NORME SPECIFICE

DE SECURITATE A MUNCII PENTRU SECTORUL

CREŞTERII ANIMALELOR
 PREAMBUL

Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementări cu aplicalibitate

naţională, care cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfăşirarea principalelor
activităţi din economia naţională în condiţii de securitatea muncii.
Respectarea conţinutului acestor prevederi nu absolvă agenţii economici de
răspundere pentru prevederea şi asigurarea oricăror altor măsuri de securitate a muncii,
adecvate condiţiilor concrete de desfăşurare a activităţii respective.
Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de
reglementări privind asigurarea sănătăţii şi securităţii în muncă, sistem compus din :
 Norme generale de protecţie a muncii care cuprins prevederile de securitate a
muncii şi de igiena muncii general valabile pentru orice activitate;
 Norme specifice de securitate a muncii care cuprind prevederile de securitate a
muncii specifice unor anumite activităţi sau grupe de activităţi, detaliind prin
acestea prevederile normelor generale de protecţie a muncii.
Prevederile tuturor acetor norme specifice de securitate a muncii se aplică
cumulativ şi au valabilitate naţională, indiferent de forma de organizare sau proprietate în
care se desfăşoară activitatea pe care o reglementează.
Structura sistemului naţional de norme specifice de securitate a muncii urmăreşte
corelarea prevederilor normative cu pericolele specifice uneia sau mai multor activităţi şi
reglementarea unitară a măsurilor de securitate a muncii pentru activităţi caracterizate
prin pericole comune.
Structura fiecărei norme specifice de securitate a muncii are la bază abordarea
sistematică a aspectelor de securitate a muncii, practicată în cadrul Normelor generale de
protecţie a muncii. Conform acestei abordări, procesul de muncă este tratat ca un sistem
complex structurat, compus din următoarele elemente care interacţionează :
 EXECUTANTUL : omul implicat nemijlocit în executarea unei sarcini de muncă.
 SARCINA DE MUNCĂ : totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate prin
intermediul mijloacelor de producţie şi, în anumite condiţii de mediu, pentru
realizarea scopului procesului de muncă.
 MIJLOACE DE PRODUCŢIE : totalitatea mijloacelor de muncă (instalaţii, utilaje,
maşini, aparate, dispozitive, unelte etc.) şi a obiectelor muncii (materii prime,
materiale etc.) care se utilizează în procesul de muncă.
 MEDIUL DE MUNCĂ : ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psiho-
sociale în care, unul sau mai maulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă.
Reglementarea măsurilor de securitate a muncii în cadrul normelor specifice de
securitate a muncii, vizând global desfăşurarea uneia sau mai multor activităţi în condiţii
de securitate, se realizează prin tratarea tuturor aspectelor de securitate a muncii la nivelul
fiecărui element al sistemului : executant – sarcină de muncă – mijloace de producţie –
mediu de muncă propriu proceselor de muncă din cadrul activităţii care face obiect de
reglementare.
Prevederile sistemului naţional de reglementări normative pentru asigurarea
securităţii muncii constituie, alături de celelalte reglementări juridice referitoare la
securitate şi sănătate, baza pentru :
  activitatea de concepţie a echipamentelor de muncă şi a tehnologiilor;
 autorizarea funcţionării unităţilor;
 Instruirea salariaţilor cu privire la securitatea muncii;
 aercetarea accidentelor de muncă, stabilirea cauzelor şi a
responsabilităţilor.
În contextul celor prezentate mai sus, „Normele specifice de securitate a muncii
pentru sectorul creşterii animalelor” au fost elaborate, ţinând cont de reglementările
existente pentru aceste activităţi, precum şi de analiza şi studiul proceselor de muncă în
funcţie de pericolele specifice, astfel încât, pentru fiecare pericol, să existe cel puţin o
măsură de prevenire la nivelul fiecărui element component al procesului de muncă.
Structura acestei norme este făcută pe tipuri de lucrări, pentru fiecare tip de lucrare,
prevederile urmărind o succesiune logică, corespunzătoare modului de acţiune al
executantului în procesul de lucru.
Pentru uşurarea înţelegerii mai depline a modului nepericulos de lucru şi care poate
provoca accidente grave, articolele în cauză sunt ilustrate cu graficare tehnică liniară
corespunzătoare.
Pe lângă prevederile specifice de protecţie a muncii, normele noi cuprind un
capitol cu prevederi privind proiectarea mijloacelor de producţie, prevederi care rămân
valabile până la acoperirea problematicii tratate prin standarde în domeniu.
În elaborarea normelor s-a utilizat terminologia de specialitate prevăzută prin
standardele în vigoare.
În acelaşi timp, pentru terminologia specifică domeniului securităţii muncii,
normele mai cuprind o anexă în care sunt explicaţi o serie de termeni uzuali.
Pentru ca normele specifice să răspundă cerinţelor actuale, nu numai în ceea ce
priveşte conţinutul, dar şi ca formă de prezentare, s-a procedat la utilizarea unor
subtitluri, care precizează conţinutul articolelor care se referă la această problematică,
facilitând astfel pentru utilizatori înţelegerea şi găsirea rapidă a textelor necesare.

