UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE AGRONOMIE
SPECIALIZARE MASTER-MANAGEMENT ÎN AGROTURISM ȘI
CALITATEA PRODUSELOR AGROALIMENTARE

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

 Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor

1. Tehnica sociometrica

   Tehnica sociometrica initiata de J. L. MORENO, psihosociolog american de origine romana,

reprezinta un ansamblu de procedee articulate intre ele:

 Testul sociometric;
 Sociomatricea;
 Sociograma;
 Indicii sociometrici;

 Testul sociometric reprezinta un instrument prin care se masoara relatiile afectiv simpatetice

dintre membrii grupului. In general, testul sociometric permite cunoasterea relatiilor
interpersonale afectiv-simpatetice, de preferinta sau de respingere, din interiorul grupului,
pozitia ocupata de fiecare membru al grupului in raport cu ceilalti (lideri, marginalizati,
ignorati, respinsi etc.), existenta unor eventuale tensiuni sau conflicte latente in grup, posibila
scindare a grupului in mai multe subgrupuri, atmosfera socio-afectiva, gradul de coeziune al
grupului, toate, insa, intr-o anumita situatie de viata.

      Se poate prezenta sub forma unui interviu (atunci cand se aplica scolarilor mici) sau sub
forma unui chestionar, ale carui intrebari ii pun pe elevi sa-si exprime preferintele pentru
colegii din clasa cu care ar dori sa stea in aceeasi banca, sau sa-si petreaca timpul liber, ori sa
colaboreze in realizarea diferitelor tipuri de activitati scolare etc.

      Instructajul va trebui sa cuprinda:

 motivarea aplicarii testului (exemplu, "am vrea ca in trimestrul urmator sa schimbam

asezarea in banci tinand seama de preferintele voastre");
 asigurarea caracterului confidential al testului (exemplu, "raspunsurile voastre nu vor
fi aduse la cunostinta colegilor");
 determinarea situatiei de alegere (exemplu, "va trebui sa indicati pe cine anume
preferati, pe cine nu preferati"; "va trebui sa raspundeti prin nominalizari, nu prin formulari
de tipul "cu toti", "cu nici unul", "nu este cazul");
 limitarea sau nelimitarea alegerilor ("alegeti cati vreti, dupa cum credeti de cuviinta");
 ordinea de preferinta (de exemplu, pe cel pe care il doriti cel mai mult il treceti pe
primul loc, pe un altul pe locul doi, si asa mai departe").

      Aplicarea testului va fi precedata de cateva atentionari ale elevilor, de genul: "sa nu

comunice intre ei; sa raspunda la toate intrebarile, sa fie sinceri in raspunsuri, sa ii ia in
consideratie pe toti membrii grupului, chiar daca vreunul dintre ei nu este prezent in
momentul aplicarii testului" . 

Sociograma constituie un instrument de reprezentare grafica a configuratiei relatiilor

referentiale existente in interiorul grupului. Ea se intocmeste pe baza datelor inscrise in
sociomatrice si pune in evidenta caracterul reciproc sau unilateral al relatiilor de alegere ori de
respingere, tipologia retelelor si a structurilor simpatetice din interiorul grupului ("perechi",
"triunghiuri", "lanturi"), precum si "liderii" informali in jurul carora se grupeaza ceilalti colegi,
sau cine sunt "marginalizatii" din punct de vedere preferential. Se pot alcatui sociograme
individuale, pentru a reda pozitia unui anumit elev in contextul preferintelor de grup
si sociograme colective, care redau situatia relatiilor dintre toti membrii grupului.
Cel mai des utilizata este asa-numita "sociograma tinta", alcatuita din mai multe cercuri
concentrice; in primul, cel din mijloc, vor fi reprezentati elevii cei mai populari din grup, care
au obtinut cel mai inalt indice de statut preferential, iar in celelalte, in functie de valoarea
indicilor obtinuti, cei "acceptati", apoi cei "indiferenti", ajungand ca in cercul din margine sa
fie cuprinsi cei "respinsi".

