Studiu de Caz - Tara Oasului - Identitate - Transmisia Culturala - AC - Curs-06 - 2018-2019

Curs 6_anIV_sem.II_2018/2019_dr.arh. Daniela Negrişanu şi drd.arh.
Codruţa Negrulescu
C6
STUDIU DE CAZ. ŢARA OAŞULUI ŞI CASA ANTROPOFAGĂ
MARCAJUL SIMBOLIC. APARTENENŢĂ ŞI IDENTITATE
DINAMICĂ ŞI TRANSMISIE CULTURALĂ
1
Curs 6_anIV_sem.II_2018/2019_dr.arh. Daniela Negrişanu şi drd.arh.Codruţa Negrulescu
• Tradiţiile şi obiceiurile (culturile) sunt la originea lor comportamente adaptative

apărute cu scopul de îmbunătăţirii existenţei în raport cu un mediu specific de viaţă
• Culturile sunt mobile şi permeabile şi nu se consevă în mod natural
• Culturile concurează între ele; ne însuşim variantele culturale ale artefactelor ce

sunt uşor de învăţat sau pe cele ce ne conferă un avantaj perceput
• Indivizii au nevoie să se aflilieze unor grupuri de prestigiu (in-grupuri) pentru a-şi

consolida respectul de sine
• Indivizii ce formează grupuri culturale coerente (in-grupuri) poartă marcaje

simbolice penru a se putea recunoaşte şi asocia rapid
• Casa, dincolo de funcţia sa utilitară, face parte din gama marcajelor simbolice ce
ne definesc identitatea
• Identitatea noastră nu este imuabilă; de-a lungul vieţii ne redefinim permanent

cine suntem, iar casa, alături de multe alte artefacte culturale, tinde să urmărească
toate aceste fluctuaţii identitare
2
C6
STUDIU DE CAZ. ŢARA OAŞULUI ŞI CASA ANTROPOFAGĂ
3
4
5
6
7
Kurt Hielscher: Casă ţărănească din Boineşti, Ţara Oaşului, 1933

8
, Ioniţă G. Andron: Racşa, Ţara Oaşului, 1938 9

Ioniţă G. Andron: Moişeni, Ţara Oaşului, 1937

, 10
Ioniţă G. Andron: Moişeni, Ţara Oaşului, 1937

, 11
, 12
, 13
, 14
, 15
, 16
Florica, „împletită” şi „înstruaţată”(1958) Foto: Ioniţă G. Andron
a înstruţa = a împodobi, STRUŢ2, struţuri, s.n. (Reg.) Buchet de flori. –

Din struţ1 (cu sensul după germ. Strauss „struţ1” şi „buchet”).
, 17
18
, 19
, 20
, 21
, 22
C6
MARCAJUL SIMBOLIC. APARTENENŢĂ ŞI IDENTITATE
23
, 24
Ioniţă G. Andron – Sfatul lui Burebista (iulie 1939)
, 25
Ioniţă G. Andron – Sfatul lui Burebista (iulie 1939)
, 26
Ioniţă G. Andron: „ Trei fete cu cunună” (1939 şi 1969) Racşa, Satu-Mare
, 27
Ioniţă G. Andron: „FINTA VSÂI A LUI VSÂIU TODORII - Marele Preot, sfătuitorul regelui dac” (1940) Bixad, Satu-Mare
, 28
29
Ţărani ucrainieni din regiunea Transcarpatia ( Zakarpattia Oblast) situată în vestul Ucrainei de azi şi la graniţa de nord a României
şi Ţării Oaşului (1920)
30
Port popular de sărbătoare din Ţara Oaşului, România (1970) Port popular din Zakarpattia Oblast , Ucraina (2000)
, 31
, 32
Casă ţărănească din Zakarpattia Oblast, vestul Ucrainei,(1920)
, Kurt Hielscher: Poartă de casă ţărănească din Negreşti, Ţara Oaşului, România (1933) 33
, 34
M.G.Vesa: Biserică din lemn, Ţara Oaşului, România (1919-1940) Biserică din Zakarpattia Oblast, vestul Ucrainei (1920)
35
Zakarpattia Oblast, vestul Ucrainei (1920)
36
Imagine istorică a unui cuplu de munteni din Ucraina de Vest

