Release from - Medtorrents.

com
TESTE PENTRU EXAMEN DE PROMOVARE LA b) în afecţiuni grave ale organelor cavităţii
CATEDRA MEDICINA INTERNĂ-SEMIOLOGIE abdominale;
STUDENŢI ANUL III FACULTATEA MEDICINA c) insuficienţa cardiacă;
GENERALĂ d) insuficienţa respiratorie;
ANUL DE STUDII 2010-2011
e) insuficienţa hepatică;
COMPLIMENT SIMPLU
B.
1. Cаracteristica stării comatoase:
a) starea de obnibulare (asurzire), bolnavul se 6. Exoftalm se întîlneşte în:
orientează cu greu, a) mixedem;
la întrebări răspunde cu întîrziere; b) tireotoxicoză;
b) starea cînd bolnavul îşi revine pe un timp c) boala Addison;
scurt numai la d) diabet zaharat;
excitaţii puternice (verbale sau fizice); e) glomerulonefrită difuză cronică.
c) starea inconştientă cu păstrarea reflexelor ; B.
d) starea inconştientă de lungă durată, cu lipsa
totală a reacţiei la 7. Ingustarea fantelor orbitale se intilneste în :
excitaţii exterioare, lipsa reflexelor şi a) tireotoxicoză;
dereglarea funcţiilor vitale importante; b) mixedem;
e) pierderea cunoştinţei pe un timp scurt. c) insuficienţa cardiacă cronică;
D. d) boala Addison;
e) acromegalie.
2. Ce reprezintă tipul constituţional al omului: B.
a) particularităţile morfologice ale omului;
b) particularităţile funcţionale ale omului; 8. Culoarea pielei carateristica în insuficienţa
c) particularităţile caracterului omului; respiratorie:
d) tipul sistemului nervos al omului. a) acrocianoză;
e) particularităţile morfologice şi funcţionale b) cianoza difuză;
ale organismului, c) paluare;
care s-au format pe baza proprietăţilor d) icter;
ereditare şi dobîndite, care determină e) hiperemie.
caracterul reacţiei lui la intervenţia factorilor B.
endo şi exogeni.
E. 9. Culoarea pielei carateristica în insificienţa
catrdiacă:
3. Poziţia forţată ortopnoe e caracteristică pentru: a) culoarea roşie a pielei;
a) insuficienţa hepatică; b) paluare;
b) insuficienţa renală; c) acrocianoză;
c) insuficienţa cardiacă; d) culoarea icterică;
d) lezarea foiţelor pleurale; e) nuanţă pământie, hiperpigmentaţii.
e) bronşita neobstructivă. C.
C.
10. Care sunt semnele rozeolei?
4. Faţa edemaţiată şi palidă este caracteristică a) o pată mare roză sau roşie, care
pentru: proeminează deasupra pielii;
a) insuficienţa cardiacă; b) erupţii de la mărimea bobului de mei până
b) acromegalie; la mărimea bobului de mazăre, care dispare
c) insuficienţa respiratorie; la apăsare, şi peste 2-3- secunde apară din
d) glomerulonefrită difuză acută; nou;
e) guşă difuză toxică. c) placă urticariană însoţită de prurită;
D. d) hemoragie subcutanată;
e) cicatrizarea pielei.
5. Faţa hipoctratică e caracteristică pentru: B.
a) insuficienţa renală;
 Release from - Medtorrents.com
b) 1,0C;
11. Care sunt semnele eritemului? c) 2,0 C;
a) pată roză cu d. 2-3 mm, care dispare la d) 3,0C;
apăsare, ca peste 2-3- secunde să apară din e) 4,0C;
nou; B.
b) placă urticariană însoţită de prurită;
c) hemoragie subcutanată; 17. În ce limite oscilează febra hiperpiretică?
d) o pată mare roză sau roşie, care a) 37 - 38C;
proeminează deasupra pielei, delimitată de b) 38 -39C;
piele normală.
c) 39 - 40C;
e) cicatrice pe piele;
d) 40 - 41C;
D.
e) 41 - 42C;
12. Ce se înţelege prin vitiligo? E.
a) pete albe pe piele din cauza pierderei
pigmentului; 18. Cauzele dispneei expiratoare:
b) pete hiperpigmentare; a) lezarea traheei şi a bronhiilor de calibru
c) hiperemia tegumentelor; mare;
d) pete plate gălbui uşor proeminate; b) lezarea alveolelor;
e) paliditatea. c) lezarea pleurei;
A. d) obstrucţia bronhiilor mici şi bronhiolelor;
e) acumularea lichidului în cavitatea pleurală.
13. Care sunt semnele peteşiilor? D.
a) hemoragii mici pe piele, care nu dispar după
apăsare; 19. Cauzele dispneei inspiratoare:
b) cicatrice pe piele; a) lezarea alveolelor;
c) dilatarea limitată a vaselor sangvine; b) lezarea foiţelor pleurale;
d) urticarie însoţită de prurită; c) lezarea traheei şi a bronhiilor de calibru
e) hiperpigmentare în focar a pielei mare;
A. d) acumularea aerului în cavitatea pleurală;
e) obstrucţia bronhiilor mici.
14. Oscilaţiile dintre temperatura matinală şi cea C.
vesperală la normal:
20. Cauzele apariţiei respiraţiei periodice:
a) 0C;
a) hiperaeraţia plămânilor;
b) nu mai sus de 37C;
b) induraţia ţesutului alveolar;
c) 1,5C; c) stare de comă;
d) 2,0 C; d) cumularea lichidului sau a aerului în
e) 3,0C; cavitatea pleurală:
B. e) obturaţia unui bronh.
C.
15. Limitele oscilării temperaturei timp de 24 ore în
caz de temperatură subfebrilă: 21. Eliminarea sputei în cantităţi mari cu “gura
a) 36 - 37C; plină” poate fi întâlnită în:
b) 37 - 38C; a) bronşită cronică;
c) 38 -39C; b) prezenţa cavităţii în plămîni;
d) 39 - 40C; c) proces inflamator acut în plămîn;
e) 40 - 41C; d) prezenţa lichidului în cavitatea pleurală;
B. e) bronşită acută.
B.
16. Febra în platou (continuă ) se cracterizează prin
oscilaţii matinale şi vesperale până la : 22. Deformarea coloanei vertebrale în scolioză:
a) 0,5C; a) devierea curbei lateral (dreapta sau stânga):
 Release from - Medtorrents.com
b) curbura posterioară; 28. Indicaţi cauzele atenuării vibraţiilor vocale:
c) curbura anterioară; a) cavitate în plămîn care comunică cu bronh;
d) torace în carenă; b) infiltraţia inflamatoare a ţesutului pulmonar;
e) torace paralitic. c) cutia toracică subţire;
A d) atelectazie prin compresie;
e) cumularea lichidului în cavitatea pleurală.
23. Deformarea coloanei vertebrale în cifoză: E.
a) curbura anterioară;
b) curbura posterioară; 29. Indicaţi cauzele micşorării elasticităţii toracelui:
c) curbura laterală (în dreapta sau stânga); a) induraţie în focar a ţesutului pulmonar;
d) apariţia „mătăniilor costale” (îngroşarea b) cavitate în plămîn;
cartilagelor costale în locul trecerii lor la c) emfizem pulmonar;
os). d) bronşita acută;
e) torace în carenă. e) pleurizia uscată.
B. C.

24. Schimbările coloanei vertebrale în cifoscolioză: 30. Caracterul sunetului percutor în emfizem
a) toracele emfizematos; pulmonar:
b) curbura posterioară; a) mat;
c) curbura laterală în dreapta sau stânga; b) timpanic;
d) curbura anterioară; c) submat cu nuanţă timpanică;
e) curbura laterală şi posterioară a coloanei d) de cutie;
vertebrale. e) clar pulmonar.
E. D.

25. Cum se schimbă coloana vertebrală în lordoză? 31. Caracterul sunetului percutor în hidrotorax
a) curbura posterioară; (deasupra lichidului):
b) curbura anterioară; a) timpanic;
c) curbura laterală în dreapta sau stânga; b) mat;
d) deprimarea părţii inferioare a sternului în c) de cutie;
formă de pălnie; d) clar pulmonar;
e) toracele în carenă. e) submat cu nuanţă timpanică.
B. B.

26. Prin care metodă clinică de investigaţie se 32. Caracterul sunetului percutor în hidrotorax (mai
determină vibraţiile vocale? sus de lichid):
a) interogatoriu; a) timpanic;
b) inspecţie; b) mat;
c) palpaţie; c) de cutie;
d) percuţie; d) clar pulmonar;
e) auscultaţie. e) submat cu nuanţă timpanică.
C. E.

27. Cauzele intensificării vibraţiilor vocale: 33. Caracterul sunetului percutor în obturaţia
a) induraţia ţesutului pulmonar în caz de completă a unui bronh de calibru mare:
condensare; a) mat;
b) cumularea lichidului în cavitatea pleurală; b) submat cu nuanţă timpanică.
c) cumularea aerului în cavitatea pleurală; c) metalic;
d) obturaţia completă a unui bronh mare; d) clar pulmonar;
e) lezarea mucoasei bronhiilor. e) de cutie.
