IMSP INSTITUTUL MAMEI ŞI COPILULUI

Edemul angioneurotic (Edemul Quincke) la copil

Protocol clinic instituţional

Chişinău
2016
CUPRINS
TOC \o "1-3" \h \z \u µ HYPERLINK \l "_Toc462090448" µA. PARTEA INTRODUCTIVĂ
PAGEREF _Toc462090448 \h µ3§§
HYPERLINK \l "_Toc462090449" µA.1. Diagnosticul: Edem angioneurotic PAGEREF
_Toc462090449 \h µ3§§
HYPERLINK \l "_Toc462090450" µA.2. Codul bolii (CIM 10): T78.3 PAGEREF
_Toc462090450 \h µ3§§
HYPERLINK \l "_Toc462090451" µA.3. Utilizatorii: PAGEREF _Toc462090451 \h µ3§§
HYPERLINK \l "_Toc462090452" µA.4. Scopurile protocolului PAGEREF
_Toc462090452 \h µ3§§
HYPERLINK \l "_Toc462090453" µA.5. Data elaborării protocolului PAGEREF
_Toc462090453 \h µ3§§
HYPERLINK \l "_Toc462090454" µA.6. Data reviziei următoare PAGEREF
_Toc462090454 \h µ3§§
HYPERLINK \l "_Toc462090455" µA.7. Definiţiile folosite în document PAGEREF
_Toc462090455 \h µ3§§
HYPERLINK \l "_Toc462090456" µB. PARTEA GENERALĂ PAGEREF
_Toc462090456 \h µ3§§
HYPERLINK \l "_Toc462090457" µB.1. Nivel de asistenţă medicală specializată de ambulator
(alergolog) PAGEREF _Toc462090457 \h µ3§§
HYPERLINK \l "_Toc462090458" µB.2. Nivel de asistenţă medicală specializată de staţionar
PAGEREF _Toc462090458 \h µ6§§
HYPERLINK \l "_Toc462090459" µC. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR ŞI
PROCEDURILOR PAGEREF _Toc462090459 \h µ7§§
HYPERLINK \l "_Toc462090460" µC.1.1. Clasificarea edemului angioneurotic:
PAGEREF _Toc462090460 \h µ7§§
HYPERLINK \l "_Toc462090461" µC.1.2. Conduita pacientului cu edem angioneurotic
PAGEREF _Toc462090461 \h µ9§§
HYPERLINK \l "_Toc462090462" µC.1.2.1. Anamneza PAGEREF _Toc462090462 \h µ9§§
HYPERLINK \l "_Toc462090463" µC.1.2.2 Examenul fizic PAGEREF
_Toc462090463 \h µ10§§
HYPERLINK \l "_Toc462090464" µC1.2.3 Investigaţiile paraclinice în edemul angioneurotic
PAGEREF _Toc462090464 \h µ10§§
HYPERLINK \l "_Toc462090465" µC.1.2.4. Diagnosticul diferenţial PAGEREF
_Toc462090465 \h µ10§§
HYPERLINK \l "_Toc462090466" µC.1.2.5. Criteriile de spitalizare PAGEREF
_Toc462090466 \h µ11§§
HYPERLINK \l "_Toc462090467" µC.1.2.6. Tratamentul PAGEREF
_Toc462090467 \h µ11§§
HYPERLINK \l "_Toc462090468" µD. RESURSELE UMANE ŞI MATERIALE NECESARE
PENTRU RESPECTAREA PREVEDERILOR PROTOCOLULUI PAGEREF
_Toc462090468 \h µ12§§
HYPERLINK \l "_Toc462090469" µANEXE PAGEREF _Toc462090469 \h µ13§§
HYPERLINK \l "_Toc462090470" µBIBLIOGRAFIE PAGEREF _Toc462090470 \h
µ15§§
§
A. PARTEA INTRODUCTIVĂ
A.1. Diagnosticul: Edem angioneurotic

