Universitatea Spiru Haret Facultatea de Arhitectura An I MNDRA MIHAI IONU

Sectiunea de aur a fost cunoscuta din timpuri stravechi de catre initiatii egipteni si greci,care o numeau impartirea in medie si extrema ratie,dar n-a fost divulgata decat abia in secolul al III-lea i.e.n. de catre Euclid. Seciunea de aur (numit uneori i Raportul de aur, Proporia de aur, Numrul de aur) (sectio aurea n limba latin), notat cu litera greac (phi majuscul) sau i cu (phi minuscul), care se citesc "fi", este primul numr iraional descoperit i definit n istorie. El este aproximativ egal cu 1,618033 . Euclid l-a denumit pe ca fiind simpla mprire a unui segment de dreapt n ceea ce el a numit "medie" i "extrem raie". Raportul de aur este un numr iraional, 1,618033, putnd fi definit n diferite moduri, cel mai important concept matematic asociat cu regula de aur fiind irul lui Fibonacci, un ir de numere n care fiecare se obine din suma celor dou dinaintea sa: 0,1,1,2,3,5,8,13,21,34,55 etc. mprind orice numr la predecesorul su, se obine aproximativ numrul de aur. Aceste valori au mai puin importan practic, nimeni nu st s msoare exact atunci cnd creeaz o oper de art, dar arat c exist o legtur strns ntre matematic i art. Tot Euclid a demonstrat ca segmentul AB ca oricare dintre cele doua parti ale acestuia sunt incomensurabile,deci ca numerele s si 1/s sunt irationale. n secolul V .Hr. matematicianul grec Hispassus din Metapontum a descoperit c este un numr cu un numr infinit de zecimale, care nu prezint nici o regularitate n repetarea lor (adic este neperiodic, i anume iraional). El a descoperit c nu poate fi exprimat ca un raport ntre dou numere ntregi (de ex. 1/2;3/4;76/98;...etc.). n legtur cu aceasta se definete i proprietatea incomensurabilitii a dou numere:

Fie a,b dou numere oarecare, iar x,y numere aparinnd mulimii numerelor ntregi i y0; Dac a/bx/y, oricare ar fi x i y, atunci a i b sunt numite numere incomensurabile. n caz contrar spunem c a i b sunt numere comensurabile.

De altfel insusi Platon,dupa ce spune caEste cu neputinta ca doua lucruri sa fie puse in legatura unul cu altul astfel incat sa alcatuiasca laolalta,numai ele,ceva frumos,fara un al treilea,astfel precizeaza:Caci daca dintre trei termeni oarecare,cel mijlociu este fata de cel mic ca cel mare fata de cel mijlociu,si invers,deci totul devine

in mod necesar acelasi,si intrucat devine acelasi alcatuiesc un unic.Asa se realizeaza in mod firesc cea mai frumoasa proportie. Cu alte cuvinte, dac (a + b) / a = a / b, atunci segmentul a+b a fost mprit intr-o seciune de aur cu simbolul . Raportul de aur este un numr iraional, i poate fi calculat din ecuaia:

Care conduce la: 2 1 = 0. Avnd ca rezultat:

Prin urmare,Platon,cand defineste proportia in general,o defineste prin sectiunea de aur,care este,dupa el,unica forma organica,fireasca,a proportiei,chintesentaunitatii in multiplicitate. Valorile s si 1/s pot fi gasite si pe cale grafica,adica numai cu rigla si compasul.In acest scop pe capatul B al segemntului AB ridicam o perpendiculara de lungime egala cu AB.Cu aceasta lungime drept diametru descriem un cerc cu centrul in O.Daca unim punctul A cu centrul O,dreapta AO intersecteaza cercul in punctul D.Se demonstreaza ca lungimea AD este media proportionala cautata.Totodata se mai demonstreaza ca in cercul de raza AB,AD=AD este latura decagonului regulat convex,AE=AEeste latura decagonului regulat stelat,AF este latura pentagonului regulat convex,iar CG-BG=AC.De asemenea,se demonstreaza ca latura pentagonului regulat convex si latura pentagonului regulat convex stelat se afla intre ele in raportul de aur s. Pentagonul stelat,numit si pentagrama,ocupa un loc de frunte in speculatiile filosofice ale lui Pitagora si ale discipolilor sai.De aceea,scoala pitagoriceasca a considerat ca proprietatea impartirii in medie si extrema ratie-de a da latura decagonului regulat convex si latura pentagonului stelat este de natura divina.