A. A.
 Release from - Medtorrents.com
34. Caracterul sunetului percutor în infiltraţia d) de cutie;
inflamatoare a unui lob pulmonar: e) clar pulmonar.
a) de cutie; C.
b) mat;
c) de cutie; 40. Ce sunet percutor depistăm mai sus de
d) clar pulmonar; demarcaţia sunetului mat, (de linia Damoiseau)
e) timpanic. din cauza prezenţei exudatului în cavitatea
Răspuns:B. pleurală?
a) mat;
35. Caracterul sunetului percutor în prezenţa b) timpanic;
cavităţii în plămîn (mai mare de 6 cm cu pereţii c) de cutie;
netezi, şi induraţi, comunicată cu bronh): d) submat cu nuanţă timpanică;
a) submat cu nuanţă timpanică. e) submat.
b) mat; D.
c) de cutie;
d) timpanic; 41. Ce sunet percutor depistăm deasupra toracelui în
e) clar pulmonar. caz de prezenţa aderenţelor însemnate între
D. foiţele pleurale?
a) mat;
36. Caracterul sunetului percutor în b) timpanic;
hidropneumotorax deasupra aerului: c) submat;
a) mat; d) clar pulmonar;
b) de cutie; e) de cutie.
c) timpanic; C.
d) mat + timpanic;
e) submat cu nuanţă timpanică. 42. Caracterul sunetului percutor în inflamaţia acută
C. a mucoasei bronhiilor:
a) submat;
37. Caracterul sunetului percutor în b) timpanic;
hidropneumotorax deasupra lichidului şi aerului: c) de cutie;
a) mat; d) clar pulmonar;
b) de cutie; e) mat.
c) timpanic; D.
d) mat + timpanic;
e) submat cu nuanţă timpanică. 43. Cauza apariţiei suflului bronşic patologic:
D. a) condensarea ţesutului alveolar cu bronhii
permiabile;
38. Caracterul sunetului percutor în infiltraţia b) prezenţa aerului în cavitatea pleurală;
inflamatoare a ţesutului pulmonar în focar (focar c) cumularea lichidului şi a aerului în cavitatea
mare): pleurală;
a) timpanic; d) inflamaţia pereţilor bronhiali;
b) mat; e) hiperaeraţia plămînilor.
c) submat; A
d) de cutie;
e) clar pulmonar. 44. Cauza apariţiei suflului amforic:
C. a) cavitate mare în plămîn cu pereţi netezi şi
induraţi care
39. Caracterul sunetului percutor în cumularea comunică cu bronh
aerului în cavitatea pleurală: b) hiperaeraţia plămînilor;
a) mat; c) prezenţa lichidului în cavitatea pleurală;
b) submat cu nuanţă timpanică; d) prezenţa aerului în cavitatea pleurală;
c) timpanic; e) obstrucţia bronhiilor.

A.
45. Cauza apariţiei respiraţiei aspre:
a) prezenţa cavităţii în plămîn;
b) prezenţa lichidului în plămîn;
c) cumularea aerului în cavitatea pleurală;
d) inflamaţia mucoasei bronhiilor;
e) induraţiile în focar a ţesutului pulmonar.
D.
46. Cauza apariţiei respiraţiei mixte:
a) focare de infiltraţii inflamatoare mari,
înconjurate cu ţesut
b) pulmonar;
c) inflamaţia mucoasei bronhiilor;
d) inflamaţia foiţelor pleurale;
e) cumularea aerului în cavitatea pleurală;
A.
47. Cauzele atenuării murmurului vezicular:
a) pierderea (diminuarea) elasticităţii
alveolare;
b) lezarea bronhiilor;
c) condensare pulmonară masivă;
d) cavitate în plămîn;
e) cumularea exagerată a lichidului în cavitatea
pleurală.
A.
48. Cauzele apariţiei ralurilor crepitante
(crepitaţiilor):
a) spasmarea bronhiilor de calibru mic;
b) prezenţa exudatului în alveole;
c) prezenţa exudatului şi a aerului în alveole;
d) prezenţa sputei lichide în bronhiile de
calibru mic;
e) prezenţa exudatului viscos în bronhii.
C.
49. Locul formării ralurilor:
a) in alveole;
b) între foiţele pleurale;
c) în conductele bronşice şi trahee;
d) cumularea lichidului în cavitatea pleurală;
e) cumularea aerului în cavitatea pleurală;
C.
50. Locul formării ralurilor crepitante (crepitaţiei):
a) bronhii de calibru mare;
b) bronhiile de calibru mic şi bronhiole;
c) alveole;
d) în cavitatea din plămîn;
Release from - Medtorrents.com
e) între foiţele pleurale.
C.
51. Cauza apariţiei ralurilor ronflante:
a) prezenţa exudatului lichid în bronhi;
b) prezenţa exudatului viscos în bronhi de
calibru mic şi bronhiole;
c) prezenţa exudatului viscos în bronhii de
calibru mare;
d) prezenţa exudatului în alveole;
e) prezenţa lichidului în cavitatea pleurală.
С.
52. Cauza apariţiei ralurilor sibilante (şuerătoare):
a) prezenţa exudatului lichid în bronhiile de
calibru mic;
b) prezenţa exudatului viscos în bronhii de
calibru mic şi
bronhiole;
c) prezenţa exudatului viscos în bronhii de
calibru mare;
d) prezenţa exudatului lichid în bronhiile de
calibru mare;
e) dehidratarea foiţelor pleurale.
B.
53. Cauza apariţiei ralurilor umede buloase mari
sonore:
a) prezenţa exudatului viscos în bronhii de
calibru mare;
b) prezenţa exudatului în alveole;
c) prezenţa exudatului lichid în cavitate mare
care comunică cu bronh;
d) prezenţa lichidului în cavitatea pleurală;
e) prezenţa exudatului lichid în bronhiile de
calibru mic.
C.
54. Cauza apariţiei ralurilor umede buloase medie
sonore:
a) prezenţa exudatului viscos în bronhii de
calibru mare;
b) prezenţa exudatului în alveole;
c) prezenţa exudatului lichid în bronhii de
calibru mediu, înconjurate de ţesut alveolar
condensat;
d) prezenţa lichidului în cavitatea pleurală;
e) prezenţa exudatului lichid în bronhiile de
calibru mic.
C.
 Release from - Medtorrents.com
55. Cauza apariţiei ralurilor umede buloase mici b) mat;
sonore: c) submat cu nuanţă timpanică;
a) prezenţa exudatului viscos în bronhii de d) mat + timpanic;
calibru mare; e) de cutie.
b) prezenţa exudatului lichid în bronhii de D.
calibru mic, înconjurate de ţesut alveolar
condensat; 61. Ce sunet percutor va fi în hidro-pneumotorax?
c) prezenţa exudatului în alveole; a) pulmonar clar;
d) prezenţa lichidului în cavitatea pleurală; b) mat;
e) prezenţa exudatului lichid în bronhiile de c) submat cu nuanţă timpanică;
calibru mic. d) mat + timpanic;
B. e) de cutie.
D.
56. Ce zgomote supraadăugate se auscultă în
obstrucţia bronhiilor: 62. Ce sunet percutor va fi în hidro-pneumotorax?
a) raluri uscate sibilante şi ronflante; a) mat cu nuanşa timpanică;
b) raluri umede buloase medie sonore; b) mat;
c) raluri umede buloase mari; c) submat cu nuanţă timpanică;
d) frotaţiile pleurale; d) mat + timpanic;
e) raluri umede buloase mici sonore. e) de cutie.
A. D.

57. Cum se aude bronhofonia deasupra focarului 63. În ce proces patologic limita inferioară a
mare de infiltraţie inflamatoare, situat plămânului drept se deplasează în sus?
superficial: a) cavitate în lobul inferior drept;
a) intensificată; b) bronşţita;
b) nu se transmite; c) emfizem lobului inferior al plămânului
c) atenuată; drept;
d) foarte atenuată; d) induraţia inflamatoare a lobului superior din
e) nu se schimbă. dreapta;
A. e) obturaţia complectă a bronhului lobului
inferior din dreapta;
58. Cum se transmite bronhofonia deasupra cavităţii E.
mari în plămîn care comunică cu bronh?
a) este atenuată; 64. Cauza apariţiei ralurilor umede sonore:
b) nu se transmite; a) prezenţa sputei vâscaose în bronhii;
c) nu e schimbată; b) prezenţa sputei lichide într-o cavitate mare
d) se intensifică; superficială care
e) se atenuează considersabil. comunică cu un bronh;
D. c) bronhospasm;
d) prezenţa sputei lichide în bronhiile mici
59. Cum se transmite bronhofonia în caz de e) hiperauraţia pulmonară
hidrotorax sau pneumotorax (în cantităţi mari)? B.
a) atenuată; 65. Cauza apariţiei ralurilor umede sonore:
b) nu se transmite; a) prezenţa sputei vâscaose în bronhii;
c) nu se schimbă; b) prezenţa induraţiei ţesutului albeolar în jurul
d) intensificată; bronhiilor afectaţi;
e) intensificată exagerat. c) bronhospasm;
B. d) prezenţa sputei lichide în bronhiile mici.
e) bronhospasm
60. Ce sunet percutor va fi în hidro-pneumotorax? B.
a) timpanic;
 Release from - Medtorrents.com
66. Ce sindrom clinic se determină mai sus de linia d) reţinenrea în respiraţie a hemitoracelui
Damuazeau în caz de prezenţa exudatului în afectat
cavitatea pleurală? e) intensificarea ampliaţiilor respiratorii la
a) pneumotorax; hemitoracelui afectat
b) atelectazie prin obturaţie; D
c) atelectazie prin compresie;
d) induraţie inflamatoare a ţesutului pulmonar; 72. Cum se schimbă caracterul zgomotelor
e) obstrucţia bronhiilor. reapiratori principale în perioada de aflux a
C. pneumoniei crupose?
a) murmur vezicular;
67. Mobilitatea limitelor inferioare în timpul b) respiraţia mixtă;
accesului de astm bronşic: c) murmur vezicular diminuat
d) respiraţia aspră;
a) nu se schimbă; e) suflul bronşic.
b) mobilitatea lipseşte; C
c) se micşorează;
d) se măreşte la inspir 73. Cum se schimbă caracterul zgomotelor
e) se măreşte la expir. reapiratori principale în perioada de stare a
C pneumoniei crupose?
a) murmur vezicular;
68. Zgomotele respiratorii supraadăugate în
b) respiraţia mixtă;
pneumotoraxul închis sunt:
c) suflu amforic;
a) sunetul picăturii câzînde; d) respiraţia aspră;
b) frotaţiile pleurale; e) suflul bronşic.
c) raluri crepitante(crepitaţia); E
d) lipsesc
e) succusiunea Hippocratică 74. Cum se schimbă caracterul zgomotelor
D reapiratori principale în perioada de resorbţie a
pneumoniei crupose?