2. Profilul psihosocial al grupului

Profilul psihosocial al grupului este o metoda de reprezentare grafica a gradului in care grupul

poseda anumite proprietati considerate de psiho-sociologi definitorii pentru un grup mic.
Informatiile privind proprietatile grupului respectiv sunt obtinute in urma aplicarii si prelucrarii
unui chestionar de evaluare. Aplicarea metodei presupune parcurgerea mai multor etape:

1. Pregatirea grupului in vederea aplicarii chestionarului consta in organizarea unei discutii

preliminare cu intreaga clasa, pentru explicarea unor termeni mai dificili care vor fi intalniti in
chestionar (de exemplu, "consens", "statute", "constanta" s.a.). In plus, grupul va fi instruit in
legatura cu completarea foilor de raspuns ale chestionarului: de exemplu, vor primi 16
intrebari, iar in dreptul fiecareia vor trebui sa scrie o nota de la 1 la 5, dupa cum apreciaza ca
articularitatea vizata de intrebare este prezenta in clasa lor "intr-o foarte mica masura" (1
punct); "intr-o mica masura" (2 puncte); "intr-o oarecare masura" (3 puncte); "intr-o mare
masura" (4 puncte); "intr-o foarte mare masura" (5 puncte).

2. Aplicarea chestionarului presupune distribuirea formularelor cu intrebari sau dictarea lor si

cotarea raspunsului de catre elevi.

CHESTIONAR

1. "In ce masura exista atitudini si comportamente asemanatoare la membrii grupului dv.?

2. In ce masura membrii grupului dv. manifesta conduite de supunere, acceptare, aderenta si

traducere in fapt a prescriptiilor normelor de grup?

In ce masura grupul dv. poate sa se autoregleze, sa se organizeze si sa se conduca prin sine

insusi, fara interventii din afara?

4. In ce masura membrii grupului dv. sunt uniti, actioneaza unitar?

5. In ce masura grupul dv. isi realizeaza scopurile si sarcinile propuse?

6. In ce masura grupul dv. functioneaza independent de un alt grup?

7. In ce masura grupul dv. controleaza conduita si actiunile membrilor sai?

8. In ce masura in grupul dv. statutele si rolurile membrilor sunt strict delimitate si

ierarhizate?

9. In ce masura admite grupul dv. cooptarea sau patrunderea in grup a unor noi membri?

10. In ce masura permite grupul dv. manifestarea unor idei sau comportamente diferite,
variate?

11. In ce masura se caracterizeaza grupul dv. prin asemanarea caracteristicilor sociale si

psihologice ale membrilor sai?

12. In ce masura membrii grupului dv. se simt bine, satisfacuti, fericiti in cadrul grupului, simt
placerea de a fi in grup?
1 In ce masura membrii grupului dv. sunt apropiati intre ei?

14. In ce masura grupul este considerat ca avand un sens pentru membrii sai?

15. In ce masura membrii grupului actioneaza, muncesc pentru grup?

16. In ce masura grupul dv. se caracterizeaza prin constanta, stabilitate si durabilitate in

timp? "

Construirea profilului psihosocial grupului reprezinta cea de a treia etapa in care, mai intai, se
calculeaza, pentru fiecare intrebare, mediile notelor acordate de elevii clasei, apoi fiecare
medie se marcheaza grafic printr-un punct pe un tablou, de genul celui de mai jos, iar in
final, prin unirea punctelor, se obtine profilul psihosocial al grupului clasei respective.

Proba de autocunoastere prin intermediul colegilor

      Proba poate fi aplicata in scopul interventiei educationale, prin stimularea proceselor de

autocunoastere si intercunoastere.

Sarcina:

Se solicita elevilor sa noteze pe o foaie de hartie principalele trasaturi de personalitate pe care

le apreciaza ei insisi ca le poseda (nu se specifica un anumit numar de trasaturi) :

Se cere elevilor sa realizeze un numar de N-1 biletele (N= numarul elevilor din clasa) pe care
vor nota, ca si pentru ei insisi, principalele trasaturi de personalitate ale colegilor (fara a li se
impune un anumit numar de trasaturi si fara a fi nevoie sa se semneze) ;

Observatie : se atrage atentia elevilor asupra seriozitatii si responsabilitatii presupuse de

aceasta proba, pentru a nu leza in mod gratuit personalitatea vreunuia dintre colegi. Este de
preferat sa dea un bilet gol sau incomplet decat sa noteze la intamplare atribute oarecare.

