Genu valgum si genu varum – deformări de ax de genunchi

Deformările de ax în cazul copiilor reprezintă o condiție comună în cazul bebelușilor, iar acesta poate
reprezenta un motiv de stres în cazul părinților. Cele mai comune forme ale acestor deformări sunt genu
valgum și genu varum, cunoscute în mod comun drept „genunchiul în X”, respectiv „genunchiul în O”. În
mod obișnuit, aceste două deformări dispar la o vârstă fragedă, iar în cazul în care acestea persistă este
nevoie de ajutorul specialiștilor.

Ce înseamnă o deformare de genunchi?

La naștere, aproape toți bebelușii prezintă o formă de deformare a picioarelor, ceea ce face ca tălpile să
fie îndreptate una spre cealaltă, în timp ce tibia și femurul sunt curbate spre exterior. Există, de
asemenea, un spațiu între articulațiile genunchiului. În timpul primului an de viață, articulațiile
genunchiului se apropie, femurul se înclină spre genunchi, tibia se îndreaptă și tălpile picioarelor sunt
îndreptate în jos. În timpul acestui proces, oasele se sudează. Până când bebelușii încep să meargă,
oasele acestora ar trebui să fie destul de drepte și de bine sudate.

Ce este genu valgum?

Genu valgum este o afecțiune în care genunchii se înclină spre interior, în timp ce gleznele rămân
distanțate. Condiția este puțin mai frecventă la fete, deși și băieții o pot dezvolta. De obicei reprezintă o
parte a creșterii și dezvoltării normale a unui copil. Majoritatea copiilor mici prezintă o astfel de
deformare a genunchilor într-o anumită măsură pentru o perioadă de timp, deși la unii copii este mai
vizibil.

În cazuri rare, genu valgum ar putea fi un semn al unei boli osoase subiacente, în special atunci când
starea apare pentru prima dată după vârsta de șase ani sau mai mult. Printre simptome se numără:

 Un unghi interior al genunchilor simetric

 Gleznele rămân separate în timp ce genunchii se ating
 Un mod de a merge neobișnuit
 Tălpile rotite spre exterior

Ce este genu varum?

Genu varumeste o afecțiune în care picioarele unui copil se curbează spre genunchi. Când un copil
această problemă medicală stă cu degetele îndreptate spre înainte, gleznele se pot atinge, dar genunchii
rămân despărțiți. Această condiție medicală este considerată o parte normală a creșterii în cazul
bebelușilor și copii mici.

La copiii mici, arcul nu este dureros sau inconfortabil și nu interferează cu capacitatea acestora de a
merge, a alerga sau a se juca. Copiii depășesc, în mod obișnuit, această problemă după vârsta de 18-24
de luni. În cazuri rare, arcul poate fi un semn al unei tulburări de creștere. Printre simptome se numără:

 Genunchii se curbează spre exterior

 Ambele picioare au o curbă simetrică
 Tipar de mers incomod
  Degetele de la picioare se îndreaptă spre interior
 Stângăcie sau împiedicări frecvente

Când apare genu valgum sau genu varum și de ce?

Mulți copii prezintă genu valgum în timpul copilăriei, iar atunci când încep să meargă, o înclinare spre
interior a genunchilor îi poate ajuta pe copiii să se echilibreze. În unele cazuri, această condiție este
corelată cu probleme de sănătate mai serioase:

 Boli genetice, cum ar fi displaziile scheletice sau bolile osoase metabolice, cum ar fi rahitismul.
 Obezitatea
 Leziuni ale zonelor de creștere ale oselor piciorului

Genu varum se dezvoltă adesea în primul an de viață al copilului, fiind o parte a creșterii naturale și care
nu are o cauză cunoscută. Unii bebeluși se nasc astfel, iar acest lucru se poate întâmpla pe măsură ce
bebelușul crește și spațiul din uterul mamei devine limitat, determinând ușoare deformări ale
picioarelor. În majoritatea cazurilor, picioarele copiilor se îndreaptă pe măsură ce cresc și se dezvoltă. Cu
toate acestea, există o serie de afecțiuni care pot duce la aceiași deformare:

 Boala Blount
 Afecțiuni metabolice

Cum se tratează genu valgum și genu varum?

Tratamentul folosit pentru cele două afecțiuni variază în funcție de cauza și gravitatea acestora, astfel, în
cazul în care deformarea genunchilor persistă medicii pot prescrie o serie de tratamente care să asigure
tratarea sau măcar ținerea sub control a afecțiunilor corelate. În cazurile grave, specialiștii pot apela și la
intervenții chirurgicale pentru a corecta deformările.