37
• Practicile culturale sunt în esenţă comportamente adaptative exercitate în raport cu

un mediu particular de viaţă (geografie, mediu social, etnie). Îmbrăcămintea, alături de
vernaculare
formele de construire sunt rezultatul a nenumărate
încercări şi erori ale generaţiilor precedente ce au transmis în timp variante
perfectate ale acestor artefacte.
38
• Culturale materială este observabilă şi poate circula prin difuzie

de-a lungul spaţiilor cu o aceeaşi geografie fără medierea socială directă şi deci fără
folosirea limbii vorbite.
39
• Culturile sunt permeabile şi dinamice. Nicio cultură nu are limite

impenetrabile. Variantele culturale ale artefactelor circulă de la un teritoriu la altul,
fără a ţine cont de graniţele naţionale, care, d.p.v. cultural sunt mai degrabă convenţii
normative, decât limite propriu-zise.
40
Ioniţă G. Andron: „Ciobăncuţă la poalele Pietrosului” (1941) Borşa, Maramureş

, 41
Ioniţă G. Andron: „La grăpat” (1940) Racşa, Satu-Mare

, 42
Cultura migraţiei în Ţara Oaşului
Primul val migrator: (1896 parte a Regatului Ungar, 1918 unirea cu România Mare,
1940 înapoi în componenţa Ungariei, 1946 intră din nou în componenţa României)
1896-1925 migrează sezonier.............................................11,5% din forţa de muncă
1925-1940 migrează sezonier...............................................45% din forţa de muncă
Migrare în ţară la munci agricole şi lucru în silvicultură
Cu banii acumulaţi oşenii îşi cumpără pământ
Al doilea val migrator: 1947 instalarea guvernului comunist

1960-1990 migrează sezonier................................................50% din forţa de muncă
Migrare în ţară la despăduriri, desţeleniri, îmbunătăţiri funciare
Cu banii acumulaţi oşenii îşi ridică case cu un etaj
Al treilea val migrator: căderea regimului Ceauşescu

1992 migrarea transfrontalieră ilegală................................60-75% din forţa de muncă
Munca la negru sau câştiguri din „ziarul săracului”
Cu banii acumulaţi oşenii îşi ridică case cu 1-2 etaje
Al patrulea val migrator: integrarea europeană

2002-2007 (ridicarea vizelor).............................................75-80% din forţa de muncă
2007 (intrarea in UE)...............................................................80% din forţa de muncă
Migrarea transfrontalieră legală, muncă şi forme legale de domiciliere
Cu banii acumulaţi oşenii îşi ridică case cu 3-4 etaje şi îşi cumpără maşini scumpe
, 43
Migrare în ţară la despăduriri, desţeleniri, îmbunătăţiri funciare

Monopolul despăduririlor
, 44
, Certeze, prima casa cu etaj, datând din 1974 45

, 46
„Casa modernă”
, 47
• Comportamentul migrator şi acumularea rapidă de capital au generat împreună primele

modificări ale comportamentului tradiţional de construire. Oamenii ce prosperaseră aveau
nevoie de afişarea unui nou statut, şi de afirmarea unei noi identităţi ce
clama „reuşita”.
48
1989 Căderea regimului Ceauşescu

1992 migrarea transfrontalieră ilegală.........................................60-75% din forţa de muncă
Munca la negru sau câştiguri din „ziarul săracului”
Montmagny.Tabără de oşeni ridicată începând cu anul 2002 într-o pădure la periferia Parisului (foto: Petruţ Călinescu)
49
„Am venit aici (la Paris, traversând mai mult de 2600 km şi, mai mult sau mai puţin clandestin,
5 frontiere, având costurile de drum în jur de 800 D.M.), pentru ca să fac bani, că n-am gard
înaintea casei. Dacă n-am gard, nu-mi găsesc locul” (oşean, anii 1990)
, 50
2002-2007 (ridicarea vizelor)..................................................75-80% din forţa de muncă

2007-2019 (intrarea in UE)..........................................................80% din forţa de muncă
Migrarea transfrontalieră legală, muncă şi forme legale de domiciliere
Oşean la lucru în Paris (foto: Petruţ Călinescu)