Exemple de formulare a diagnosticului clinic:

Edem angioneurotic

A.2. Codul bolii (CIM 10): T78.3

T78.3 Edem angioneurotic

Urticarie giganta
Edem Quincke
A.3. Utilizatorii:

IMSP Institutul Mamei şi Copilului

Secţia consultativă
Secţia internare
Secţia alergologie
Secţiia reanimare şi terapie intensivă
Laboratorul clinic
Laboratorul imunologic
Laboratorul bacteriologic
Secţia diagnostic funcţional
Farmacia spitalului
A.4. Scopurile protocolului
Ameliorarea calităţii examinării pacienţilor cu edem angioneurotic
Ameliorarea calităţii tratamentului pacienţilor cu edem angioneurotic
Minimizarea numărului recidivelor edem angioneurotic la copii

A.5. Data elaborării protocolului: septembrie 2016

A.6. Data reviziei următoare:
A.7. Definiţiile folosite în document
Edemul angioneurotic( edemul Quincke) reprezinta o erupție edematosă a țesutului subcutan și
submucos, cu afectarea preponderentă a feței, buzelor, ochilor, dar poate afecta și mucoasa
sistemului respirator și gastrointestinal. Edemul laringian prezintă pericol pentru viața. Clinic și
histopatlogic similară urticariei.

B. PARTEA GENERALĂ
B.1. Nivel de asistenţă medicală specializată de ambulator (alergolog)
Descriere
(măsuri)
Motive
(repere)
Paşi
(modalităţi şi condiţii de realizare)

I
II
III

Diagnosticul

2.1 . Confirmarea diagnosticului de angioedem evaluarea severităţii

Anamneza permite suspectarea angioedemului, la copiii cu:

Contact cu insectele (în special cu himenopterele)
Suprasolicitări alimentare cu producte cu potenţial alergic înalt
Focare de infecţie cronică (tonzilită, adenoidită, carie, gasrtoduodenită, colecistită, osteomielită);
Infecţii acute (intestinale, respiratirii recent suportate)
Reacţii alergice medicamentoase, postvaccinale;
Existenţa unor maladii cronice (maladii autoimune, diabet zahatat, afecţiuni ale glandei tiroide,
boală celiacă)
Examenul fizic permite diagnosticarea angioedemului prin aprecierea aspectului leziunilor
prezente

Investigaţii obligatorii
Anamneza (caseta 4,5)
Examen fizic (caseta 6)
Examen paraclinic (caseta 7)
Hemoleucograma;
Aprecierea unor indici biochimici ai serului sanguin (bilirubina generală şi directă,
transaminazele, urea, creatinina, proteina generală, glucoza);
Aprecierea nivelului seric al IgE;
Aprecierea IgM, IgG H. pylori
EUS al organelor abdominale, glandei
Aprecierea nivelului de IgE- anticorpi către anumite alergene;
Examinări de scaun la conţinutul de helminţi şi paraziţi
Diagnosticul diferenţial (caseta 8)
Evaluarea severităţii bolii (caseta 9)
Recomandat
Probele reumatice (anticorpii antinucleari, PCR, crioprecipitanţii);
Probele hormonale(tiroxina liberă, HTT, anticorpii antitireoidici);
IgA anti transglutaminaza tisulară şi IgA anti endomisiali (pentru boala celiacă)
Examinările bacteriologice (frotiuri de pe mucoase);
Examinările parazitologice serologice;
Marcherii hepatitelor virale;
FGDS cu pH-metrie, aprecierea H.pylori
Consultaţia dermatologului, reumatologului, gastrologului, endocrinologului;
Investigaţii la recomandarea specialiştilor

