Z1 Z ia + Z oa Z s
Z ia Z oa Z s
+ vi ≅
Z ia + Z1 Z 2 + Z1 Z ia + Z oa Z s
Z or
≅ A(Z s )via = A(Z s , Z or )via
Z or + Z oa Z s

(al doilea termen este neglijabil, el reprezintă transferul direct prin circuitul
de reacţie care se neglijează);
DCEI Reacţia negativă N.Cupcea 10 notiţe

Z or
A(Z s , Z or ) = A(Z s ) =
Z or + Z oa Z s
Zs Z or Z s Z or
= A∞ = A∞
Z s + Z oa Z or + Z oa Z s Z or + Z s Z or
- influenţa sarcinii;
- influenţa încărcării circuitului de reacţie.
Rezultă:
Z2
Z int = Z ia
1 − A(Z s , Z or )
- amplificarea de tensiune este negativă;
- importanţa esenţială a celui de al doilea termen;
- impedanţă de intrare foarte mică.

b) amplificarea de tensiune

- echivalare:

- tensiunea de le intrarea amplificatorului:

Z ia Z1 Z ia
vi ' = vi ; βr =
Z1 + Z ia Z 2 + Z1 Z ia
vo v'
+ i
Z Z1 Z ia
via = 2 = β r vo + (1 − β r )vi '
1 1
+
Z 2 Z1 Z ia
DCEI Reacţia negativă N.Cupcea 11 notiţe

Z or Z oa Z s
vo = A(Z s )via + vi '
Z or + Z oa Z s Z or + Z oa Z s
Z or
≅ A(Z s )via = A(Z s , Z or )via
Z or + Z oa Z s
(al doilea termen se neglijează fiind transferul direct prin circuitul de reacţie)

vo = A(Z s , Z or )[β r vo + (1 − β r )vi ']

Rezultă:
A(Z s , Z or )
vo = (1 − β r )vi ' =
1 − β r A(Z s , Z or )
A(Z s , Z or ) Z2 Z ia Z1
= vi =
1 − β r A(Z s , Z or ) Z 2 + Z oa Z s Z ia + Z1 Z1
A(Z s , Z or ) Z 2
= vi
1 − β r A(Z s , Z or ) Z1
Deci:
Z 2 β r A ( Z s , Z or )
A' =
Z1 1 − β r A ( Z s , Z or )
Z
- dacă: β r A( Z s , Z or ) >> 1, A' ≅ − 2
Z1
- amplificator inversor; pentru ca reacţia să fie negativă este necesar ca A < 0 ;
- stabilitatea amplificării cu reacţie;

c) impedanţa de ieşire:
- circuitul echivalent:
DCEI Reacţia negativă N.Cupcea 12 notiţe

v
Z ies =
i
v v − A∞ β r v
+
1 i Z + Z1 Z ia Z oa
= = 2
Z ies v v
1 1 1 − β r A∞ Z oa
= + ; Z ies = Z or
Z ies Z or Z oa 1 − β r A∞
- impedanţa de ieşire este foarte mică;

1 Z + Z or − β r A∞ Z or Z oa + Z or ⎛ Z or ⎞
= oa = ⎜⎜1 − β r A∞ ⎟⎟
Z ies Z or Z oa Z or Z oa ⎝ Z or + Z oa ⎠
1
=
1
[1 − β r A( Z or )] sau:
Z ies Z oa Z or
Z oa Z or
Z ies = ( Z oa Z or este impedanţa de ieşire fără reacţie)
(
1 − β r A Z or )
comentariu.

4. Influenţa reacţiei negative asupra tensiunilor perturbatoare

* surse:
- zgomote proprii ale componentelor electrice şi electronice;
- modificări ale PSF;
- variaţia tensiunilor de alimentare, inclusiv zgomote suprapuse peste
acestea;
- neliniarităţi ale circuitelor.
* schema echivalentă la ieşire fără tensiuni perturbatoare şi fără reacţie:
DCEI Reacţia negativă N.Cupcea 13 notiţe

Zs
vo = A∞ via = v semnal (tensiune utilă)
Z s + Z oa o

* schema echivalentă la ieşire cu tensiuni perturbatoare şi fără reacţie:

Zs Zs
vo = A∞ via + ep = vosemnal + vopert
Z s + Z oa Z s + Z oa
vosemnal
- se defineşte raportul semnal/perturbaţie: Rsp = pert .
vo
Observaţie: raportul semnal/perturbaţie se defineşte pentru valoare nominală a
semnalului.
* schema echivalentă la ieşire cu tensiuni perturbatoare, fără semnal util la
intrare şi cu reacţie :

via = −vir = − β r vopert

reactie
DCEI Reacţia negativă N.Cupcea 14 notiţe

reactie = ep − Z A∞ β r vopert
reactie = vo − Aβ r vopert
Zs Zs
vopert Z s + Z oa
pert
s + Z oa
reactie

vopert
vopert =
1 + βr A
reactie

Se determină raportul semnal/perturbaţie pentru circuitul cu reacţie:

vosemnal vosemnal vosemnal

= = = = Rsp (1 + β r A)
reactie reactie
R sp
vopert
reactie vopert
reactie vopert
1 + βr A
- raportul semnal/perturbaţie se măreşte;
- semnalul util este acelaşi la ieşire; la circuitul cu reacţie se va aplica la intrare
un semnal util mult mai mare.

5. Influenţa reacţiei negative asupra benzii de trecere

* elemente care afectează caracteristica de frecvenţă a unui amplificator:

- la frecvenţe mari: capacităţile TBIP, capacităţile parazite, capacitatea de

intrare a sarcinii, dependenţa factorului de amplificare în curent de frecvenţă,
capacităţi de compensare;
- la frecvenţe joase: capacităţile de cuplare şi de decuplare, capacităţi de
compensare.

* dependenţa A( f ) (numai pentru frecvenţe înalte):

DCEI Reacţia negativă N.Cupcea 15 notiţe

- se presupune o dependenţă cu un singur pol:

Ao
A( f ) =
f
1+ j
fs
- Ao - amplificarea de tensiune la frecvenţe joase fără reacţie;
- f s - frecvenţa de tăiere la frecvenţe înalte fără reacţie;
- amplificarea cu reacţie:
Ao
f
1+ j
A( f ) fs Ao
Ar ( f ) = = =
1 + β r A( f ) 1 + β Ao f
1 + j + β r Ao
r
f fs
1+ j
fs
Ao
1 + β r Ao Aor
Ar ( f ) = =
f f
1+ j 1+ j r
f s (1 + β r Ao ) fs
unde:
Ao
Aor = ; f sr = f s (1 + β r Ao )
1 + β r Ao
Concluzie: banda de trecere a amplificatorului se măreşte.
Observaţie: produsul amplificare-bandă este constant indiferent de gradul de
reacţie:
Aor f sr = Ao f s = ct. comentariu

Concluzii la utilizarea reacţiei negative în amplificatoare:

- modulul amplificării de tensiune scade;

- stabilitatea amplificării de tensiune la diferite variaţii creşte;
- se pot controla impedanţele de intrare şi de ieşire;
- se reduc tensiunile perturbatoare inclusiv cele introduse de neliniarităţile
circuitului;
- se măreşte banda de trecere a amplificatorului;
- există posibilitatea apariţiei unei instabilităţi dinamice (producere de oscilaţii).
DCEI Reacţia negativă N.Cupcea 16 notiţe

Cap. 5. Reacţia negativă în amplificatoare

6. Dubletul serie

** schema de principiu

- reacţie
- negativă
- serie
- de tensiune
- se calculează amplificarea de tensiune, impedanţa de intrare, impedanţa de
ieşire;
- parametrii TBIP – se neglijează hr şi ho pentru ambele tranzistoare;

a) soluţia 1:
** se determină parametrii hibrizi echivalenţi ai circuitului:
DCEI Reacţia negativă N.Cupcea 17 notiţe

- cu ieşirea în scurt circuit:

H i = hi '+ (h f '+1)Z1 Z 2

H f = −(h f '+1)
Z1 Z c1
− hf ''hf ' ≅
Z1 + Z 2 Z c1 + hi ' '
Z c1
≅ −h f ' ' h f ' = − h f ' h*f
Z c1 + hi ' '
(se neglijează transferul direct prin circuitul de reacţie)
- cu intrarea în gol:
Z1
Hr =
Z1 + Z 2
1
Ho =
Z1 + Z 2
∆H =
1
Z1 + Z 2
[
hi' + (h 'f + 1) Z1 Z 2 + h 'f h*f Z1 = ]
=
1
Z1 + Z 2
[
H i + h 'f h*f Z1 ]
** amplificarea de tensiune:
H f Zs − h f ' h*f Z c 2
Au ' = − =− =
H i + Z s ∆H Hi +
Z c2
Z1 + Z 2
H i + h f ' h*f Z1 ( )
h f ' h*f Z c 2
Hi
= =
Zc2 h f ' h*f Z c 2 Z1
1+ +
Z1 + Z 2 Hi Z1 + Z 2
DCEI Reacţia negativă N.Cupcea 18 notiţe