  Sunt mentionate unul cate unul numarul elevilor dupa catalog acordandu-se timpul necesar
colegilor sa noteze pe biletele caracteristicile de personalitate ale fiecaruia dintre ei ;

Biletelele sunt adunate de profesor (diriginte) in cate un plic cu numele fiecarui elev pentru a
le analiza inainte de a le inmana fiecaruia dintre cei vizati ;

Comentarea de catre profesor (diriginte) a diferitelor situatii care ar putea sa apara :

o        daca elevul obtine o caracterizare mult diferita de a sa, se va intreba daca se cunoaste
suficient, cantarind veridicitatea parerilor despre sine dar si ale celorlalti, in functie de
dorintele si aspiratiile sale dar si de comportamentul pe care l-a manifestat pana in acel
moment ;

o        daca cineva obtine atribute foarte diverse  trebuie sa se intrebe daca are sau nu o
personalitate suficient de conturata ori daca nu cumva manifesta inconsecventa in
comportamentul sau ;

o        daca un elev obtine un numar mare de biletele albe sau un numar mic de trasaturi este
cazul sa-si puna problema daca are cumva o fire prea retrasa care nu permite sa fie cunoscut.
Importanta: pe baza rezultatelor obtinute se pot organiza activitati de consiliere individuala
sau de grup, diverse activitati extrascolare menite sa contribuie la sporirea gradului de
autocunoastere si intercunoastere. 

Intocmirea unui model de fisa de caracterizare psihosociala a clasei de elevi

Fisa de caracterizare a clasei este un document care contine concluziile investigatiilor asupra

unei clase de elevi. Ea reprezinta o informare esentializata asupra caracteristicilor clasei
respective. Rubricile fisei ofera, totodata, profesorilor indicatii asupra faptelor pe care trebuie
sa le cerceteze in continuare si care sunt considerate necesare pentru o buna cunoastere a
unui grup scolar. In scoli profesorii utilizeaza diverse alte tipuri de fise (fisa medicala, fisa
psihologica, fisa pedagogica pe obiecte, fisa psihopedagogica sau fisa individuala a elevului),
dar spre deosebire de fisa clasei, ele sunt destinate sistematizarii datelor despre
caracteristicile unui singur elev, cu particularitatile sale individuale, nu despre un intreg
colectiv scolar.

Fisa de caracterizare a clasei reprezinta un instrument de lucru in mana profesorului si

indeplineste mai multe functii:

. Fixeaza cadrul de cunoastere a grupului clasei de elevi, indicand aspectele care trebuie sa fie
abordate;

. Ordoneaza si prezinta intr-o maniera sistematica datele obtinute in urma investigatiilor

intreprinse asupra grupului;

. Informeaza permanent profesorii care preiau clasa respectiva asupra caracteristicilor

colectivului de elevi cu care urmeaza sa lucreze;

. Directioneaza procesul formativ desfasurat in scoala in vederea educarii capacitatilor de

integrare sociala a elevilor care compun clasa scolara la care se refera fisa respectiva;

Ofera indicatori de evaluare a eficientei actiunilor educative intreprinse pentru a-i ajuta pe
elevi sa se dezvolte in planul social. Ca si in cazul celorlalte tipuri de fise psihopedagogice,
gradul de eficienta al fisei clasei de elevi este conditionat de respectarea unor criterii
metodologice (MUSTER D., 1971, pg. 39):

. Criteriul completitudinii - sa permita acoperirea tuturor aspectelor definitorii pentru specificul

unui grup;

. Criteriul selectarii - din multitudinea fenomenelor de grup descrise in literatura de cercetare

sa se concentreze asupra acelora care sunt utile profesorilor pentru realizarea obiectivelor lor
educative;

. Criteriul sistematizarii - sa permita o ordonare logica a informatiei si sa scoata in evidenta

aspectele specifice ale unei clase de elevi;

. Criteriul accesibilitatii - sa poata fi completata si cercetata cu usurinta de toate persoanele

implicate in procesul educativ.

Continutul fisei de caracterizare a clasei de elevi se grupeaza in patru mari sectiuni: informatii
generale, dinamica grupului, specificul clasei ca microgrup social, concluzii (CRISTEA S.,
CONSTANTINESCU C., 1998).