51
Paris (foto: Petruţ Călinescu)

52
„Casa occidentală” Tipologii virtuale. „Casa austriacă”
53
„Casa occidentală”. „Casa austriacă”
54
„Casa occidentală”. „Casa franţuzească”
, 55
„Casa occidentală”. „Casa franţuzească”
, 56
„Casa occidentală”. „Casa americană”
, 57
, 58
, 59
„Dacă vecinul are casă cu trei etaje, eu trebuie să-mi fac cu patru”
Târşolţ, Ţara Oaşului. Casa lui Mişca, betonier la Paris, ridicată în urma unui pariu cu un văr care i-a spus că nu-şi poate
face o casă mai mare ca a lui. (foto: Petruţ Călinescu)
60
„Casa americană” şi casa bătrânească
Moişeni, Ţara Oaşului. Casa mică a bătrânilor Gherman stă lipită de duplexul construit de doi nepoţi ai lor, plecaţi în Franţa.
Foto: Petruţ Călinescu
61
Moişeni, Ţara Oaşului. Gherman Maria se străduieşte să deschidă uşa casei recent construite de nepotul ei plecat la
muncă în Franţa. Foto: Petruţ Călinescu
62
Certeze, Ţara Oaşului. Gheorghe şi Maria Baltă au 3 copii, toți plecaţi în Franţa. Foto: Petruţ Călinescu
63
Boineşti, Ţara Oaşului. Huja Irina, în fața casei în care a copilărit. În spate se vede casa fiului ei. Foto: Petruţ Călinescu
64
Racşa, Ţara Oaşului. Berende Iacob bea apă din fântăna din curtea casei ridicate de copiii lui plecaţi în UK. Racşenii, în
mod tradițional crescători de animale, sunt plecaţi astăzi majoritatea în Anglia. Foto: Petruţ Călinescu
65
„Degeaba ai bani dacă nu se vede nimic”
Certeze, Ţara Oaşului. Maria Baltă usucă niște pătrunjel în spaţiul unde va fi construită în curând o scară în spirală.
66
„Degeaba ai bani dacă nu se vede nimic”
Boineşti, Ţara Oaşului. Foto: Petruţ Călinescu
67
Casa mare şi anexa
Racşa, Ţara Oaşului, 2017. Foto: Remus Ţiplea (prelucrare)
68
Casa mare
Certeze (2011) foto: Petruț Călinescu
69
Nunta
Certeze, Ţara Oaşului. Mirele îmbrăcat tradiţional este dus la casa miresei într-o decapotabilă. Foto: Petruţ Călinescu
70
Accesorii
Certeze, Ţara Oaşului. O căruță trece pe lângă Ferarri-ul lui Petre, un antrepenor de succes în Paris, venit în vacanţă
în satul natal.. Foto: Petruţ Călinescu 71
Accesorii
Certeze, Ţara Oaşului. Petre face o tură cu Ferarri-ul pe uliţa satului. Foto: Petruţ Călinescu
72
Accesorii
Cajvana, Bucovina. Vasile P: Astea sunt realizările mele după 8 ani de muncă în Italia. O casă şi o mașină. E, nu chiar
toate, chicoteşte soția... Foto: Petruţ Călinescu 73
Nuntă
Nuntă, Ţara Oaşului. Foto: Remus Ţiplea

74
Acasă, în Certeze
Certeze, Ţara Oaşului. Jessica Ciorbă (8 ani), se plictiseşte în vacanţă în casa părintească din Certeze. Toată familia
ei lucrează la Paris, iar ea merge la școală acolo, majoritatea prietenilor ei fiind francezi. Foto: Petruţ Călinescu 75
Fenomenul din Ţara Oaşului nu se rezumă la această regiune şi la cele învecinate: Maramureş, Bucovina şi nordul
Moldovei.
Această cultură a reprezentării simbolizării şi semnalizării statutului social prin ridicarea de case eclatante, nu este
proprie doar lumii rurale, ci ea este în special evidentă în societățile care se confruntă cu o cultură a mobilității.
Relația dintre casă și proprietar este slăbită de o succesiune de absențe, şi astfel cei ce mereu sunt pe drumuri simt
nevoia ancorării solide în ţara natală.
Astfel, comportamente similare cu cele ale oşenilor, întâlnim în rîndul emigranţilor din Kosovo, din Serbia sau din
Portugalia sau în rândul populaţiilor nomade de rromi din România.
76
• Lumea culturală nu este o lume obiectivă, ce poate fi deplin