2.2. Confirmarea angioedemului rezistent la tratament cu evidenţierea simptomelor.

Obligatoriu
De atras atenţia la:
Neaderare la tratament
Diagnostic alternativ

I
II
III

3. Tratamentul medicamentos
Scopul tratamentului edemului angioneurotic este de a vindeca afecţiunea de fond cauzătoare şi
de a reduce simptomele. Copiii cu angioedem deseori necesită un regim alimentar şi de viaţă mai
specific. În cazul în care boala este provocată de un anumit medicament trebuie încetată
administrarea acestuia. (tabelul 1)
Severitatea evoluţiei edemului angioneurotic poate fi diferită, în unele cazuri fiind însoţită de șoc
anafilactic.Volumul intervenţiilor terapeutice este determinat de exprimarea manifestărilor
clinice. Prima linie de tratament a angioedemului este adrenalina, ulterior se poate administra şi
generația I de antihistaminice (antihistaminice sedative), urmate de antihistaminice generația II.
În cazurile ce nu dau răspuns pozitiv la terapia antihistaminică e recomandată includerea în
planul de tratament al inhibitorilor de leucotriene. Corticosteroizii sistemici se folosesc în
formele difuze, generalizate cu pericol pentru viață.

Descriere
(măsuri)
Motive
(repere)
Paşi
(modalităţi şi condiţii de realizare)

3.1. Tratamentul medicamentos

Scopul tratamentului este diminuarea manifestărilor clinice ale maladiei, micşorarea frecvenţei
recidivelor
Obligatoriu
Adrenalină
Remedii antihistaminice ( tabelul 2)
GCS de administrare orală sau parenterală
Inhibitori de leucotriene

4. Îndrumarea la nivelul primar pentru tratament şi supraveghere continuă

Asigurarea continuităţii tratamentului îndicat de specialist
Obligatoriu
Extrasul va conţine:
Diagnosticul confirmat detaliat
Rezultatele investigaţiilor efectuate
Recomandări explicite pentru pacient
Recomandări pentru medicul de familie

B.2. Nivel de asistenţă medicală specializată de staţionar

Descriere
(măsuri)
Motive
(repere)
Paşi
(modalităţi şi condiţii de realizare)

I
II
III

Spitalizarea

Obligatoriu
Spitalizarea în secţia alergologie sau STIR conform criteriilor de spitalizare

Diagnosticul

2.1 . Confirmarea diagnosticului de angioedem evaluarea severităţii

Anamneza permite suspectarea angioedemului, la copiii cu:

Suprasolicitări alimentare cu producte cu potenţial alergic înalt
Focare de infecţie cronică (tonzilită, adenoidită, carie, gasrtoduodenită, colecistită, osteomielită);
Infecţii acute (intestinale, respiratirii recent suportate)
Contact cu insectele (în special cu himenopterele)
Reacţii alergice medicamentoase, postvaccinale;
Existenţa unor maladii cronice (maladii autoimune, diabet zahatat, afecţiuni ale glandei tiroide,
boală celiacă)
Examenul fizic permite diagnosticarea urticariei prin aprecierea aspectului leziunilor prezente

Investigaţii obligatorii
Anamneza (caseta 4,5)
Examen fizic (caseta 6)
Examen paraclinic (caseta 7)
Hemoleucograma;
Aprecierea unor indici biochimici ai serului sanguin (bilirubina generală şi directă,
transaminazele, urea, creatinina, proteina generală, glucoza);
Aprecierea nivelului seric al IgE;
Aprecierea IgM, IgG H. pylori
EUS al organelor abdominale, glandei
Aprecierea nivelului de IgE- anticorpi către anumite alergene.
Examinări de scaun la conţinutul de helminţi şi paraziţi
Diagnosticul diferenţial (caseta 8)
Evaluarea severităţii bolii (caseta 9)
Recomandat
Probele reumatice (anticorpii antinucleari, PCR, crioprecipitanţii);
Probele hormonale(tiroxina liberă, HTT, anticorpii antitireoidici);
IgA anti transglutaminaza tisulară şi IgA anti endomisiali (pentru boala celiacă)
Examinările bacteriologice (frotiuri de pe mucoase);
Examinările parazitologice serologice;
Marcherii hepatitelor virale;
FGDS cu pH-metrie, aprecierea H.pylori
Consultaţia dermatologului, reumatologului, gastrologului, endocrinologului;
Investigaţii la recomandarea specialiştilor

