Protocol clinic instituțional ʺAnafilaxia la copilʺ Chișinău 2016

Anafilaxia la copil

Protocol clinic instituţional

Chişinău
2016

1
 Protocol clinic instituțional ʺAnafilaxia la copilʺ Chișinău 2016

CUPRINS:
A. PARTEA INTRODUCTIVĂ..........................................................................................................3
A.1. Diagnosticul: Anafilaxie...........................................................................................................3
A.2. Codul bolii (CIM 10): T 78.2...................................................................................................3
A.3. Utilizatorii:...............................................................................................................................3
A.4. Scopurile protocolului..............................................................................................................3
A.5. Data elaborării protocolului: iulie-august 2016.......................................................................3
A.6. Data reviziei următoare:...........................................................................................................3
A.7. Definiţiile folosite în document.............................................................................................3
B. PARTEA GENERALĂ...................................................................................................................4
B.1. Nivel de asistenţă medicală specializată de ambulator (alergolog)..........................................4
B.2. Nivel de asistenţă medicală specializată de staţionar...............................................................5
C. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR ŞI PROCEDURILOR.........................................9
C.1. Clasificarea anafilaxiei.............................................................................................................9
C.2. Conduita pacientului cu anafilaxiei..........................................................................................9
C.2.1. Anamneza........................................................................................................................10
C.2.2 Examenul fizic..................................................................................................................10
C.2.3 Investigaţiile paraclinice în şocul anafilactic....................................................................11
C.2.4. Diagnosticul diferenţial...................................................................................................11
C.2.5. Criteriile de spitalizare.....................................................................................................11
C.2.6. Tratamentul......................................................................................................................12
D. RESURSELE UMANE ŞI MATERIALE NECESARE PENTRU RESPECTAREA
PREVEDERILOR PROTOCOLULUI..............................................................................................12
IMSP ICŞOSMşiC.....................................................................................................................13
E. ASPECTE MEDICO-ORGANIZAŢIONALE..............................................................................13
F. INDICATORII DE MONITORIZARE A IMPLEMENTĂRII PROTOCOLULUI....................14
Ghidul părinţilor cu copil afectat de anafilaxie.................................................................................15
Bibliografia.........................................................................................................................................16

2
 Protocol clinic instituțional ʺAnafilaxia la copilʺ Chișinău 2016

A. PARTEA INTRODUCTIVĂ

A.1. Diagnosticul: Anafilaxie

Exemple de formulare a diagnosticului clinic:

1. Anafilaxie. Urticarie acută, formă generaliyată

2. Anafilaxie. Edem angioneurotic
3. Anafilaxie. Şoc anafilactic, insuficienţă cardio-circulatorie

A.2. Codul bolii (CIM 10): T 78.2

A.3. Utilizatorii:

IMSP Institutul Mamei şi Copilului

Secţia consultativă
Secţia internare
Secţia alergologie
Secţiia reanimare şi terapie intensivă
Laboratorul clinic
Laboratorul imunologic
Secţia diagnostic funcţional
Farmacia spitalului

A.4. Scopurile protocolului

1. Ameliorarea calităţii examinării pacienţilor cu anafilaxie
2. Ameliorarea calităţii tratamentului pacienţilor cu anafilaxie
3. Minimizarea numărului recidivelor de anafilaxie la copii

A.5. Data elaborării protocolului: iulie-august 2016

A.6. Data reviziei următoare:

A.7. Definiţiile folosite în document

Anafilaxia este o reacţie alergică severă care debutează rapid de la manifestări simple pînă la şoc şi
care poate fi cauză de moarte. Şocul anafilactic este o tulburare hemodinamică gravă, apărută
brutal, ca urmare a eliberării de mediatori biologici activi din mastocitele şi bazofilele activate.
Clinic şocul anafilactic se caracterizează prin tensiune arterială sistolică scăzută însoţită de o
evidentă perfuzie tisulară insuficientă a pielii (rece, cianotică, lipicioasă), creerului (agitaţie,
confuzie, comă) şi a rinichilor (debit urinar 20 ml/oră)
.

