Universitatea din Pitești- Facultatea de Științe, Educație fizică și Informatică- Master kinetoterapia la

persoanele cu dizabilități

KINETOTERAPIA IN AFECTIUNILE NEUROLOGICE

ALE PERSOANELOR CU DIZABILITATI

PROF. COORD.: LECT. UNIV. DR. TĂTARU ANA MARIA

STUDENT: BĂLAN VLĂDUȚ- CONSTANTIN

Pitești- 2021
ACCIDENTUL VASCULAR
CEREBRAL
Accidentul vascular cerebral (AVC) sau atacul cerebral apare atunci când un vas de sânge ( o
arteră) care furnizează sânge la nivelul unei zone a creierului se sparge sau este blocat de un
cheag sangvin. În câteva minute, celulele nervoase din această zonă sunt afectate și ele pot muri
în cateva ore. Ca rezultat, acea parte a corpului care este controlată de zona afectată a creierului
nu mai poate funcționa adecvat.
Un accident vascular cerebral apare atunci când aportul de sânge la o parte a creierului este
întrerupt sau redus, privând țesutul cerebral de oxigen și nutrienți. Fără oxigen, celulele
creierului încep să moară după cateva minute. Dacă celulele creierului mor sau sunt deteriorate,
simptomele apar în părțile corpului pe care le controlează aceste celule ale creierului (slăbiciune
bruscă, paralizie sau amorțeală a feței, a brațelor sau a picioarelor).
Un accident vascular cerebral este o afecțiune gravă care necesită îngrijire de urgență, aceasta
putând provoca leziuni cerebrale de durată, invaliditate pe termen lung sau chiar moarte.
Accidentul vascular cerebral este a treia cauză de deces, și prima cauză de invaliditate în țările
industrializate. Un sfert dintre cei ce au avut un AVC mor, iar jumătate din cei ce au supraviețuit
vor rămâne cu sechele pe termen lung. Astfel, în funcție de modul de producere, accidentele
vasculare se clasifică în:
- Accidente vasculare ischemice: se produc atunci cănd vasul de sânge este blocat, fie de
un cheg dezvoltat la nivelul unei artere ce irigă creierul, fie de un cheag ce poate să
migreze din orice regiune a corpului. Este cel mai adesea întâlnit, afectând 80-90% dintre
pacienții cu AVC.
- Accidente vasculare hemoragice: se produc atunci când un vas de sânge se rupe,
sângele se acumulează și realizează compresia țesutului cerebral din jur. Acest tip de
accident cerebral este întâlnit mai rar, in aproximativ 10-20% din cazuri.

Cauzele AVC-ului:
 Cauzele accidentului vascular ischemic:

- Ateroscleroza este principala cauză a obstrucției vaselor cerebrale;

- Tulburări de coagulare ale sângelui;
- Compresiuni ale vaselor;
- Traumatisme directe ale vaselor cervicale;
- Aritmiile cardiace;
- Infarctul miocardic;
- Unele intervenții chirurgicale.
 Cauzele accidentului vascular hemoragic:

- Hipertensiune arterială;
- Anevrismul cerebral: există oricțnd riscul ca vasul dilatat să se rupă;
- Traumatismele craniene;
- Malformațiile vasculare;
- Inflamația vaselor sanguine;
- Tulburări de coagulare.

Factori de risc în cazul AVC:

- Vârsta: riscul de producere a unui AVC crește odată cu vârsta;
- Sexul: bărbații sunt mai frecvent afectați, însă după vârsta de 75 de ani femeile devin cele
la care se întâlnește mai frecvent accindentul vascular;
- Hipertensiune arterială;
- Diabetul zaharat;
- Diverse afecțiuni ale inimii: afecțiuni ale valvelor cardiace, endocarditele, fibrilațiile
arteriale;
- Obezitatea;
- Fumatul sau expunerea la fumul pasiv;
- Diverse medicamente: cum sunt anticoncepționalele orale, anticoagulantele,
corticosteroizii;
- Consumul excesiv de alcool;
- Consumul de droguri, cum ar fi cocaina și metamfetamine;
- Colesterol ridicat;
- Apnee în somn;
- Valori ale tensiunii arteriale mai mari de 120/80 milimetri de mercur ( mm Hg);
- Antecedente personale sau familiale de accident vascular cerebral, infarct miocardic sau
atac ischemic tranzitor;
- Inactivitatea fizică;
 Simptomele AVC-ului:

 Cefalee;
 Confuzie;
 Stări de amețeală;
 Slăbiciune;
 Tulburări de mers, vorbire, înțelegere, vedere, echilibru;
 Gust anormal;
 Stare de greață, vărsături;
 Febră;
 Convulsii;
 Stare de inconștiență;
 Probleme de respirație;
 Pierderea conștiinței;
 Paralizia ( incapacitatea de mișcare) sau amorțirea feței, a brațelor sau a picioarelor, în
special pe o parte a corpului.

Date generale pacient- anamneză

Numele: D.
Prenumele: D.
Vârsta: 68 de ani
Domiciliu: Târgoviște
Profesie: pensionar, fost șofer de tir
Stare civilă: văduv
Diagnistic: Accident Vascular Cerebral ischemic cu hemipareză dreaptă
Motivele prezentării: cefalee, stări de amețeală, tulburări de mers, vorbire, înțelegere, echilibru.
Condții de viață și de muncă: stil de viață sedentar, fumător( 15-20 țigări pe zi), consum de alcool
la nivel moderat.
 Teste și evaluări

 Examinare fiziă. Medicul întreabă despre simptome și va evalua dacă aceste simptome
sunt încă prezente.
 Scanarea tomografiei computerizate (CT). O scanare CT poate arăta o hemoragie, o
tumoare, un accident vascular cerebral și alte afecțiuni.
 Investigația RMN- poate detecta ésutul cerebral deteriorat de un accident vascular
cerebral ischemic și hemoragii cerebrale.

Program kinetic

1. Posturări;
2. Mobilizări pasive;
3. Ridicare din așezat;
4. Ridicare din așezat în ortostatism;
5. Antrenarea mersului.

Modalități de intervenție:
1. Supravegerea posturării;
2. Mijloace de kinetoterapie la patul pacientului;
3. Transferuri ( asistate sau independente);
4. Exercițiile pentru reeducarea mersului;
5. Exercitii la masa de la înălțimea fotoliului rulant.

Obiective
 Menținerea mobilității și combaterea atitudinilor defectuase ale aparatului locomotor;
 Îmbunătățirea controlului muscular;
 Consolidarea mersului.
 Programul de exerciții

1. Exerciții pentru menținerea mobilității și combaterea atitudinilor defectuase ale aparatului

locomotor ( mobilizări pasive: se execută mobilizări pasive implicând fiecare articulație a
membrelor afectate).
2. Îmbunătățirea controlului muscular:
 Ridicări în ortostatism la spalier: se execută ridicări în ortostatism din fotoliul rulant cu
ajutorul kinetoterapeutului. Se xecută 2 serii a câte 15 repetări cu pauză de 1 min.
 Exerciții la scripete: se execută câte 30-40 de tracțiuni la scripete cu membrul superior
afectat ( membrul fiind fixat cu o fașă de scripete sau ajutat de membrul superior
sănătos). Se execută 2 serii cu pauză de 2 min. Greutatea săculețului fiind de 1,5 kg.
 Flexii/ extensii ale genunchiului pentru tonifiere. Se execută 2 serii a câte 25 repetări cu
pauză de 30 sec. între serii.
3. Consolidarea mersului.
- Pacientul va merge prin sala de kinetoterapie ajutat de kinetoterapeut. Va fi stabilita
distanța pe care trebuie să o parcurgă ( o distanță de 4 m). Exercițiul se va repeta de 3-4
ori, cu o pauză de 1 min între repetări.
Concluzii și recomandări
 Bibliografie

http://www.divahair.ro/sanatate/neurologie/accidentul_vascular_-
_afla_totul_despre_o_boala_necrutatoare!
http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/reabilitarea-post-accident-vascular-
cerebral_335
https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/accident-vascular-cerebral-avc-cauze-
simptome-tratament