Reprezentari grafice

Alaturi de seriile statistice si tabelele

statistice,reprezentarile grafice constituie o
modalitate extrem de expresiva pentru
prezentarea datelor statistice.
Prezentarea grafica a datelor statistice se
foloseste pentru a inlesni sesizarea si intelegerea
lor intuitiva.Cu ajutorul graficelor se vizualizeaza
informatiile statistice numerice in vederea
perceperii globale a intregului ansamblu de
mesaje informationale,a formarii unei imagini
intuitive cat mai clare despre caracterul si
domeniul de variatie a valorilor individuale
observate despre repartitia lor,despre evolutia
fenomenelor si proceselor in timp,despre
legaturile si corelatiile existente intre ele
etc.Graficele,de asemenea,joaca un rol important
in popularizarea datelor statistice,in formarea
opiniei publice despre mersul economiei,despre
viata sociala,culturala etc.
Graficul este o imagine spatiala,cu caracter
conventional,care,prin diferite mijloace plastice de
reprezentare,reliefeaza ceea ce este
caracteristic,esential pentru obiectul cercetarii.
Elementele unei reprezentari grafice
sunt:titlul,reteaua,scara de
reprezentare,legenda,graficul propriu-zis,sursa
datelor si notele explicative.
Titlul graficului indica,la fel ca si in cazul
tabelelor statistice,la ce anume se refera
reprezentarea,specificand locul si perioada pentru
care sunt redate valorile caracteristicii.El trebuie
sa fie clar si concis.
Reteaua graficului este formata din linii
paralele,orizontale si verticale,trasate explicit sau
subintelese,care servesc la inscrierea diferitelor
simboluri sau figuri,fara a ingreuna citirea
graficului.Retelele pot fi aritmetice,
logaritmice,polare.
Scara de reprezentare este elementul care
stabileste relatia dintre unitatea grafica de masura
si unitatea de masura a
caracteristicii(ex.1cm=1milion lei).Cu ajutorul
scarii se gradeaza axele graficului si se masoara
coordonatele punctelor.Scara de reprezentare
poate fi uniforma(scara aritmetica in care
diviziunile sunt echidistante) si neuniforme(scara
logaritmica).
Multe grafice utilizate in practica au la
baza sistemul axelor rectangulare si scara
aritmetica de reprezentare.
Legenda este redata cu scopul de a explica
semnificatia simbolurilor folosite in grafic.
 Graficul propriu-zis este format dintr-o
multime de puncte,linii,figuri
geometrice,simboluri etc.Evident,exista mai multe
tipuri de grafice care se pot folosi in practica.
Sursa datelor se trece,obligatoriu,sub
grafic,pentru a preciza provenienta datelor.
Notele explicative pot indica ipotezele
avute in vedere la construirea graficului
Cele mai frecvente tipuri de grafice sunt
graficele prin coloane si benzi:graficele prin figuri
geometrice de suprafata sau
volum,cronograme(historiograme);diagrame
radiale(polare);diagrame de
distributie(histograma,poligon de frecventa ,curba
cumulativa a frecventelor,curba de
concentrare);cartograme si
cartodiagrame;graficele prin figuri naturale si
simbolice.
Aceste date se mai pot grupa si in functie
de felul datelor utilizate sau domeniul de
folosire:diagrame ale unor date partiale sau
independente intre ele;diagrame de structura
;graficele seriilor cronologice;graficele seriilor de
distributie;graficele seriilor teritoriale;graficele de
analiza corelatiei.
Graficele prin coloane sunt cele mai
frecvent intalnite in prezentarea datelor
statistice.Ele se folosesc in general pentru
popularizarea datelor statistice sau a indicatorilor
inclusi in programele de activitate elaborate la
diferite nivele in cazul cand sunt prezentate
comparativ datele de la mai multe unitati
teritoriale,precum si pentru serile cronologice de
momente cu intervale neegale de timp intre ele.Se
recomanda mai ales atunci cand numarul datelor
reprezentate nu este prea mare si deci graficul
este sugestiv.
La constuirea diagramelor prin coloane si
chiar prin benzi nu se admite intreruperea
scarii;coloanele trebuie sa fie neintrerupte chiar
de la linia de baza .Daca diagramele sunt
construite in scopul de popularizare,este bine ca
valorile pe care le reprezinta sa fie deasupra
coloanelor .De asemenea se impune precizarea ca
in graficele operative coloanele sunt de obicei,mai
subtiri,iar in graficele de popularizare coloanele se
fac mai late.De altfel,latimea coloanelor este in
functie de numarul mai mare sau mai mic de
indicatori si de valorile acestora,pentru a asigura
o proportionalitate intre latimea si inaltimea
graficului.
Modul cum se hasureaza coloanele are
mare importanta.Se recomanda cel mai adesea
hasurarea cu linii verticale care este si usor de
executat,cea cu linii oblice si incrucisate numai
pentru coloanele lungi,cu negru compact pentru
coloanele inguste,cea punctata pentru coloanele cu
latime mijlocie etc.Hasurarea orizontala si cea
orizontala combinata cu verticala nu se
recomanda.
Diagramele prin coloane pot imbraca
diferite forme.Mentionam in continuare cateva
din acestea.
Diagrama prin coloane simple.Specific
acestui tip de grafic este faptul ca aranjarea
coloanelor poate fi facuta dupa diferite
criterii:dupa marime(in ordine crescatoare sau
descrescatoare),in ordine alfabetica sau dupa
orice alt criteriu logic.
De exemplu la o intreprindere care are trei
sectii s-au inregistrat urmatorii indicatori de
indeplinire a programului productiei in ianuarie
anul 1996:sectia1-100% ;sectia2-105% si sectia3-
90%.
Valoarea maxima de reprezentat este
105%,deci se poate lua ca unitate de lungime a
scarii:1cm=20%.Tinand seama de precizarile de
ordin metodologic facute anterior si de specificul
datelor,le vom folosi in diagrama prin coloane
simple.(figura 1).
 Gradul indeplinirii programului la intreprinderea
X pe sectii

120
100
procente (%)