3
 Protocol clinic instituțional ʺAnafilaxia la copilʺ Chișinău 2016
B. PARTEA GENERALĂ
B.1. Nivel de asistenţă medicală specializată de ambulator (alergolog)
1. Diagnosticul
1.1 . Confirmarea Anamneza permite suspectarea
diagnosticului de anafilaxiei, la copiii cu:
anafilaxie, evaluarea  Suprasolicitări alimentare cu
severităţii producte cu potenţial alergic
înalt
 Antecedente la anafilaxie
 Contact cu insectele (în special
cu himenopterele)
 Reacţii alergice
medicamentoase,
 Reacţii alergice postvaccinale;
 Existenţa unor maladii cronice
(maladii autoimune,
mastocitoză, diabet zahatat,
afecţiuni ale glandei tiroide,
boală celiacă)
 Tratament cronic cu beta-
blocante şi inhibitori ai enzimei
de conversie
Examenul fizic permite
diagnosticarea anafilxiei prin
aprecierea manifestărilor clinice
majore şi minore
Utgent se vor evalua semnele
vitale, răspunzînd la
întrebările:
- Sunt căile respiratorii libere?
- Pacientul respiră?
- Inima pulsează?
Evaluarea cardio-circulatorie
include aprecierea:
- Volumului pulsului
- Presiunii venoase jugulare
- Temperaturii şi culorii pielii
- Reumplerea capilară
Evaluarea neurologică
4
Investigaţii obligatorii
 Anamneza (caseta 4,5)
 Examen fizic (caseta 6)
 Examen paraclinic (caseta 7)
 Hemoleucograma;
 Parametrii biochimici
(transaminazele,
urea,creatinina, sodiul, potasiul,
creatininfosfatkinaza, triptaza
serică, histamina)
 Aprecierea nivelului seric al
IgE, CIC;
 Testarea alergologică cutanată
(prick-test, probe de scarificare
cu alergene alimentare) la
remisia clinică a bolii;
 Aprecierea nivelului de IgE-
anticorpi către anumite
alergene;
 Radiografia toracică
 ECG
 Diagnosticul diferenţial (caseta 8)
 Evaluarea severităţii bolii (caseta
1)
Recomandat
 Consultaţia specialiştilor;
 Investigaţii la recomandarea
specialiştilor
 Protocol clinic instituțional ʺAnafilaxia la copilʺ Chișinău 2016
- Este bolnavul conştient?
1.2. Confirmarea
anafilaxiei rezistente la
tratament cu evidenţierea
cauzelor
B.2. Nivel de asistenţă medicală specializată de staţionar
Descriere Motive
(măsuri) (repere)
I II
2. Spitalizarea
3. Diagnosticul
2.1 . Confirmarea Anamneza permite suspectarea
diagnosticului de anafilaxiei, la copiii cu:
anafilaxie, evaluarea  Suprasolicitări alimentare cu
severităţii producte cu potenţial alergic
înalt
 Antecedente la anafilaxie
 Contact cu insectele (în special
cu himenopterele)
 Reacţii alergice
medicamentoase,
 Reacţii alergice postvaccinale;
 Existenţa unor maladii cronice
(maladii autoimune,
mastocitoză, diabet zahatat,
afecţiuni ale glandei tiroide,
boală celiacă)
 Tratament cronic cu beta-
blocante şi inhibitori ai enzimei
de conversie
Prin intermediul unui examen
fizic rapid diagnosticul necesită
a fi stabilit în maximum 20
secunde
Utgent se vor evalua semnele
vitale, răspunzînd la
întrebările:
5
Obligatoriu
De atras atenţia la:
 Aderare slabă la tratament
 Diagnostic alternativ
Paşi
(modalităţi şi condiţii de realizare)
III
Obligatoriu
 Spitalizarea în secţia alergologie
sau STIR conform criteriilor de
spitalizare
Investigaţii obligatorii
 Anamneza (caseta 4,5)
 Examen fizic (caseta 6)
 Examen paraclinic (caseta 7)
 Hemoleucograma;
 Parametrii biochimici
(transaminazele,
urea,creatinina, sodiul, potasiul,
creatininfosfatkinaza)
 Radiografia toracelui
 Dozarea histaminei plasmatice
 Dozarea triptazei serice
 Aprecierea nivelului seric al
IgE
 ECG
 Pulsoximetrie
 Testarea alergologică cutanată
(prick-test, probe de
scarificare) peste 4-6 săptămîni
după anafilaxie
 Aprecierea nivelului de IgE-
anticorpi către anumite
alergene
 Diagnosticul diferenţial (caseta 8)
 Evaluarea severităţii bolii (caseta
1)
Recomandat
 Protocol clinic instituțional ʺAnafilaxia la copilʺ Chișinău 2016
- Sunt căile respiratorii libere?  Consultaţia specialiştilor
(reumatologului,
- Pacientul respiră? endocrinologului)
- Inima pulsează?  Investigaţii la recomandarea
specialiştilor
Evaluarea cardio-circulatorie
include aprecierea:
- Volumului pulsului
- Presiunii venoase jugulare
- Temperaturii şi culorii pielii
- Reumplerea capilară
Evaluarea neurologică
- Este bolnavul conştient?

