Regnul PROTISTA

realizat: prof. Laura Nagy (Baia Mare)

 Clasificarea Regnului PROTISTA

Pentru a clasifica PROTISTELE ne bazăm pe “asemănarea“ lor cu

animalele, plantele şi fungii, luând în considerare nutriţia drept criteriu de
clasificare.

Protiste asemănătoare cu animalele PROTOZOARE

Protiste asemănătoare cu plantele ALGE

Protiste asemănătoare cu fungii MIXOMICETE şi OOMICETE

realizat: prof. Laura Nagy (Baia Mare)

 REGNUL PROTISTA

Protiste asemănătoare Protiste asemănătoare Protiste asemănătoare

cu animalele Protozoare cu plantele Alge cu fungii Mixomicete şi
Oomicete

ÎNCRENGĂTURA SARCODINE ÎNCRENGĂTURA ALGELOR AURII ÎNCRENGĂTURA MIXOMICETE

(RIZOP ODE) (CHRYSOP HYTA) (mucegaiuri mucelaginoase)
- Amibele - Diatomee - Floarea tăbăcarilor
- Radiolari şi Foraminiferi - Stemonitis

ÎNCRENGĂTURA ZOOMASTIGINE ÎNCRENGĂTURA ALGELOR VERZI ÎNCRENGĂTURA OOMICETE

(FLAGELATE) (CLOROP HYTA) (mucegaiuri de apă)
- Euglena verde - Verzeala zidurilor - mana viţei de vie
- Flagelate parazite - Chlamydomonas - mana cartofului
(Trypanasoma, Giardia) - mana cepei şi a ustoruiului

ÎNCRENGĂTURA CILIOFORE ÎNCRENGĂTURA

(CILIATE) DINOFLAGELATELOR
- P arameciul ( DINOP HYTA)
- Vorticella

ÎNCRENGĂTURA SP OROZOARE
- P lasmodiul malariei

realizat: prof. Laura Nagy (Baia Mare)

 Încrengătura Sarcodine (Rizopode)
 cuprinde amibele (amoebele), radiolarii şi foraminiferele
 trăiesc atât în apele dulci cât şi în apele marine
 hrănirea este exclusiv heterotrofă

Amiba (Amoeba proteus)

realizat: prof. Laura Nagy (Baia Mare)

 Pseudopodele au rol şi în înglobarea particulelor alimentare → FAGOCITOZĂ
Amiba se hrăneşte cu alte protozoare şi bacterii

realizat: prof. Laura Nagy (Baia Mare)

 Unele amibe parazitează vertebratele inclusiv omul, producând boli.

Entamoeba histolitica
Naegleria fowleri

produce m eningoencefalita

Provoacă dizenteria boală infecţioasă

contagioasă care se manifestă prin ulceraţii intestinale,
dureri abdominale violente şi diaree cu sânge.

realizat: prof. Laura Nagy (Baia Mare)

 Grupa Protistelor cu caracter de animal sau grupa PROTOZOARELOR
FORAM INIFERII trăiesc în m ări şi oceane. Ele sunt acoperite cu un înveliş calcaros din
care s-au format depozite de cretă.

RADIOLARII prezintă spiculi silicioşi din al căror schelet a luat naştere roca numită
radiolarit.

radiolarit

realizat: prof. Laura Nagy (Baia Mare)

 Grupa Protistelor cu caracter de animal sau grupa PROTOZOARELOR
 Încrengătura Zoomastigine (Flagelate)
 cuprinde protozoare cu flageli

Euglena verde (Euglena viridis) (gr. eu=adevărat,frumos; glena=fetiţa,păpuşa; viridis= verde)

realizat: prof. Laura Nagy (Baia Mare)

 Reproducerea la Euglena verde se realizează prin diviziune
directă (amitoza) şi constă în apariţia unei strangulări longitudinale a
celulei, rezultând dintr-o celulă-mamă, două celule-fiice.

realizat: prof. Laura Nagy (Baia Mare)