80 %depasirii programului

60 %indeplinirii programului

40
20
0
I II III
sectii

Figura 1

Diagrama cu coloane grupate.In practica

statiatica se folosesc numai asa-numitele grafice
cu coloane in aflux.Ele se intalnesc atunci cand
pentru fiecare gupa se foloseste un “set” format
din doua sau mai multe coloane care se deplaseaza
astfel incat sa se vada pe grafic diferentele
cantitative dintre subgrupe.Cel mai frecvent sunt
utilizate pentru productia sau stocurile de produse
asemanatoare grupate pe sortimente.
Diagrama prin coloane lipite se deosebeste
de diagrama simpla prin coloane numai prin
aceea ca nu se mai lasa nici un spatiu intre
coloane.Ele se folosesc cand se poate stabili o
anumita continuitate intre indicatorii prezentati.
 Titlu

700
600
500

Volumul
400
300
200
100
0
1
Timpul

Figura 2

Diagrama prin coloane cu subdiviziuni se

foloseste pentru reprezentarea marimilor
subdivizate in partile lor componente.Pentru a
distinge usor aceste subdiviziuni se folosesc
diferite hasuri sau culori.Scara acestor diagrame
se exprima intotdeuna in marimi absolute.
Titlu

600
500
400
Volumul

300
200
100
0
Timpul

Figura 3
 Diagrama prin coloane a abaterilor se
foloseste pentru reprezentarea grafica a
indicatorilor care pot fi marimi pozitive sau
negative,de tipul beneficiilor si pierderilor,de
exemplu.Specific acestui grafic este faptul ca
fiecare coloana este orientata fie in sus,fie in jos
fata de linia de baza.
Titlu

300
200
100
Volumul

0
-100
-200
-300
Timpul

Figura 4
Limitandu-ne doar la aceste cateva
posibilitati de construire a diagramelor prin
coloane,facem precizarea ca mai exista si
altele,alegerea unui tip sau altul depinzand atat de
continutul indicatorilor de prezentat cat si de
imaginatia celui care le construieste.In practica
sunt frecvente cazurile cand diagramele prin
coloane se combina cu diferite simboluri sau figuri
sau alte tipuri de grafice.
De exemplu diagramele prin coloane folosite
la reprezentarea seriilor cronologice pot fi
combinate cu cronogramele(historiogramele).
 Graficele prin benzi se construiesc in
cadranul 1 din sistemul axelor
rectangulare.Benzile se fixeaza pe axa
ordonatelor,iar lungimea lor este proportionala cu
valoarea indicatorilor de prezentat.Deci,scara de
reprezentare se stabileste pe axa absciselor(OX) in
raport cu valoarea maxima a indicatorilor.Benzile
au,de regula o latime mult mai mica decat a
coloanelor si sunt separate prin distante
egale.Diagramele prin benzi sunt foarte des
folosite datorita expresivitatii lor si usurintei de
executare.
Se recomanda folosirea lor in urmatoarele
cazuri:
a)cand termenii seriei exprima
lungimi(sosele,cai ferate,fluvii etc.);
b)cand se reprezinta serii de indicatori
eterogeni(de exemplu,parcul de masini si
tractoare);
c)la reprezentarea grafica a unor serii
cronologice cu caracter operativ(evidenta
operativa a materialelor,de exemplu);
d)la reprezentarea indicatorilor care
prezinta intre ei variatii foarte mari,sau cand
datele sunt distribuite cronologic neegal;
e)la reprezentarea grafica a unor serii cu
caracteristici combinate care au aspectul unei
diagrame simetrice(de pilda,in demografie-
piramida varstelor).
Corespunzator tipurilor de grafice prin
coloanele amintite,se pot construi urmatoarele
tipuri de grafice prin benzi:
 diagrame prin benzi simple;
 diagrame prin benzi grupate;
 diagrama prin benzi cu
subdiviziuni;
 diagrama prin benzi orientate in
dublu sens si altele.
Cea mai larg raspandita este diagrama prin
benzi simpla.Ea se construieste de regula asa cum
s-a aratat mai sus in cadranul 1 cu precizarea ca
benzile se aranjeaza,de obicei in ordinea
corespunzatoare marimii indicatorilor.Ele pot fi
dispuse,insa si dupa alte criterii.Uneori este mai
convenabil ca aceste benzi sa fie aranjate in
ordinea aparitiei indicatorilor,ordinea
alfabetica,dupa criteriul geografic sau dupa
oricare alt criteriu logic care corespunde cel mai
bine obiectivelor urmarite.
Exemplificam in continuare modul de
intocmire a unei diagrame prin benzi simple
pornind de nla lungimea unor cursuri de apa din
tara noastra:Dunarea 1078 km pe teritoriul
Romaniei,Prut 716 km,Mures 768 km,Olt 736
km,Siret 596 km.
Lungimea unor cursuri de apa din Romania