2.2. Confirmarea angioedemului rezistent la tratament cu evidenţierea cauzelor

Obligatoriu
De atras atenţia la:
Neaderare la tratament
Diagnostic alternativ

I
II
III

Descriere
(măsuri)
Motive
(repere)
Paşi
(modalităţi şi condiţii de realizare)

3.1. Tratamentul medicamentos

Scopul tratamentului este diminuarea manifestărilor clinice ale maladiei, micşorarea frecvenţei
recidivelor
Obligatoriu
Adrenalină
Remedii antihistaminice ( tabelul 2)
GCS de administrare orală sau parenterală

4. Externarea cu îndrumarea la nivelul primar pentru tratament şi supraveghere continuă

Asigurarea continuităţii tratamentului început în staţionar
Obligatoriu
Extrasul va conţine:
Diagnosticul confirmat detaliat
Rezultatele investigaţiilor efectuate
Recomandări explicite pentru pacient
Recomandări pentru medicul de familie

C. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR ŞI PROCEDURILOR

C.1.1. Clasificarea edemului angioneurotic:

Edemul angioneurotic poate fi:

Alergic (IgE mediat):

Asociat frecvent cu urticaria și/sau anafilaxia

Nonalergic (non IgE mediat):

angioedemul ereditar:
- tip I (80-85%): cauzat de deficiența erediatară de C1-INH. Episoadele recurente de angioedem
ce implică tegumentele și membranele mucoase sau mucoasa intestinală. Mortatalitatea este de
25%.
- tip II (15-20%): niveluri normale sau crescute de C1-INH nefuncțional;
- tip III (foarte rar).
angioedemul dobândit:
-tip I: distrucție crescută a C1-INH. Apare la pacienții cu afecțiuni reumatologice și boli maligne
limfoproliferative cu celule B, precum și  HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Leucemie" \o "Leucemie" µleucemie§, limfom cu celule T,
mielom multiplu, crioglubinemie esenă.
-tip II: celulele B secretă autoanticorpi împotriva C1-INH, ducând la inactivarea acestuia.

Pseudoalergic
Hipersensibilitate imunologică, asemănătoare reacțiilor la  HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Penicilin%C4%83" \o "Penicilină" µpenicilină§;
Non-imunologic, asemănător reacției la AINS (aspirină);
Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei scad nivelurile de angiotensină II și stimulează
producția de bradikinină, un vasodilatator puternic, cu apariția consecutivă a angioedemului.
Poate surveni imediat, sau după mai multe luni.

Tabelul 2. Cauzele dezvoltării edemului angineurotic la copii

Cauzele mai frecfente ale angioedemului

Produsele alimentare
Paraziţii intestinali
Medicamente
Înţepături de insecte
Infecţii virale, bacteriene şi fungice
Contactul cu frigul, apa
Acţiunea razelor solare, vibraţiei, presiunii asupra pielii
Emoţii
Efort fizic

Deci, cele mai frecvente cauze ale angioedemului la copii sunt:

