1.

succesiunea corecta a elementelor din jurul orificiului de intrare al gontului este:

Inel de stergere, inel de excoriere, zona de actiune a gazelor fierbinti, zona de tatuaj
Inel de stergere, zona de tatuaj, inel de excoriere, zona de actiune a gazelor fierbinti
Inel de excoriere, inel de stergere, zona de actiune a gazelor fierbinti, zona de tatuaj
Inel de stergere, inel de excoriere, zona de tatuaj, zona de actiune a gazelor fierbinti
Inel de excoriere, inel de stergere, zona de tatuaj, zona de actiune a gazelor fierbinti

2. Nu este o leziune tipica, intalnita la pietonul lovit cu bara e protectie a unui

autoturism:
Excoriatii si echimoze la nivelul gambelor
Fractura fibulara
Fracturarea fosei acetabulare de catre capul femural
Plagi contuze la nivelul gambelor
Fractura tibiala

3. nu este conditie legala de efectuare a autopsiei medico-legale conform art 185 CPP
cauza mortii nu este cunoscuta
există o suspiciune rezonabilă că decesul a fost cauzat direct sau indirect printr-o infracţiune
ori în legătură cu comiterea uneiinfracţiuni
moarte violenta, chiar si atunci când exista o anumita perioada între evenimentele cauzale si
deces
dacă decesul s-a produs în perioada în care persoana se afla în timpul internării medicale
nevoluntare
niciun raspuns

4. Unda J apare pe KG la o temperatura corporala de:

35 grade C
34 grade C
30 grade C
36 grade C
33 grade C

5. DML pentru acidul cianhidirc este de

2,5 g
3,5 g
1,5 g
0.5 g
4,5 g

6. Victima unui accident rutier ocupant autovehicul prezintă fracturi costale şi de stern,
ruptura de aortă, dilacerări pulmonare şi cardiace, cel mai probabil victima este:
Opțiunea 4
Ocupant dreapta nerestricţionat
Sofer restricţionat cu airbag
Ocupat spate dreapta
Şofer nerestricţionat
Ocupant dreapta restricţionat cu airbag

7. Medicul curant va anunta politia/parchetul si nu va completa CMCD:

toate raspunsurile sunt corecte
Cand pacientul decedeaza in imprejurari neviolente
cand decesul survine in timpul unei misiuni de serviciu
Cand pacientul decedat este cunoscut cu o boala letala
Cand pacientul decedeaza in spital in mai putin de 24 de ore de la internare
 8. succesiunea corecta a etapelor de evolutie a lividitatilor este:
hipostaza, difuziune, imbibitie
hipostaza, imbibitie, difuziune
difuziune, hipostaza, imbibitie
difuziune, imbibitie, hipostaza
imbibitie, difuziune, hipostaza

9. Forma orificiul de intrare al glonţului este utilă pentru

Stabilirea distantei de tragere
Stabilirea directiei de tragere
Stabilirea numarului de impuscari si ordinea acestora
Stabilirea caracterului vital al leziunii
Stabilirea cauzalitatii intre plaga impuscata si deces

10. Petele Visnevski se observa:

Subpleural
Pe mucoasa gastrica
La nivelul tegumentului
pe mucoasa intestinala
In cadavrelor carbonizate

11. In contuzia cerebrala medie

LCR este franc hemoragic
PErioada de inconstienta dureaza maxim 30 de minute
Se asociaza cu disfunctii de trunchi cerebral
LCR prezinta hemoragie microscopica
Starea de coma este prelungita

12. Următoarele sunt semne ale înecului vital cu excepţia:

Prezenta de petesii asfixice subpleurale
prezenta diatomeelor in organele filtru
Incretirea pielii palmelor " mana de spalatoreasa"
Emfizem hidroaeric
Ciuperca înecaţilor

13. Mecanismul de deces in electrocutie este:

Embolia pulmonara
Hemoragia intracerebrala
Stimularea centrilor nervosi ai respiratiei si circulatiei
Paralizia musculaturii respiratorii( asfixie)
Coagulare intravasculara diseminata

14. Este un metabolit al etanolului:

Acidul acetic
Acidul formic
Acidul carbonic
Acidul cetonic
Formaldehida

15. Nu este o afirmatie adevarata in cazul sugrumarii:

La nivelul gâtului victimei se pot observa echimoze ovalare
Sugrumarea letala poate fi autoprodusa
La nivelul gâtului victimei se pot observa excoriaţii semilunare
Se produc fracturi ale hioidului
Se produc fracturi ale scheletului cartilaginos al faringelui

16. În precipitare, gravitatea leziunilor traumatice depinde în principal de următorii factori

cu excepţia:
Inaltimea de la care are loc caderea
Regiunea anatomica lezata
Afectiuni patologice preexistente
Gradul de netezime a suprafeti pe care se cade  
Consistenta suprafetei pe care se cade

17. Culoarea echimozei datorate hemoglobinei reduse este:

Galbuie
Rosiatica
Verzuie-cafenie
Verzuie
Violaceu-albastruie

18. Plaga cu aspect stelat la nivelul extremitatii cefalice se produce atunci cand distanta
de impuscare:
tragerea de la o distanta de 1 metru
tragerea de la o distanta de 40 de cm
tragerea de la o distanta de 60 de cm
tragerea cu teava lipita de piele
tragerea de la o distanta de 20 de cm

19. In cazul hematomului extradural:

In circa 30% dintre cazuri este de natura netraumatica
Nu are forma cronica
Frecvent, sursa sangerarii este artera cerebrala medie
Nu se formeaza la baza craniului
Simptomatolgia apare intotdeauna imediat dupa momentul traumatismului