2.2. Confirmarea Obligatoriu

anafilaxiei rezistent la De atras atenţia la:
tratament cu evidenţierea
 Aderare slabă la tratament
cauzelor
 Diagnostic alternativ
I II III
3. Tratamentul medicamentos
Tratamentul anafilaxiei include un şir de măsuri obligatorii şi imediate.
Măsuri generale:
-stoparea expunerii la alergen (dacă e posibil, garou ptoximal de injecţie sau înţepătură; garoul se
decompresează fiecare 5-10 minute pentri 1-2 secunde)
-clinostatism cu poziţie proclivă a membrelor inferioare pentru favorizarea perfuziei cerebrale
-îndepărtarea îmbrăcămintei ce poate obstrucţiona ventilaţia
-eliberarea căilor aeriene şi oxigenoterapie pe mască
-abord venos periferic
-monitorizarea TA
Administrarea epinefrinei (adrenelinei)este prima linie de tratament medicamentos. Iniţial se
preferă administrarea i.m.pe faţa antero-laterală a coapsei adrenalină 1: 1000 0,01 mg/kg corp şi în
funcţie de evoluţie poate fi repetată la 5-20 minute pînă la doza maximă de 0,3 mg . cel mai mulţi
bolnavi răspund la 1-2 doze.administrarea i.v. este indicată în hipotensiunea arterială profundă, sub
monitorizare cardiacă.
Adrenalina 1: 10000 0,1-0,3 ml la locul injecţiei sau înţepătzrii de insecte se face cu prudenţă
din cauza riscului de vazoconstricţie puternică.
După evaluarea clinică:

6
 Protocol clinic instituțional ʺAnafilaxia la copilʺ Chișinău 2016
-umplerea patului vascular: ser fiziologic, Ringer lactat 10-20 ml/kg corp în primele 5 minute,
repetate pînă la 30 ml/kg corp în prima oră. În acest timp se monitorizează frecvenţa
cardiacă,TA,hematocritul.perfuzia i.v. va continua şi dincolo de prima orăpentru menţinerea
valorilor normale dale TA. Dacă accesul venos este imposibil se recomandă perfuzia i.o.
-tratarea bronhospasmului rezistent la adrenalină: beta 2-mimetice aerosol, sol. Euphillină 2,4% 5
mg/kg
-corticosteroizi: hemisuccinat de hidrocortison 4-8 mg/kg i/v la 6 ore; metilprednisolon 1-2 mg/kg
i/v la 6 ore sau prednisolon oral (la pacientul cu conştiinţa păstrată)1-2 mg/kg/zi timp de 24-48 de
ore
-antihistaminice:clemastin sau chloropyramin i.m. administrarea i.v. va fi lentă (risc de hipotensiune
arterială) cu durată de cel puţn 48 ore pentru satzrarea receptorilor H1.

Descriere Motive Paşi

(măsuri)
3.1. Tratamentul medicamentos
(repere)
Scopul tratamentului este
diminuarea manifestărilor
clinice ale maladiei,
micşorarea frecvenţei
recidivelor
(modalităţi şi condiţii de
realizare)
Obligatoriu
 Măsuri generale
 Adrenalină i.m. sau i.v.
 Remedii antihistaminice
 GCS de administrare
parenterală
(hidrocortison sau
metilprednisolon) sau
orală
 Reumplere vasculară: ser
fiziologic, Ringer lactat
 Tratarea
bronhospasmului
rezistent la adrenalină:
beta 2-mimetice aerosol,
sol. Euphillină 2,4% 5
mg/kg