69. În ce maladie se determină în spută spirale a) murmur vezicular;
Curschmann şi cristale Charcot-Leyden? b) respiraţia mixtă;
a) bronşită acută; c) murmur vezicular diminuat
b) bronşită cronică; d) respiraţia aspră;
c) astm bronşic; e) suflul bronşic.
d) pneumonie în focar; C
e) pneumonie franc-lobară.
C 75. Ce tip de curbă termică este caracteristic pentru
pneumonia în focar?
70. Curba termică în pneumonia cruposă este: a) ondulată;
b) în platou (continuă);
a) neregulată;
c) hectică;
b) intermitentă;
d) hiperpiretică
c) subfebrilă;
e) neregulată
d) recurentă
E
e) de tip continuu (în platou).
E 76. Cum se schimbă forma cutiei toracice în timpul
accesului de astm bronşic?
71. La inspecţia cutiei toracice în pneumonia
cruposă se observă: a) nu se schimbă;
b) paralitică;
a) mărirea în volum a hemitoracelui afectat;
c) forma de butoi;
b) micşorarea în volum a hemitoracelui afectat;
d) scafoidă;
c) retracţia spaţiilor intercostale din partea
e) infundibuliformă.
afectată;
 Release from - Medtorrents.com
C e) dilatare V.cava superioare
B
77. În stadiul de stare al pneumoniei crupose tusea
este: 83. Pulsaţia epigastrală patologică apare în caz de:
a) hipertrofie ventricului stîng
a) uscată;
b) hipertrofie atriului drept
b) umedă cu sputa mucoasa;
c) anevrism aortei abdominale
c) umedă cu sputa purulentă;
d) dilatare V. cava inferioare
d) umedă cu expectoraţia unei cantităţi mari de
e) dilatare V.cava superioare
spută purilentă, “cu gura plină”;
C
e) umedă cu sputa “ruginie” lipicioasă
E
84. Şocul cardiac depistat palpator ne indica la:
a) hipertrofie atriului stîng
78. Ce schimbări ale hemogramei sunt caracteristice
b) hipertrofie atriului drept
pentru pneumonia cruposă?
c) hipertrofie ventricului stîng
a) leucopenie;
d) hipertrofia ventricului drept
b) leucocitoza neutrofilă marcată;
e) hipertrofia septului interventricular
c) eritrocitoză;
D
d) eozinofilie
e) monocitoză 85. Golful cardiac în valvulopatiile aortice este:
B a) nemodificat
b) obtuz
79. Limita stîngă a matităţii relative a cordului este
c) pronunţat
formată de:
d) deplasat
a) aortă;
e) inversat
b) vena cava inferior;
RĂSPUNS:C
c) atrii;
d) ventricul stîng;
86. Unda R este înaltă în derivaţiile I, II, AvL, V5-6
e) trunchiul pulmonar.
în caz de:
RĂSPUNS:D
a) hipertrofia ventriculului stâng;
b) hipertrofia atriului stâng;
80. Bombarea precordială poate fi întîlnită în caz
c) hipertrofia ventriculului drept;
de:
d) hipertrofia atriului drept;
a) viciu cardiac dobîndit
e) infarct miocardic
b) viciu cardiac congenital
A
c) hipertensiunea arterială
d) febra reumatismală 87. ”Pulsus vacuus” se apreciază în caz de:
e) cardiopatie ischemică a) hiperteniunea portală;
B b) hipertensiune arterială;
c) hipertensiune pulmonară;
81. Retragerea sistolică în regiunea şocului apexian
d) hipovolemie;
este cauzată de:
e) hipervolemie.
a) hipertrofie ventricului stîng
D
b) hipertrofie ventricului drept
c) hipertrofie atriului stîng
88. Semne ale insuficienţei ventriculare cronice
d) pericardita adghesivă
stângi sunt:
e) hipertrofie atriului drept
a) suflu amforic;
D
b) raluri umede buloase (raluri subcrepitanre)
bazal bilateral;
82. Pulsaţia epigastrală patologică apare în caz de:
c) murmur vezicular diminuat;
a) hipertrofie ventricului stîng
d) suflu tubar patologic;
b) hipertrofie şi dilatare ventricului drept
e) raluri sibilante.
c) hipertrofie atriului drept
B
d) dilatare V. cava inferioare
 Release from - Medtorrents.com
89. Hipertrofia atriului drept se manifesta prin e) infarct miocardic.
următoarele modificările al ECG: RĂSPUNS:A
a) P “ascuţit” şi pozitiv în DII, DIII, aVF;
b) creşterea amplitudinei undei R 95. Creşterea vitezei de circulaţie sangvină
c) unda T negativă provoacă apariţia:
d) unda P bifidă a) suflului funcţional;
e) axul electric a cordului cu “deviere spre dreapta”. b) suflului Greham-Steel;
A c) suflului organic;
d) suflului de regurgitaţie;
e) suflului Flint.
90. Intensificarea sonorităţii zgomotului I la apex A
este întîlnită in:
a) insuficienţa mitrală; 96. Diferenţa dintre numărul contracţiilor cardiace
b) stenoza mitrală; şi numarul de unde ale pulsului este numită:
c) insuficienţa aortică; a) pulsus deficiens;
d) stenoza aortică; b) pulsus durus;
e) insuficienţa tricuspidiană c) pulsus molis;
B d) pulsus alternans;
e) pulsus parvus.
91. Zgomotul de deschidere a valvei mitrale este A
caracteristic pentru:
a) insuficienţa aortică; 97. Suflul sistolic în caz de insuficienţă mitrală la
b) insuficienţa mitrală; auscultă este iradiat în:
c) stenoza aortică; a) baza cordului;
d) stenoza mitrală; b) arteriile carotide
e) stenoza tricuspidiană. c) aortă;
D d) fosa axilară stînga
e) pe arterele carotide.
92. Suflul sistolic în caz de insuficienţă mitrală se D
auscultă mai bine la:
a) baza cordului;
b) apex; 98. Zgomotul dublu Traube în caz de insuficienţă
c) aortă; aortică se auscultă la:
d) artera pulmonară; a) aortă;
e) pe arterele carotide. b) artera pulmonară;
B c) artera femurală;
d) artera carotidă;
93. Pentru aprecierea frecvenţei contracţiilor e) artera brahială.
cardiace pe ECG se va calcula: C
a) durata intervalului R-R;
b) durata intervalului T - P; 99. Suflu „de drîmbă” se ascultă la:
c) durata segmentului PQ; a) aorta
d) durata complexului QRS; b) artera pulmonară
e) durata intervalului Q-T. c) v. jugulară
A d) artera femurală
e) a. carotidă
94. Zgomotul de deschidere a valvei mitrale se C
apreciază în caz de:
a) stenoza mitrală; 100. Suflu „de drîmbă” se întâlneşte în caz de:
b) insuficienţă mitrală; a) stenoza aortică
c) miocardită; b) stenoza a. pulmonare
d) pericardită; c) insuficienţa aortică
 Release from - Medtorrents.com
d) anemie b) hipertensiunea arterială esenţială;
e) policitemie c) insuficienţa aortică;
D d) insificienţa tricuspidiană.
e) stenoza mitrală.
101. Hepatomegalia la bolnavii cu insufucienţă C
cardiacă este cauzată de:
a) stază în circuitul mare; 107. "Dansul carotidelor" este caracteristic
b) stază în circuitul mic; pentru:
c) hipertensiune pulmonară; a) stenoza mitrală;
d) hepatită; b) stenoza aortică;
e) insuficienţă ventriculară stângă. c) hipertensiunea arterială esenţială;
A d) insuficienţa aortică;
e) defect septal atrial.
102. La bolnavii cu insuficienţă cardiacă clasică D
edemele apar în primul rînd:
a) în cavitatea pleurală; 108. Pulsul capilar pozitiv (simptom Qwincke)
b) în cavitatea abdominală; este caracteristic pentru:
c) în cavitatea pericardiacă; a) insuficienţa tricuspidiană;
d) pe gambe; b) insuficienţa aortică;
e) paraorbital. c) insuficienţa mitrală;
D d) infarctul miocardic;
e) hipertensiune arterială.
103. Reflexul Kitaev in insuficienţa mitrală se B
caracterizează prin:
a) creşterea presiunii în ventriculul stâng; 109. Dublu suflu Vinogradov- Dourosier la
b) creşterea presiunii în aortă; artera femurală se poate întâlni în:
c) spazm reflector al arteriolelor pulmonare; a) insuficienţa aortică;
d) spazm reflector al venelor pulmonare; b) stenoza aortică;
e) hepatomegalie. c) stenoza mitrală;
C d) insuficienţa mitrală
e) stenoza tricuspidiană.
104. Freamătul catar sistolic in spaţiul intercostal A
II pe dreapta este caracteristic pentru:
a) insuficienţa aortică; 110. Dublu zgomot Traube la artera femurală se
b) stenoza aortică; poate întâlni în:
c) stenoza mitrală; a) stenoza aortică;
d) infarctul miocardic; b) insuficienţa aortică;
e) stenoza mitrală. c) stenoza mitrală;
B d) insuficienţa mitrală
e) stenoza tricuspidiană.