Dunare 1075

Prut 716

Mures 768

Olt 736

Siret 596

0 200 400 600 800 1000 1200

Km

figura 5
Daca se considera 1cm=100km,sunt
necesare 11 diviziuni ale scarii.
Celelalte tipuri de diagrame prin benzile
amintite se construiesc asemanator cu diagramele
prin coloane corespunzatoare prezentate anterior
respectand principiul de baza al unei diagrame
prin benzi si anume benzile sunt asezate
orizontal,asa cum reiese din fig. 5deci scara de
reprezentare se construieste pe OX.
Graficele prin figuri geometrice (de suprafata
sau de volum) se folosesc fie pentru reprezentarea
variatiei unor indicatori de volum,fie pentru
reprezentarea structurii colectivitatii.
Diagramele de volum se aleg in raport cu
continutul indicatorilor.Astfel,daca datele
inregistrate se refera la fenomenele
independente,atunci se pot folosi figuri geometrice
de suprafata unidimensionala (cerc,patrat);in
cazul unor fenomene care depind de doi sau trei
factori se folosesc figuri geometrice de suprafata
(dreptunghiul ) sau volum (paralelipipedul) cu
ajutorul carora se reprezinta concomitent atat
variabila complexa, cat si variatia factorilor .
Diagramele prin patrate se folosesc atunci cand
se reprezinta grafic datele statistice centralizate la
nivelul unei unitati complexe al unei grupe sau pe
intreaga colectivitate .
In cazul acestor grafice indicatorii sunt
reprezentati prin patrate ale caror suprafete sunt
direct proportionale cu marimea indicatorilor
respectivi. In acest scop lungimea laturilor
patratelor va trebui sa fie proportionala cu
radacinile patrate extrase din indicatorii pe care ii
reprezinta .
Modul de construire al diagramelor prin
patrate va fi mai lesne de inteles pe baza unui
exemplu practic . Sa admintem ca vrem sa
reprezentam grafic , cu ajutorul diagramei prin
patrate , productia de fructe , pe un locuitor din
judetul X in anii 1995 (59,8 Kg) ; 1996 (86,2 Kg) ;
1997 (68,8 Kg) .
Considerand ca suprafetele celor trei patrate
ar fi proportionale cu marimea indicatorilor de
reprezentat, latura patratului se obtine ca raport
intre radacina patrata a valorii indicatorilor si
unitatea de lungime a scarii de reprezentare a
acestuia . Se extrage radacina patrata din
valoarea indicatorilor pentru cei trei ani si , in
functie de spatiul avut la dispozitie , se alege
unitatea de masura a scarii de reprezentare .
Daca se considera 1cm=3Kg obtinem datele :
 1995 l = 59,8 =7,7 ;latura graficului
1r l
1

=7,7:3=2,56 cm ;
 1996 l = 86,2 =9,3;latura graficului l
2r 2

=9,3:3=3,1 cm;
 1997 l = 68,3 =8,3;latura graficului l
3r 3

=8,3:3=2,76 cm;
unde l , l , l reprezinta laturile de reprezentat.
1r 2r 3r

In continuare , se construiesc trei patrate cu

laturile egale cu 2,56 cm ;3,1 cm ; 2,76 cm. In
interior se trec valorile reale ale indicatorilor care
au fost considerati ca fiind proportionali cu
suprafata patratelor .
Productia de fructe pe un locuitor in
judetul X in anii:1995,1996 1997

59,8kg 86,2kg 68,3kg

Lkjl
1995 1996 1997
 Diagrama prn cercuri se foloseste pentru
aceleasi cazuri ca si diagrama prin patrate. La
diagrama prin cercuri se considera ca valoarea
indicatorilor este proportionala cu suprafata ,si
unitatea de lungime a scarii de reprezentare se
fixeaza pe raza cercului.
Pornind de la datele prezentate in tabelul
urmator, se construiesc trei cercuri, razele fiind
egale cu 2,2cm ; 2,6cm ; 2,35cm ,deoarece se
considera ca 1cm=2kg. In interiorul cercului se
trec valorile reale ale indicatorilor care au fost
considerati ca fiind proportionali cu suprafata
cercurilor
Tabelul 1
Calculele necesare reprezentarii prin
cercuri

Anii Raza de Raza cercului

reprezenta pe grafic
t
0 1 2
4,4
199 59,8
R = 3,14 =
1 R = 2 =2,2c
1

5 4,4cm m
5,2
199 86,2
R = 3,14 =
1 R = 2 =2,6c
1

6 5,2cm m
4,7
199 68,3
R = 3,14 =
1 R = 2 =2,35c
3
 7 4,7cm m

Productia de fructe pe un locuitor

din judetul X in anii:
1995 1996
1997
59,8Kg 86,2Kg 68,3Kg

Figura 7

Diagrama prin dreptunghi se foloseste la

reprezentarea nivelului totalizat al unei
caracteristici complexe care se poate descompune
in produsul a doi factori , de exemplu:prezentarea
variatiei fondului de salarii in functie de salariul
mediu si numarul de muncitori , a volumului
productiei in functie de nivelul productivitatii
muncii si de numarul de muncitori , a costurilor
totale in functie de costul mediu si productia fizica
comparabila etc.
Folosind dreptunghiul inseamna ca se pot
reprezenta in acelasi timp cele trei variabile
statistice: cei doi factori pe cele doua laturi , iar
variabila complexa , prin suprafata
dreptunghiului.Este necesar , deci, sa se
stabileasca scarile de reprezentare numai pentru
cele doua laturi , in functie de valorile celor doi
factori.
Pentru a ilustra modul de intocmire a
diagramelor din dreptunghi , folosim datele din
tabelul urmator:

Tabelul 2
Indicatorii Anii
1996 1997
Productia 695,9 655,8
totala(mii tone) 1494 1512
Productia medie 465,8 433,7
la ha (kg)
Suprafata
cultivata(mii ha)

Pentru a reprezenta grafic acesti

indicatori , se construiesc doua dreptunghiuri in
care bazele vor fi proportionale cu productia
medie la ha. , inaltimile cu suprafetele
insamantate , iar suprafetele cu productia totala
obtinuta.
 Presupunand ca 1cm=500kg pe baza si
1cm=100mii ha pe inaltime , atunci cele doua
dreptunghiuri vor avea dimensiunile :
1494 1512
B = =3cm; B =
500 =3cm;
1 2
500
465,8 433,7
h =
100 =4,7;
h =
100 =4,3;
1 2