Matematicianul italian Luca Pacioli di Borgo a studiat mai indeaproape impartirea in medie si extrema ratie si,uimit de extraordinarele sale proprietati a numit-o proportia divina,reluand in aceasta denumire conceptia pitagoriciana.Pacioli a publicat aceste studii intr-o carte intitulata Despre divina proportie,ilustrata de catre Leonardo da Vinci.Dar Leonardo nu foloseste in scrierile sale denumirea de proportia divina ci va folosi pentru prima data in istorie denumirea de sectiunea de aur. Cel mai faimos tablou din lume este un exemplu foarte bun pentru a vedea cum a folosit da Vinci raportul de aur in arta. Daca desenati un dreptunghi in jurul chipului Mona Lisei, acel dreptunghi se va dovedi a fi de aur. Dimensiunile picturii in sine formeaza un dreptunghi de aur. De asemenea, proportiile corpului Mona Lisei, dezvaluie mai multe raporturi de aur, daca va uitati atent la imagine. De exemplu, un dreptunghi de aur se poate desena de la gat pana deasupra mainilor. Sectiunea de aur a fost folosita extensiv de Leonardo da Vinci.Se observa cum toate dimensiunile cheie ale camerei si ale mesei in tabloul lui Da Vinci, Cina cea de Taina se bazau pe Sectiunea de Aur, care era cunoscuta in perioada renascentista ca Proportia Divina. Dupa aceeasectiunea de aur a continuat sa se numeasca la fel ca in trecut,impartirea in medie si extrema ratie,Kepler numind-o sectiunea proportionala.Matematicianul german Martin Ohm a reluat in volumul 11 al lucrarii sale Matematica elementara pura,denumirea de sectiunea de aur,ramasa in uz pana astazi. Muli artisti si arhiteci proportionandu-si lucrrile conform raportului de aur, considernd c acesta confer lucrrii o estetic plcut astfel in prima jumtate a secolului trecut pictorul Piet Mondrian utilizeaz n picturile sale dreptunghiul de aur, avnd raportul laturilor de aproximativ 1.618 De fapt, lucrrile sale sunt alctuite numai din asemenea dreptunghiuri. Aceasta e considerat cea mai armonioas dintre formele geometrice. Cu toate astea, rareori e folosit pentru cadraje. Pn i n muzic

apare acest raport, se presupune ca Bach sau Beethoven au inut cont de el n compoziiile lor. n matematic acest raport are proprieti interesante, i mai poate fi exprimat ca:

O proprietate interesanta si chiar bizara a sectiunii de aur este faptul ca valoarea oricarei puteri a numarului de aur s este egala cu suma valorilor celor doua puteri precedente:

Alta proprietate interesanta a sectiunii de aur este faptul ca,daca intr-un dreptunghi,ale carui laturi sunt intre ele in raportul s sau 1/s,despartim un patrat,dreptunghiul ramas este asemenea cu dreptunghiul initial. Definit de Euclid cu mai bine de doua mii de ani in urma, phi pare implicat peste tot in natura. Sectiunea de aur este suverana in regnul vegetal si in cel animal:la cele mai multe specii vegetale si animale,partile componente ale individului se afla intre ele in raportul s sau 1/s. 1.Raportul dintre numarul albinelor si al bondarilor din orice colonie este PHI! De exemplu, la 1000 de albine gasiti intotdeauna 618 bondari (618 / 1000 = 0.618, deci PHI!) 2.Carcasa unui melc, coltii unui elefant sau conurile de pin au forma de spirala.

La orice melc de mare (nautilus) spirala contine intotdeauna magicul numar PHI, in sensul ca raportul oricaror doua distante de la un arc de spirala la altul adiacent are aceeasi valoare. Ati ghicit, e desigur vorba tot de PHI! 3.Raportul dintre distanta de la o spirala la urmatoarea din inflorescenta semintelor florii soarelui este PHI! Acelasi raport poate fi gasit si la alte plante ce prezinta forme in spirala, precum conurile de brad sau ananasul. Multe alte plante (precum trandafirii) au ca numar de petale un numar din seria lui Fibonacci (sau foarte apropiat de acesta). 4.Nici corpul uman nu este ferit de acest numar de aur: Raportul dintre distanta de la pamant la sold si cea pina la umeri este PHI! Raportul dintre distanta de la pamant la sold si cea pina la genunchi este tot PHI! Raportul dintre distanta de la cot la incheietura palmei si cea pina la virful degetului mijlociu este PHI! Raportul dintre distanta de la virful degetului mijlociu la umarul unui corp uman si cea pina la cot este tot PHI! Fascinai de diversitatea frumuseii i de armonia tuturor structurilor care sunt furite fr ncetare de natur - spirala cochiliilor, silueta petilor, cea a trupului uman etc.- iniiaii, geniile, artitii, filozofii, matematicienii, naturalitii, fizicienii sau informaticienii au aspirat mereu s ridice vlul aparenelor. Ei au fost i sunt convini c vor descoperi n cele din urm, dincolo de orice manifestare, un principiu tainic, general i generator, legea universal a morfologiei naturale, formula esenial care d natere formei frumoase: Numrul de Aur.

BIBLIOGRAFIE
H.R.Radian,Cartea Proportiilor http://www.webdesign-constanta.com http://www.wikipedia.org http://www.cultura.mai.gov.ro