4. Externarea cu îndrumarea Asigurarea continuităţii Obligatoriu

la nivelul primar pentru
tratament şi supraveghere
continuă
tratamentului început în Extrasul va conţine:
staţionar
 Diagnosticul confirmat
detaliat
 Rezultatele investigaţiilor
efectuate
 Recomandări explicite pentru
pacient şi medicul de familie,
ce va cuprinde informaţie

7
Protocol clinic instituțional ʺAnafilaxia la copilʺ Chișinău 2016
despre riscul de recădere;
cunoaşterea primelor semne,
aplicarea primelor măsuri de
tratament, dozarea şi
administrarea i.m. a
epinefrinei. Preparate
comerciale pentru
autoadministrarea epinefritei:
EpiPen 0,15 mg/doză şi 0,30
mg/doză sau Twinject în
aceleaşi concentraţii.

8
 Protocol clinic instituțional ʺAnafilaxia la copilʺ Chișinău 2016

C. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR ŞI PROCEDURILOR

C.1. Clasificarea anafilaxiei

Caseta 1. Clasificarea anafilaxiei

 Grad I: manifestări cutaneo-mucoase
 Grad II: semne cutanate, digestive, rinoree, conjunctivită, tuse, dispnee, tahicardie, hTA
 Grad III: manifestări cutanate,vome, defecaţie, edem Quinche, cianoză, bronhospasm, şoc
 Grad IV: se ajunge la şoc respirator, insuficienţă cardio-circulatorie

Elemente de gravitate:
-Vărstă, teren, tare asociate
-Timp scurs pînă la primele manevre de tratament
-Tulburări de conştienţă
-Detresă respiratorie acută
-Convulsii
-Stop cardio-circulator
Tabelul 1. Cauzele dezvoltări anafilaxiei la copii
Cauzele mai frecfente ale şocului anafilactic
1. Medicamentele
2. Produsele alimentare
3. Latexul
4. Înţepături de insecte (albine, heminoptere)
5. Vaccinuri (gripă)
6. Hormoni (insulină, progesteron)

Deci, cauzele anafilaxiei la copii în majoritate sunt medicamentele. Printre acestea beta-
lactaminele se plasează pe primul loc. Deseori anafilaxia este cauzată de sulfanilamide, anestezice
locale. Pe locul doi între cauzele anafilaxiei la copii se situază alimentele, mai ales arahidele,
fructele de mare, peştele, laptele, ouăle, anumite legume(fasole, mazăre, soia), anumite fructe
(căpşuni, banabe, kiwi). Tot cu frecvenţă mare se întîlnesc anafilaxiile produse de latex, ce spre
deosebire de anafilaxia la medicamente se dezvoltă la circa 15-30 minute, calea de penetrare fiind
transcutanată, transmucoasă sau transpulmonară.
C.2. Conduita pacientului cu anafilaxiei
Caseta 2. Obiectivele procedurilor de diagnostic în anafiilaxie
 Confirmarea semnelor clinice caracteristice anafilaxiei
 Evaluarea severităţii (gradului) anafilaxiei

9
 Protocol clinic instituțional ʺAnafilaxia la copilʺ Chișinău 2016

Caseta 3. Procedurile de diagnostic în anafilaxie

 Anamnestic
 Examen clinic
 Investigaţii de laborator şi paraclinice

C.2.1. Anamneza
Caseta 4. Întrebările ce trebuie examinate la suspecţia anafilaxiei
 Suferă pacientul de careva maladii atopice?
 Este deranjat pacientul de prurit?
 A avut pacientul reacţii alergice la vaccini?
 A avut pacientul erupţii cauzate de careva medicamente utilizate anterior?
 Face pacientul careva maladii cronice: hipertirodie, diabet zaharat,boli severe de ficat, rinichi

Caseta 5. Recomandări pentru evaluarea antecedentelor personale şi ereditare

 Antecedente familiare de alergie medicamentoasă , alimentară
 Erupţii sau careva reacţii alergice apărute ca urmare al unui factor declanşator (înţepături de
insecte, utilizarea medicamentelor, vaccinare etc.)
 Factori personali, familiali, de mediu