 Grupa Protistelor cu caracter de animal sau grupa PROTOZOARELOR

FLGELATE PARAZITE

Trypanosoma gambiense Giardia intestinalis

Răspândită în zonele Africii Centrale, trăieşte în sângele Parazitează ficatul şi intestinul

omului, transmisă prin înţepăturile muştei ţeţe (Glossina omului, producând boala numită
palpalis)(Glossina morsitans). Produce boala somnului care se giardioză. Infectează apa, legumele
manifestă prin febră, apariţia de semne nervoase şi psihice, care crude şi cu acestea pătrunde în
duc la o stare de somn irezistibilă. organismul omului.
realizat: prof. Laura Nagy (Baia Mare)
 Grupa Protistelor cu caracter de animal sau grupa PROTOZOARELOR
 Încrengătura Ciliofore (Ciliate)
 cuprinde protozoare cu cili prezenţi pe toată suprafaţa membranei
cu rol în deplasare dar şi în procurarea hranei.

Parameciul (Paramoecium caudatum)

realizat: prof. Laura Nagy (Baia Mare)

 Reproducerea la Parameci se realizează:

asexuat prin diviziune transversală

sexuat prin conjugare (schimb de substanţă nucleară între cei 2 nuclei)

realizat: prof. Laura Nagy (Baia Mare)

 Un alt reprezentant al încrengăturii Ciliate este Vorticella

Este un ciliat în formă de pâlnie, care nu îşi foloseşte cilii pentru deplasare, ci
pentru a-şi “sorbi“ hrana.
realizat: prof. Laura Nagy (Baia Mare)
 Grupa Protistelor cu caracter de animal sau grupa PROTOZOARELOR
 Încrengătura Sporozoare
 cuprinde specii parazite care produc boli la anim ale şi om
 nu au oganite de m işcare şi vacuole contractile, hrănirea se face prin absorbţie.
în cicul lor de viaţă form ează spori, prin care rezistă la condiţiile nefavorabile apărute în m ediul
extern, de aceea se numesc sporozoare

Plasmodiul malariei (Plasmodium malariae)

realizat: prof. Laura Nagy (Baia Mare)

Încrengătura algelor aurii (Chrysophyta) (DIATOMEE)
 reprezintă un gup numeros de alge m icroscopice, trăiesc atât în apele dulci cât şi în apele sărate
 în citoplasm ă există un nucleu dar şi cromatofori care conţin nu num ai pigmenţi verzi dar şi
portocalii, care le conferă o culoare galben-aurie
 caracterul lor fundamental este im pregnarea peretelui celular cu dioxid de siliciu care devine
astfel un fel de “carapace“ extrem de rezistentă şi divers ornametată.

Fragilaria amphyceros Tabellaria fenestrata Meridion circulare

Asterionella formosa Synedra ulna Pinnularia viridis

realizat: prof. Laura Nagy (Baia Mare)
 se deplasează sacadat, prin contracţii ale citoplamei sau plutesc pasiv
 după m oartea lor, carapacele cad pe fundul apei şi formează straturi de siliciu, depozite ce intră În
alcătuirea unei roci care se numeşte diatomit
 diatom itul este utilizat în fabricarea vopselelor, a filtrelor, ca adaos în com poziţia pastei de dinţi şi
pentru verificarea clarităţii lentielor

Cymbella helvetica Arachinodiscus ornatus

realizat: prof. Laura Nagy (Baia Mare)

Încrengătura algelor verzi (Chlorophyta)
 reprezintă grupul cel m ai diversificat de alge
 sunt verzi deoarece pigmenţii dominanţi sunt cei clorofilieni
 trăiesc în apele dulci şi sărate pe soluri, stânci um ede, scoarţa copacilor

Verzeala zidurilor (Pleurococcus vulgaris)

Este o algă cu talul unicelular imobil.Trăieşte în grupe de 2 - 4 sau 8

celule rezulta te prin di vi ziunea uneia; se în tâlneşte pe ziduri şi pe scoarţa
copacilor.

realizat: prof. Laura Nagy (Baia Mare)

 Chlamydomonas

Este o algă răspândită în apele dulci stagnante.