Productia totala,productia medie la

ha si suprafata
insamantarii in anii:
1996
1997

655,8 mii
695,9 mii tone
tone

465,8mii ha 69 433,7mii
ha

figura 8
Diagramele de structura sunt folosite frecvent
in prezentarea datelor statistice pentru
interpretarea mutatiilor intervenite in structura
pe ramuri, sau pe plan teritorial . Aceste diagrame
se pot folosi pentru orice colectivitate impartita in
grupe dupa variatia uneia sau a mai multor
caracteristici statistice.
 Graficele de structura se construiesc frecvent
in patrate, cercuri ,semicercuri sau dreptunghiuri.
Diagrama prin dreptunghi. In cazul folosirii
dreptunghiului , suprafata lui este direct
proportionala cu volumul colectivitatii , iar partile
componente ale colectivitatii sunt reprezentate
prin portiuni de suprafata in cadrul
dreptunghiului , stabilite in aceeasi proportie in
care stau partile respective fata de colectivitatea
intreaga. In cazul in care graficul este dispus
vertical dreptunghiurrile carereprezinta partile
componente ale colectivitatii (din dreptunghiul
prin care s-a reprezentat intreaga colectivitate) au
bazele egale , iar inaltimile sunt diferite fiind
proportionale cu greutatea specifica a grupelor.
Cand dreptunghiul este asezat orizontal ,
inaltimea lui va reprezenta elementul constant si
vor diferi bazele dreptunghiurilor in functie de
marimea indicatorilor de reprezentat.
Practic,suprafata dreptunghiului se considera
egala cu volumul intregii colectivitati , adica cu
100%, iar suprafetele dreptunghiurilor care
reprezinta partile componente ale colectivitatii,
egale cu greutatile lor specifice fata de intreg si
respectiv fata de 100%.De exemplu , daca vrem
sa reprezentam grafic structura populatiei
Romaniei la 1 iulie 1996 , formata din 22.607.620
locuitori,11.080.933 barbati si 11.526.687 femei ,
se considera suprafata dreptunghiului egala cu
volumul intregii colectivitati , iar suprafetele care
reprezinta partile componente ale colectivitatii ,
egale cu greutatile lor specifice fata de intreg
respectiv 49% si 51% feminin.
Structura pe sexe a populatiei Romaniei la 1 iulie
1996

100%

80% 49%
60% M
40% F
51%
20%

0%

figura 9
Diagrama prin cerc consta in reprezentarea
partilor componente ale colectivitatii prin sectoare
de cerc . In acest caz , cele 360 reprezinta 

totalitatea colectivitatii(=100%), iar partile

componente ale colectivitatii se reprezinta cu
ajutorul sectoarelor de cerc. Marimea acestor
sectoare si anume marimes unghiurilor la centru
se determina inmultind fiecare pondere cu 3,6 

.Astfel pornind de la exemplul prezentat mai sus ,

cele doua unghiuri la centru vor avea 51*3.6 

=183,6 si 49*3.6 =176,4 iar diagrama de

  

structura poate fi surmarita in figura 10.

 Structura pe sexe a populatiei Romaniei la 1 iulie
1996

F
49% 51%

figura 10
Diagrama prin patrat consta in construirea
unui patrat care reprezinta colectivitatea.Patratul
este apoi impartit in 100 de patratele egale, fiecare
reprezentand un procent pentru fiecare parte din
care este formata colectivitatea se iau atatea
patratele cate procente reprezinta acea parte fata
de colectivitate In exemplul prezentat anterior se
vor lua 51 patratele pentru populatia feminina si
49 patratele pentru populatia masculina .
Diagrama prin patrate este o forma speciala
a diagramelor de structura, cu ajutorul lor fiind
posibila reprezentarea unei colectivitati dupa
doua caracteristici.In acest caz se calculeaza mai
intai greutatea specifica a grupelor dupa
caracteristica principala fata de intreaga
colectivitate.Valorile obtinute se noteaza pe una
din laturile patratului , impartind patratul in mai
multe dreptunghiuri.La randul lor aceste grupe se
vor divide in functie de greutatea specifica a
fiecarei subgrupe .Pentru exemplificare vom porni
de la structura unei serii de studenti pe sexe(80%
studente si 20% studenti).In continuare, grupa
studentilor se echivaleaza cu 100 de procente si se
divide dupa mediul din care provin in alte doua
grupe ,40%urban si 60% rural .Structura
studentilor seiei respective dupa sex si mediul de
provenienta se va reprezenta grafic tinand seama
de aceste precizari.
Diagramele de structura prezentate se pot
folosi si pentru reprezentarea mutatiilor de
structura intervenite in timp.
Diagramele de structura se pot folosi
independent sau impreuna cu diagramele de
volum.Daca in acelasi grafic se reprezinta si
volumul si structura , este necesar sa se stabileasca
,in primul rand ,scara de reprezentare dupa
procedeele mentionate anterior la diagramele de
volum.

Diagramele seriilor cronologice

Pentru reprezentarea grafica a seriilor

cronologice cel mai adesea se utilizeaza
cronogramele(historiogramele).Aceste grafice se
folosesc pentru a desprinde tendinta de dezvoltare
a fenomenelor pe fiecare etapa
analizata.Cronogramele se construiesc pe baza
sistemului coordonatelor rectangulare, de obicei
in cadranul 1 al acestora.
Pe axa absciselor se construieste scara
timpului , iar pe axa ordonatelor ,scara valorilor
seriei cronologice.
La stabilirea scarii timpului si nivelurilor
trebuie sa se respecte proportionalitatea ,
deoarece raportul dintre scari are o importanta
foarte mare asupra formei curbei si poate da o
imagine denaturata asupra dezvoltarii
fenomenului.
Daca in cadrul unui asemenea grafic se
urmareste dinamica mai multor fenomene ,
fiecare curba trebuie sa se deosebeasca clar de
celelalte . In acest scop sunt colorate sau
construite diferit (linie continua ,linie intrerupta
,linie punctata etc.).
Desi in aparenta historiogramele nu prezinta
deosebiri esentiale intre ele , la construirea
graficului trebuie sa se tina seama de natura seriei
dinamice pe care o reprezentam , adica daca este o
serie cronologica de momente sau de intervale de
timp .
Daca variatia de timp este redata prin
momente , atunci ele se trec in dreptul diviziunilor
cotate pe axa absciselor .Daca variatia de timp
este redata prin intervale de timp , atunci ele se
trec intre cele doua diviziuni succesive .Indiferent
de modul de redare a timpului pe axa absciselor
,trebuie sa se treaca unitatile succesive fara nici o
intrerupere.Daca in seria cronologica lipsesc date
pentru unele valori de timp ,atunci pentru
perioada respectiva in interiorul seriei se face
legatura printr-o serie intrerupta , considerand
tendinta generala a intregii serii.
Pe axa ordonatelor se vor trece diviziunile
scarii, astfel incat sa cuprinda valoarea maxima a
indicatorilor .
In scopul prezentarii modului de construire a
cronogramei pe seriile de intervale de timp ,am
folosit datele din tabelul urmator:

Tabelul 4
Productia unui produs in anii 1988-
19997
Anii 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19
88 89 90 91 92 93 94 95 96 97
A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Ct.pr 66 49 40 45 40 36 40 38 32 31
od
mii t.