h f ' h*f Zc2

Zc2 h f ' h*f
Hi 1+ Z c 2 (Z1 + Z 2 )
Z1 + Z 2 Hi
= =
h f ' h*f Zc2 Z1
*
Z1 h f ' h f
1+ 1+ Z c 2 (Z1 + Z 2 )
Hi Z c 2 Z1 + Z 2 Z1 + Z 2 H i
1+
Z1 + Z 2
Ultima relaţie se poate scrie şi sub forma:
Au
Au' = unde:
1 + β r Au
h f ' h*f Z1
Au = Z c 2 (Z1 + Z 2 ) şi βr =
Hi Z1 + Z 2
Relaţia finală se poate scrie direct dacă se construiesc cei doi cuadripoli,
amplificatorul de bază încărcat cu circuitul de reacţie şi circuitul de reacţie:

(fiind reacţie serie, încărcarea la ieşire se obţine lăsând intrarea în gol; fiind
reacţie de tensiune, încărcarea la intrare se obţine punând ieşirea în scurt
circuit);
* pentru amplificatorul de bază se determină amplificarea de tensiune:
DCEI Reacţia negativă N.Cupcea 19 notiţe

Au = Au (T ' ) Au (T " ) =
⎛ h 'f ⎞⎛ h ''
⎞
⎜
= − ' Z h − Z (Z + Z 2 ) ⎟ =
'' ⎟⎜ f
⎜ h + (h' + 1) Z Z c1 i ⎟⎜ h'' c 2 1 ⎟
⎝ i f 1 2 ⎠⎝ i ⎠
h 'f h*f
= Z c 2 (Z1 + Z 2 )
Hi
Z1
iar pentru circuitul de reacţie se determină factorul de reacţie, βr =
Z1 + Z 2
* dacă amplificarea pe buclă ( β r Au ) este suficient de mare, amplificarea
de tensiune cu reacţie devine:

1 Z1 + Z 2 Z
Au ≅ = =1+ 2
βr Z1 Z1

** impedanţa de intrare:
Hr H f Zs Z1 h'f h*f
Z' = H −
i 1+ H Z = H +
i Z +Z Z =
int Zc 2 c 2
o s 1 2 1+
Z1 + Z2
⎛ ⎞
⎜ h' h* Z ⎛ Z + Z ⎞ ⎟
Z1 ⎜ ⎟
⎜ f f c2 ⎝ 1 2⎠⎟
= Hi ⎜1+ ⎟=
⎜ Z1 + Z2 Hi ⎟
⎜⎜ ⎟⎟
⎝ ⎠
⎡ ⎛ ' ⎞ ⎤
= hi + ⎜ h f +1⎟ Z1 Z2 ⎥ ⎛⎜1+ βr Au ⎞⎟ = Zint ⎛⎜1+ βr Au ⎞⎟
⎢ '
⎢ ⎝ ⎠ ⎥⎝ ⎠ ⎝ ⎠
⎣ ⎦

- observaţii:

- impedanţa de intrare fără reacţie se poate scrie direct din schema

amplificatorului de bază încărcat cu circuitul de reacţie,
Z int = hi' + (h 'f + 1) Z1 Z 2 şi apoi se aplică factorul (1 + β r Au ) deja
determinat;
- impedanţa de intrare este mărită datorită reacţiei serie.
DCEI Reacţia negativă N.Cupcea 20 notiţe

** impedanţa de ieşire:

(fără impedanţaZ c 2 care poate fi adăugată în paralel şi fără a lua în considerare