I.PREVEDERI GENERALE

1.1. Conţinut

Art.1. Normele specifice de securitate a muncii pentru sectprul creşterii

animalelor, cuprind prevederi de securitate a muncii pentru prevenirea accidentelor de
muncă.

1.2. Scop

Art.2. Scopul prezentelor norme este eliminarea sau diminuarea pericolelor de

accidentare existente în cadrul acestor activităţi, proprii celor patru componente ale
sistemului de muncă (executant – sarcină de muncă – mijloace de producţie – mediu de
muncă).
 1.3. Domeniu de aplicare

Art.3. Se aplică persoanelor juridice precum şi persoanelor fizice care desfăşoară

activităţi în sectorul creşterii animalelor, indiferent de forma de proprietate asupra
capitalului social şi de modul de organizare a acestora.

1.4. Conexiunea cu alte acte normative

Art.4. (1) Prevederile prezentelor norme se aplică cumulativ cu Normele generale

de protecţie a muncii.
(2) Pentru activităţile nespecifice sau auxiliare lucrărilor din sectorul
creşterii animalelor, se vor aplica prevederile normelor specifice prezentate în anexa 1.
Art.5. La executarea lucrărilor din sectorul creşterii animalelor se vor respecta
toate standardele în vigoare referitoare la calitatea şi tehnologia de execuţie, precum şi
standardele de protecţie a muncii prezentate în anexa 2.

1.5. Revizuirea normelor

Art.6. Prezentele norme se vor revizui periodic şi vor fi modificate ori de câte ori
este necesar ca urmare a schimbărilor de natură legistativă, tehnică, etc., survenite la
nivel naţional, ale unităţilor sau proceselor de muncă.

2. PREVEDERI COMUNE

2.1. Selecţia personalului în vederea încadrării şi repartizării

pe locuri de muncă

Art.7. Lucrările conform Art.3, pot fi executate numai de persoane având vârsta
peste 18 ani care au calificarea necesară, cunosc procedeele de lucru, aparatura şi
instalaţiile meseriei pe care o practică şi au fost instruite din punct de vedere al securităţii
şi igienei muncii.
Art.8. Persoanele care nu sunt calificate pentru meseria respectivă sau nu au
împlinit 18 ani pot fi admise la lucru în condiţii normale ca ajutor, numai sub
supravegherea directă a cadrelor calificate în aceste lucrări şi numai după însuşirea
instructajului de protecţie a muncii.
Art.9. Nu se pot angaja persoane sub 18 ani, persoane cu afecţiuni pulmonare
cronice, afecţiuni nervoase cu accese epileptiforme, invalidităţi care nu permit eforturi
fizice, afecţiuni cardiace cronice sau acute sau cu alergii la contactul cu materii organice
sau mirosuri de disconfort.
Art.10. Repartizarea la locurile de muncă se efectuează numai după calificarea pe
care o au executanţii pentru lucrările ce li se încredinţează, modul cum şi-au însuşit
noţiunile corespunzătoare acestor lucrări şi aptitudinea, experienţa, capacitatea fizică şi
neuropsihică.
 2.2. Controlul medical la angajare şi periodic

Art.11. Personalul, indiferent de vârstă şi sex, poate fi încadrat numai după

efectuarea examenului medical şi care să ateste că este apt pentru astfel de muncă, cu
riscurile legate de expunerea profesională la agenţi biologici.
Art.12. Personalul va face un control medical periodic, în funcţie de specificul
activităţii şi condiţiile în care acesta se desfăşoară, inclusiv pentru cei expuşi la agenţi
biologici.