Fiind o serie cronologica de intervale , pe axa

absciselor vor fi 10 diviziuni de timp , iar pe axa
ordonatelor se va stabili unitatea de reprezentare ,
astfel incat sa se asigure o proportionalitate fata
de axa absciselor si sa cuprinda toate valorile
indicatorilor.La cronograma in mod obligatoriu
scara ordonatelor incepe cu zero, deci pentru a
asigura proportia necesara armoniei graficului in
functie de valoarea maxima se poate lua 1cm=10
mii tone ,obtinandu-se astfel 7 subdiviziuni pe axa
ordonatelor.Tinand seama de toate precizarile
facute s-a construit cronograma din figura 11.
Productia unui produs in anii 1988 - 1997

70
60
50
mii tone

40
30
20
10
0
1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997
ani

Figura 11

Valoarea minima fiind de 31 mii tone , partea

de jos a graficului ramane neutilizata.De aceea ,in
astfel de situatii, se recomanda sa se faca o
intrerupere de canal , adica sa se aleaga scara de
reprezentare nu in raport cu valoarea maxima , ci
cu amplitudinea variatiei A=66-31=35 mii tone.
Tinand seama de amplitudinea variatiei si
pastrand aceeasi proportionalitate intre cele doua
axe ,se pote stabili o scara de reprezentare de
1cm=5 mii tone .In noul grafic forma de variatie
care exprima tendinta de dezvoltare a productiei
apare si mai evidenta.

Diagramele semilogaritmice

In anumite situatii cand apar fenomene care

prezinta variatii mari in timp se folosesc
diagramele semilogaritmice(cu retea neuniforma).
Particularitatea acestor diagrame consta in
faptul ca, pe verticala (axa ordonatelor) scara se
construieste pe baza logaritmilor numerelor
.Distantele pe scara sunt proportionale cu
logaritmii indicatorilor prezentati si nu cu nivelul
absolut al indicatorilor .Scara orizontala este
aritmetica ,cu intervale egale , motiv pentru care
graficul se numeste semilogaritmic .
Diagramele semilogaritmice nu trebuie
confundate cu diagramele logaritmice, a caror
scari sunt construite (vertical si orizontal) pe baza
logaritmilor numerelor si, deci ,au retea
logaritmica.
Practic ,la construirea unui grafic
semilogaritmic se procedeaza in urmatoarele
etape:se stabileste inaltimea scarii,care se divide in
zece parti egale (dreapta graficului).Aceeasi scara
se imparte apoi proportional cu logaritmii
numerelor 1-10.Mentionam ca pentru construirea
scarii verticale sunt necesari numai logaritmii
acestor numere(1-10), deoarece pentru celelalte
numere mantisele sunt aceleasi ,difera numai
caracteristicile.Prin urmare, daca termenii seriei
prin logaritmare au caracteristici diferite ca
marime ,se folosesc atatea module de cate 10 parti
cate sunt necesare diferentei dintre caracteristicile
logaritmilor; scara de reprezentare incepe cu 1 nu
cu 0 ca in cazul scarii aritmetice, iar punctele
cotate pe scara graficului se gasesc la distantele
corespunzatoare logaritmilor,deci scara este
neuniforma.
Punctele de coordonate dintre variabile de
timp si variabila logaritmilor termenilor se unesc
ca in cazul diagramelor cronologice pe scari
neuniforme; dupa trasarea liniei(curbei) se
inlocuiesc logaritmii cu valorile indicatorilor
absoluti.
Diagramele semilogaritmice se aplica la
compararea seriilor care se deosebesc semnificativ
intre ele din punct de vedere al nivelului si cu atat
mai mult la compararea seriilor care se calculeaza
in unitati diferite .
Diagrama semilogaritmica are insa un mare
dezavantaj , acela al imposibilitatii perceperii
directe si intuitive a marimilor absolute si a
diferentelor dintre ele.
 Diagramele radiale(polare)

O alta problema care trebuie analizata la

seriile cronologice este si aceea a sezonalitatii.In
statistica social economica se intalnesc frecvent
fenomene care prezinta variatii sezoniere
saptamanale , trimestriale etc., ca de
exemplu:consumul casnic de gaze naturale
,consumul de bere, bauturi
racoritoare.Fenomenele cu caracter sezonier sunt
specifice indeosebi activitatilor din turism , comert
si agricultura.
Pentru a putea interpeta gradul si forma de
variatie sezoniera se foloseste diagrama polara sau
radiala.Aceasta denumire provine de la faptul ca
la construirea graficului se folosesteo retea polara
formata din cercuri concentrice.Drept abscisa
serveste circumferinta cercului pe care se noteaza
timpul, iar ca ordonata –raza sau pozitia razei, pe
care se noteaza cantitatile.
La construirea graficului se procedeaza in
felul urmator:
 se calculeaza madia lunara , trimestriala
etc. a indicatorului de reprezentat in functie
de variatia acestuia;
 lungimea razei se considera egala cu media
indicatorului si se traseaza cercul;
lungimea cercului se imparte in atatea parti egale ,
cati indicatori are perioada de timp
respectiva(pentru luni-12, pentru trimestre-4).
De exemplu ,daca variatia este trimestriala se
obtin patru sectoare de cerc , care sunt marginite
de cate doua raze proportionale cu marimea
indicatorilor de reprezentat.
Daca valoarea unui indicator depaseste media
valorilor individuale , atunci se vor prelungi cele
doua raze in afara cercului, iar daca valoarea lor
este mai mica ,atunci se vor ingrosa razele numai
pana la punctele corespunzatoare acestuia.
Dupa ce s-au fixat toate punctele pe reteaua
polara,se unesc aceste puncte prin linii frante sau
curbe.Comparand cu linia cercului de baza, se
poate interpreta cat este de mare variaria fiecarei
luni sau fiecarui trimestru in raport cu valoarea
care ar fi trebuit sa fie realizata daca fenomenul
n-ar fi fost influentat de valul sezonier.
In cazul cand indicatorii sunt reprezentati
prin segmente de dreapta,timpul se noteaza in
dreptul razelor.Daca insa indicatorii sunt
reprezntati prin sectoare de cerc, razele se unesc
prin sectoare de cerc, iar timpul se noteaza in
dreptul acestora si nu in dreptul segmentelor.In
acest caz indicatorii sunt reprezentati prin
suprafete.Aceasta forma de diagrama este foarte
sugestiva, dar nu reflecta realitatea , deoarece
suprafata sectoarelor de cerc creste in proportie
mult mai mare decat indicatorii pe care ii
reprezinta.
In incheierea prezentarii acestui tip de
diagrama precizam ca diagrama polara se mai
numeste si grafic in spirala.Sunt doua tipuri de
spirale:spirale centripete si spirale centrifuge,
dupa cum reprezinta un fenomen in crestere sau
in descrestere.
Acest grafic poate fi utilizat ori de cate ori se
doreste sa se prezinte variatia unor valori
individuale fata de o valoare considerata ca baza
de referinta.De exemplu,variatia valorilor unei
serii simple in jurul mediei,sau fata de un alt
termen reprezentativ.Pentru a vizualiza sensul de
variatie se pot folosi doua legende:una pentru
variatii pozitive si alta pentru cele negative.