'
impedanţa generatorului de semnal, Z g care poate fi inclusă în hi ):
Hi + Z g H Hi
'
Z ies = = i = =
∆H + H o Z g ∆H 1
Z1 + Z 2
[
H i + h 'f h*f Z1]
Z1 + Z 2 Z1 + Z 2 Z1 + Z 2
= = =
h 'f h*f h'f h*f Z1 + Z 2 1 + β r Au∞
1+ Z1 1 + Z1
Hi Hi Z1 + Z 2
unde:
h 'f h*f
Au∞ = Au ( Z c 2 → ∞) = ( Z1 + Z 2 )
Hi
Z ies = Z1 + Z 2
Z1
βr =
Z1 + Z 2
- observaţii:
- aceste mărimi se deduc direct din schema amplificatorului de bază
încărcat cu circuitul de reacţie şi din circuitul de reacţie;
- impedanţa de ieşire cu reacţie este micşorată mult în comparaţie cu
impedanţa de ieşire fără reacţie (este reacţie de tensiune);
- impedanţa de ieşire este afectată de Z c 2 dacă aceasta face parte din
amplificator (mai este şi rezistenţa de sarcină propriu-zisă care apare în paralel
cu Z c 2 :
DCEI Reacţia negativă N.Cupcea 21 notiţe

Z1 + Z 2
Zc2
Z1 + Z 2 1 + β r Au∞
"
Z ies = Zc2 = =
1 + β r Au∞ Z1 + Z 2
Zc2 +
1 + β r Au∞
Z c 2 (Z1 + Z 2 )
Z c 2 (Z1 + Z 2 ) Z c 2 + Z1 + Z 2
= = =
Z c 2 + Z1 + Z 2 + β r Au∞ Z c 2 β r Au∞ Z c 2
1+
Z c 2 + Z1 + Z 2
Z c 2 (Z1 + Z 2 ) Z c 2 (Z1 + Z 2 )
= =
h'f h*f (Z1 + Z 2 ) Zc2 1 + β r Au
1 + βr
Hi Z c 2 + Z1 + Z 2
- interpretare;

b) cu echivalări (pentru a pune rapid în evidenţă comportarea circuitului)

DCEI Reacţia negativă N.Cupcea 22 notiţe

T" Ta Tb Tc T
Hi hi" hia = hi" Z c1 hib = hia hic = hia hi'
Hr 0 0 0 0 0
b
Zc1 h
H f h"f haf =h"f = h*
f h =h =h
b a * h c
= f
h'f hcf
Zc1 +hi"
f
Z
f f f 1+ 2
Z
Ho 1 1 hoc
0 0 hob = hoc =
Zc2 Z 2 + Zc 2

- la superG panta este foarte mare şi: U1 = U1 ;

'

- curentul din sarcină se închide, practic, prin al doilea tranzistor:

U1' U1 U
I= = ⇒ Ic2 = 1
Z1 Z1 Z1
- tensiunea de ieşire se scrie:

Z 2 + Z1
U 2 = ( Z 2 + Z1 ) I c 2 = U1
Z1
Z 2 + Z1
- rezultă amplificarea de tensiune: Au aprox ≅
Z1
- se poate calcula eroarea:
1
hcf +
Au' aprox
Au' = Au' aprox - concluzii;
hcf +1
- se pot calcula impedanţele de intrare şi de ieşire.

** exemple:
DCEI Reacţia negativă N.Cupcea 23 notiţe

7. Dubletul paralel

** schema de principiu

- reacţie negativă paralel de tensiune (curent);

'
- ieşiri: U 2 ,U 2 ;
- se aplică direct relaţiile de la reacţia paralel de tensiune, considerând ieşirea la
emitorul celui de al doilea tranzistor;

* amplificarea de tensiune (la ieşirea din emitor):

Z 2 β r Au
Aur (U 2' ) =
Z1 1 − β r Au
DCEI Reacţia negativă N.Cupcea 24 notiţe

Z1 Z ia 1
cu: βr = ; Z ia = hi ' ; β r =
Z 2 + Z1 Z ia ⎛ 1 1⎞
1 + Z 2 ⎜⎜ + ' ⎟⎟
⎝ Z1 hi ⎠
h 'f Z s (T ' ) h 'f Z c1 Z int (T " ) h 'f Z c1
Au = Au' Au'' ≅− ⋅1 = − ≅−
hi' hi' hi'
Z2
- dacă: β r Au >> 1 , amplificarea devine: Aur (U 2' ) = − ;
Z1
- amplificarea raportată la ieşirea din colector:
Z c 2 I c 2 U 2' Z c 2 Z 2
Aur (U 2 ) ≅− ≅ (dacă Z 2 >> Z e 2 )
Z e 2 I e 2 U1 Z e 2 Z1
(dependentă numai de rapoarte de rezistenţe)
* impedanţa de intrare:
Z2
'
Z int = hi' foarte mică;
1 − Au
* impedanţa de ieşire la colector:
'
Z ies (U 2 ) = Z c 2
- dacă Z c 2 este chiar sarcina, impedanţa de ieşire deja mare (ieşire din
colector este mărită datorită reacţiei de curent; circuitul se comportă la această
ieşire ca un generator de curent);
* impedanţa de ieşire la emitor ( Z e 2 este chiar sarcina):
hi'' + Z c 2
'
Z ies (
(U 2' ) = Z 2 + Z1 hi' )1− β A
h 'f' + 1
r u