2.3. Instruirea personalului

Art.13. (1) Organizarea şi desfăşurarea activităţii de instruire a lucrătorilor în

domeniul securităţii muncii se vor realiza potrivit prevederilor Normelor generale de
protecţie a muncii în vigoare.
(2) Agentul economic se va asigura că muncitorii din cadrul unităţii primesc
o instruire completă privind :
a) riscuri potenţiale pentru sănătate;
b) precauţii care trebuie luate pentru prevenire a expunerii la agenţii biologici;
c) cerinţe de igienă;
d) purtarea şi utilizarea echipamentului individual de protecţie;
e) măsurile care trebuie luate de muncitori în cazul unor evenimente şi pentru
prevenirea lor.
(3) Instruirea va respecta :
a) va fi efectuată la începutul activităţii care implică contactul cu agenţii biologici;
b) va fi adaptată ca să ţină cont de riscurile noi sau modificate;
c) se va repeta periodic.
(4) Agentul economic va asigura instrucţiuni proprii de securitate a muncii
afişate la locul de muncă.

2.4. Dotarea personalului cu echipament individual de protecţie

Art.14. Agenţii economici au obligaţia să acorde gratuit echipament individual de

protecţie adecvat întregului persobal expus riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire
profesională NORMATIVULUI-CADRU aprobat de Ministerul Muncii şi protecţiei
Sociale cu Ordinul nr. 225 din 21 iulie 1995.
Art.15. (1) Stabilirea mijloacelor individuale de protecţie (sortimente şi tipuri) se
face pe baza analizei şi cumulări factorilor de risc la care este expusă persoana în timpul
îndeplinirii sarcinii de muncă, de către comisia mixtă, compusă din personal de
specialitate aparţinând agentului economic şi un reprezentant al organizaţiei sindicale şi
se aprobă de consiliul de administraţie.
(2) Selecţionarea şi utilizarea adecvată a mijloacelor individuale de protecţie
a mâinilor, feţei şi ochilor împotriva căderilor de la înălţime se va face pe baza
instrucţiunilor elaborate de M.M.P.S.
 (3) În cazul activităţilor pentru care există un risc privind sănătatea şi
securitatea muncitorilor, datorită muncii cu agenţi biologici, se vor lua măsuri pentru a se
asigura că echipamentul de protecţie este :
a) depozitat corespunzător într-un loc bine definit;
b) verificat şi curăţat înainte şi în orice caz după utilizare;
c) reparat dacă a fost defect sau înlocuit înainte de altă utilizare.

2.5. Protecţia împotriva electrocutării

Art.16. (1) Instalaţiile electrice din fermele de creştere şi îngrăşare a animalelor şi

păsărilor trebuie să corespundă prevederilor Normelor specifice de securitate a muncii
pentru utilizarea energiei electrice (anexa 1 pct.1).
(2) Personalul de deservire şi întreţinere a instalaţiilor şi echipamentelor
electrice, precum şi a utilajelor acţionate electric, trebuie să respecte prevederile privind
utilizarea şi verificarea periodică a respectivelor instalaţii, echipamente şi utilaje
electrice.
(3) Pentru prevenirea pericolului de electrocutare conducătorul locului de
muncă va verifica zilnic, înainte de punerea sub tensiune, utilajele şi echiamentele
acţionate electric, conform tabelului 1. Remedierea defecţiunea va fi executată de
electricianul de serviciu.
(4) Instalaţiile electrice de forţă şi de lumină din toate tipurile de grajduri şi
anexele acestora, de la instalaţiile de uscat furaje verzi, de la instalaţiile de incubaţie şi de
la orice alte clădiri, precum şi instalaţiile aferente sectorului zootehnic vor fi executate
conform normelor tehnice în vigoare, iar menţinerea lor în perfectă stare de funcţionare
este obligatorie.
 Tabelul 1
Verificările obligatorii zilnice pentru testarea eficienţei protecţiei
împotriva pericolului de electrocutare