Diagramele de distributie(repartitie)

Se folosesc pentru reprezentarea grafica a

seriilor de variatie.In acest scop vom folosii
urmatoarele tipuri de grafice:
 poligonul frecventelor
 poligonul frecventelor cumulate
 histograma
 histograma in trepte
 curba de concentrare(curba lui Lorenz).
 Poligonul frecventelor se foloseste atat pentru
reprezentarea grafica a seriilor de distributie cu
frecvente pe variante cat si a celor cu intervale de
variatie.In acest scop , pe axa absciselor se trec
variantele caracteristicii sau intervalele de
variatie. In acest scop, pe axa absciselor se trec
variantele caracteristicii sau intervalele de variatie
egale sau neegale, iar pe axa ordonatelor se
construieste scara frecventelor reale sau
reduse.De pe axa absciselor, din dreptul
diviziunilor corespunzatoare variantelor, sau
dupa caz, din mijlocul segmentelor prin care
reprezentam marimea intervalelor,ridicam
perpendiculare punctate proportionale cu
frecventele respective.Unind capetele acestora cu
o linie franta ,obtinem poligonul
frecventelor(figura 16 si figura 17).Pentru
exemplificare vom folosi datele din tabelele in care
sunt prezentate doua serii de repartitii de
frecvente pentru aceeasi colectivitate, distribuita
dupa doua variabile independente, una direct pe
variante, cu variatia continua si alta pe intervale
de grupare egala.Deci , in ambele cazuri se poate
folosi poligonul frecventelor.
Tabelul 5
Gruparea muncitorilor unei sectii dupa
productia zilnica (buc)
Grupe Numar Frecvente cumulate F(x)
de muncit Crescator Descrescato
muncito ori r
ri dupa
prod.zil
nica(buc
)
0 1 2 3
6 20 20 200
7 35 55 180
8 55 110 145
9 70 180 90
10 15 195 20
11 5 200 5
Total 200
Tabelul 6
Gruparea muncitorilor dupa productia
obtinuta (buc)
Grupe Numar Frecvente cumulate F(x)
de muncit Crescator Descrescato
muncito ori r
ri dupa
prod.zil
nica(buc
)
0 1 2 3
95-100 50 50 200
100-105 65 115 150
105-110 40 155 85
110-115 30 185 45
115-120 10 195 15
120-125 5 200 5
Total 200

Comparand cele doua grafice, se pot trage o

serie de concluzii cu privire la gradul de
imprastiere a celor doua variabile si la forma lor
de variatie. De aceea graficele acestea se folosesc
in analiza seriilor de repartitie de frecvente, a
gradului de omogenitate al seriei si semnificatiei
valorilor indicatorilor sintetici calculati pe baza
aplicarii modelelor de prelucrare statistica a
datelor respective.
Deoarece valorile minime sunt distantate fata
de “zero”,se fac intreruperi de canale pe axa
absciselor.
Repartitia muncitorilor dupa productia zilnica

80

60
Nr. muncit.

40

20

0
6 7 8 9 10 11
buc.

Figura 12

Repartitia muncitorilor dupa productia obtinuta

(buc.)

80

60
Nr. muncit.

40

20

0
95 100 105 110 115 120
buc.

Figura 13

Curba cumulativa a frecventelor

 Se foloseste atunci cand se determina pe
grafic valorile mediilor de pozitie (mediana,
cuartilele, decilele, percentilele).Curba cumulativa
a frecventelor presupune calculul frecventelor
cumulate.Frecventa cumulata F(x) se obtine prin
insumarea succesiva a frecventelor
corespunzatoare a variantelor sau intervalelor de
variatie , pornind de la limita inferioara a
primului interval al repartitiei sau, in sens invers,
incepand de la limita superioara a ultimului
interval de variatie. In primul caz al operatiei de
cumulare a frecventei, functia cumulativa F(x)
arata partea din colectivitatea statistica pentru
care valoarea caracteristicii este mai mica decat x,
iar in cel de-al doilea caz, frecventa cumulata
indica numarul total al unitatilor care au nivelul
caracteristicii superior lui x.
Pentru a construi curba cumulativa a
frecventelor se reprezinta pe axa absciselor
intervalele echidistante intre ele(sau
variantele),iar pe axa ordonatelor se vor
reprezenta frecventele cumulate pentru curba
crescatoare si corespunzator pentru cea
descrescatoare.Punctul de intersectie a celor doua
curbe va marca tendinta de asimetrie a seriei
prezentate grafic(fig.14 si 15).
 Repartitia muncitorilor dupa productia zilnica

250
200

Nr. munc.
150
100

50
0
0 6 7 8 9 10 11 12
buc.