C.2.2 Examenul fizic

Caseta 6. Criteriile de diagnostic ale anafilaxiei

Manifestări clinice majore: edem oro-facialcu compromiterea căilor aeriene, edem laringean
manifestat ca wheezing, eden pulmonar,colaps cardio-vascular, şoc,pierderea conştiinţei, stop
cardiac
Manifestări clinice minore: disconfort, iritabilitate, senzaţie de căldură, rinită,
conjunctivită,angioedem,urticarie, eritem sau paloare, prurit, simptome gastro-intestinale
Anafilaxia devine foarte posibilă atunci cînd unul din următoarele 3 criterii este îndeplinit:
1. Debut acut (minute pînă la cîteva ore) cu implicarea pielii şi mucoaselor, asociind:
a. manifestări respiratori (dispnee, wheezing, stridor, hipoxemir)
b. scăderea TA şi asocierea simptomelor de disfuncţie multiorganică (colaps, sincopă,
incontinenţă, afectarea conştienţei)
2. Două sau mai multe din următoarele manifestări care apar rapid (minute-cîteva ore) după
expunerea probabilă la un alergen
a. implicarea pielii şi mucoaselor
b. manifestări respiratorii severe
c. scăderea TA şi asocierea simptomelor severe de disfuncţie de organ
d. simptome gastro-intestinale severe

10
 Protocol clinic instituțional ʺAnafilaxia la copilʺ Chișinău 2016
3. Căderea TA după expunerea la un alergen cunoscut (minute- ore) ; la sugar şi copil căderea
TA sistolice este considerată la mai mult de 30% din valoarea normală. TA sistolică se consideră
scăzută la copil dacă: este mai mică de 70 mmHg la vîrsta 1-12 luni; mai mică de 70 mmHg+
(2Х vărsta în ani) de la 1 la 10 ani; mai mică de 90 mmHg de la 11 la 17 ani

C.2.3 Investigaţiile paraclinice în şocul anafilactic

Caseta 7. Investigaţii paraclinice
Investigaţii obligatorii

 Hemoleucograma;
 Parametrii biochimici (transaminazele, urea,creatinina, sodiul, potasiul,
creatininfosfatkinaza)
 Dozarea histaminei plasmatice
 Dozarea triptazei serice
 Aprecierea nivelului seric al IgE
 ECG
 Pulsoximetrie
 Radiografia toracelui
 Testarea alergologică cutanată (prick-test, probe de scarificare) peste 4-6 săptămîni după
anafilaxie
 Aprecierea nivelului de IgE- anticorpi către anumite alergene

Investigaţii recomandate

 Consultaţia specialiştilor (reumatologului, endocrinologului)

 Investigaţii la recomandarea specialiştilor

C.2.4. Diagnosticul diferenţial

Caseta 8. Diagnosticul diferenţial:

 Stridor:infecţie, tumoare, corp străin
 Wheezing:astm în criză, BPOC, edem pulmonar
 Manifestări cutanate:urticarie generalizată acută
 Detresă respiratorie
 Angioedem ereditar
 Urticarie de frig sau idiopatică
 Mastocitoză sistemică

C.2.5. Criteriile de spitalizare

Caseta 9. Criteriile de spitalizare a pacienţilor cu anafilaxie
Toţi pacienţii cu forme grave de anafilaxie şi şoc anafilactic necesită internare

11
 Protocol clinic instituțional ʺAnafilaxia la copilʺ Chișinău 2016

C.2.6. Tratamentul
Caseta 10. Principiile generale de tratament în anafilaxie
 Identificarea cît mai rapidă a cauzei şocului şi înlăturarea acestuia
 Efectuarea urgentă a măsurilor generale
 Oxigen
 Administrarea intramuscular al adrenalinei 1:1000
 Terapia infuzională cu ser fiziologic sau dextran
 Administrarea corticosteroizilor,antihistaminicelor sistemice, remediilor bronhodilatatoare

Particularităţile de administrare a medicaţiei copiilor suferinzi de şoc anafilactic

Adrenalina este terapia de urgenţă în şoc. Iniţial se preferă administrarea IM sau subcutană
Adrenalină 1: 1000 0,1-0,5 ml. În practica pediatrică se admite diluarea Adrenalinei 1: 1000 în
10,0 ml ser fiziologic şi din aceasta diluţie se va administra căte 0,1 ml la kg greutate pînă la 3
doze în 5 minute. Apoi la necesitate se instalează bolus IV.
La locul injecţiei se recomandă injectarea de Adrenalina 1: 10000 0,1-0,3 ml.
După evaluarea clinică:
-reumplere vasculară cu ser fiziologic, Ringer lactat
-tratarea bronhospasmului rezistent la adrenalină cu beta 2-mimetice aerosol, sol. Euphillină
2,4% 5 mg/kg
-administrare de corticosteroizi: hemisuccinat de hidrocortison 4-8 mg/kg i/v fiece 6 ore;
metilprednisolon 1-2 mg/kg i/v la 6 ore timp de 24-48 de ore. Pacienţior fără dereglări de
conştiinţă se poate administra oral prednisolon 1-2 mg/kg/zi
-administrare de antihistaminice:clemastin sau chloropyramină