înțeleasă prin simplă observare din exterior. Un comportament
cultural nu poate fi deconstruit independent de sensurile atribuite de grupurile de oameni
ce manifestă acel comportament. Cultura materială este observabilă,
însă semnificațiile artefactelor nu sunt imediat
perceptibile.
77
Irina Solomeş: „Apăi, trebuie să se vadă ceva.... în construcţie, în

maşini...de lux.
Noi am făcut...ci ni-i s-o cuvenit că ne e bine.”
[…]
„Degeaba ai bani şI nu să vede nimic. Lumea ce zice? Măi, ăla
poate zice el că are bani, că n-a realizat nimic în viaţă.”
78
Articol pe blogul unei jurnaliste din Satu-Mare: comentarii ale unor oşeni pe marginea articolului:
Nunțile cu 1000 de invitați au devenit o bagatelă la ordinea zilei.

Patru sau chiar șase perechi de nași, zeci de domnișoare de
onoare, convoaie cu sute de mașini, localuri supradimensionate,
explozie de aranjamente florale, risipă de decorațiuni, costuri de
zeci de mii de euro.
Niciodată nu lipsesțe covorul roșu de parcă progeniturile țăranilor

au crescut la Hollywood, nu alta.
Oșenii au pretenții exagerate, filmari cu camere de ultima generație,

macara,drone, fotografi de fite, gheață carbonică, fântâni de
șampanie.
Ultima traznaie, la Racsa mirii au fost dusi cu elicopterul la cununie,.
Și la ce bun dacă după o lună de poleiala si dezmat pe bani rispiti

aiurea, se intorc la viața lor de menajere si pălmași în construcții, pe
șantierele occidentului.
79
Casele din Certeze sunt simboluri ale succesului celor ce le-au ridicat. Cultura corolar a comunităţii din
Certeze este cultura „afişării avutului”, o cultură comună atât lumii rurale cât şi populaţiilor nomade.
Kurt Hielscher : Poartă, Giulești, Maramureş (1933)

80
81
Nuntă

82
Nuntă

83
„Casa mare” sau „Casa frumoasă”
84
85
Oamenii sunt sunt animale sociale, înzestrate cu două seturi de

predispoziții înnăscute sau instincte sociale :
• Instincte „familiale”
• instincte „tribale”
Richerson și Boyd (2005)
86
familia
Instincte „familiale”- care ne determină să favorizăm legăturile cu cei cu care ne înrudim . Aceste instincte fac
posibilă viața complexă de familie și legăturile de prietenie profundă cu cei apropiați.
87
marcaj simbolic
familia
familia
instincte „tribale” sunt cele care ne îngăduie să colaborăm cu indivizi din grupuri extinse care poartă marcaje
simbolice. Acest instinct conferă oamenilor capacitatea de a-și asuma cauze comune cu seturi de indivizi care nu sunt
înrudiți, dar cu care sunt definiți similar din punct de vedere culturaL 88
• Prin marcajele simbolice (vestimentaţia, tunsoarea, limbajul

trupului, gesticulaţia, genul muzical ascultat, automobilul, locuinţa)
semnalizăm celor din jur că suntem ca ei sau din contră, că ceilalţi
sunt diferiţi de noi. Adeseori, aceste marcaje nu au valabilitate decât în interiorul unui grup cultural
particular.
89
familia i IN-GRUP
OUT-GRUP
• Cu alte cuvinte, ne definim identitatea prin identificarea cu in-grupuri şi disocierea

faţă de out-grupuri. Henri Tajfel (1970)
experimentul Klee versus Kandinsky Henri Tajfel (1970) 90
familia iM IN-GRUP
OUT-GRUP
• Identificarea cu un in-grup se face întotdeauna pe criteriul valorizării pozitive;

alegem să aderăm la grupuri ce se bucură de prestigiu.
91
• Grupurile NU sunt entităţi pasive , ci ele se află într-o