- foarte mică; circuitul se comportă la această ieşire ca un generator de tensiune;

** deducerea amplificării de tensiune folosind efectul Miller:

(circuitul cu o impedanţă între două puncte se poate echivala cu un circuit cu

impedanţe între cele două puncte şi punctul comun de masă);
DCEI Reacţia negativă N.Cupcea 25 notiţe

- amplificarea – raportul dintre tensiunile în cele două puncte – va fi:

h 'f Z c1
A = A' A' ' ≅ −
hi'
- tensiunea la ieşirea din emitorul tranzistorului:
Z2 '
hi
vo = 1 − A Avi
Z2 '
hi + Z1
1− A
Z2 '
hi
vo
A = =
r 1 − A A=
vi Z2 ' ⎛ ' Z2 ⎞
hi + Z1 ⎜ hi + ⎟
1− A ⎝ 1 − A ⎠
Z 2 hi' A
= =
Z 2 hi + Z1Z 2 + Z1hi (1 − A)
' '
DCEI Reacţia negativă N.Cupcea 26 notiţe

Z 2 hi' Z1 A
= ' =
hi + Z1 Z1 Z1hi' Z1hi'
Z2 + − A '
hi' + Z1 hi + Z1
Z1 hi'
A
Z Z1 hi' A Z2 Z2 + Z1 hi'
= 2 =
Z1 Z 2 + Z1 hi' − AZ1 hi' Z1 Z1 hi'
1− A
Z2 + Z1 hi'

Z βr A Z1 hi'
Aur = 2 cu βr = comentarii
Z1 1 − β r A Z 2 + Z1 hi'

** scheme tipice:
DCEI Reacţia negativă N.Cupcea 27 notiţe

8. Circuite de intrare în amplificatoarele elementare

a) circuitul de intrare al amplificatorului EM

- la frecvenţe înalte apar capacităţi parazite care afectează funcţionarea amplif.;

- frecvenţe medii: domeniul de frecvenţe în care amplificarea de tensiune nu
depinde de frecvenţa semnalului (amplificator aperiodic);
- se foloseşte schema echivalentă Giacoletto:

- se pune în evidenţă un amplificator cu reacţie paralel de tensiune (prin Z µ );

- amplificatorul este caracterizat la intrare prin Z ia = Zπ iar circuitul de reacţie
prin Z2 = Zµ .
- impedanţa de intrare:
1 1 1− A
= +
Z int Z ia Z2
- amplificarea de tensiune: A = − SZ s şi rezultă:
1 1 1 + SZ s
= +
Z int Zπ Zµ
** cazul Z s = Rs (sarcină pur rezistivă):
1 1 + SRs 1 1 + SRs
+ jω [Cπ + (1 + SRs )Cµ ]
1
= + = +
Z int Zπ Zµ rπ rµ
1 1
= + jωCint
Z int Rint
rµ
Rint = rπ ; Cint = Cπ + (1 + SRs )Cµ
1 + SRs
DCEI Reacţia negativă N.Cupcea 28 notiţe

- schema echivalentă:

- exemplu numeric:

S = 100 mA / V ; Rs = 1kΩ; Cπ = 10 pF ; Cµ = 1 pF ; Cint = 112 pF

* observaţii:
- la frecvenţe mari, capacitatea de intrare şuntează rezistenţa de intrare a
etajului EM;
- nu se poate conecta etaj EM după circuit cu sarcină dinamică;
- soluţie: se foloseşte schemă BM sau cascodă pentru etaj de intrare;
- se foloseşte repetor pe emitor ca etaj intermediar.
** cazul unei amplificări complexe:
A = − A0e jω = − A0 (cosθ + j sin θ )
⎛ ⎞
1 1
( jθ ⎜ 1
= + jωCπ + 1 + A0e ⎜ + jωCµ ⎟⎟
Z int rπ
)
⎝ rµ ⎠
1 1 1 + A0 cosθ
= + jωCπ + − A0ωCµ sin θ +
Z int rπ rµ
jA0 sin θ
+ jωCµ (1 + A0 cosθ ) +
rµ
1 1 1 1
= + − + jω (...........)
Z int rπ rµ 1
1 + A0 cosθ A0ωCµ sin θ
1 1
= + jωCint
Z int Rint
DCEI Reacţia negativă N.Cupcea 29 notiţe

