Sunteți pe pagina 1din 8

ROMANIA ROMANIA

ROMÂNIA PROIECT DE ACTIVITATE


EXTRACURRICULARĂ

Director, Consilier educativ,


Prof. Semian Daniela PIP Rîpanu Elena

2017
A. DENUMIREA ACTIVITĂŢII EXTRACURRICULARE:
,,ZIUA INTERNAŢIONALĂ A LIMBII MATERNE”

B. APLICANTUL: Şcoala Gimnazială Vaduri, Com. Alexandru cel Bun, Judeţul Neamţ

C. COORDONATOR:
PIP Mihaela Sofrone

MOTTO:
„Nu noi suntem stăpânii limbii, ci limba e stăpâna noastră...”
(Mihai Eminescu)

Activităţi desfăşurate de
„ZIUA INTERNAŢIONALĂ A
LIMBII MATERNE”
21.02.2017

I. ARGUMENT:
Sărbătoarea celui mai de preț bun al nostru, limba în care am învățat să rostim cele dintâi
cuvinte nu este doar un simplu mijloc de comunicare, ci prima relație emoțională pe care o avem cu
lumea valorilor. Limba noastră maternă semnifică, înainte de toate, forma pură a cunoștințelor cu care
pornim la drum, este fundamentul identității noastre. Cultivarea ei nu este o activitate oarecare, ci o
responsabilitate asumată în fața culturii din care provenim.
 În această zi sărbătorim, de fapt, cel mai de preț bun al nostru, și ca atare avem obligația să
reflectăm asupra aprecierii acestuia în viața noastră de zi cu zi, să ne gândim dacă avem toate
posibilitățile, drepturile și mijloacele ca această valorificare individuală să aibă ca rezultat o autentică
diversitate culturală care să dăinuie în timp.
Drepturile lingvistice în România sunt asigurate prin legi aferente și acordă protecție tuturor
celor douăzeci de limbi minoritare care există la noi, limbi care sunt vorbite de 10% din cetățenii acestei
țări. Însă, aceste reglementări ale legislației noastre trebuie să se reflecte și într-un sistem educațional și
mediu social în care cultivarea limbii materne este o normalitate, nu un privilegiu.
 În această zi importantă dorim să atragem atenția întregii noastre societății asupra importanței
unui sistem de învățământ în care tinerii proveniți din comunitățile minoritare ale României se regăsesc
ca cetățeni cu drepturi și șanse egale, sunt încurajați să-și cultive limba maternă fără să aibă parte de
dezavantaje sau greutăți de orice natură.
Considerăm că valorile europene – printre care cele legate de limba maternă și cultură primează
– trebuie să prindă rădăcini în beneficiul întregii noastre societăți și în interesul generațiilor tinere.

II. OBIECTIVELE ACTIVITĂŢII:


Cunoaşterea importanţei Zilei Internaţionale a Limbii Materne;
Dezvoltarea şi consolidarea dragostei faţă de limba maternă;
Învăţarea unor poezii/cântece despre limba română;
Dezvoltarea respectului faţă de cei de lângă ei.

III. RESURSE UMANE:


Elevii clasei a II-a;
PIP Mihaela Sofrone.

IV. RESURSE MATERIALE:


Poezii/cântece dedicate limbii române;
Laptop;
Videoproiector;
Tablă interactivă;
Prezentare PPT;
Carton, coli;
Acuarele, carioci, albume;
Suport pentru expoziţie;
Diplome.

V. PROGRAMUL ACTIVITĂŢII:
Momentele desfăşurării activităţii:
Prezentarea pe scurt a istoricului acestei zile;
Realizarea unui copac al cuvintelor, simbolic pentru semnificaţia zilei;
Concurs de recitare de poezii/interpretare de cântece;
Desene;
Expoziţie de lucrări ale elevilor;
Lansare de baloane inscripţionate cu mesaje.
Acordarea de diplome

VI. FINALIZAREA ACTIVITĂŢII EXTRACURRICULARE:


Acordarea diplomelor;
Expoziţie foto cu momente din cadrul activităţii;
Realizarea unui panou cu lucrările.