permanentă competiție ce se manifestă la toate nivele structurilor ce
le alcătuiesc.
(Țara Oașului se află în competiție cu Maramureșul, Certeze se află în competiție cu Negreşti-Oaşul şi Bixadul, familiile de
certezeni concurează una cu alta, iar frații aceleiași familii se află și ei în competiție. În Certeze, calea de afirmare a acestei
alterităţi este intrarea în concurenţă cu dimensiunea, vizibilitatea şi accesorizarea casei vecinului. Satul de azi este
rezultatul acestei competiţii)
92
• Nici identitatea individuală NU este imuabilă, ci se

află într-o permanentă schimbare şi redefinire. De-a lungul vieţii
părăsim in-grupurile vechi, ce nu ne mai reprezintă şi ne afiliem
altora care par să ne consolideze mai bine stima de sine. (Crocher,
2004)
Odată cu remodelarea identităţii personale se alterează şi marcajele simbolice pe care le utilizăm. Casele sunt cutii de
rezonanţă ale acestor fluctuaţii identitare. Oşenii îşi refac continuu casele şi cel mai adesea se reface acoperişul.
93
1933 2018
94
Nuntă în Certeze, 1925
2018
Nuntă în Certeze, 2015 95

96
Domnisoarele de onoare strabat satul pina la impletitoare , ducind mireasa pt a fi gatita. 2018, Racşa,Ţara Oaşului.
Foto: Remus Ţiplea 97
Nuntă, Ţara Oaşului. Foto: Remus Ţiplea 98

1955
99
1933 2017
100
101
Nuntă în Certeze, 1925
Mirii Maria și Ioan Florin în straie oşeneşti, Certeze, 2015 Mirii Maria și Ioan Florin în ţinute moderne, Certeze, 2015
102
Târşolț, Ţara Oaşului. O pereche de miri care lucrează în Anglia pozează cu sticlele de pălincă în formă de Tour
Eifel, devenit simbol al reuşitei în satele din această zonă. Foto: Petruţ Călinescu 103
104
Negrești, Ţara Oaşului. Două femei ce fac parte dintr-un alai de nuntă au venit, după obiceiul din zonă, să se pozeze în faţa
caselor tradiţionale de la muzeul satului din Negreşti. Foto: Petruţ Călinescu
105
Ţârşolț, Ţara Oaşului. Nunta lui Măricuţa şi Ionuț, doi tineri care lucrează la Paris, el ca muncitor şi ea ca menajeră. Au avut
30 de domnișoare de onoare, îmbrăcate în rochii roșii, făcute din acelaşi material. Foto: Petruţ Călinescu 106
C6
DINAMICĂ ŞI TRANSMISIE CULTURALĂ
107
• Achiziţia culturală are loc prin învăţare sau prin transmisie

culturală.
• meme-urile lui Richard Dawkins
108
Părinţi
Co
Transmisie
verticală
PărinţiPărinţi
Copii Toţi Co
adulţii
Transmisie
oblică
Procesul de însuşire a variantelor culturale de la părinţi de către copii se numeşte
transmisie verticală sau nepărtinitoare
PărinţiPărinţi („unbiased transmission”). Transmisia
verticală presupune preluarea Adulţi
ca atare,
Adulţi tineri
conformistă a credințelor culturale ale
părinților sau îngrijitorilor.
Richerson şi Boyd (2005) 109

transmisia oblică sau părtinitoare („biased transmission”) are loc atunci când
oamenii tind să achiziţioneze o variantă culturală diferită de cea parentală
Părinţi
Co
Transmisie
verticală
PărinţiPărinţi
Copii Toţi Co
adulţii
Transmisie
oblică
PărinţiPărinţi
Adulţi tineri
Adulţi
Richerson şi Boyd (2005) 110