Are talul unicelular mobil prevăzut la polul anterior
cu 2 flageli.

realizat: prof. Laura Nagy (Baia Mare)

Încrengătura dinoflagelatelor (Dinophyta) (Pyrrophyta)
 sunt alge unicelulare
 sunt răspândite în toate regiunile geografice, în ape şi chiar pe zăpadă, cele m ai m ulte sunt m arine
şi se întâlnesc alături de diatomee

Celula prezintă 2 şanţuri perpendiculare, 2 flageli şi un înveliş celular

caracteristic (teacă celulozică) care constituie un criteriu de clasificare a
dinoflagelatelor

realizat: prof. Laura Nagy (Baia Mare)

  cuprinde organisme unicelulare care trăiesc în soluri um ede, pe substarturi organice aflate în
descompunere
 se hrănesc heterotrof fie saprofit (cu m aterie organică moartă), fie parazit (cu m aterie organică vie)
Încrengătura Mixomicete – mucegaiuri mucilaginoase
 sunt în exclusivitate saprofite
 provin din celule flagelate care fuzionează formând
plasm odiul (m asă citoplasmatică) în care
se află m ai m ulţi nuclei
 în condiţii nefavorabile plasmodiul încetează să se m ai
m işte, se înconjoară cu un înveliş rezistent după care
.
generează unul sau mai m ulţi sporangi.
În sporangi se formează spori prin diviziune.

realizat: prof. Laura Nagy (Baia Mare)

 Fuligo septica (Floarea tăbăcarilor)

Trăieşte pe ustensilele din lemn ale tăbăcăriilor vechi.

Are un pasmodiu de culoare galbenă.

realizat: prof. Laura Nagy (Baia Mare)

 Stemonitis fusca

Are plasmodiul şi corpurile sporiferede culoare brună.

Se întâlneşte pe lemne putrede.

realizat: prof. Laura Nagy (Baia Mare)

Încrengătura Oomicete – mucegaiuri de apă
 sunt cunoscute azi sub denumire de pseudofungi, denumire care sugerează apropierea lor de
fungi adevăraţi (au corpul format din hife foarte subţiri, filiforme, nu au clorofilă)
 form ează agregate celulare cu aspect de filamente
 celulele sunt uninucleate şi prezintă perete celuler celulozic

Saprolegnia

Este un mucegai acvatic care se fixează şi se

hrăneşte saprofit cu resturile vegatale sau cu cadavrele
animalelor mici.

realizat: prof. Laura Nagy (Baia Mare)

 O parte din oom icete au părăsit m ediul acvatic şi s-au adaptat la o viaţă facultativ sau
obligat parazită.
Aceste oomicete produc boli grave la plantele de cultură cunoscute sub numele general de m ane.
Cele m ai cunoscute şi răspândite m ane sunt:

Mana viţei de vie (produsă de Plasmopara viticola)

Se manifestă prin apariţia pe frunze, ciorchine, cârcei,

lăstari tineri a unor pete gălbui.Ţesuturile atacate se distrug şi se
usucă.

realizat: prof. Laura Nagy (Baia Mare)

 Mana cartofului (produsă de Phytophthora infestans)

Atacă toate organele plantei,

îndeosebi frunzele, producând brunificarea şi
uscarea frunzelor

realizat: prof. Laura Nagy (Baia Mare)

 Mana cepei şi a usturoiului (produsă de Peronospora)

Se manifestă prin apariţia pe frunze a unor pete alb - gri. Ţesurile atacate se distrug şi se usucă.

realizat: prof. Laura Nagy (Baia Mare)

 IMPORTANŢA PROTISTELOR

Participă la întreţinerea ciclurilor biogeochimice ca producători,

consumatori, descompunători;

Au rol de filtre ale mediului înconjurător (mai ales cel acvatic); sunt
fertilizatori ai solului;

Intră în alcătuirea fitoplanctonului constituind hrană pentru alte

vieţuitoare acvatice;

Protistele fotoautotrofe contribuie la oxigenarea mediului şi constituie

producătorii primari fundamentali în ecosistemele acvatice.

realizat: prof. Laura Nagy (Baia Mare)