Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
deplasa. Se asociază acestei deplasări a unei sarcini pozitive noţiunea de gol,
adică un purtător de sarcină pozitivă care determina o componentă a
curentului electric. De remarcat că golul nu este o particulă elementară ci este
un concept care simulează deplasarea locurilor goale din structura
semiconductorului prin ocuparea lor de către electroni care se află deja pe
alte nivele energetice.
metale izolatoare-semiconductoare
donoare acceptoare
3
2
cu n0 p0 ni (independent de WF)
( k-constanta lui Boltzman, h- constanta lui Plank)
Semiconductor intrinsec
Wc WF WF Wv
n0 p0 → n e kT
p e kT →
Wc Wv 3 kT mp
WF ln
2 2 q mn
Wc Wv
la 0o K → WF ;
2
T creşte → WF scade mp mn
4
Dacă semiconductorul este dotat neuniform cu impurităţi, la echilibru termic
poziţia nivelului Fermi rămâne fixă şi se modifică fundul BC şi vârful BV.
5
j n camp qn n E; j p camp qp p E
j qn n E qp p E q n n p p E E
qn n qp p
- semiconductor intrinsec: i qni n p
- semiconductor de tip N: qn n qNd n
- semiconductor de tip P: qp p qNa p
Ecuaţiile de transport
La echilibru termic: jn jp 0
6
Ecuaţiile de continuitate
p p p0 div j p
t p q
n n n0 div j n
t n q
Dioda semiconductoare
Procese fizice
7
întâmplă cu electronii din zona N care difuzează în zona P; rezultă că apare un
curent de difuzie;
b) prin plecarea golurilor din zona P în zona N, în imediata vecinătate a
joncţiunii apare o zonă cu sarcină negativă care este sarcina ionilor acceptori
pentru neutralizarea cărora nu mai sunt suficiente goluri; la fel, în zona N;
această sarcină spaţială fixă creează un câmp electric care duce la apariţia unui
curent de câmp ce se opune curentului de difuzie. Deci, in dreptul joncţiunii
apare o barieră de potenţial care duce, prin curentul de câmp, la starea de
echilibru; deci, prin joncţiune, la echilibru termodinamic, nu există un transport
net de purtători;
c) în regiunile neutre există purtători mobili de sarcină în număr mare, iar
conductibilităţile electrice vor fi:
- în regiunea p: p q p pp
- în regiunea n: q n
n n n
valori suficient de mari pentru a considera conducţia curentului foarte bună. În
primă aproximaţie, se presupune că rezistenţa electrică a acestor zone este
suficient de mică astfel încât pot fi neglijate căderile de tensiune
corespunzătoare. În aceste condiţii, limitarea curentului prin joncţiune va fi
determinată de regiunea de trecere în care numărul de purtători mobili de sarcină
este mai mic.
8
(Na) (Nd)
P N
impuritati
Na -
Nd + x
p(x)
Pp Pn pp Na
n(x)
np nn nn Nd
(x)
+
- x
u(x)
U0
9
Joncţiunea pn cu tensiune aplicată
dn
dw
q(v0 -u D)
W
W
q v0 q(v0 -uD) w
-
Fizic: la polarizare inversă, nu există difuzie de purtători, dar în imediata
vecinătate a regiunii de trecere apare o generare termică de perechi de purtători
care sunt antrenaţi de câmpul electric; astfel, curentul invers este un curent de
generare.
iD i pM i pm inM inm 0
c) se aplica tensiune directă:
10
d ifu zie g o lu ri
difuzie electroni
c a m p g o luri
c a m p ele c troni
dn
dw
q(v0 -u D)
W
W
-
q(v0 -uD) q v0 w
Fizic: la polarizare directă, în imediata vecinătate a regiunii de trecere, în zona
N, va fi un exces de goluri, dar care nu trăiesc mai mult de p şi nu pătrund mai
mult de Lp . La fel pentru electronii din zona P. Apare o recombinare puternică
în ambele zone şi se obţine curentul direct care este un curent de
recombinare.
iD i pM i pm inM inm 0
desene
Reprezentarea grafică:
11
kT kT
- pentru uD 0 uD ( 26mV ) la temperatura
q q
quD
ambiantă, rezultă: iD I 0e ; kT
kT
- pentru uD 0 uD , rezultă: iD I0
q
W W
2 3 3
Deoarece: n i ct.T e kT
, rezultă: I0 ct.T e kT
Concluzii:
- I 0 se dublează la fiecare 100 C pentru Ge şi la 60 C pentru Si.
- I 0 este mult mai mic la Si decât la Ge (circa 3 ordine de mărime).
quD
- caracteristica ideală: iD I0 e kT 1
13
- curentul invers se neglijează, practic, întotdeauna; eventual se ţine seama
de rezistenţa de pierderi, de valoare foarte mare.
14
quD q U D ud qUD qud
iD I0 e kT 1 I0 e kT 1 I0 e kTekT 1
vT 26 mV
rd ; (zeci de ohmi)
ID ID mA
kT
La polarizare inversă: UD 0, UD
q
kT
rf foarte mare (megaohmi)
qI 0
b) la frecvenţe înalte apar elemente capacitive:
- datorită sarcinilor fixe din regiunea de trecere
- datorită sarcinilor mobile din zonele în care are loc difuzia de
purtători de sarcină
capacitatea de barieră
nn
qNa A l0
Cb0 nn pp
Cb ; Cb0
UD 2U0
1
U0
- Cb0 este proporţional cu aria joncţiunii;
- În funcţie de profilul de impurităţi se obţin relaţii de forma:
15
Cb0
Cb m
cu m având valori cuprinse între 0,3 si 0,5.
uD
1
U0
De regulă, are efect negativ (întârzie răspunsul la frecvenţe înalte)
Se foloseşte sub forma de diodă Varicap.
capacitatea de difuzie
Este determinată de surplusul de sarcină obţinut prin difuzie:
Capacitatea totală de difuzie:
Aq2 pn Lp np Ln qUkT
D
Cd e ct.I D (din PSF).
kT
q
Cd p D I
kT
Capacitatea de difuzie este proporţională cu curentul direct prin diodă.
Capacitatea de difuzie este mai importantă decât capacitatea de barieră în
conducţie directă şi este neglijabilă la polarizarea inversă a diodei.
Modele simplificate:
- la frecvenţă joasă:
- la blocare:
Variante constructive
16
3. Diode de detecţie – demodularea semnalelor, funcţionează la frecvenţe
mari şi foarte mari, dar la puteri mici. Pot fi diode cu joncţiuni sau diode
Schottky.
4. Diode varicap – cu utilizare în circuite acordate, oscilatoare, filtre, la care
se foloseşte dependenţa capacităţii de barieră a diodei de tensiunea inversă
aplicată; capacitatea de barieră este proporţională cu aria
Cb0
joncţiunii: Cb m
UD
1
U0
5. Diode de comutaţie utilizate în circuite de comutaţie; parametrii principali
îi reprezintă timpii de comutaţie directă şi inversă; de obicei, parametrii
referitori la mărimile maxim admisibile nu sunt limitativi.
6. Diode Zener se bazează pe fenomenul de multiplicare în avalanşă.
tensiunea stabilizată este cuprinsă între 3V şi 100V iar curentul prin diodă
este de ordinul a 10 - 100 mA, în funcţie de puterea diodei.
Caracteristica+simbol
uD
17
18