Caseta 11. Criterii de externare

 Hemodinamică stabilă
 Lipsa manifestărilor neurologice
 Lipsa complicaţiilor

D. RESURSELE UMANE ŞI MATERIALE NECESARE PENTRU

RESPECTAREA PREVEDERILOR PROTOCOLULUI

Personal:
 Medic alergolog
 Medici specialişti în diagnostic funcţional
 Medic reumatolog
 Medic endocrinolog
 Medici de laborator
 Asistente medicale

Aparataj, utilaj:

12
 Protocol clinic instituțional ʺAnafilaxia la copilʺ Chișinău 2016

IMSP
 Fonendoscop
ICŞOSMşiC  Ultrasonograf
SECŢIA  Cabinet de diagnostic alergologic dotat cu alergene de diagnostic
ALERGOLOGIE;  Laborator clinic standard pentru determinarea: hemoleucogramei,
SRTI sumarului urinei, indicilor biochimici (proteina totală, glicemia,
creatinina şi ureea, lactatdehidrogenaza, aspartataminotransferaza,
alaninaminotransferaza , bilirubina totală şi fracţiile ei
 Laborator microbiologic şi imunologic.
.
Medicamente:
 Antihistaminice (Clemastin, Chloropyramină)
 Adrenalină 1:1000
 Glucocorticosteroizi sistemici (Metilprednisolon, Hidrocortison
hemisuccinat, Prednisolon)
 Medicamente pentru tratamentul bronhosasmului (Salbutamol aerosol,
Fenoterol aerosol, Euphillin 2,4%)

E. ASPECTE MEDICO-ORGANIZAŢIONALE
Tabelul 4. Transferul în alte secţii a pacienţilor cu anafilaxie conform indicaţiilor

Indicaţii (criterii) de Transferul (destinaţia) Persoanele de contact

transfer

Cazurile de şoc anafilactic Secţia reanimare şi terapie intensivă Şef secţie – Ana Oglindă
de gradul III-IV somatică Tel: 022-523-613

F. INDICATORII DE MONITORIZARE A IMPLEMENTĂRII

PROTOCOLULUI

Nr. Scopul Indicatorul Metoda de calculare a indicatorului

d/o Numărător Numitor

13
 Protocol clinic instituțional ʺAnafilaxia la copilʺ Chișinău 2016
1. A spori calitatea Ponderea pacienţilor cu Numărul de pacienţi cu Numărul total de pacienţi cu di-
examinărilor diagnostic confirmat de şoc diagnostic confirmat de şoc agnostic confirmat de şoc
clinice şi şi supuşi examenului anafilactic pe parcursul anafilactic, care s-au adresat după
paraclinice ale standard pe parcursul perioadei de gestiune x 100 consult/tratament medicului
pacienţilor cu perioadei de gestiune alergolog pe parcursul perioadei
şoc anafilactic de gestiune

2. Imbunătăţirea Proporţia de Numărul de pacienţi cu şoc Numărul total de pacienţi cu di-

calităţii pacienţi cu şoc anafilactic
tratamentului care au beneficiat de
pacienţilor cu tratament specific pe
şoc anafilactic parcursul perioadei de
gestiune
anafilactic care au beneficiat
de tratament specific şi au
raspuns la tratament timp de
6 luni, pe parcursul perioadei
de gestiune x 100
agnostic confirmat de şoc
anafilactic, care s-au adresat
după tratament medicului
alergolog pe parcursul perioadei
de gestiune

Ghidul părinţilor cu copil afectat de anafilaxie

Anaflaxia este o reacţie alergică severă şi imediată, care afectează în general mai multe organe şi
sisteme. Ea poate pune în pericol viaţa, în cazul în care nu este tratată imediat.
Care sunt factorii ce pot declanşa anafilaxia?