20. În împuşcarea cu alice, distanta de tragere de la care nu se mai produce un orificiu

central este de
5m
3m
1,5 m
2m
1m

21. Cauza imediata a decesului:

Este necesara dar nu suficienta sa determine decesul
Temporal este cea mai indepartata de momentul mortii
Determina direct decesul
Este potential letala
Este obligatorie

22. Cauzalitatea directa neconditionata presupune urmatoarele aspecte, cu exceptia

unuia:
Realitatea traumatismului ce determina efectul
intre leziune si moarte este o inlantuire continua
Leziunea intereseaza organele vitale
Efectul nu precede traumatismul
Leziunile traumatice nu ar fi putut singure sa determine efectul

23. Urmatoarele afirmatii despre rigiditatea sunt adevarate, cu exceptia:

este cauzata de disparitia ATP din muschi
in mod normal se instaleaza in 2-4 ore de la moarte
se instaleaza rapid in cazul efortului fizic intens antemortem
debuteaza la nivelul muschilor mici
rezolutia rigiditatii se datoreaza autolizei si putrefactiei musculare

24. Fractura boltei craniene cu înfundare se produce atunci cand suprafaţa de impact a
obiectului vulnerant este de:
10 cm patrati
12 cm patrati
peste 16 cm patrati
sub 4 cm patrati
8 cm patrati

25. Anevrismele “mură” (berry aneurysms):

Localizarea cea mai frecventa este la nivelul partii anterioare a poligonului lui Willis
Frecventa lor scade cu varsta
Foarte frecvente la copii
Moartea se produce tardiv în cele mai multe cazuri
Localizarea cea mai frecventa este la nivelul partii posterioare a poligonului Willis

26. Diagnosticul de deces prin intoxicaţie cu CO, la o concentratie HbCO de 10-20%

Trebuie cautata existenta unor cauze favorizante
Nu se poate considera cauza a mortii, decesul putand fi explicat prin alte cauze
Este sigur
Acesta concentratie se intalneste in mod obisnuit la marii fumatori
Este incert

27. In caderea simpla

se constata leziuni traumatice specifice lovirii pasive a victimei
leziunile se observa frecvent pe partile corpului putin proeminente
excoriatiile se intalnesc foarte rar
Leziunile sunt multipolare
leziunile traumatice sunt frecvent grave

28. autoliza cadaverica debuteaza dupa moarte, in general la:

14-15 ore
10-11 ore
3-5 ore
12-13 ore
7-8 ore

29. In hipotermie lividitatile au o culoare

galbena
rosie
violacee
roz
Maronie

30. Mecanismul intoxicației cu acid cianhidric este reprezentat de inhibarea:

Polifenolooxidazei
Catalazei
Dioxigenazei
Citocromoxidazei
Peroxidazei

31. Simptomatolgia grava in cazul hematomului subdural este determinata de:

Acumularea lenta a 80 ml sange
Acumularea lenta a 60 de ml sange
Acumularea lenta a 50 ml sange
Acumularea rapida a 50 ml sange
Acumularea rapida a 10 ml sange

32. Pata verde de putrefactie, ca prim semn de exteriorizare a putrefactiei unui cadavru
aflat pe sol, este observata la nivelul:
toracelui posterior
extremitatii cefalice
toracelui anterior
fosei iliace stangi
fosei iliace drepte

33. Nu este o modificare cadaverica precoce:

Adipoceara
Deshidratarea cadaverica
Rigiditatea cadaverica
Lividitatile
Racirea cadaverica

34.  Mecanismul intoxicaţiei acute cu monoxid de carbon

Impiedicarea miscarilor respiratorii
Anocie de transport
Anoxie de aport
Alterari ale membranei alveolo-capilare
Obstruarea cailor respiratorii intrapulmonare

35.  Nu este o caracteristica a plagii taiate

Prezinta punti tisulare intre marginile plagii
Agentul vulnerant are actiune tangentiala asupra pielii
Marginile plagii se retracta
Este produsa de lame
adancimea plagii scade progresiv, terminandu-se cu o excoriatie

36.  Este o caracteristica a santului de strangulare:

Are un traiect oblic ascendent
Frecvent este incomplet
Frecvent este complet (neintrerupt)
Are o adancime inegala
Este situat in treimea superioara a gatului

37. Nu este un factor favorizant al hipotermiei:

Umiditate crescuta
Consum excesiv de alcool
Ventilatie crescuta
Grosimea mare a stratului adipos
Varste extreme

38.  Fractura bazei craniului produsă prin împuscarea în gură e un exemplu de:
Fractura indirecta
Fractura iradiata
Fractura prin infundare
Fractura directa, nemediata
Fractura mediata

39. Nu este un factor secundar al impuscarii:

Glontul
Flacara
Gazele fierbinti
Particulele de pulbere nearsa
Particulele de pulbere arsa

40.  Marca electrica

Are margini netede
Se formeaza la locul de contact intre tegument si sursa de curent electric
Marca electrica de iesire prezinta fenomenul de metalizare
Celulele bazale din stratul Malpighi sunt aplatizate
Are o culoare galbui albastruie

41.  Testul cu brucină pentru factorii secundari ai împuşcării este pozitiv dacă apare
culoarea:
Violet
Rosie
Verde
Albastra
Galbena

42. Aspectul macroscopic al unui infarct miocardic cu evoluţie de 24-72 de ore este:
Fibroza albicioasa
Zona palida
Zona palida cu oarecare hiperemie
Zona galbuie cu margine hipermica
Zona galbena de consistenta reduza, cu margini hiperemice