Rint = Rint ( + ) Rint ( −)

1
Rint (−) = −
A0ωCµ sin θ
- observaţie: pe intrare apare o componentă de rezistenţă negativă în paralel cu
componenta pozitivă; la o anumită frecvenţă, rezistenţa de intrare poate deveni
negativă ceea ce presupune o instabilitate a circuitului; această comportare poate
să apară numai dacă θ > 0 , deci pentru sarcină inductivă:
ωLs
Z s = Rs + jωLs ; θ = arctg > 0;
Rs
- cazuri reale: - circuite cu relee;
- circuite cu transformatoare;
- remediu:
- neutrodinarea (pentru circuite de înaltă frecvenţă);
- rezistenţă antioscilantă:

- alte variante.

b) circuitul de intrare al amplificatorului cu CM

- schema amplificatorului CM:

1 1 1− A 1 1− A 1 ⎛1 ⎞
= + = + = + jωCµ + (1 − A)⎜⎜ + jωCπ ⎟⎟
Zint Zia Z2 Zµ Zπ rµ ⎝ rπ ⎠
DCEI Reacţia negativă N.Cupcea 30 notiţe

SZ s 1
A= ; 1− A =
1 + SZ s 1 + SZ s
1 1 1
= +
Z int Z µ Zπ (1 + SZ s )

** cazul unei sarcini rezistive, Z s = Rs :

1 1 1 ⎛ Cπ ⎞
= + + jω ⎜⎜ Cµ + ⎟⎟
Z int rµ (1 + SRs )rπ ⎝ 1 + SRs ⎠
Rint = rµ (1 + SRs )rπ = rµ (rπ + h f Rs )
Cπ
Cint = Cµ +
1 + SRs

- capacitatea de intrare este redusă foarte mult iar rezistenţa de intrare creşte
10
(deci nu şuntează etajul anterior): Cint = 1 + ≅ 1,1 pF ...
101
1 1
** cazul unei sarcini capacitive: = + jωCs
Z s Rs
- se presupune că: SZ s >> 1;
1 1 1⎛ 1 ⎞⎛ 1 ⎞
= + jωCµ + ⎜⎜ + jωCs ⎟⎟⎜⎜ + jωCπ ⎟⎟
Z int rµ S ⎝ Rs ⎠⎝ rπ ⎠
1 1 1 ω 2Cπ Cs ⎛ C C ⎞
= + − + jω ⎜⎜ Cµ + π + s ⎟⎟
Z int rµ Srπ Rs S ⎝ SRs Srπ ⎠
DCEI Reacţia negativă N.Cupcea 31 notiţe

Cπ C
Cint = Cµ + + s
SRs Srπ
- capacitatea de intrare este mică (etaj de cuplare); şi capacitatea de
sarcină se reflectă micşorată la intrare;
S
Rint = rµ Srπ Rs −
ω 2CsCπ
- rezistenţă de intrare mare;
- componentă negativă dependentă de pătratul frecvenţei semnalului
devine importantă la frecvenţe relativ mici);
- compensarea se poate face cu rezistenţă antioscilantă în serie cu baza:

c) circuitul de intrare la amplificatorul cu reacţie serie de curent (amplificator cu

sarcină distribuită:

Uc h f Zc SZ c
Ac = =− ≅−
Ui hi + (h f + 1)Z e 1 + SZ e

Ae =
Ue
=
(h f + 1)Z e
≅
SZ e
U i hi + (h f + 1)Z e 1 + SZ e
DCEI Reacţia negativă N.Cupcea 32 notiţe

- cazul obişnuit:
SRc SRe
Z c = Rc ; Z e = Re → Ac = − ; Ae =
1 + SRe 1 + SRe
1 1 − Ae 1 − Ac 1 1 + S (Re + Rc )
= + = +
Z int Zπ Zπ (
1 + SRe Zπ ) (
1 + SRe Z µ )

