Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A: „( ... ) Guvernele ce au semnat prezenta, care au aderat la programa comună a scopurilor şi principiilor, expusă în
Declaraţia generală a preşedintelui Statelor Unite ale Americii şi primului ministru al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei
de Nord de pe data de 14 august 1941, cunoscută ca Carta Atlanticului ( ... ) declară:
1) fiecare guvern se obligă să întrebuinţeze toate resursele sale, militare sau economice, împotriva acelor membri ai
Pactului Tripartit şi acelor care au aderat la el, cu care acest guvern este în stare de război;
2) fiecare guvern se obligă să colaboreze cu alte guverne, semnatare ale prezentei şi să nu semneze armistiţiul sau
pacea separată cu duşmanii ( ... )” ( Declaraţia Naţiunilor Unite – 1 ianuarie 1942 )
B: „Să examinăm situaţia ( ... ) să vedem cum stăm. Factorul primordial este că America se află alături de noi şi complet
în război. ( ... ) dar mai este încă un factor. ( ... ) Armatele ruseşti nu au fost bătute, ele nu au fost distruse ( ... ), Leningradul şi
Moscova nu au căzut în mâinile inamicului. Mai mult încă: pentru prima oară ele au distrus legenda despre Hitler.”
( Discursul radiodifuzat al lui Winston Churchill – 15 februarie 1942 )
C: „La 9 iulie, anglo-americanii au început operaţiunea de debarcare în Sicilia, fiind primiţi ca eliberatori de populaţie şi
întreaga insulă a fost ocupată la începutul lui august, fără prea mare rezistenţă. La 19 iulie ( ... ) Mussolini a fost sfătuit de
consilierii săi ( ... ) să-i declare lui Hitler că Italia nu mai poate continua lupta, însă Ducele a tăcut. Această indiferenţă i-a
împins pe opzanţi la acţiune, ei hotărând să-l elimine pe dictator. La rândul ei, opinia publică a fost impresionată de primul
bombardament care a lovit Roma şi începuse să se manifeste deschis împotriva continuării ostilităţilor. A fost organizat astfel un
„complot”, încă neclar definit, grupând diverse tendinţe.” ( Paul Guichonnet, Mussolini şi fascismul )