105. Suflu sistolic rugos in focarul aortic este B
caracteristic pentru:
a) stenoza aortică; 111. Tensiunea arterială în insuficienţa aortică
b) insuficienţa aortică; are urmatoarele tendinţe:
c) hipertensiunea arterială esenţială; a) tensiunea sistolică se micşorează, diastolică
d) stenoză mitrală; creşte;
e) coarctaţia de aortă. b) tensiunea sistolică creşte, cea diastolică se
A micşorează;
c) tensiunea sistolică nu se schimbă, diastolică se
106. ” Dansul carotidelor” si simptomul Mousset micşorează;
sînt caracteristice pentru: d) tensiunea sistolică se micşorează, iar cea
a) stenoza aortică; diastolică rămâne neschimbată
 Release from - Medtorrents.com
e) tensiunea sistolică nu se schimbă, diastolică a) prezeţa undelor F
descreşte. b) deformarea complexului QRS;
B c) creşterea intervalului PQ;
d) bloc atrioventricular
112. Semnele ECG caracteristice pentru aritmia e) prezenţa pauzei compensatorie
sinusală sînt : A
a) lungirea intervalului P-Q;
b) lungirea undei P; 118. Semnele auscultative ale hipertensiunii
c) lungirea complexului QRS; arteriale :
d) intervalul R-R diferit; a) suflu sistolic la aortă
e) lungirea intervalului Q-T. b) accentuarea zgomotului II la aortă
D c) diminuarea zgomotului II la apex;
d) suflu diastolic la apex
113. Semnele ECG caracteristice pentru e) dedublarea zgomotului II la artera
extrasistolie: pulmonară
a) apariţia contracţiilor premature; B
b) creşterea duratei intervalului P-Q;
c) creşterea frecvenţei contracţiilor cardiace; 119. Semnele ECG caracteristice pentru angina
d) micşorarea intervalului R-R pectorală:
e) prezenţa perioadelor Wenchebah-Samoilov. a) subdenivelarea segmentului ST
A b) creşterea intervalului PQ;
c) bloc atrioventricular;
114. Semnele ECG caracteristice pentru d) creşterea intervalului R-R
extrasistolia ventriculară sînt : e) complexul QRS deformat.
a) deformarea complexului QRS; RĂSPUNS:A
b) micşorarea intervalului PQ;
c) prezenţa undelor f; 120. Complicaţiile anginii pectorale sînt:
d) tahicardia sinusală; a) infarct-pneumonie;
e) PQ mai mare de 0,25 s. b) infarct miocardic
A c) criză hipertensivă;
d) cord pulmonar cronic
115. Semnele ECG caracteristice pentru bloc e) bronşită cronică
atrioventricular de gradul I sînt: B
a) durata intervalului PQ mai mare de 0,21 s;
b) durata intervalului PQ mai mică de 0,18 s; 121. Simptomul principal în infarctul miocardic
c) creşterea intervalului R-R; clasic:
d) durata undei P mai mare de 0,11s a) cefalee;
e) durata undei P mai mică de 0,08 s. b) dureri retrosternale violente (status
A anginosus)
c) hepatalgie;
116. Semnele ECG caracteristice pentru bloc d) edeme periferice
atrioventricular gr.III: e) disconfort gastrointestinal.
a) undele P şi complexele QRS se înregistrează B
în ritm propriu;
b) durata intervalului PQ mai mare de 0,21 s; 122. Semnele ECG caracteristice perioadei acute
c) tahicardie ventriculară; a infarctului miocardic ne transmural :
d) bradicardie sinusală a) bloc intraatrial;
e) puls deficitar b) bloc sinoauricular;
A c) unda Q patologică sau QS;
d) supradenivelarea segmentului ST+unda T de
117. Semnele ECG ale fluterului atrial sînt: tip coronarian
e) subdenivelarea segmentului ST+unda T de
 Release from - Medtorrents.com
tip coronarian
E 128. Fibrilaţia atrială se manifestă prin:
a) puls deficitar;
123. Deplasarea şocului apexian în stânga şi în b) "pulsus diferens";
jos este caracteristic pentru: c) pulsul înalt şi rezistent;
a) stenoza mitrală; d) creşterea intervalului PQ.
b) insuficienţa tricuspidiană; e) Puls săltăreţ
c) stenoza arterei pulmonare; A
insuficienţa aortică
d) valvulopatii congenitale. 129. Durerile tipice din angina pectorală au
D sediul:
a) în regiunea axilară stângă;
124. Durerile retrosternale, de tip ischemic sunt b) în hemitoracele stâng;
caracteristice pentru: c) subscapular stâng;
a) stenoza mitrală; d) în regiunea epigastrică;
b) insuficienţa aortică; e) retrosternal.
c) extrasistolie supraventriculară; E
d) bloc atrioventricular gr. I;
e) pericardite. 130. Zgomotul II este accentuat în focarul aortic
B în caz de:
a) stenoza mitrală;
125. Semnele ECG ale blocului atrioventricular b) infarct miocardic;
de gr. I sunt: c) hipertensiune arterială;
a) intervalul PQ până la 0,20s; d) insuficienţă mitrală
b) creşterea intervalul PQ mai mult de 0,21 s; e) defect septal atrial.
c) prezenţa undelor f; C
d) dispariţia periodică a complexului QRS
e) Lipsa intervalului PQ. 131. Pentru care valvulopatie este caracteristică
B diminuarea zgomotului I cu un suflu sistolic la
apex?
126. Semnele ECG ale blocului atrioventricular a) stenoza mitrală;
de gr . II Mobitz I: b) insuficienţa mitrală;
a) mărirea progresivă a intervalului PQ cu lipsa c) stenoza aortică;
periodică a complexului QRS ulterior; d) insuficienţa aortică.
b) durarata intervalului PQ este stabilă; e) persistenţa ductului arterial
c) durata intervalului P-Q este mărită B
permanent;
d) dilatarea complexului QRS. 132. Fibrilaţia atrială este întâlnită mai frecvent
e) Lipsa undei P. în:
A a) insuficienţa aortică;
b) hipertensiunea arterială;
127. Semnele ECG ale blocului atrioventricular c) stenoza mitrală;
de gr.II Mobitz II: d) pericardită constrictivă,
a) creşterea treptată a intervalului PQ cu e) coarctaţia aortei.
dispariţia ulterioară a complexului QRS; C
b) durarata intervalului PQ, de fond, este
normală cu lipsaintermitentă sau 133. Ritmul "de prepeliţă" se ascultă în:
sistematizată a complexului QRS; a) stenoza mitrală;
c) intrvalul P-Q micşorat b) stenoza aortică;
d) dilatarea complexului QRS. c) infarct miocardic
e) prezenţa undelor f. d) extrasistolii;
B e) hipertensiune pulmonară.
 Release from - Medtorrents.com
C diastolică
e) scade TA şi creşte TA diastolică
134. Ritmul "de prepeliţă" se percepe în: D
a) stenoza aortică;
b) insuficienţa mitrală 140. Cordul pulmonar se dezvoltă în urma:
c) stenoza mitrală; a) valvulopatiei mitrale
d) extrasistolii; b) valvulopatiei aortice
e) hipertensiune arterială. c) bronşitei acută
C d) pneumoniei franc-lobare
e) bronşitei cronice
135. Modificarea intervalului PQ pe traseul ECG E
atestă dereglări de:
a) conductibilitate; 141. Şocul apexian în insuficienţa valvei aortice
b) excitabilitate; se deplasează:
c) automatism a) în jos şi în dreapta
d) refracteritate b) în jos şi în stânga
e) contractilitate c) în sus şi în dreapta
A d) în sus şi în stânga
e) fără modificări.
136. Zgomotul I este clacant la apex în: B
a) stenoza aortică;
b) insuficienţa aortică; 142. Indicaţi caracteristicele auscultative ale
c) hipertensiunea arterială; suflului la aortă din insuficienţa valvei aortice:
d) stenoza mitrală; a) suflu diastolic în creştere
e) insufuicienţa mitrală. b) suflu sistolic şi diastolic
RĂSPUNS:D c) suflu diastolic in descreştere
d) suflu diastolic presistolic
137. Zgomotul I este clacant la apex în: e) suflu diastolic continuu
a) stenoza aortică; C
b) insuficienţa aortică;
c) insuficienţa tricuspidiană; 143. Caracterizaţi freamătul catar apreciat la un
d) insufuicienţa mitrală; bolnav cu stenoză aortică:
e) stenoza mitrală; a) se apreciază în regiunea şocului apexian
E b) se apreciată în spaţiul intercostal II din
dreapta sternului
138. Cum se schimbă zgomotele cardiace în c) se apreciază în spaţiul intercostal II din
hipertensiunea pulmonară? stânga sternului
a) accent şi dedublare a zg. II în focarul d) se apreciază la mijlocul sternului la nivelul
arterei pulmonare spaţiului intercostal II.
b) accent şi dedublare a zg.II în focarul e) se apreciază la procesul xifoid
aortei; B
c) dedublarea zg. I la apex;
d) diminuarea zg. I la apex; 144. Deplasarea şocului apexian spre stânga în
e) accentuarea zg. I la apex insuficienţa valvei mitrale depinde de:
A a) dilatarea şi hipertrofia ventriculului stâng
b) dilatarea şi hipertrofia atriului stâng
139. Cum se schmibă TA în insuficienţa aortică c) dilatarea şi hipertrofia ventriculului drept
marcată? d) dilatarea şi hipertrofia atriului drept.
a) nu se schimbă e) ateroscleroza coronarelor
b) b) creşte TA sistolică şi diastolică A
c) c) scade TA sistolică şi diastolică
d) d) creşte TA sistolică şi scade TA 145. Limita stîngă matităţii relative ale cordului
 Release from - Medtorrents.com
în stenoza mitrală pot fi deplasată: B
a) în sus
b) în sus şi în dreapta (sp. intercostal IV) 151. Cum se modifică tensiunea arterială în
c) în sus, în dreapta şi în stânga. insuficienţa valvelor aortice?
d) fără modificări a) 120/70 mm Hg;
e) în jos şi drepta. b) 110/70 mm Hg;
B c) 180/110 mm Hg;
d) 180/30 mm Hg (în sens divergent);
146. Cum se schimbă limitele inimii în e) 90/50 mm Hg.
hidropericard? D
a) se deplasează în stânga;
b) se deplasează în dreapta; 152. În decompensarea cărei valvulopatii poate
c) se deplasează în sus şi în stânga; aparea accesul de astm cardiac?
d) se deplasează în sus şi în dreapta; a) insuficienţa valvelor aortice;
e) se deplasează în dreapta şi în stînga. b) stenoza mitrală;
E c) stenoza aortică;
d) stenoza valvei tricuspidiene;
e) insuficienţa valvei tricuspidiene.