• Produsele alimentele: la copii sub un an – proteinele din laptele de vacă, laptele de soia,
albuşul şi/sau gălbenuşul de ou, glutenul (boală celiacă), țelina; la copii mai mari, cu vârste între
2 şi 5 ani, frecvent incriminate sunt alunele, arahidele, oul, fructele de mare, roşiile. De
asemenea, asocierea efortului fizic cu consumul de cereale, în special grâu, poate da urticarie.
• Paraziții intestinali reprezintă a doua cauză de angioedem la copii. Aglomeraţia şi coabitarea
inevitabilă cu animalele domestice, câine şi pisică în mod deosebit, creşte riscul d⁥$⁩nfuwtare 䁢
u pსò 聱 zii ࡹntesti࡮aŬi/ Zk≮Eìe 聰 ubliɳe, p!r 䁡 ŵrile şi ဠ locu‫ٲ‬ile(䁤ࡥဠ jo 䅡聣 ă p%८ tru(c
聏`iiФsun4 lůɣuri dd iîf 耥 ctcre ⁸ar ၡ z⁉pară 䀯 Giqɲࡡࡤa, asၣariŤi,ࠠ oxiuɲi࡬e ठ 耟 i
toygѣara`ca 䁮聩 s ţtnt`frec 聲 E⁾ࡴ îɮt 聢 lniţũ␠la8c 腯 pii 䀦+•ဠ Agențiၩ ɦi~ici,䂠 ã ၵ m ဠ ar
fi p 聓 msèuѮ ၥ a 耨 haၩѮå0sၴrÂte s 䉡࠵$Ťѩn mѡtesëále dur¥肩, fɲigull cģldu2a `o⁴ nɡvoriza
聤 e~vo|taࡲda ingiomၤåmuluũ&ࠠ
ꀢ Meeik!˥efôele kare pot dc"ťdee aoѧio.eurgჴic 耠 sun 䁴 ဠ sul 䁤¥jɩlaၭ䁩 deme, aIюS, a
࡮e⁳tet≩cede,"`nt⁡bimtk#e࡬e
•($Înɛepăturhle unuy†՟⁩rࠨde`inqeatť: ѰԃiilѪe 䁮 i, ၨkmenopt 补 se ဨ ŶiesŰm, albi 䁎 e)‹•
Infd 聣 șiၩlࡧĠfirale ဨ hep 聡 tită)( tirusõl Ņ. B%rr şi heòpes డᱷ⁩opleѸĮ0i 聮
feãţiilEĠbactdvၩun 聵: infecvce ku streɰtococ 䀨 17% dilȠѵ2tékaskime copilul§ࡹ), )
NŦecțIil ၥ fUogi⁣e şi ဠ hѮ ၦ g 聣 ția գu Hdlicoba 䁣 tep Őylorၩ ࡰot anŧ ど࡯edm|ီ+‍C.1n2.
ConŤ 䁵 ɡt⁡`䡡 ţieftudtũ cu ed⁧m aŤgၩၯneubouaãĉC ၡ setaȠ1n"၏ydctũVelɥ Proc 聅 duòilor da
d 䁩 a⁧n ၯ 3tic în$edѥm†遡 ng⁩ůneusOtic
Congirmar ၥ a 䀠ࡳemѯel/r c࡬iîice 偫 ᑡráctdrictũcɥ eD%mulõ⁩䁡 ngion 腥 erotm 䁣
၅ v 僣 luar-ࡡ9聳 ev 聥 riôăģii 耰 edel⁵lui!an ᅧࡩoѮi⁵rntũc

ࠍCa ၓ 葥 ta 2. Rroc 衧 du ၺ iìEĠde dѩa'No 䁳 t 䁩 cࠠ

în edem angioneurotic
Anamnestic
Examen clinic
Investigaţii de laborator şi paraclinice

C.1.2.1. Anamneza
Caseta 3. Întrebările ce trebuie examinate la suspecţia unui edem angioneurotic
Suferă pacientul de careva maladii atopice?
Manifestă pacientul careva maladii cronice?
Are pacientul careva focare de infecţie cronică?
A avut pacientul careva momente de suprarăcire, a suportat recent infecţii respiratorii acute?
Este deranjat pacientul de prurit?
A avut pacientul reacţii alergice la vaccini?
A avut pacientul erupţii cauzate de careva medicamente utilizate anterior?
Au fost precedate erupţiile de acţiunea asupra pacientului a frigului, soarelui, vibraţiei, efortului
fizic, apei?
Se micşorează manifestările clinice la administrarea remediilor antialergice?