14
 Protocol clinic instituțional ʺAnafilaxia la copilʺ Chișinău 2016
Există mulţi alergeni, care pot cauza o reacţie anafilactică. Printre ele deosebit de importante sunt
unele medicamente, alimente, înţepături de insecte. Alunele, ouăle, laptele de vacă, peştele,
scoicile sunt alergeni alimentari frecvenţi care pot declanşa un şoc anafilactic.

Semne şi simptome ale anafilaxiei

Primele simptome ale unui şoc anafilactic includ adesea mîncărimi, arsuri sau sensaţie de prurit
în gură, pe buze şi în gît. În plus, se poate produce umflarea facială la nivelul ochilor, gurii şi
buzelor, adesea urmate de un rash generalizat pe tot corpul. Mucoasele cavităţii bucale şi ale
gîtului se pot umfla, iar persoana afectată poate avea dificultăţi de înghiţire şi respiraţie.
Alergenul poate declanşa şi o reacţie asemănătoare astmului, în care căile aeriene se îngustează,
făcînd respiraţia dificilă. Se afectează circulaţia sanguină, iar pielea copilului poate deveni
palidă, rece şi transpirată. Alte simptome ale şocului anafilactic sunt durerila în stomac, voma,
diarea, crampele şi starea de oboseală extremă (letargie). Ulterior dereglările sistemului
respirator şi circulator pot duce la blocaj respirator, blocaj circulator şi stare de şoc. Pacientul îşi
poate pierde cunoştinţa şi se poate afla în pericol de moarte dacă nu începe imediat tratamentul.
Ce trebue să faceţi în cazul unui şoc anafilactic?
Copiii care au mai avut în trecut reacţii alergice grave ar trebui să aibă asupra lor o doză de
epinefrină, care poate fi injectată de către copil sau de către părinţi la primele semne ale unei
anafilaxii.Epinefrina este un hormon care ajută la deschiderea căilor respiratorii şi
îmbunătăţeşte respiraţia şi presiunea sîngelui, reducînd reacţia alwegică din organism.
Oricînd îi este administrată epinefrina, copilul trebue dus la secţia de urgentă a celui mai
apropiat spital.
În timp ce aşteptaţi sosirea medicului, cereţi ajutorul altor persoane, în cazul în care este
necesară resuscitarea. Desfaceţi hainele, care l-ar putea strînge pe copil, încercaţi să calmaţi
copilul. Ţineţi copilul în poziţie verticală sau pe cît posibil verticală pentru a-l ajuta să respire.
În cazul în care vomită, aşezaţi-l pe o parte.
În cazul cînd este apatic sau dă semne de blocaj circulator, adică este palid, rece şi umed, ar
trebui să-l aşezaţi jos şi să-i ridicaţi picioarele.
Dacă îşi pierde cunoştinţa, supravegheaţi-l cu atenţie, mai ales în cazul în care încetează să
respire. Dacă copilul nu respiră, începeţi resuscitarea gură în gură. Dacă nu puteţi detecta semne
ale circulaţiei sangvine, trebue să exercitaţi presiune asupra toracelui

Prevenirea şocului anafilactic

Fiţi mereu atenţi la posibilitatea unei reacţii alergice dacă administraţi copilului un medicament
sau un aliment nou. În caz dacă copilul a făcut reacîii anafilactice anterior este important, ca
acest copil să aibă asupra lui o doză de epinefrină ce poate fi injectată. Ar fi de dorit ca copilul
să poartă o brăţară de alertă care-i informează pe cei din jur ce anume îi provoacă reacţii
anafilactice. Copiii ce fac alergie la albine sau la viespi ar trebui să fie pe cît posibil feriţi de
zonele în care trăesc aceste insecte.

Bibliografia
1. WAO Anaphylaxis guidelines 2011 .
2. EAACI Food allergy&anaphylaxis guidlines 2014 .

15
 Protocol clinic instituțional ʺAnafilaxia la copilʺ Chișinău 2016

3. Sala-Cunill A. et al. Usefulness and limitations of sequential serum tryptase. Int arch Allergy
Immunol. 2013; 160 (2): 192-9 .
4. Campbell Rl et al. Recognition of anaphylaxis. J Allergy Clin Immunol. 2012; 129(3): 748-
52 .
5. Hox V, Desai A, Bandara G et al.J.Allergy Clin Immunol 3015;135:729-736

16