Figura 14

Curba cumulativa a frecventelor se mai

numeste si ogiva, in cazul cand seria prezinta un
pronuntat accent de simetrie a distributiei
frecventelor, in raport cu frecventa maxima, ce
corespund valorii centrale a caracteristicii.
Pentru construirea curbei cumulative vom
folosi acelasi exemplu de la poligonul
frecventelor(fig.18 si fig 19).
Repartitia muncitorilor dupa productia obtinuta(buc.)

250
200
Nr. muncit.

150
100

50
0
95 100 105 110 115 120 125
buc.

Figura 15
 Histograma

Se foloseste pentru a reprezenta grafic serile

de distributie de frecvente.Histograma se
construieste in felul urmator:pe axa absciselor se
trec intervalele de valori, respectandu-se
principiul ca intervalele egale sa fie reprezentate
prin distante egale.Uneori, in diferite publicatii, in
mod conventional, pe axa absciselor, la
histograma primul punct cotat corespunde cu
valoarea minima a caracteristicii de grupare, fara
a se face vizibil intreruperea de canal. Pe axa
ordonatelor se construieste scara frecventelor in
functie de marimea frecventei maxime. Pentru
fiecare indicator reprezentat de frecventa grupei
respective de pe axa OX se ridica cate un
dreptunghi, a carui suprafata trebuie sa fie direct
proportionala cu marimea pe care o
reprezinta.Deci suprafata coloanelor trebuie sa fie
egala cu produsul dintre marimea intervalului si
frecventa sa.Deasupra lor de obicei se trec
frecventele corespunzatoare fiacarei grupe.
In construirea histogramelor se pot prezenta
doua cazuri:
 reprezentarea seriilor de distributie cu
intervale egale;
  reprezentarea seriilorde distributie cu
intervale neegale.
Tinand seama de aceste precizari am
reprezentat grafic, prin histograma, seria de
distributie prezentata in tabelul 7( fig.20).
Repartitia muncitorilor dupa productia obtinuta

70 65
60
50
50 40
Nr. muncit.

40
30
30
20
10
10 5
0
buc.

Figura 16

Tabelul 7
Distributia muncitorilor dupa productia
obtinuta (buc)

Grupe Numar Mari Coef de Frecvent

de munc. mea red a e reduse
munc. interv frecven
Dupa alului telor
prod.ob
t
0 1 2 3 4
 95-100 50 5 5:5=1 50:1=50
100-110 105 10 10:5=2 105:2=5
110-125 45 15 15:5=3 2,5
45:3=15

Repartitia (distributia) muncitorilor dupa productia

obtinuta(buc.)

120 105 105

100
80
Nr. muncit.

60 50 45 45 45
40
20
0

Figura 17

Interpretand graficul, se poate observa ca o

serie prezinta un anumit grad de asimetrie,
valorile mai mici fiind mai bine reprezentate in
comparatie cu cele mai mari ale caracteristicii
inregistrate.
Daca intervalele sunt neegale intre ele ,
histograma se construieste respectand principiul
de baza potrivit caruia suprafata unei coloane
trebuie sa fie proportionala cu produsul dintre
marimea intervalului si frecventa sa.Pentru a
respecta acest principiu , este necesar sa se
stabileasca un interval considerat ca unitate de
masura si sa se masoare proportia care exista
intre marimea fiecarui interval si cea a
intervalului luat ca baza.Cu acest coeficient se vor
reduce in mod corespunzator frecventele reale,
pentru a obtine frecventele reduse, in functie de
care se va stabili scara de reprezentare pe axa
ordonatelor.
Daca aceeasi colectivitate de muncitori se
regrupeaza pe trei intervale neegale se obtine
situatia din tabelul de mai sus.

La intocmirea histogramei pentru o serie de

repartitie pe intervale neegale se impun cateva
precizari suplimentare.Pe abscisa se vor marca
numai puncte care corespund limitelor
intervalelor neegale din serie .Pe axa ordonatelor
se va stabili scara de reprezentare a frecventelor
care sa cuprinda valoarea maxima a frecventelor
reduse,iar deasupra coloanelor se vor trece
valorile reale ale acestora.
Prin analogie se poate construi si poligonul
frecventelor pentru intervale neegale.In acest caz
punctele de coordonate (x,y) corespund cu valorile
centrelor in intervalele de pe axa absciselor si
frecventele reduse corespunzatoare de pe axa
ordonatelor. Poligonul frecventelor se va obtine
urmand aceste puncte de coordonate.
 Pentru curba cumulativa se lucreaza cu
frecventele reale cumulate care se reprezinta in
functie de valorile centrelor de interval.

Histograma in trepte

Daca in cazul unei histograme nu se traseaza

liniile verticale care despart dreptunghiurile,
histograma nu mai are aspectul unei diagrame in
coloane ci a unei diagrame in trepte(fig.4.23).

Curba de concentrare

Spre deosebire de curba cumulativa a

frecventelor care se foloseste pentru reprezentarea
grafica a frecventelor absolute cumulate, curba de
concentrare se construieste pe baza frecventelor
relative cumulate. Deoarece cu ajutorul acestei
curbe sunt studiate fenomenele de concentrare sau
de diferentiere, ea poarta numele de curba de
concentrare sau de diferentiere. Ea se mai
numeste si curba lui Lorenz dupa numele celui
care a utilizat-o pentru prima data.
Curba de concentrare se foloseste pentru
distributiile de frecvente construite pe intervale de
grupare, si constuirea acesteia presupune
parcurgerea urmatoarelor etape:
 calcularea frecventelor relative;
  calcularea frecventelor relative cumulate
crescator;
 estimarea nivelului totalizat al
caracteristicii pe fiecare grupa ( x n ) si pe
i i