Caseta 4. Recomandări pentru evaluarea antecedentelor personale şi ereditare

Prezenţa edemului subcutanat nepruriginoase cu localizare caracteristică şi evaluarea condiţiilor
de ameliorare ale acestora
Antecedente familiare de alergie medicamentoasă , alimentară
Erupţii apărute ca urmare al unui factor declanşator (suprarăcire, IRA, utilizarea
medicamentelor, vaccinare etc.)
Factori personali, familiali, de mediu

C.1.2.2 Examenul fizic

Caseta 5. Criteriile de diagnostic ale edemului angioneurotic

Semnele şi simptomele angioedemului pot include următoarele:
-Survine de sine stătător, sau în asociere cu  HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Urticarie" \o "Urticarie" µurticaria§ în 50% din cazuri;
-De obicei nu provoacă  HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Prurit" \o "Prurit"
µprurit§ comparativ cu urticaria, dar poate determina senzația de arsură;
-Debutul este rapid; se remite în 72 de ore;
-Poate surveni ca o componentă a reacției anafilactice generalizate, potențial fatală;
-Apar semne ale edemului la nivel cutanat (fața, extremități, organe genitale);
-La nivel gastrointestinal se manifestă prin durere abdominală intermitentă inexplicabilă;
-La nivel respirator se poate asocia cu o reacție anafilactică generalizată, potențial fatală.
C1.2.3 Investigaţiile paraclinice în edemul angioneurotic
Caseta 6. Investigaţii paraclinice
Investigaţii obligatorii
Hemoleucograma
Nivelul seric al IgE
Nivelul seric de proteine generale, bilirubină, transaminaze, glucoză, uree, creatinină
EUS al organelor abdominale
Aprecierea de IgM, IgG H. Pylori
Aprecierea nivelului de IgE anticorpi către anumite alergene
Examinări de scaun la conţinutul de helminţi şi paraziţi
Investigaţii recomandate (în caz de urticarie cronică)
Biopsia cutanată
Probele reumatice (anticorpii antinucleari, PCR, crioprecipitanţii);
Probele hormonale(tiroxina liberă, HTT, anticorpii antitireoidici);
Examinările bacteriologice (frotiuri de pe mucoase);
Examinările parazitologice serologice;
Marcherii hepatitelor virale;
FGDS cu pH-metrie, aprecierea H.pylori
IgA anti transglutaminază tisulară şi IgA anti endomiziali (pentru boala celiacă)
Consultaţia dermatologului, reumatologului, gastrologului, endocrinologului;
Investigaţii la recomandarea specialiştilor

C.1.2.4. Diagnosticul diferenţial

Caseta 7. Diagnosticul diferenţial:

Angioedemul ereditar
Eritemul exudativ multiform
Eritemul solar
Toxicodermia
Combustiile termice sau chimice
Intertrigo
Boala a cincea (eritemul infecţios)
Eritemul sulfanilamidic

C.1.2.5. Criteriile de spitalizare

Caseta 8. Criteriile de spitalizare a pacienţilor cu edemul angioneurotic
Semne de edem angioneurotic, însoţite de tulburări ale stării generale
Proces subcutan, submucos răspîndit (afectarea gastrointestinală)
Cazurile de angioedem cu dezechilibre electrolitice
Angioedemul cu tumefierea laringelui şi incapacitatea de a respira
Ineficienţa terapiei standard effectuate

C.1.2.6. Tratamentul

Caseta 9. Principiile generale de tratament în angioedem

Identificarea cît mai rapidă a cauzei edemului şi înlăturarea acestuia
Administrare de adrenalina
H1 antihistaminice gen.I
Terapia glucocorticosteroida sistemică
Terapia cu diuretice în caz de edeme majore

Particularităţile de administrare a medicaţiei copiilor suferinzi de angioedem:

