Embriogeneza

Dezvoltarea sistemului osos este un process complex,care incepe in S5 si continua

si dupa nastere. Sistemul osos se dezvolta din mesoderm. Initial se dezvolta o
machete cartilaginoasa, prin procesul de condrogeneza, urmata de formarea de
tesut osos prin procesul de osteogeneza.

Scheletogeneza primara este un proces initial , tranzitoriu, in care prin

condrogeneza se formeaza cartilajul embrionic. Prezenta cartilajului embrionar
este necesara , deoarece cartilajul creste mai repede decit tesutul osos,tinind mai
bine pasul cu celelalte structure embrionare.

In S5 la nivelul mezodermului intraembrionar, apar muguri mezodermali la nivelul

carora se formeaza mai intii precartilajul. In interiorul precartilajului apar centrii
de condrificare la nivelul carora apar celule cartilaginoase care secreta substanta
fundamental si prin depunere de chondroitin sulfati in substanta fundamentala a
precartilajului se formeaza cartilajul embrionic. Centrii de condrificare contribuie
la cresterea interstitiala a cartilajului.

Cartilajul embrionic prezinta la periferie un pericondru format prin condensarea

mezenchimului inconjurator. Pericondrul prezinta in profunzime, la contactul cu
cartilajul, un strat germinativ numit stratul condrogenic care contribuie la cresterea
in grosime a cartilajului, adica la cresterea apozitionala a acestuia.

Osteogeneza membranoasa incepe timpuriu, in S6 inaintea celei cartilaginoase.

Prin acest process iau nastere oasele late ale cutiei craniene si viscerocraniul. Mai
intii apare membrana celulara o schita fibroasa a viitorului os de membrane sau os
desmal. In interiorul acestei membrane apar centrii de osificare, in care celulele
mezenchimale se transforma in osteoblasti si incep formarea tesutului osos. Dupa
formarea de tesut osos in jurul lor, osteoblastele se transforma in osteocite.
Dezvoltarea osului se face radial dinspre centrii de osificare spre periferie
formindu-se un os primar, care în acest caz este un os spongios.

Osul dermal prezintă la periferie un periost format prin condensarea

mezenchimului înconjurător. Periostul prezinta în profunzime, la contactul cu osul
dermal,un strat germinativ numit stratul osteogenic,care contribuie la creșterea în
grosime a osului, dar și la distrucția și remanierea osoasă prin care se formează
osul secundar.

Osteogeneza cartilaginoasa începe mai tirziu decit osificarea membranoasa, în

S7-9 și este caracteristică pentru dezvoltarea oaselor membrelor și a trunchiului,cu
excepția claviculei, care se osifică desmal în partea ei mijlocie.
 Osificarea cartilaginoasa presupune formarea unei machete cartilaginoase, care
apoi se osifică dupa două procedee :osificarea pericondrală și osificare
endocondrală.

Osificarea pericondrală este procesul prin care se formeaza tesut osos la

marginea machetei cartilaginoase, adăugindu-se acesteia.

Pericondrul machetei cartilaginoase prezinta în profunzime, la contactul cu

cartilajul, un strat germinativ numit stratul osteogenic, care generează osul
pericondra. Țesutul osos format prin osificare pericondrală nu înlocuieste țesutul
cartilaginous, ci se adaugă acestuia, contribuind la creșterea apozitionalăa osului
nou format. Osul pericondral se depune concentric sub forma de inele de osificare.

Osificarea endocondrală este procesul de osteogeneză cartilaginoasă, prin care

machete cartilaginoasă se osifică. Prima etapă a osificarii endocondrale este
formarea de cartilaj calcificat în interiorul machetei cartilaginoase.

Primele zone de cartilaj apar la nivelul viitoarei diafize și vor da naștere mugurilor
osteogenici primari. Aceștia vor da naștere centrilor de osificare primari sau
diafizari.

La nivelul centrilor de osificare se produce o patrundere osteogenică primară, care

duce la formarea de zone de trecere între cartilaj și os numite zone de diferențiere .

Acestea sunt mai bine delimitate la nivelul centrilor de osificare secundari și

dinspre cartilaj spre os sunt urmatoarele:

 Zona cartilajului hialin, care conține condrocite nemodificate

 Zona proliferativă formată din condrocite în curs de diviziune și așezate în
coloane
 Zona cartilajului hipertrofic formată din condrocite mai mari, bogate în
glycogen
 Zona cartilajului hipertrofic calcificat formată din condrocite calcificate
 Zona de osificare.

La nivelul epifizelor apar mult mai tîrziu,mugurii osteogenici secundari sau

epifizari. Centrii de osificare secundari apar în majoritatea lor dupa naștere.

Singurii centri de osificare secundari care apar înainte de naștere sunt cei de la
nivelul epifizei distale a femurului și de la nivelul epifizei proximale a tibiei.
Osul primar se formează atît în procesul de osificare membranoasă,cît și în
procesul de osificare cartilaginoasă. Osificarea începe în centrii de
osificare,formîndu-se mici zone osoase care constituie osul intertisular. Osificarea
continuă cu formarea de țesut osos de-a lungul unor trabecule, mai ales la nivelul
epifizelor rezultînd osul spongios. La nivelul diafizelor, mai ales prin osificare
pericondrală, se formează osul compact imatur.

Încă din perioada de început a osificării cu formarea osului primar se formeaza și

osteonul primar numit si sistem haversian.

Osul secundar apare mai tirziu, în general postnatal,mai ales la nivelul diafizelor
osoase,prin procese de osificare pericondrală,care duc la creșterea în grosime a
osului dar și prin procese de distrucție și remaniere osoasă. Se formează astfel osul
compact definitiv sau postnatal alcătuit din lamele concentrice care mărginesc
osteonul secundar.