intrega colectivitate(  x n ); i i

 calcularea greutatii specifice a nivelului

totalizat al fiecarei grupe in nivelul
totalizatal caracteristicii pe intreaga
xn
colectivitata( g =  x n );
i i
i
i i

 calcularea greutatilor specifice cumulate

crescator.
Curba lui Lorenz este un grafic care se
construieste in cadranul I. Frecventele relative
cumulate se reprezinta pe axa Ox iar greutatile
specifice pe axa Oy . Perechile de valori
corespunzatoare fiecarei grupe se reprezinta prin
puncte in cadranul I. Unind punctele alaturate
prin segmente de dreapta, se obtine curba de
concentrare. Suprafata marginita de curba de
concentrare si linia perfectei egalitati a
frecventelor se numeste aria de concentrare. Cu
cat aria de cocentrare este mai mare cu atat
concentrarea este mai puternica.
Pentru a construi curba de concentrare vom
folosi datele din coloanele 3 si 6 ale tabelului
urmator. Pe axa Ox se trec frecventele cumulate
ale agentilor economici(col.3) iar pe axa Oy
greutatile specifice cumulate privind profitul
estimat in procente(col.6).

Tabelul 8
Gruparea agentilor economici dupa
marimea profitului (mii lei)

Grupe Numarul Profitul estimat

de ag agentilor
ec economici
dupa abso % % abso % %
marim lut cum lut cum
ea ulat ulat
profit
(mii
lei)
0 1 2 3 4 5 6
 Sub 40 5 2,5 2,5 190 1,88 1,88
40-44 30 15 17,5 1260 12,47 14,35
44-48 40 20 37,5 1840 18,22 32,57
48-52 50 25 62,5 2500 24,75 57,32
52-56 30 15 77,5 1620 16,04 73,36
56-60 25 12,5 90 1450 14,36 87,72
60 si 20 10 100 1240 12,28 100
peste
Total 200 100 1010 100,0
0

120
Greutati specifice cumulate

100

80

60

40

20

0
2.5 17.5 37.5 62.5 77.5 90 100
Frecvente relative cumulate

Figura 18

Din graficul obtinut reiese ,de exemplu ,

faptul ca 77,5% din totalul agentilor economici
concentreaza 73,36 din profitul total, deci
concentrarea este scazuta.
Daca avem de comparat date pentru 3 sau 4
perioade, vor fi construite un numar
corespunzator de curbe de concentrare pe acelasi
grafic.
Daca dispunem de datele centralizate ale
variabilei de grupare (in exemplul luat-profitul
realizat) atunci greutatea specifica la nivelul
fiecarei grupe se calculeaza raportand valoarea
totalizata la nivelul grupei la valoarea totalizata la
nivelul inttregii colectivitati.

Diagramele teritoriale

Cartogramele

Sunt graficele care se folosesc pentru

prezentarea densitatii de repartitie teritoriala a
fenomenelor cu ajutorul hartilor. De exemplu,
daca se reprezinta grafic gradul de efectuare a
lucrarilor agricole de primavara, pe judetele tarii,
atunci se va folosi o harta a tarii in care densitatea
de repartitie se va reprezenta fie prin intensitati
de culoare, fie prin intensitati de hasuri, iar in
interiorul fiecarui judet se vor trece valorile
inregistrate ale caracteristicii a carei variatie
teritoriala se prezinta. Uneori se ierarhizeaza
valorile caracteristicii si numerele de ordine sau
rangurile se inscriu pe harta. Frecvent
cartodiagramele se folosesc dupa ce in prealabil
datele au fost grupate pe intervale de variatie.
 Cartodiagramele
Reprezinta o forma speciala a cartogramelor,
care constau dintr-o combinatie a cartodiagramei
cu diagramele (cerc, patrat, coloane etc.) care se
aplica pe cartograma.Deci pe harta se vor construi
figurile geometrice amintite mai sus pentru a reda
volumul si structura diferitilor indicatori
distribuiti din punct de vedere teritorial.La
intocmirea graficului se va tine seama de
obiectivul urmarit. De exemplu, cortogramele prin
cercuri de structura se pot construi in doua feluri.
Daca intereseaza numai structura, cercurile
desenate pe cartagrama se fac de aceeasi
marime.Daca intereseaza insa nu nmai structura,
ci si marimea absoluta a indicatorilor din care s-
au calculat indicatorii relativi ai structurii,
cercurile construite vor avea suprafete care
variaza in raport direct proportional cu marimea
indicatorilor reprezentati.
La reprezentarea grafica a distributiilor
teritoriale ale diferitilor indicatori se mai pot
folosi si figuri naturale sau simbolice, care sunt
proportionale cu valoarea indicatorilor de
reprezentat.
De remarcat ca figurile naturale si simbolice
se folosesc in practica statistica nu numai pentru
reprezentarea grafica a repartitiilor teritoriale, ci
ori de cate ori un astfel de grafic este mai sugestiv
si ajuta la popularizarea datelor statistice.
In concluzie, formele de reprezentare grafica
utilizate in statistica social economica sunt extrem
de numeroase, ceea ce impune alegerea cu
discernamant a acelora care sunt mai adecvate
continutului indicatorilor si pot sugera cu
usurinta tendintele de manifestare a fenomenelor
studiate.Reprezentarile grafice pot fi folosite in
statistica pentru prezentarea rezultatelor (in
majoritatea cazurilor) sau ca mijloc de analiza a
formelor de manifestare a fenomenelor in vederea
aplicarii diferentiate a metodelor de calcul
statistic.In functie de scopul urmarit, se va alege
graficul adecvat si care sa respecte riguros
principiile de construire corecta a graficului. De
cele mai multe ori reprezentarile grafice se
construiesc in cadranul I al sistemului de
coordonate rectangulare, iar daca indicatorii au
valori mari este recomandabil sa se faca
intreruperi de canal in plan orizontal pentru a
reda mai bine forma de variatie a caracteristicilor.
O atentie deosebita, la construirea graficelor,
trebuie acordata scarilor de reprezentare in asa
fel incat sa se asigure proportionalitatea graficului
in functie de dimensiunile indicatorilor si spatiul
de care se dispune pentru figura graficului.