147. Cum se schimbă limitele matităţii relative a B
inimii în insuficienţa valvelor tricuspidiene?
a) limita dreaptă se deplasează în stânga 153. În ce valvulopatii poate să apară sincopa?
b) limita dreaptă se deplasează spre exterior; a) stenoza aortică;
c) limita stângă se deplasează în stânga; b) insuficienţa valvei mitrale;
d) limitele nu se schimbă; c) stenoza mitrală;
e) limitele se deplasează în dreapta şi în sus; d) insuficienţa valvelor arterei pulmonare;
B e) insuficienţa valvelor tricuspidiene.
A
148. Cauzele intensificării ambelor zgomotelor
cardiace : 154. În ce valvulopatii apare puls venos pozitiv?
a) peretele toracic subţire; a) insuficienţa valvei mitrale;
b) anemii b) insuficienţa valvei tricuspidiene;
c) hipotireoza c) stenoza mitrală;
d) hipertensinea arterială; d) insuficienţa valvelor aortice;
e) boala ischemică cardiacă. e) insuficienţa valvelor arterei pulmonare.
A B

149. Cauzele intensificării I zgomot: 155. Care din afecţiunile de mai jos nu pot fi
a) peretele toracic subţire; cauza insuficienţei aortice?
b) anemii a) febra reumatismală (reumatismul)
c) hipoterioza b) endocardita bacteriană
d) hipertensinea arterială; c) artroza deformantă
e) boala ischemică cardiacă. d) luesul (sifilisul)
B e) boala Marfan
C
150. În ce afecţiuni va fi accentuarea zgomotului
II pe artera pulmonară? 156. Care manifestări clinice nu sunt
a) hipertensiunea arterială: caracteristice pentru insuficienţa aortică?
b) hipertensiunea în sistemul artetei a) evoluţie asimptomatică de lungă durată
pulmonare; b) stenocardie
c) staza în circuitul mare; c) apariţia insuficienţei cardiace precoce
d) stenoza aortică ; d) paliditatea tegumentelor
e) ateroscleroza aortică. e) amplificarea pulsaţiilor carotidelor şi a
 Release from - Medtorrents.com
altor vase periferice 162. Durerile acute “de pumnal” în boala
C ulceroasă sunt cauzate de:
a) acutizarea ulcerului;
157. Cel mai frecvent agent microbian în b) ulcer cicatrizat;
endocardita bacteriană este: c) stenoza pilorului;
a) streptococcul viridans d) ulcer penetrant;
b) stafilococcul e) ulcer perforant
c) pneumococcul E
d) clebsiela
e) chlamidiile. 163. Icterul fals se deosebeşte de cel adevărat
A prin aceea, că nu se
colorează:
158. În care cazuri de mai jos enumerate la A. sclerele;
endocardita bacteriană are loc afectarea valvei B. mucoasele;
tricuspide? C. palmele;
a) la bolnavii aflaţi pe hemodiliază cronică D. suprafaţa inferioară a limbii;
b) la narcomani care întrebuinţează droguri E. unghiile
intravenos Răspuns A
c) la bolnavii cu valvulopatii reumatismale
d) la bolnavii cu valvulopatii congenitale 164. Pentru tumoarea esofagului este
e) în consecinţa intervenţiilor chirurgicale pe caracteristic:
stomac a) disfagie;
B b) melena;
c) xerostomie;
159. Care factori din cele enumerate mai jos nu d) pirozis;
pot fi cauza endocarditei bacteriene? e) diaree.
a) tonzilite Răspuns A
b) ciroza ficatului
c) faringite 165. Eructaţie cu gaze fără miros este cauzată de:
d) sinusite a) putrefacţie;
e) extracţia dinţilor b) fermentaţie;
B c) hipersalivaţie;
d) putrefacţie şi fermentaţie;
160. Semnele ECG caracteristice pentru bloc e) acidulare (oxidare).
atrioventricular gr.II tip Mobitz II: Răspuns B
a) numărul undelor P este mai mare decît numărul
complexelor QRS; 166. Eructaţie cu miros de ouă clocite este
b) creşterea treptată a duratei intervalului PQ; cauzată de:
c) deformarea complexului QRS; a) putrefacţie;
d) depresia segmentului ST b) fermentaţie;
e) unda Q mai mare de ¼ din R. c) reflux duodeno-gastral;
A d) putrefacţie şi fermentaţie;
e) aerofagie.
161. Pentru stenoza pilorului e caracteristică Răspuns A
voma cu alimente ingerate:
a) cu 2-3 ore până la vomă; 167. Eructaţie acidă este condiţionată de :
b) în ajun a) formare exagerată de gaz în stomac;
c) cu 15-20 min pînă la voma b) stenoză pilorului;
d) cu 1-2 zile până la vomă; c) hernia orificiului esofagian a diafragmei;
e) cu 3-4 zile până la vomă; d) hipersecreţia sucului gastric;
B e) secreţia redusă a sucului gastric.
Răspuns D
 Release from - Medtorrents.com
Răspuns C
168. Eructate cu gust amar este cauzată de:
a) refluxul maselor alimentare în esofag; 174. Citofobia este întîlnită în următoarele cazuri
b) refluxul bilei în stomac; patologice:
c) hiperaciditateagastrică; a) colecistita cronică;
d) descompunerea substanţelor proteice în b) cancer stomacal;
stomac; c) boala ulceroasă a stomacului;
e) ahilie. d) boala ulceroasă a duodenului;
Răspuns B e) esofagita
Răspuns C
169. Pentru stenoza pilorului cu dilatarea
stomacului este caracteristic eructaţie cu: 175. Citofobie se consideră:
a) gaze fără miros; a) scăderea appetitului
b) miros de ou clocite; perversie la alimente
c) acru; c) creşterea appetitului;
d) amar; d) refuzul de alimentaţie pe fon de appetism
e) fara miros. normal
Răspuns B e) perversie de gust.
Răspuns D
170. Repulsie faţa de carne (aversiune) se
întîlneşte, de regulă, la bolnavi cu: 176. Pentru ulcer localizat în stomac sunt
a) gastrită cronică; caracteristice dureri:
b) boală ulceroasă; a) pe foame
c) tumoarea stomacului b) precoce;
d) colecistita litiazică (colelitiaza); c) tardive;
e) ciroza hepatică. d) nocturne;
Răspuns C e) permanente.
Răspuns B.
171. Vomă matinală pe stomac gol cu eliminare
de mucus indică la: 177. Pentru ulcer localizat în pilor sau duoden
a) gastrită acută; sunt caracteristice durerile:
b) gastrită cronică; a) ne legate de alimentaţie;
c) boală ulceroasă; b) precoce;
d) hepatita cronică; c) tardive;
e) esofagita. d) permanente;
Răspuns B e) difuze.
Răspuns C.
172. Voma acidă matinală indică la:
a) stenoza pilorului; 178. Constipaţia reprezintă reţinerea îndelungată
b) reflux duodeno-gastral; a maselor fecale în intestin mai mult de:
c) hipersecreţia gastrică nocturnă; a) 18 ore
d) ahalazia cardii; b) 24 ore
e) esofagita. c) 36 ore
Răspuns C d) 48 ore
e) 72 ore
173. Ameliorarea epigastralgiei dupa vomă, este Răspuns D.
caracteristică pentru:
a) hepatita cronică; 179. Prezenţa mucusului în fecale e cauzat de
b) colecistita cronică; afectarea:
c) boală ulceroasă; a) stomacului;
d) colită cronică; b) duodenului;
e) cancer stomacului. c) pancreasului;
 Release from - Medtorrents.com
d) intestinului subţire; B. inflamaţia peretelui intestinal;
e) intestinului gros. C. în hemoragii;
Răspuns E. D. în ulcer a peretelui intestinal;
E. în insuficienţa fermentativă.
180. Care semne nu sunt caracteristice pentru A.
gastrita cronică:
a) gust neplăcut în gură; 186. Cauza pruritului cutanat în patologia
b) greaţă; ficatului este:
c) dureri epigastrice; a) conţinut crescut de colesterol în sânge;
d) melenă, b) acumularea acizilor biliari în sânge;
e) voma c) acumularea stercobilinei în sânge;
D. d) conţinut mărit de bilirubina neconjugată în
sânge;
181. Durerile gastrice care se asociază cu e) conţinut mărit de bilirubina conjugată în
încordarea musculară pronunţată apar în: sânge;
a) inflamaţia intestinului subţire; B
b) la trecerea inflamaţiei pe peritoneu;
c) hemoragia intestinală; 187. Icterul tegumentelor şi mucoaselor se
d) ulcerele multiple ale sigmoidului; observă în caz de acumulare în sânge:
e) toate de mai sus. a) acizilor biliari;
B. b) în exces a leucocitelor;
c) creşterea concentraţiei bilirubinei;
182. Dispariţia peristalticii intestinale la d) concentraţie mărită a hemoglobinei;
auscultaţia abdomenului ne vorbeşte despre: e) scaderea hemoglobinei în sînge.