1 + SRe
Rint = [(1 + SRe )rπ ] rµ
1 + S ( Rs + Re )
1 1 + S (Re + Rc )
Cint = Cπ + Cµ
1 + SRe 1 + SRe
- reacţia serie:
- măreşte rezistenţa de intrare;
- micşorează efectul capacităţilor parazite;

d) circuitul de intrare la amplificatorul cu reacţie combinată (serie şi paralel)

de tensiune şi de curent:
DCEI Reacţia negativă N.Cupcea 33 notiţe

( R2 rµ )(1 + SRe )
Rint = Rb [rπ (1 + SRe )]
1 + S ( Rc + Re )
- rezistenţa R2 se reflectă la intrare micşorată iar rezistenţa Re se reflectă
mărită (rezistenţa Rb nu este afectată de reacţie);
- caz particular: Re = 0 , numai reacţie paralel; exemplu numeric:
R2 = 200 kΩ (este folosită pentru polarizare în c.c.); SRc = 200 (la
un curent de colector de 1mA şi pentru o rezistenţă de colector de 5kΩ )
R2
- rezultă: ≅ 1kΩ (foarte mică şi încarcă puternic etajul
1 + SRc
anterior);
- capacitatea de intrare se determină ca în cazul anterior.

9. Impedanţe simulate

* se simulează electronic impedanţe controlabile (efecte capacitive sau

inductive);
* amplificatorul cu reacţie paralel de tensiune fără tensiune aplicată la intrare:

- impedanţa de ieşire (la bornele AB):

Z oa
Z AB = Z ies
'
≅ (se neglijează efectul circuitului de reacţie)
1 − β r A∞
- se transformă la ieşire în schemă echivalentă Norton:
DCEI Reacţia negativă N.Cupcea 34 notiţe

- dacă: β r A∞ >> 1:
Z oa Z 1 1 1
Z AB ≅ = − oa =
− β r A∞ A∞ β r S A β r
A
- S A = − ∞ , panta echivalentă a amplificatorului;
Z oa
- dacă: Z ia >> Z1 :
Z1 1 Z1 + Z 2 1 Z
βr = şi Z AB = = + 2
Z1 + Z 2 S A Z1 S A S A Z1

* exemple:
a) circuitul cu amplificator cu tranzistoare:

- T1 este repetor pe emitor (pentru impedanţă de intrare mare);

- T2 amplificator cu EM pentru amplificare mare (şi negativă), cu panta
echivalentă S 2 ;
- între punctele M, N şi P se aplică circuitul de reacţie.
b) Z 2 = R2 ; Z1 = jωL1 (convertor inductanţă – capacitate):
1 1 R2 1 1 1
Z AB = + = + = RAB +
S 2 S 2 jωL1 S 2 jω S 2 L1 jωC AB
R2
1 S L
cu: RAB = şi C AB = 2 1 (reglabilă prin S 2 );
S2 R2
1
c) Z 2 = R2 ; Z1 = (convertor capacitate – inductanţă):
jωC1
1 CR
Z AB = + jω 1 2 = RAB + jωLAB
S2 S2
DCEI Reacţia negativă N.Cupcea 35 notiţe

1 C1R2
cu: RAB = şi LAB = (reglabilă prin S 2 );
S2 S2
- pentru factor de calitate bun ( RAB << ωLAB ):
1 1 Z2 Z2 Z1
<< → >> 1 → β r = << 1
S2 S 2 Z1 Z1 Z1 + Z 2
- pentru a realiza condiţia iniţială β r A∞ >> 1, este necesar un amplificator cu
mai multe etaje.

d)Z 2 = jωL2 ; Z1 = R1 (multiplicator de inductanţă):

1 1 jωL2
Z AB = + = RAB + jωLAB
S 2 S 2 R1
1 L2
cu: RAB = şi LAB = (greu de realizat S 2 R1 < 1).
S2 S 2 R1

1
e) Z2 = ; Z1 = R1 (multiplicator de capacitate)
j ωC 2
1 1 1
Z AB = + = RAB +
S 2 S 2 jωC2 R1 jωC AB
1
cu: RAB = şi C AB = C2 S 2 R1 (uşor de realizat S 2 R1 > 1)
S2
- exemplu: C2 capacitatea de barieră a unei diode (varicap) iar R1 rezistenţa de
polarizare în c.c. – multiplicare de capacitate variabilă prin tensiunea continuă
de polarizare.