Tratamentul Angioedemului
Administrarea epinefrinei (adrenelinei) este prima linie de tratament: 0,01 mgr/kg/corp sau 0,1-
0,3 ml sol.1% s/c sau i/m
Remediile antihistaminice se indică cu scop de diminuare si lichidare a inflamatiei alergice a
pielii, pruritului cutanat

Tabelul 4. Remediile antihistaminice folosite în terapia angioedemuului la copii

Remediile de generaţia 1 (sedative)
Remediile de generaţia 2 (nonsedative)

Dimetinden
Cifenadină
Clemastină
Cloropiramină
Ciproheptadină
Loratadină
Desloratadină
Cetirizină
Levocetirizină
Fexofenadină

Prima linie de tratament sunt antihistaminice generația I de antihistaminice

(dimetindenul,clemastina etc), iar în cazurile care nu cedează la prima linie de tratament, se
poate administra și de generația a II-a (cetirizină, levocetirizină, loratadină, desloratadina,
fexofenadina)
În cazurile ce nu dau răspuns pozitiv la terapia antihistaminică e recomandată includerea în
planul de tratament al inhibitorilor de leucotriene (Montelukast 4 mg/zi la copii sub 5 ani şi 5
mg/zi la copii peste 6 ani).

Glucocorticosteroizii sistemici (Prednisolon, Dexametazonă) se indică în cure de scurtă durată

Se folosesc în toate cazurile de complicaţii ale maladiei (tumefiere laringeană)
Se adminisrează în cazul sindromului pruriginos agresiv pe fon de afectare difuza a pielii
De preferinţă este administrarea per os sau intramuscular în doze de 1 mg/kg în cazur grave
atingînd doza de 4-6 mg/kg în 24 ore (administrare parenterală). La folosire îndelungată au
efecte adverse importante
.
Caseta 10. Criterii de externare
Hemodinamică stabilă
Lipsa pruritului, manifestărilor acute
Lipsa manifestărilor neurologice (somn liniştit)
Lipsa complicaţiilor

D. RESURSELE UMANE ŞI MATERIALE NECESARE PENTRU RESPECTAREA

PREVEDERILOR PROTOCOLULUI
IMSP IMşiC
SECŢIA ALERGOLOGIE
Personal:
Medic alergolog
Medici specialişti în diagnostic funcţional
Medic dermatolog
Medic gastrolog
Medic endocrinolog
Medici de laborator
Asistente medicale

Aparataj, utilaj:
Fonendoscop
Ultrasonograf
Cabinet de diagnostic alergologic dotat cu alergene de diagnostic
Laborator clinic standard pentru determinarea: hemoleucogramei, sumarului urinei, indicilor
biochimici (proteina totală, glicemia, creatinina şi ureea, lactatdehidrogenaza,
aspartataminotransferaza, alaninaminotransferaza , bilirubina totală şi fracţiile ei
Laborator microbiologic şi imunologic.
Serviciul morfologic cu citologie.

Medicamente:
Adrenalină

Glucocorticosteroizi sistemici (Metilprednisolon, Prednisolon, Dexametazonă)

Antihistaminice (Dimetinden, Cvifenadin, Clemastin, Clorpiramin, Ciprogeptamină, Loratadină,

Desloratadină, Cetirizină, Levocetirizină, Fexofenadină)
Inhibitori de leucotriene ( Montelucast)
Medicamente pentru tratamentul complicaţiilor (Aciclovir, Spiromicină, Azitromicină,
Cefuroxim, Ceftriaxon, Famotidină)

E. ASPECTE MEDICO-ORGANIZAŢIONALE

Tabelul 4. Transferul în alte secţii a pacienţilor cu angioedem conform indicaţiilor

Indicaţii (criterii) de transfer

Transferul (destinaţia)
Persoanele de contact

Cazurile de anafilaxie de gradul III-IV

Secţia reanimare şi terapie intensivă somatică

Şef secţie – Ana Oglindă
Tel: 022-523-613

ANEXE

Ghidul copilului afectat de edemul angioneurotic.