a) colita cronică în acutizare; C.
b) meteorism;
c) ocluzie intestinală paralitică; 188. În ce cazuri e nevoie de a efectua palparea
d) limitarea îndelungată a primirii hrănii balotantă (flotantă) a ficatului:
e) ulcer peptic a stomacului a) hepatomegalie marcată;
C. b) micşorarea marcată a ficatului;
c) meteorism;
183. Tăcerea “mormîntală” apare la auscultaţia d) ascită marcată;
abdomenului în caz de: e) peritonită.
a) ocluzie intestinală mecanică; D.
b) perforaţia ulcerului cu paralizia intestinului
c) penetraţia ulcerului în pancreas; 189. În care din afecţiunile de mai jos se
d) stenoza decompensată a pilorului; întîlneşte simptomul “gheţii plutitoare”:
e) colon iritabil a) chist hepatic;
B. b) colelitiaza;
c) hepatita;
184. Reacţia Gregersen se foloseşte pentru d) chist hidatic;
determinarea: e) ciroza hepatică cu ascită.
a) pH sucului gastric; E.
b) hemoragiei oculte;
c) glucoza sîngelui; 190. Culoarea galben-roşietică a pielii e
d) glucoza în urină; caracteristică pentru icterul:
e) acidului gastric în sucul gastric. a) mecanic;
B. b) parenchimatos;
c) hemolitic.
185. Fibre musculare fără stratificare în fecale se d) mecanic+hemolitic
întâlnesc: e) fals
A. la persoane sănătoase; B.
 Release from - Medtorrents.com
c) stercobilinogenului;
191. Culoarea galben de lămîie a tegumentelor e d) hemoglobinei;
caracteristică pentru icterul: e) acizilor biliari.
a) hemolitic; C.
b) parenchimatos;
c) mecanic. 197. Conţinut mărit de amidon în masele fecale
d) mecanic+hemolitic preponderent se determină în patologia:
e) fals a) stomacului,
A. b) intestinului subţire,
c) intestinului gros,
192. Coloraţia galben-verzuie a tegumentelor e
d) pancreasului,
caracteristică pentru icterul:
a) hemolitic; e) vizicii biliare
b) parenchimatos; Răspuns B
c) mechanic
d) parenchimatos+hemolitic 198. Greaţa este un act reflex legat cu excitarea:
e) fals a) nervului vag
C. b) nervului recurent
c) nervului frenic
193. Prurit cutanat marcat preponderant e d) nervului facial
caracteristic pentru icterul: e) nervului trigemin
a) hemolitic; Răspuns A
b) parenchimatos;
c) mecanic. 199. În ciroza hepatică hemolitică se determină
d) hemolitic+parenchimatos creştere în ser a:
e) fals a) bilirubinei conjugate
C. b) bilirubinei neconjugate
c) bilirubinei conjugate şi neconjugate
194. La bolnavii cu ciroza hepatică în rezultatul d) acizilor biliari
dereglării metabolismului colesterolului pe piele e) acidului uric
apar: Răspuns B
a) steluţe vasculare;
b) teleangioectazia; 200. Ce mecanism predomină în icterul
c) xantome şi xantilasme; suprahepatic (hemolitic):
d) erupţii petihiale; a) dereglarea funcţiei hepatocitului de a capta
e) leziuni de grataj. bilirubina;
C. b) dereglarea procesului de conjugare a
bilirubinei;
195. Cauzele hemoragiilor din venele esofagiene c) dereglarea excreţiei bilirubinei de către ficat;
în ciroza ficatului sunt: d) dereglarea excreţiei bilirubinei prin blocarea
a) micşorarea protrombinei sîngelui; căilor biliare;
b) micşorarea fibrinogenului sîngelui; e) distrugerea eritrocitelor
c) trombocitopenie; Răspuns A
d) creşterea tensiunii în venele esofagiene;
e) leucocitopenie 201. Semnul de bază în hemoragia din varicele
D. esofagiene dilatate este:
a) durerea în regiunea epigastrică
196. În icterul hemolitic urina este pigmentată b) pirozisul
considerabil din cauza creşterii concent-raţiei în c) sânge arterial în masele vomitive
urină a: d) sânge venos în masele vomitive
a) bilirubinei indirecte; e) hipersalivaţia
b) bilirubinei directe; Răspuns D
 Release from - Medtorrents.com
Raspuns C
202. Pentru care maladie este caracteristică
„nişa”? 208. În ulcerul regiunii cardiale a stomacului
a) gastrita tip A durerile sunt localizate:
b) ulcer gastric a) la apofiza xifoidă
c) neoplasm gastric b) în epigastriul superior
d) gastrita tip B c) în epigastru, spre dreapta de linia mediană
e) gastrita tip C d) în regiunea ombilicală
Raspuns B e) în regiunea suprapubiană
Răspuns A
203. Pentru tumoarea esofagului este
caracteristic: 209. Pentru ce afecţiune sunt caracteristice dureri
a) disfagie; permanente în regiunea epigastrică:
b) melena; a) gastrită cronică;
c) xerostomie; b) duodenită cronică;
d) pirozis; c) colecistită calculoasă;
e) diarea d) boala ulceroasă fără complucaţii;
Raspuns A e) cancer gastric.
Răspuns E
204. Colaterale venoase apar în:
a) hipertensiunea arterială; 210. Pentru ce afecţiuni sunt caracterisitce dureri
b) ciroza hepatică; sezoniere?
c) hemoragii repetate; a) hepatită;
d) astmul bronşic; b) gastrită;
e) boala ulceroasă c) ulcer duodenal;
Raspuns B d) cancer gastric;
e) cancer esofagian
205. Caracterizati durerea in boala ulceroasa cu Răspuns C
localizarea ulcerului in regiunea cardială a
stomacului: 211. Durerile „de pumnal” în boala ulceroasă
a) dureri de “foame”; sunt cauzate de:
b) dureri precoce postprandiale a) acutuzarea ulcerului
c) dureri tardive postprandiale b) apariţia hemoragiei gastrice
d) dureri nocturne c) malignizarea ulcerului
e) dureri permanente d) dezvoltarea stenozei pilorice
Răspuns B e) ulcer perforant
Răspuns E
206. În ulcerului gastric durerile sunt
localizate: 212. Pruritul cutanat în afecţiunile hepatice este
a) la apofiza xifoidă; cauzat de acumularea în piele a :
b) în epigastrul superior; a) colesterolului
c) în epigastru, spre dreapta de linia mediană b) bilirubinei
d) în regiunea ombilicală c) acizilor biliari
e) în regiunea flancurilor d) albumunei
Raspuns B e) estrogenelor
Răspuns C
207. În ulcerul duodenal durerile sunt localizate:
a) la apofiza xifoidă 213. Sindromul disfagiei este:
b) în epigastriul superior a) dificultatea în înghiţirea alimentelor, cu
c) în epigastru, spre dreapta de linia mediană senzaţie de oprire a bolului alimentar şi a
d) în regiunea ombilicală lichidului în esofag;
e) în regiunea suprapubiană b) senzaţie de nod în gât;
 Release from - Medtorrents.com
c) dureri retrosternale intense, care cedeaza 219. Hepatita cronică septală morfologic se
la nitriglicerină; manifestă prin:
d) regurgitaţie; a) infiltrat inflămător în spaţiile porte
e) pirozis b) leziuni necrotice moderate intralobilare cu
Răspuns A fibroza moderată
c) formarea septelor fibrotice neinflămători
214. Edemele de origine hepatică apar din cauza: interlobulare
a) hipoalbuminemiei, d) necroza celulară „în punte”
b) hipoalbuminuriei, e) infiltrat capsulei hepatice
c) hipoglicemiei, Răspuns C
d) hiperglicemiei,
e) hipoazotemiei. 220. Pentru care tip de icter corespunde clinica
Răspuns A. descrică?
Apariţia icterului dupa acces de durere, urina
215. Semnul „gheţii plutitoare” se determină în: brună, fecale decolorate, hiperbilirubinemie
a) gastrita cronică cu H. Pylori (+), conjugată:
b) ciroza hepatică decompensată cu ascita a) parenchimatos
marcată, b) mecanic
c) cancer gastric, c) hemolitic
d) pielonefrita cronică, d) posttransfuzional
e) tireotoxicoza. e) parenchimatos+hemolitic
Răspuns B. Răspuns B.

216. Numiţi corect ordinea examenului clinic al 221. Pentru care tip de icter corespunde clinica
ficatului: descrică?
a) anamneza, inspecţia, palpaţia, percuţia. Prurit cutanat, icter cu nuanţa verzuie, fecale
b) interogarea, inspecţia, percuţia, palparea. decolorate,urina brună:
c) inspecţia, interogarea, percuţia, palparea. a) posttransfuzional
d) palparea, percuţia, inspecţia, interogarea. b) mecanic
e) inspecţia, interogarea, palpaşia, percuţia. c) hemolitic
Răspuns B. d) parenchimatos
e) parenchimatos+hemolitic
217. Pentru care coma este caracteristic miros din Răspuns B.
gură de mucegai sau fructe putrede, fiind
determinat de prezenţa în aerul expirat a 222. Numiţi cea mai informative metode de
mercaptanelor generaţi în colon? diagnostic pentru icter parenchimatos:
a) coma hiperglicemică, a) analiza bichimică a sîngelui
b) coma uremică, b) FEGDS
c) coma hepatică, c) ultrasonografia organelor abdominale
d) coma hipoglicemică, d) tomografia computerizată
e) coma alcoolică. e) scintigrafia ficatului
Răspuns C. Răspuns A.