• Un sistem cultural se conservă sau este preponderent

inerţial atunci când este dominat de procese ce tind să păstreze
gândirea populaţiei neschimbată de la o perioadă de timp la alta,
adică atunci când domină procesele de transmisie verticală,
nepărtinitoare.
(societăţile de scară mică, tradiţionale)
Richerson şi Boyd (2005)
111
Paris, Saint Denis. Cotroş, din Certeze, muncitor în Franţa de 15 ani, nu a învăţat aproape deloc limba franceză. Aici
povesteşte familiei cum a fost la doctor în Paris şi a băut picăturile de ochi prescrise pentru că nu a înţeles ce sunt..
Foto: Petruţ Călinescu 112
• Când, în schimb creşte disponibilitatea variantelor culturale

alternative ce pot fi urmate şi au loc multiple procese de
transmisie oblică, ce depăşesc ca număr procesele de transmisie
verticală, atunci inerţia sistemului este învinsă şi se generează
schimbări culturale.
(societăţile de scară mare, multiculturale)
113
Vedere de pe fereastra unui apartament, din Paris, pe care îl renovează Ioan Moiş din
Moişeni, Ţara Oaşului. Ioan Moiş preferă să lucreze pe apartamente situate în
Arondismentul 16, unul dintre cele mai luxoase cartiere ale oraşului. 114
Certeze, foto: Cecilia Caragea
115
Blanc Mesnil, Ile de France. Grigore Moiș, un antrepenor român de succes la Paris discută
planurile unei viitoare construcţii.
116
Cajvana, Bucovina (2011). Cozma, 12 ani, cară un sac de adeziv. Împreună cu fratele său Nicu, 18 ani (în fundal), lucrează
la casa unui sătean care a făcut bani în Italia
117
Cajvana, Bucovina (2011). Cozma, 12 ani, cară un sac de adeziv. Împreună cu fratele său Nicu, 18 ani (în fundal), lucrează
la casa unui sătean care a făcut bani în Italia
118
Părinţi
Co
Transmisie
verticală
Cultura PărinţiPărinţi Alţi adulţi

Co
imaterială/
neobservabilă
s-a conservat
Copii (rude, consăteni)
Cultura
(Obiceiul de a afişa avutul, de a construi case) materială/
observabilă
Transmisie s-a alterat
oblică
(Forma specifică a caselor)
PărinţiPărinţi
Adulţi tineri
Adulţi
1970-20... Richerson şi Boyd (2005) 119

Părinţi
Şcolarizare
Scolarizare în în limba
limba
Modelul
cultural
Transmisie Părinţi
ţării
ţării
Şcolarizare
dede
M
adopţie
adopţie
parental are verticală
influenţă
limitată
Schimbare
Alţi adulţi şi alte culturală prin
PărinţiPărinţi adoptarea
Copii modele culturale unor noi
modele de
viaţă
Transmisii
oblice multiple
PărinţiPărinţi
Adulţi tineri
Adulţi
20...-2019 Richerson şi Boyd (2005) 120

Tipologii de transmisii părtinitoare:
-părtinirea directă datorată conţinutului. În

acest caz, indivizii sunt tentaţi să adopte un model cultural nou
pentru că acesta este, spre exemplu, uşor de învăţat (casa din
caramida si beton) sau pentru că adoptarea acestuia ar conferi
avantaje directe şi imediate (prestigiu).
M
-părtinirea datorată frecvenţei. Adesea, unele
variante culturale noi sunt adoptate fie pentru că ele apar
frecvent în jurul nostru (toţi emigranţii şi-au construit case), fie pentru că, din
contră, sunt rare şi devin atractive tocmai prin raritate (casa cu mai
cele mai multe etaje, casa cu lift).
-părtinirea bazată pe modele. Dacă indivizii care

adoptă o anumită variantă culturală nouă exhibă trăsături
dezirabile cum sunt succesul sau prestigiul (casa delegatului), aceştia
vor deveni modele pentru semeni şi vor fi imitaţi. În acelaşi timp,
indivizii tind să îi imite în mare măsură pe cei asemănători cu ei
înşişi (refuzul casei unicat oferite de un arhitect de prestigiu)
121
Grigore Moiş a plecat în anii 1990 în Israel, pentru ca apoi să emigreze în Paris, unde este antreprenor. 122
Felician Moiş (Félicien Moïs), fiul lui Grigore, a trăit 12 ani în Ţara Oaşului şi 18 ani la Paris. A studiat 2 ani la Sorbona, dar a
abandonat studiile pentru a-şi deschide propria firmă de consultanţă în amenajări de interior. Soţia lui, Raluca este născută şi
crescută în Ţara Oaşului.
123
Manuela Moiş , fiica lui Grigore, sora mult mai mică a lui Felician, este născută la Paris. Pentru ea, care vorbeşte franceza,
româna e limba cu care parintii o sâcâie din cand in cand.. Crăciunul preferă să îl petrecă acasă, la Paris.
124
„O cultură nu este un model păstrat asemenea unui fluture

