Legătura dintre matematică și arhitectură

Legătura dintre matematică și arhitectură ca artă se

datează din Antichitate, când s-a realizat
indispensabilitatea matematicii în acest domeniu pentru
prima oară. Piramidele și templele sunt exemple apărute
devreme.

Toate clădirile, simple sau complexe prezintă

combinări volumetrice de forme geometrice, a căror
mărime poate fi determinată prin calcul matematic. S-a
constatat, astfel, că analiza raporturilor dintre mărimea
elementelor și a formelor artistice poate sugera informații
despre calitatea lor arhitecturală. Concret, proporțiile
matematice stau la baza calității arhitecturii – durabilitate
și estetică.

  Constructorii antici și medievali au utilizat operațiile

geometrice pentru trasarea pe teren a planului clădirilor,
iar calculele matematice – pentru determinarea mărimilor
părților componente ale clădirilor

Este evident faptul că geometria are un rol esențial în

arhitectură și, în mod implicit, geometria Euclidiană sau
carteziană, ce folosește 4 noțiuni fundamentale: punct,
dreapta, plan și spațiu și care are la baza 5 axiome.
 În Evul Mediu era folosită exclusiv geometria
Euclidiană pentru realizarea schițelor, fiind o alternativă
pentru calculele numerice complexe de determinare a
proporțiilor.