218. Care sunt complicaţiile cirozei hepatice?
a) hemoragie digestivă superioară,
b) encefalopatie hepatică,
c) peritonita bacteriană spontană,
d) stenoza pilorului,
e) eritremie
Răspuns C.
223. Numiţi cel mai informativ criteriu în
diagnosticul hepatitei virale B:
a) analizele biochimice a sîngelui
b) hepatomegalie
c) determinarea antigenului specific superficial
d) durere în hipocondrul drept
e) frisoane
Răspuns C.
 Release from - Medtorrents.com
224. Numiţi semnele precoce pentru dezvoltarea e) dureri iradiează în regiunea precordială
encefalopatiei din ciroza hepatică: Raspuns B
a) euforie şi ajitaţie
b) bradicardie 230. Icterul mecanic în litiaza biliară apare în caz
c) prurit nocturn de:
d) leucopenie cu limfocitoza a) concrement în regiunea colului vezical
e) hiperbilirubinemie directă b) obturaţia coledocului
Răspuns A. c) obturaţia ductului vezical
d) obturaţia ductului pancreatic
e) vezica biliară “deconectată”
225. În cazul destrugerii marcate a eritricitelor în Raspuns B
sînge se determină cantitate mărită de:
a) hemoglobina 231. Care mecanism predomină în icter
b) albumuna hemolitic?
c) bilirubina a) dereglarea conjugării bilirubinei
d) Fe b) dereglarea excreţiei bilirubinei de către
e) acid lactic hepatocit
Răspuns C. c) dereglarea conjugării şi excreţiei bilirubinei
d) dereglarea eliminării bilirubinei prin
226. Care este localizarea cea mai frecventă a ducturile biliare
cancerului gastric? e) destrugerea marcată a eritrocitelor cu
a) Regiunea antro-pilorică eliberarea în exces a bilirubinei neconjugate
b) Curbura mică Raspuns E
c) Curbura mare
d) Regiunea cardială 232. În ce cazuri este necesar de a efectua
e) Fundul gastric FEGDS pentru a exclude caracterul malign al
Răspuns A. ulcerului?
a) gastrita atofică
227. Forma histologică cea mai frecventă a b) anemie perniţioasă
cancerului gastric este: c) ulcerul duodenal
a) adenocarcinoma d) ulcerul gastric de dimensiuni mari
b) skir e) gastroduodenita erozivă
c) cancer dur Răspuns D.
d) cancer diferenţiat
e) cancer cu celule plate 233. Prin diureză pozitivă se înţelege:
Răspuns A a) diureza diurnă mai mare decât nocturnă;
b) diureza nocturnă mai mare decât diurnă;
228. Care afirmaţie descrisă de mai jos nu este c) diureza în 24 ore mai mare de 1,5 l.
corectă pentru hipertensiunea portală? d) volumul urinei emise (cantitatea de urină) în
a) dezvoltarea colateralelor venoase 24 ore e mai mare decât cantitatea lichidelor
b) hemoragie din venele varicoase a esofagului ingerate.
c) ascita e) Diureza nictemirală e mai mică de 1,5 l.
d) sindromul febril Răspuns:D
e) splenomegalia
Raspuns D 234. Prin diureza negativă se înţelege:
a) volumul diurezei în 24 ore e mai mic de 0,5
229. In caz de aparitie a hemoragiei din ulcer l;
duodenal: b) volumul urinei emise în 24 ore e mai mic
a) durerea existentă brusc se intensifică decât cantitatea lichidelor ingerate.
b) durerea existentă dispare sau se micşorează c) diureza nocturnă mai mare decât diurnă;
c) apare senzaţia de amarăciune în gură d) diureza diurnă mai mare decât nocturnă.
d) dureri iradiează în regiunea lombară
 Release from - Medtorrents.com
e) Volumul de urină eliminat în 24 ore e mai 240. Prin polachiurie înţelegem:
mare de 2 l. a) micţiuni dureroase ;
Răspuns:B b) reţinerea eliminării urinei;
c) micţiuni frecvente;
235. Ce inţelegem prin dizurie? d) emisie îngreunată de urină;
a) poliurie; e) urină nu se emite deloc.
b) micţiunea dificilă, însoţită sau nu de dureri; Răspuns:C
c) oligurie;
d) dureri în regiunea lombară; 241. Prin izurie înţelegem:
e) prezenţa eritrocitelor în urină; a) emisie de urină în cantităţi egale peste timp
Răspuns:B egal;
b) densitatea specifică a urinei e mică (1008 –
236. Prin oligurie se înţelege: 1012);
a) diureza (în 24 ore) e mai mică de 500 ml; c) emisie de urină în cantităţi diferite peste
b) diureza (în 24 ore) e mai mică de 50 ml; timp egal;
c) diureza nictemerală mai mare de 1,5 l d) micţiuni frecvente;
d) volumul de urină eliminat noaptea e mai e) micţiuni dureroase.
mare decât volumul de urină eliminat ziua; Răspuns:A
e) volumul de urină eliminat în 24 ore e mai
mic decât volumul 242. Prin nicturie înţelegem:
lichidelor îngerate. a) diureza diurnă mai mare decît nocturnă;
Răspuns:A b) diureza nocturnă mai mare decît diurnă;
c) diureza nictemerală e scăzută;
d) diureza nocturnă lipseşte;
237. Prin poliurie înţelegem:
e) diureza nictemerală e mai mare de 2 l
a) diureza nictemirală e mai mică de 1l;
Răspuns:A
b) diureza nictemirală e mai mare de 1,8 l;
c) diureza de zi e mai mare decât de noapte; 243. Prin strangurie înţelegem:
d) diureza nocturnă e egală cu cea diurnă; a) retenţia de urină;
e) micţiuni dureroase. b) micţiuni dureroase;
Răspuns:B c) micţiuni îngreunate;
d) micţiuni frecvente;
238. Prin anurie înţelegem:
e) micţiuni dureroase, îngreunate, cu porţii
a) volumul de urină eliminat în 24 ore e mai
mici de urină;
mic de 2l;
Răspuns:E
b) volumul de urină eliminat în 24 ore e mai
mic de 1 l; 244. Prin hipostenurie înţelegem:
c) volumul de urină eliminat în 24 ore e mai a) diureza nictemerală micşorată;
mic de 200 ml; b) densitatea specifică a urinei e monotonă şi
d) nu se elimină deloc urina; scăzută;
e) volumul de urină eliminat în 24 ore e mai c) emisie de urină cu densitatea specifică
mic de 0,5 l. mărită (mai mare de 1028);
Răspuns:C d) micţiuni rare;
e) emisie de urină cu densitatea specifică
239. Prin işurie înţelegem:
scăzută.
a) reţinerea eliminării urinei (retenţie de urină);
Răspuns:E
b) volumul de urină eliminat în 24 ore e
micşorat; 245. Prin hipoizostenurie înţelegem:
c) micţiuni dureroase şi îngreunate; a) emisie de urină cu densitatea specifică
d) micţiuni frecvente; scăzută şi monotonă.
e) eliminarea urinei în cantităţi egale peste b) diureza nictemerală mărită;
intervale egale de timp. c) micţiuni frecvente;
Răspuns:A d) micţiuni dureroase şi îngreunate;
 Release from - Medtorrents.com
e) diminuarea volumului de urină eliminat în b) 1016 – 1023;
24 ore. c) 1009 – 1011;
Răspuns:A d) 1012 – 1038;
e) 1015 – 1020.
246. Prin ce metodă de investigaţie clinică se Răspuns:A
determină simptomul Pasternaţki?
a) palpaţia; 252. În nefroptoza de gradul II rinichii:
b) percuţia; a) nu se palpează;
c) tamponament a regiunii lombare; b) se palpează rinichiul în întregime (polul
d) auscultaţia; superior şi inferior);
e) ultrasonografie. c) se palpează polul inferior al rinichiului;
Răspuns:B d) rinichiul se palpează în bazinul mic;
e) rinichiul e deplasat în partea opusă a
247. În nefroptoza de gradul I se palpează: abdomenului.
a) polul superior al rinichiului; Răspuns:B
b) rinichiul nu se palpează;
c) se palpează polul inferior al rinichiului; 253. Culoarea tegumentelor în afecţiunile renale:
d) se palpaează tot rinichiul (polul superior şi a) cianotice;
inferior); b) palide;
e) rinichiul se palpează în bazinul mic. c) roz-pale;
Răspuns:C d) hiperemiate;
e) icterice.