închis într-un chihlimbar. Locul său nu este într-un muzeu, ci între
practicile de zi cu zi, unde evoluează sub presiunea competiţiei nevoilor
şi a altor culturi concurente.
Culturile nu există ca diferenţe statice simple ce urmează a fi
celebrate, ci ele concurează unele cu altele, pe măsură ce apar căi mai
bune sau mai puţin bune de a rezolva probleme, nu din perspectiva unui
observator, ci din punctul de vedere al oamenilor implicaţi, pe măsură ce
aceştia se confruntă cu realităţile dure ale vieţii.”
Thomas Sowell (1996)
125
• Tradiţiile şi obiceiurile (culturile) sunt la originea lor comportamente adaptative

apărute cu scopul de îmbunătăţirii existenţei în raport cu un mediu specific de
viaţă.
• Culturile sunt mobile şi permeabile şi nu se consevă în mod natural
• Culturile concurează între ele; ne însuşim variantele culturale ale artefactelor ce

sunt uşor de învăţat sau pe cele ce ne conferă un avantaj perceput
• Indivizii au nevoie să se aflilieze unor grupuri de prestigiu (in-grupuri) pentru a-şi

consolida respectul de sine
• Indivizii ce formează grupuri culturale coerente (in-grupuri) poartă marcaje

simbolice penru a se putea recunoaşte şi asocia rapid
• Casa, dincolo de funcţia sa utilitară, face parte, alături de multe alte artefacte
culturale, din gama marcajelor simbolice ce ne definesc identitatea
• Identitatea noastră nu este imuabilă; de-a lungul vieţii ne redefinim permanent

cine suntem, iar casa tinde să urmărească toate aceste fluctuaţii identitare
126
Bibliografie:
D. Moisa, Maisons De Reve Au Pays D'Oas: construction des identités sociales à travers le bâti dans la Roumanie socialiste
et postsocialiste (Thèse en ethnologie), Québec: Faculte des Lettres Université Laval Québec, 2010.
P. J. Richerson și R. Boyd, Not by Genes Alone: how culture transformed human evolution, Chicago: The University of
Chicago Press, 2005.
O. Ivan, „Un veac de migrație în Țara Oașului,” National Geographic, vol. 187, nr. 11, pp. 34-51, 2018.
D. Dimescu, „Deplasările oşenilor în străinătate, un nou model de migraţie,” Revista de Cercetări Sociale, nr. 2/1996, pp. 16-
32, 1996.
D. Moisa, „Du couteau à la maison. Pratiques et matérialités de la réussite au village de Certeze,” Martor, vol. 16, p. 34‐51,
2011.
I. Călinescu, „Mândrie și beton,” 2013. [Interactiv]. Available: http://mandriesibeton.ro/povestea.php. [Accesat 23 11 2018].
H. Tajfel, Intergroup behavior, social comparison and social change. Katz-Newcomb lectures., Ann Arbor, Michigan: Ann
Arbour University Press, 1974.
A. Gavreliuc, Mentalitate şi societate: cartografii ale imaginarului identitar din Banatul contemporan, Timişoara: Ed. Univ. de
Vest, 2003.
127
Vă mulţumesc
128

Studiu de Caz - Tara Oasului - Identitate - Transmisia Culturala - AC - Curs-06 - 2018-2019

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu de Caz - Tara Oasului - Identitate - Transmisia Culturala - AC - Curs-06 - 2018-2019

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 6_anIV_sem.II_2018/2019_dr.arh. Daniela Negrişanu şi drd.arh.