CALENDARUL PROIECTULUI

Nr.
Data Activitatea Mod de realizare
crt.
1. 17 februarie 2017 Lansarea proiectului; Convorbire
Stabilirea activitǎţilor şi
sarcinilor; Fiecare candidat îşi pregǎteşte
Prezentarea importanţei zilei participarea în cadrul
de 21 februarie. proiectului.
2. 20 februarie 2017 Ziua Internaţională a Limbii Vizionare
Materne
- prezentarea unui material Dezbatere
PPT
3. 21 februarie 2017 Limba noastră-i o comoară… Concurs
Recitarea unor poezii
Interpretarea unor cântece
Expoziţie – desene, colaje,
picturi
- expoziţie cu desenele
realizate Premiere

Ziua Internaţională a Limbii Materne se sărbătoreşte în fiecare an, din anul 2000, la 21
februarie în întreaga lume, cu scopul de a promova diversitatea lingvistică şi culturală, precum şi
multilingvismul.
Data semnifică ziua din 1952 în care studenţii care demonstrau pentru recunoaşterea limbii lor
materne, bangali, ca limbă naţională a Pakistanului, au fost ucişi de poliţie la Dhaka, astăzi devenită
capitala Bangladesh-ului.
Ziua Internaţională a Limbii Materne a fost proclamată de Conferinţa Generală a UNESCO în
noiembrie 1999 (30C/62). La 16 mai 2009, Adunarea Generală a ONU a făcut apel prin rezoluţia
A/RES/61/266 „să promoveze conservarea şi protecţia tuturor limbilor utilizate de popoarele lumii”.
Prin aceeaşi rezoluţie, Adunarea Generală a proclamat anul 2008 ca Anul Internaţional al Limbilor,
pentru a promova unitatea în diversitate şi înţelegerea internaţională prin multilingvism şi
multiculturalism.
Limba maternă este cel mai puternic instrument de conservare şi dezvoltare a patrimoniului
tangibil şi intangibil. ONU consideră că toate acţiunile ce promovează diseminarea limbilor materne
servesc nu doar scopul încurajării diversităţii lingvistice şi educaţiei multilingve, ci ajută şi la
dezvoltarea conştiinţei tradiţiilor lingvistice şi culturale în întreaga lume şi la inspirarea solidarităţii
bazată pe înţelegere, toleranţă şi dialog.
În 2017, sloganul Zilei Internaționale a Limbii Materne este ''Spre un viitor durabil cu
ajutorul unei educații multilingvistice''. Pentru a stimula dezvoltarea durabilă, elevii trebuie să aibă
acces la educația în limba lor maternă, dar și în alte limbi străine. Conform UNESCO, începând din
1950 până în prezent, în întreaga lume au dispărut peste 200 de limbi.
Conservarea şi perpetuarea identităţii fiecărei minorităţi
  În Conferinţa Generală UNESCO din 17 noiembrie 1999, ziua de 21 februarie a fost proclamată Ziua
internaţională a limbii materne. Cu acest prilej, statele membre UNESCO s-au angajat să contribuie la
protecţia şi revigorarea bogatei diversităţi culturale prin promovarea limbilor ca formă de comunicare,
interacţiune şi înţelegere între diferite popoare. Limba maternă şi cultura sunt componente esenţiale în
procesul de definire a unei minorităţi naţionale. Însuşirea limbii materne, precum şi utilizarea ei ca mijloc de
comunicare contribuie la conservarea şi perpetuarea identităţii fiecărei minorităţi. Există obiceiuri, există
tradiţii care se păstrează şi se transmit mai departe, dar limba maternă se poate pierde foarte uşor, dacă nu
este învăţată şi vorbită în familie ori dacă nu este studiată şi exersată în şcoală. Limbile sunt cele mai
puternice instrumente de conservare şi dezvoltare a patrimoniului mondial material şi imaterial. Toate
acţiunile întreprinse în vederea propagării limbilor materne vor servi atât la încurajarea diversităţii şi a
educaţiei multilingvistice, cât şi la dezvoltarea conştientizării depline a tradiţiilor lingvistice şi culturale din
întreaga lume şi să inspire, totodată, solidaritate bazată pe înţelegere, toleranţă şi dialog.
Trebuie să acţionăm în acest sens pentru a nu pierde bogăţia culturală
Potrivit www.unesco.org se estimează că, în cazul în care nu se acţionează în acest sens, jumătate din
cele 6.000 de limbi vorbite astăzi vor dispărea până la sfârşitul acestui secol. Odată cu dispariţia limbilor şi a
documentelor nescrise, omenirea va pierde nu numai o bogăţie culturală, dar şi importante cunoştinţe
milenare încorporate în limbile indigene. Cu toate acestea, acest proces nu este nici inevitabil, nici
ireversibil. Implementarea de politici lingvistice bine planificate pot consolida eforturile continue ale
vorbitorilor comunităţilor în vederea menţinerii sau revitalizării limbilor materne pentru a le transmite
viitoarelor generaţii.
ROMANIA

