Problemă geometrie în spațiu (unghi dreaptă-plan)

Determinați relația dintre latura bazei și înălțimea unei piramide patrulatere regulate, astfel ca
unghiul făcut de o muchie laterală cu planul unei fețe laterale căreia nu-i aparține să fie
maxim. Care este acest maxim?
Autor, prof. Constantin Telteu
Rezolvarea autorului:

Fig.1

Fig.2
Fig.3

Fig.4

Fig.5
Deoarece unghiul dintre o dreaptă și un plan este unghiul format de dreaptă cu proiecția ei pe
plan, pentru a desena unghiul făcut de SA cu (SBC), trebuie să găsim punctul F = pr( SBC ) A .

Fie NE ⊥ SM , ( M − mijlocul  BC . N − mijlocul  AD ) .

BC ⊥ NM   
  BC ⊥ ( SMN )  
BC ⊥ SM    BC ⊥ NE 
NE  ( SMN )  

  NE ⊥ ( SBC )
NE ⊥ SM 
SM , BC  ( SBC ) 

SM  BC = M  

SAU:

MN ⊥ BC 

SM ⊥ BC 

SM , BC  ( SBC )   ( reciproca teoremei celor 3 perpendiculare ) NE ⊥ ( SBC )

N  ( SBC ) 
SM  BC = M  , E  SM 

B  ( SBC )  
  paralela prin B la ME este inclusă în ( SBC ) 
EM  ( SBC )  
Deoarece    intersecția
E  ( SBC )  
  paralela prin E la MB este inclusă în ( SBC ) 
MB  ( SBC )  
lor, pe care o notăm cu F.
MBFE și MBNA sunt dreptunghiuri  NATE dreptunghi  AF = NE , AF NE 

 AF ⊥ ( SBC )  F = pr( SBC ) A  SF = pr( SBC ) SA  ( SA, ( SBC ) )  ASF Cu albastru în

figurile de mai sus.

Mai observăm că ( NME ) ( ABF ) deoarece conțin câte două drepte concurente respectiv
paralele și că ( NME ) ⊥ ( SBC ) , ( ABF ) ⊥ ( SBC ) deoarece conțin câte o dreaptă
perpendiculară pe ( SBC ) .

În continuare, avem trei posibilități pentru a arăta că ASF  AEF :

a) Folosind noțiuni predate în clasa a IX-a, sau
b) Folosind noțiuni de clasa a XI-a.
c) Folosind numai noțiuni de clasa a VIII-a.
a) Folosind noțiuni de clasa a IX-a

Dacă: E   SM  , (fig.1 și fig.2), avem: tg ASF = ( AF AF


SF EF
)
= tg AEF  ASF  AEF (1) ( )
(deoarece tangenta este strict crescătoare în primul cadran), cu egalitate pentru S  E .

Dacă S   EM  , (fig.3 și fig.4), avem: tg ASF = ( AF AF


SF EF
)
= tg AEF  ASF  AEF (2) ( )
(deoarece tangenta este strict crescătoare în primul cadran), cu egalitate pentru S  E .

Din (1) și (2), deducem că întotdeauna ASF  AEF , cu egalitate pentru S  E .(vezi fig.5)

( *) În acest caz, NE = EM = SM = SN sunt apoteme ale piramidei.

a2
SM = + x2 , ( a = AB, x = SO ) . Deoarece ENM este dreptunghic isoscel 
4
2 2 a
 MN = EM  2  a = a + 4 x 2  2a 2 = a 2 + 4 x 2  x = .
2 2

SM a2 a2 2
Acum tg ASF = tgSBM = = +  = 2.
BM 4 4 a

( )
m ASF = arctg ( 2) 54, 73561

b) Folosind noțiuni de clasa a XI-a.

a2
2 + x2
a SO SM x 4
AB = a, SO = x, SM = + x 2 , SOM NEM  =  = 
4 NE NM NE a
ax
 NE = = AF .
2
a
+ x2
4

2a 2 ax 1 4ax
SA = SB = x 2 +  sin ASF =  = .
4 a 2
2a 2
a + 4 x  2a 2 + 4 x 2
2 2
x +
2
x + 2

4 4
4ax
Fie: f : ( 0, + ) → , f ( x) = . Căutăm maximul lui f.
a + 4 x  2a 2 + 4 x 2
2 2

4a  2  2 2
f ( x) =   a + 4 x 2
 2 a 2
+ 4 x 2
− x  a + 4 x  2a + 4 x +
2 2

( a + 4 x )  ( 2a + 4 x ) 
2 2 2 2


 
+ a 2 + 4 x 2  2a 2 + 4 x 2  =

 4a
= 
( a + 4 x )  ( 2a 2 + 4 x 2 )
2 2

  4x 4x 
  a 2 + 4 x 2  2a 2 + 4 x 2 − x   2a 2 + 4 x 2 + a 2 + 4 x 2   =
  a + 4x 2a + 4 x 2 
2 2 2

 ( a 2 + 4 x 2 )( 2a 2 + 4 x 2 ) − 4 x 2 ( 3a 2 + 4 x 2 ) =
4a
= 3 3

(a 2
+ 4x 2 2
) ( 2a 2
+ 4x )
2 2

8a  ( a 2 + 4 x 2 ) ( a + 2 x )( a − 2 x )
 ( 2a − 32 x )=
4a
= 3 3
4 4
3 3
. Semnul lui f ( x )
(a 2
+ 4x 2 2
) ( 2a 2
+ 4x )
2 2
(a 2
+ 4x ) ( 2a
2 2 2
+ 4x )
2 2

este dat de a − 2 x , deoarece ceilalți factori sunt mai mari ca zero.

max

a 2
După cum se vede în tablou, funcția are un punct de maxim x = și acesta este .
2 3

2
Deci sin ASF are valoarea maximă , dacă înălțimea piramidei este jumătate din latura
3
bazei. Deoarece funcția sinus este strict crescătoare în primul cadran, iar ASF este ascuțit,
2
deducem că măsura maximă a ASF este arcsin 54, 73561 .
3

c) Folosind doar cunoștințe de clasa a VIII-a

Vom folosi următorul rezultat:
În fig.6 avem dreapta SE perpendiculară pe planul triunghiului dreptunghic AFE și vom arăta
că FSA  FEA .

Pentru aceasta luăm punctul S    FE , astfel încât FS = FS  .

 Fig.6

SE ⊥ ( AFE ) 

Observăm mai întâi că: EF ⊥ AF   (T .3 ⊥ ) SF ⊥ AF .
EF , AF  ( AFE ) 


Acum SFA  S FA ( C.C.) și apoi

( ) ( ) ( ) ( ) (
m ASF = m AS F = 90 − m FAS   90 − m FAE = m FEA . c.c.t.d. )
Observație: Dacă S este în celălalt semiplan față de ( AFE ) , toate afirmațiile de mai sus
rămân valabile.

Acum se continuă demonstrația ca la punctul a), începând de la ( *) .

( *) În acest caz, NE = EM = SM = SN sunt apoteme ale piramidei.

a2
SM = + x2 , ( a = AB, x = SO ) . Deoarece ENM este dreptunghic isoscel 
4
2 2 a
 MN = EM  2  a = a + 4 x 2  2a 2 = a 2 + 4 x 2  x = .
2 2

SM a2 a2 2
Acum tg ASF = tgSBM = = +  = 2.
BM 4 4 a

( )
m ASF = arctg ( 2) 54, 73561 (Acest rând nu e de la clasa a VIII-a! )