STUDIU DE CAZ. ŢARA OAŞULUI ŞI CASA ANTROPOFAGĂ

MARCAJUL SIMBOLIC. APARTENENŢĂ ŞI IDENTITATE

DINAMICĂ ŞI TRANSMISIE CULTURALĂ

• Tradiţiile şi obiceiurile (culturile) sunt la originea lor comportamente adaptative

• Culturile sunt mobile şi permeabile şi nu se consevă în mod natural

• Culturile concurează între ele; ne însuşim variantele culturale ale artefactelor ce

• Indivizii au nevoie să se aflilieze unor grupuri de prestigiu (in-grupuri) pentru a-şi

• Indivizii ce formează grupuri culturale coerente (in-grupuri) poartă marcaje

• Identitatea noastră nu este imuabilă; de-a lungul vieţii ne redefinim permanent

STUDIU DE CAZ. ŢARA OAŞULUI ŞI CASA ANTROPOFAGĂ

Kurt Hielscher: Casă ţărănească din Boineşti, Ţara Oaşului, 1933

, Ioniţă G. Andron: Racşa, Ţara Oaşului, 1938 9

Ioniţă G. Andron: Moişeni, Ţara Oaşului, 1937

Ioniţă G. Andron: Moişeni, Ţara Oaşului, 1937

Florica, „împletită” şi „înstruaţată”(1958) Foto: Ioniţă G. Andron

a înstruţa = a împodobi, STRUŢ2, struţuri, s.n. (Reg.) Buchet de flori. –

MARCAJUL SIMBOLIC. APARTENENŢĂ ŞI IDENTITATE

Ioniţă G. Andron – Sfatul lui Burebista (iulie 1939)

Ioniţă G. Andron – Sfatul lui Burebista (iulie 1939)

Ioniţă G. Andron: „ Trei fete cu cunună” (1939 şi 1969) Racşa, Satu-Mare

Casă ţărănească din Zakarpattia Oblast, vestul Ucrainei,(1920)

Zakarpattia Oblast, vestul Ucrainei (1920)

Imagine istorică a unui cuplu de munteni din Ucraina de Vest

• Practicile culturale sunt în esenţă comportamente adaptative exercitate în raport cu

• Culturale materială este observabilă şi poate circula prin difuzie

• Culturile sunt permeabile şi dinamice. Nicio cultură nu are limite

Ioniţă G. Andron: „Ciobăncuţă la poalele Pietrosului” (1941) Borşa, Maramureş

Ioniţă G. Andron: „La grăpat” (1940) Racşa, Satu-Mare

Cultura migraţiei în Ţara Oaşului

Al doilea val migrator: 1947 instalarea guvernului comunist

Al treilea val migrator: căderea regimului Ceauşescu

Al patrulea val migrator: integrarea europeană

Migrare în ţară la despăduriri, desţeleniri, îmbunătăţiri funciare

, Certeze, prima casa cu etaj, datând din 1974 45

• Comportamentul migrator şi acumularea rapidă de capital au generat împreună primele

1989 Căderea regimului Ceauşescu

2002-2007 (ridicarea vizelor)..................................................75-80% din forţa de muncă

Oşean la lucru în Paris (foto: Petruţ Călinescu)

Paris (foto: Petruţ Călinescu)

„Casa occidentală” Tipologii virtuale. „Casa austriacă”

„Casa occidentală”. „Casa austriacă”

„Casa occidentală”. „Casa franţuzească”

„Casa occidentală”. „Casa franţuzească”

„Casa occidentală”. „Casa americană”

„Casa occidentală”. „Casa americană”

„Casa occidentală”. „Casa americană”

„Casa americană” şi casa bătrânească

„Degeaba ai bani dacă nu se vede nimic”

„Degeaba ai bani dacă nu se vede nimic”

Boineşti, Ţara Oaşului. Foto: Petruţ Călinescu

Casa mare şi anexa

Racşa, Ţara Oaşului, 2017. Foto: Remus Ţiplea (prelucrare)

Certeze (2011) foto: Petruț Călinescu

Nuntă, Ţara Oaşului. Foto: Remus Ţiplea

• Lumea culturală nu este o lume obiectivă, ce poate fi deplin

Irina Solomeş: „Apăi, trebuie să se vadă ceva.... în construcţie, în

Nunțile cu 1000 de invitați au devenit o bagatelă la ordinea zilei.

Niciodată nu lipsesțe covorul roșu de parcă progeniturile țăranilor

Oșenii au pretenții exagerate, filmari cu camere de ultima generație,

Ultima traznaie, la Racsa mirii au fost dusi cu elicopterul la cununie,.

Și la ce bun dacă după o lună de poleiala si dezmat pe bani rispiti

Kurt Hielscher : Poartă, Giulești, Maramureş (1933)