248. În analiza urinei după Neciporenko se Răspuns:B
determină numărul de eritrocite, leucocite şi
cilindri, în urina recoltată: 254. Pielonefrita acută este:
a) în 24 ore; a) o boală infecţios-alergică cu afectarea
b) în 3 ore; preponderentă a rinichilor;
c) într-un minut; b) o boală autoimună cu afectarea ţesutului
d) într-un litru; conjuctiv şi a membranei bazale
e) într-un mililitru glomerulare;
Răspuns:E c) o afecţiune bacteriană a rinichilor cu
afectarea calicelor şi bazinetelor;
249. Pentru analiza urinei după Neciporenko d) o afecţiune glomerulară a rinichilor.
urina se recoltă: Răspuns:C
a) timp de 3 ore;
b) timp de 24 ore; 255. Pacientul are o poliurie când diureza pe 24
c) porţiunea nocturnă; ore constituie:
jetul mijlociu din micţiunea de dimineaţă a) mai nult de 500 ml;
d) porţiuneŕ de dimineaţă. b) mai mult de 1,0 l;
Răspuns:D c) mai mult de 1,5 l;
d) mai mult de 1,8 l;
250. În urina normală matinală cantitatea e) mai mult de 3,0 l
maximală de proteine: Răspuns:D
a) mai mare de 3,5 gr/l;
b) mai mică de 3,5 gr/l;
256. Proba Neciporenko reprezintă:
c) 0,033g/l;
a) determinarea cantităţii de leucocite,
d) lipseşte;
eritrocite şi cilindri în urina în 24 ore;
e) mai mică de 1gr/l.
b) determinarea cantităţii de leucocite,
Răspuns:C
eritrocite şi cilindri în urina pe 1 oră;
251. Densitatea specifică a urinei la normal poate c) determinarea cantităţii de leucocite,
varia timp de 24 ore: eritrocite şi cilindri în urina în 1 ml;
a) 1010 – 1028;
 Release from - Medtorrents.com
d) determinarea cantităţii de leucocite, 261. Cea mai indicată metodă pentru confirmarea
eritrocite şi cilindri în urina pe 3 ore; diagnosticului de pielonefrită acută este :
e) determinarea cantităţii de leucocite, a) hemograma
eritrocite şi cilindri în urina într-un litru de b) proba Zimniţkii
urină. c) examenul fundului ocular;
Răspuns:C d) măsurarea TA la ambele braţe;
e) ultrasonografia rinichilor.
257. Semnul ultrasonografic principal în
Răspuns:E
glomerulonefrita difuză cronică este:
a) micşorarea unui rinichi în dimensiuni fără 262. Ce e poliuria compensătoare?
schimbări în calice şi bazinete; a) mărirea emisiei cantităţii de urină de
b) micşorarea bilaterală asimetrică a rinichilor către rinichi în dereglarea funcţiei de
cu deformarea calicelor şi bazinetelor; concentraţie a rinichilor;
c) micşorarea bilaterală simetrică a rinichilor b) perioada de micşorarea edemelor;
cu subţierea stratului cortico-medular; c) mărirea excreţiei de urină de către
d) mărirea unui rinichi în dimensiuni fără rinichi în caz de îngerare mărită a
schimbări în calice şi bazinete; lichidului;
e) mărirea bilaterală a rinichilor cu chisturi d) emisie urinei la consumul diureticilor;
multiple. e) emisia urinei mai mult de 1 l.
Răspuns:C Răspuns:A
258. Anuria reprezintă eliminarea de urină pe 24 263. Prin metoda Pasternaţkii se determină:
ore sub: a) dimensiunile rinichilor;
a) 800 ml; b) nefroptoza;
b) 600 ml; c) apariţia în urină a proteinelor după
c) 500 ml; tapotament în regiunea lombară şi apariţia
d) 200 ml; durerilor în regiunea lombară;
e) 50 ml. d) inflamaţia pelvisului renal;
Răspuns:D e) dilatarea pelvisului renal.
Răspuns:C
259. Corelaţii între diureza diurnă şi nocturnă
este : 264. Statura bolnavului (sex masculin) de
a) 2:1; gigantism acromegalic:
b) 3:1; a) mai Înalt de 195 cm;
c) 1:1; b) mai scund de 190 cm;
d) 1:2; c) mai Înalt de 165 cm;
e) 1:3. d) mai scund de 180 cm;
Răspuns:B e) mai scund de 175 cm.
RĂSPUNS:A
260. Glomerulonefrita difuză acută streptococică
apare: 265. Statura bolnavului (sex masculin) de nanism
a) cu 7-14 zile după infecţia streptococică hipofizar:
acută; mai scund de 160 cm;
b) cu 40-50 zile după infecţia streptococica a) mai inalt de 150 cm;
acută; b) mai scund de 130 cm;
c) cu 4-5 zile după infecţia streptococica c) mai inalt de 140 cm;
acută; d) 170 cm.
d) cu 30 zile după infecţia streptococică RĂSPUNS:C
acută;
e) după o infecţie enterococică sau cu 266. Acuzele bolnavului de boala Simmonds
protei. (insuficienţa hormonilor hipofizei anterioare):
Răspuns:A caşexie;
a) obezitate;
b) nanism;
 Release from - Medtorrents.com
c) gigantism; 272. Caracteristica simptomului Ştelwag în
d) dureri in oase. morbul Basedov:
RĂSPUNS:A a) clipirea rară;
b) reţinerea în urmă a pleoapei superioare de la
267. Cauzele convulsiilor tonice in iris la fixarea privirii în jos;
hipoparatireoidism: c) dereglarea convergenţei globilor oculari;
atrofie musculara; d) exoftalmie,
a) hipernatriemie; e) enoftalmie.
b) hiperkaliemie; A
c) hipoalbuminemie;
d) hipocalciemie. 273. Caracteristica simptomului Mari în
RĂSPUNS:E hipertireidism:
clipire rara;
268. În hipertireoidism la auscultaţia glandei a) tremorul degetelor mîinilor intinse;
tiroide mărite în volum se înregistrează: b) exoftalmie;
a) suflu Austin-Flint; c) poliurie;
b) zgomotul de titerez; d) somnolenţa.
c) suflu diastolic; B
d) suflu sistolic;
e) dublul suflu Vinogradov-Diurozier. 274. Complicaţiile principale în hipertireoidism:
D coma diabetica
a) criza tireotoxica
269. Inspecţia generală a bolnavilor cu morbul b) delir
Bazedov denotă: c) insuficienta renala
a) majorarea exagerată a limbii; d) sindrom hepato-renal
b) pilozitate excesivă; B
c) fantele orbitale îngustate;
d) acrocianoza; 275. Patogenia poliuriei în diabetul zaharat este:
e) exoftalmie. glucozurie;
E a) hiperaldosteronism;
b) proteinurie;
270. Caracteristica simptomului Graefe în morbul c) hiperreninemie;
Basedov: d) hipoalbuminemie;
A. reţinerea în urmă a pleoapei superioare de la A
iris la fixarea privirii în jos,
B. dereglarea convergenţei globilor oculari, 276. Afectiunea rinichilor în diabet zaharat se
C. clipirea rară; caracterizează prin instalarea:
D. îngustarea fantelor orbitale; nefrolitiaza;
E. exoftalmie. a) colagenoza;
A b) sindromului Kimmelstil-Willson
(glomerulosclerozei diabetice);
271. Caracteristica simptomului Mebius în c) amiloidoza;
morbul Basedov: d) rinichi polichistici.
a) dereglarea convergenţei globilor oculari, C
b) clipirea rară;
c) îngustarea fantelor orbitale; 277. Afecţiunea sistemului nervos în diabetul
d) exoftalmie zaharat se caracterizează prin apariţia de:
e) reţinerea în urmă a pleoapei superioare de la a) hemiplegii;
iris la fixarea privirii în jos. b) hemipareze;
A c) polineuropatie;
d) delir;
e) halucinatii.

C administrarea intravenoasa a soluţiei hipertonice de
278. Coma hiperglicemică cetoacidă se manifestă
prin:
a) hipotensiune arterială;
b) tegumentele hiperhidratate;
c) tegumente uscate, turgorul pielei diminuat;
d) tonusul globilor oculari normal;
e) respiraţie de tip Kussmaul.
A celulele nediferenţiate (“blastice”) în sângele
279. Tegumente uscate, reci se depisteaza în:
hipotiroidism,
a) hipertireoidism;
b) coma hipoglicemica;
c) sindromul Iţenko-Cushing;
d) obezitate.
B
280. Tratamentul urgent al comei hipoglicemice:
administrarea intravenoasa de prednizolon;
a) administrarea insulinei simple,
b) administrarea intravenoasa a solutiei
hipertonice de glucoza;
c) administrarea diureticilor;
d) administrarea narcoticilor.
RĂSPUNS:C
Release from - Medtorrents.com
glucoză
a) administrarea diureticilor
b) administrarea insulinei simple
c) administrarea intravenoasa de prednizolon
d) administrarea narcoticilor.
RĂSPUNS:C
284. În care din afecţiunile menţionate apar
periferic?
a) anemie feriprivă;
b) anemie prin carenta de vitamina B12;
c) leucemie acută;
d) anemie poshemoragică;
e) purpura trombocitopenică.
Răspuns:C
285. În care din afecţiuni ale sistemului
hepatopoietic apar megaloblaşti în sângele
periferic?
a) anemia hemolitică;
b) anemia posthemoragică;
c) leucemia limfatică cronică;
d) anemia prin carenţă de vitamina B12 şi acid
folic;
e) purpura tormbocitopenică.
Răspuns:D

281. Afectarea sistemului osos şi muscular în 286. Leucopenia este:

diabet zaharat decompensat este: a) creşterea numărului leucocitelor in sângele
atrofie musculara; periferic
a) osteoporoza; b) micşorarea numărului leucocitelor in sângele
b) ingrosarea arcadelor suprarbitale; periferic
c) stern in formă de carena; c) creşterea numărului leucocitelor in
d) ingroşarea si dezvoltarea neproporţonală a sedimentul urinar
mandibulei d) micşorarea numărului leucocitelor in
RĂSPUNS:B cavitatea pleurală
e) micşorarea numărului leucocitelor in
282. Afectarea sistemului cardiovascular la sedimentul urinar
bolnavii cu diabet zaharat este: Răspuns:B
a) pericardita;
b) miocardita; 287. Leucocitoză marcată se depistează in:
c) angiopatie; a) anemia prin carenţa vitaminei B12
d) hipotensiunea; b) anemia feriprivă
e) cord pulmonar cronic. c) hemofilie
RĂSPUNS:C d) leucemie acută
e) purpură trombocitopenică
283. Tratamentul urgent al comei diabetice Răspuns:D
hiperglicemice:
Release from - Medtorrents.com