ROMANI
A

DIPLOMĂ

Se acordă
elevului/ei______________________________

din clasa a II-a, de la Şcoala Gimnazială Vaduri, pentru participarea


activă la proiectul educaţional din data de 21. 02. 2017,

BUNĂ ZIUA! VĂ ROG / MULŢUMESC!


Armeană: Vă rog – Khndrum yem; Mulţumesc!
– shnorhakalut’yun
Catalană: Vă rog – Per favor; Mulţumesc! – Gràcies
Cehă: Vă rog – Prosím; Mulţumesc! – Díky
Greacă: Vă rog – Parakaló; Mulţumesc! –
Ef̱charistíes
Hindi: Vă rog – Kr̥payā; Mulţumesc!
– Dhan’yavāda
Irlandeză: Vă rog – Le do thoil; Mulţumesc! – Go
raibh maith agat
Lituaniană: Vă rog – Prašom; Mulţumesc! – Dėkoju
Maghiară: Vă rog – Kérem; Mulţumesc! –
Köszönöm
Portugheză: Vă rog – Por favor; Mulţumesc! –
Obrigado
Thailandeză: Vă rog – Krunā; Mulţumesc!
– K̄hxbkhun
Limba noastră Limba românească
de Alexei Mateevici de Gheorghe Sion
Limba noastră-i o comoară
În adâncuri înfundată Mult e dulce şi frumoasă
Un șirag de piatră rară Limba ce-o vorbim,
Pe moșie revărsată. Altă limbă-armonioasă
Limba noastră-i foc ce arde Ca ea nu găsim.
Într-un neam, ce fără veste
S-a trezit din somn de moarte Saltă inima-n plăcere
Ca viteazul din poveste. Când o ascultăm,
Limba noastră-i numai cântec, Și pe buze-aduce miere
Doina dorurilor noastre, Când o cuvântăm.
Roi de fulgere, ce spintec
Nouri negri, zări albastre. Românașul o iubește
Ca sufletul său,
Limba noastră-i graiul pâinii, Vorbiți, scrieți românește,
Când de vânt se mișcă vara; Pentru Dumnezeu.
In rostirea ei bătrânii
Cu sudori sfințit-au țara. Frați ce-n dulcea Românie
Limba noastră-i frunză verde, Nașteți și muriți
Zbuciumul din codrii veșnici, Și-n lumina ei cea vie
Nistrul lin, ce-n valuri pierde Dulce vieţuiți!
Ai luceferilor sfeșnici.
Nu veți plânge-atunci amarnic, De ce limba românească
Că vi-i limba prea săracă, Să n-o cultivăm?
Și-ți vedea, cât îi de darnic Au voiți ca să roșească
Graiul țării noastre dragă. Țărna ce călcăm?
Limba noastră-i vechi izvoade.
Povestiri din alte vremuri; Limba, țara, vorbe sfinte
Și citindu-le ‘nșirate, – La strămoși erau;
Te-nfiori adânc și tremuri. Vorbiți, scrieți românește,
Limba noastră îi aleasă Pentru Dumnezeu!
Să ridice slava-n ceruri,
Să ne spiue-n hram și-acasă
Veșnicele adevăruri.
Limba noastra-i limbă sfânta, Temelia limbii române
Limba vechilor cazanii, de Horia Bădescu
Care o plâng și care o cântă
Pe la vatra lor țăranii. Să ne plecăm la dulcea rostire românească,
Înviați-vă dar graiul, din ea născuţi şi-ntr-însa aduşi la ţintirim!
Ruginit de multă vreme,
Stergeți slinul, mucegaiul Să ne plecăm! Acolo din mamă şi din tată
Al uitării ‘n care geme. stă verbul sfânt din care cu toţi ne zămislim.
Să-ngenunchem la cuvinte cu litere latine,
Strângeți piatra lucitoare în limba asta numai putem să existăm,
Ce din soare se aprinde – în limba asta numai, putem plăti iubirea
Și-ți avea în revărsare şi ura şi dreptatea pe care le păstrăm,
Un potop nou de cuvinte.
în limba asta numai, dăm temelie lumii,
Răsări-vă o comoară
În adâncuri înfundată, în limba asta numai, cum a se tace ştim,
Un șirag de piatră rară în limba asta numai, ne pomenim eroii,
Pe moșie revărsată. în limba asta numai, putem ca să murim.
Cu cerul tău în faţă,
Tu taci atuncea
Tot în limba ta.
Limba noastră cea română
de Grigore Vieru Limba română...