Angioedemul este o  HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Boal%C4%83" \o "Boală"

µmaladie§, caracterizată printr-o HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Inflama
%C8%9Bie" \o "Inflamație" µinflamație§ rapidă ( HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Edem" \o "Edem" µedem§) a  HYPERLINK
"https://ro.wikipedia.org/wiki/Piele_(anatomie)" \o "Piele (anatomie)" µpielii§, țesutului
subcutanat, țesuturilor mucoase și submucoase.Este cel mai des asociat cu urticăria,peste 50%
dintre copiii care suferă de  HYPERLINK "http://www.copilul.ro/pediatrie/alte-boli-de-
copii/Urticaria-in-copilarie-a5287.html" \o "Urticaria in copilarie" µurticărie§ riscă să dezvolte,
în același timp, și angioedem. 
Cum se manifestă angioedemul?

Cel mai adesea angioedemul este localizat la nivelul buzelor, limbii, pleoapelor,
obrajilor,gîtului,dar poate afecta și tractul respirator inferior și gastrointestinal (durere
abdominală intermitentă inexplicabilă) .Maladia se manifestă printr-o umflatură bine delimitată,
de culoare roz-pală, nepruriginoasă,doloră,însă care poate provoca o senzație de arsură.Debutul
este rapid,se remite în 72h. Poate cauza asfixia din cauza localizării la nivelul căilor respiratorii.

Cauzele declanşatoare de bază ale angioedemului

Cele mai frecvente sunt produsele alimentare mai frecvent pot cauza maladia: conservele,
ciocolata, mierea, citricele, peştele, produsele de mare. În unele cazuri maladia poate fi indusă de
vaccinurile produse pe embrion de ou. Printre medicamente: antibiotice, sulfanilamide,
analgezice, somnifere etc. Deseori pot fi cauzate de înţepăturile de insecte, iar unele forme mai
speciale, ce de obicei evoluează prelungit, de acţiunea unui şir de factori mecanici: vibraţii,
presiune, razele solare; de diverse emoţii.

Copiii suferinzi de angioedem necesită:

Identificarea cît mai rapidă a cauzei maladiei şi iniţierea unui tratament adecvat
Dacă este suspectat un medicament, el trebuie întrerupt cît mai repede. Poate fi vorba despre
orice medicamente folosite în ultimile 2-4 săptămîni
Vaccinarea pacienţilor ce au suportat urticarie e recomandată peste 2-4 săptămîni după
însănătoşire.
În cazul în care nu ştiţi dacă copilul dumneavoastră ar fi avut alergii, oricare reacţie alergică
este dificil de prevenit. Fiţi mereu atenţi la posibilitatea unei reacţii alergice dacă administraţi
copilului un medicament sau un aliment nou.
Întotdeauna informaţi medicul sau specialiştii de la spital de reacţiile anterioare alergice ale
copilului la medicamente sau anestezice.
În cazul în care copilul are o alergie la alimente, este important să le spuneţi prietenilor, rudelor
şi personalului grădiniţei sau şcolii despre această situaţie, astfel încît copilului să nu i se dea
alimentele respective
BIBLIOGRAFIE
1. Bailey E , Shaker M . An update on childhood urticaria and angioedema . Curr Opin
Pediatr 2008 : 20 : 425 – 30 .
2. Zuberbier T , Asero R , Bindslev-Jensen C , et al. EAACI/GA(2)LEN/EDF/WAO guideline:
definition, classification and diagnosis of urticaria . Allergy 2011 : 64 : 1417 – 26 .
3. Novembre E , Cianferoni A , Mori F , et al. Urticaria and urticaria related skin
condition/disease in children . Eur Ann Allergy Clin Immunol 2008 : 40 : 5 – 13 .
4.Muraro A,Werfel T. et al. Allergy 2014;69:1008-1025
5. Simons ER.Ardusso LRF,Bilo MB et al.World Allergy Organ J. 2011;4:13-37