Sărut vatra şi-al ei nume de Valeria Mahok


Care veşnic ne adună,
Vatra ce-a născut pe lume
Limba noastră cea română.
Limbă dulce,
Cânt a Patriei fiinţă Viers de cruce,
Şi-a ei rodnică ţărână Freamăt plin de melodie,
Ce-a născut în suferinţă Cu flori prinse în pălărie
Limba noastră cea română. Şi la pieptul de pe ie,
Românească împărăţie.
Pre pământ străvechi şi magic
Numai dânsa ni-i stăpână:
Limba neamului meu dacic, Limba Română
Limba noastră cea română. de Corneliu Vadim Tudor

În al limbii tezaur Nu-mi place să vorbesc în limbi străine


Pururea o să rămână Eu sunt un vultur, nu sunt papagal
Limba doinelor de aur, Privighetoarea cântă pentru sine
Limba noastră cea română. Un singur cântec, dar e magistral.

De ce-aş vorbi engleză sau germană


Sau graiul rus, francez sau spaniol?
În limba ta Când limba mea-i balsam de pus pe rană
     de Grigore Vieru Izvor de apă vie, nu nămol.

În aceeaşi limbă În limba asta mă simt cel mai bine


Toată lumea plânge, Ea varsă raze de argint în jur.
În aceeaşi limbă Mai dulce e ca mierea de albine
Râde un pământ. Limba Română, templu de azur.
Ci doar în limba ta
Durerea poţi s-o mângâi, Ea s-a născut şi a-nflorit sub mâna
Iar bucuria Lui Dumnezeu în 2.000 de ani.
S-o preschimbi în cânt. Regină între graiuri e româna
  N-o poate nimeni cumpăra cu bani.
În limba ta
Ţi-e dor de mama,
Şi vinul e mai vin, Pentru ea
Şi prânzul e mai prânz. de Grigore Vieru
Şi doar în limba ta Pentru ea la Putna clopot bate,
Poţi râde singur, Pentru ea mi-i teama de pacate,
Şi doar în limba ta Pentru ea e bolta mai albastra
Te poţi opri din plâns. Pentru limba noastra.
 
Iar când nu poţi Pentru ea ninsori se cern din spatii,
Nici plânge şi nici râde, Pentru ea puternici sunt Carpatii,
Când nu poţi mângâia Pentru ea e calda vatra poamei
Şi nici cânta, Pentru limba mamei.
Cu-al tău pământ,
Pentru ea noi varuim peretii,
Pentru ea mai sunt raniti poetii,
Pentru ea cresc florile visarii
Pentru limba tarii.

Dumnezeu prima oara


Cand a plans printre astre,
El a plans peste tara
Cu lacrima limbii noastre.

S-ar putea să vă placă și