Felul utilajelor şi al echipamentelor

Utilaje fixe alimentate de la o reţea de joasă tensiune izolată faţă de pământ

Utilaje fixe
alimentate la o
reţea de joasă
tensiune legată

de rulare metalicăInst. de ridicat şi transportat cu cale

la pământ

Prot.supl. prin disp. PACDProt.princ. prin leg. pământ

Agregate complexe şi linii tehnologice

Prot.supl. prin leg. pământProt.princ. prin leg. la nul

Echipamente electrice portabile

Echipamente electrice mobile

Instalaţii de sudură electrică

Nr. Denumirea verificării
Crt. (se execută zilnic de operator înainte de punerea sub tensiune)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Verificarea vizuală a imposibilităţii atingerii pieselor sub
B1 da da da da da da da da
tensiune
B2 Verificarea vizuală a închiderii tuturor capacelor şi a da da da da da da da da
existenţei la locul lor a tuturor apărătorilor şi a gardurilor
 de protecţie ale instalaţiilor electrice
Verificarea vizuală a integrităţii carcaselor tuturor
B3 da da da da da da da da
echipamentelor şi a elementelor electrice ale instalaţiei
Verificarea vizuală a legăturilor vizibile de legare la
da da
pământ a tuturor echipamentelor, a construcţiei metalice
B4 da da da (dacă e (dacă e da da da
şi a căilor de rulare utilizate drept conductor de protecţie,
cazul) cazul)
precum şi a gardurilor de protecţie.
Verificarea vizuală a ancorării cablurilor electrice
B5 da da da da da da da da
vizibile şi protejarea lor contra deteriorării.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Verificarea vizuală a interdicţiei plasării cablurilor
B6 da da da da da da da da
electrice pe sol sau pe alte suprafeţe pe care se circulă.
Verificarea vizuală a integrităţii cablurilor electrice
vizibile. Verificarea se face fără a se atinge cablurile.
B7 da da da da da da da da
ESTE STRICT INTERZISĂ atingerea cablurilor
electrice.
Salariaţii care au obligaţia de a purta echipament de
protecţie electroizolant trebuie să verifice vizual
B8 integritatea echipamentului (NU se admit crăpături, da da da da da da da da
rosături etc.) şi valabilitatea utilizării din punct de vedere
al verificărilor periodice.
Verificarea vizuală a distanţelor admise până la
B9 conductoarele electrice neizolate (linii de contact, linii da da da da da da da da
electrice aeriene etc.).
Verificarea inexistenţei receptoarelor electrice
B10 da da da da da da da da
improvizate
Verificarea integrităţii cutiilor de comandă şi a cablurilor
B11 da da da da da da da da
de susţinere a acestora
Verificarea interdicţiei suspendării echipamentelor şi a
B12 da da da da da da da da
oricăror piese de cablurile electrice
da
Verificarea vizuală a izolaţiei cleştelui portelectrod (la
B13 - - - - - - da (dacă e
instalaţiile electrice la sudură)
cazul)
B14 Verificarea existenţei şi integrităţii fişei cordonului de - - da da da da da da
alimentare a echipamentelor electrice mobile şi portabile (dacă e (dacă e (dacă e
 cazul) cazul) cazul)
Verificarea existenţei cutiei de protecţie pentru cleştele
B15 da - - - - - da -
portelectrod
Verificarea auditivă sau vizuală a funcţionării
B16 dispozitivului pentru întreruperea funcţionării în gol a - - - - - - da -
instalaţiilor de sudură electrică

Pentru remedierea defecţiunilor constatate se va anunţa electricianul de serviciu.

 (5) Se interzice salariaţilor să intervină la instalaţiile electrice, cu excepţia
persoanelor autorizate şi calificate în meseria de electrician.
(6) Având în vedere faptul că în sectorul zootehnic sunt spaţii cu medii
umede, cu agenţi corozivi, cu praf excesiv, care favorizează apariţia mai frecventă a
deficienţelor electrice şi, deci, a pericolelor de electrocutare se va ţine seama ca instruirea
personalului de deservire să se facă temeinic.
(7) Toate utilajele acţionate electric vor avea asigurată legarea la nul şi la
instalaţia de protecţie prin legare la pământ.

2.6. Protecţia împotriva incendiilor şi a exploziilor

Art.17. Pentru prevenirea şi stingerea incendiilor în sectoarele zootehnice, avicole

şi depozitele de furaje se va executa instruirea tuturor salariaţilor şi se vor asigura :
a) siguranţe fuzibile corespunzătoare în tablourile electrice de distribuţie;
b) globuri de protecţie montate la corpurile electrice de iluminat;
c) mijloace de iluminat (felinare de vânt);
d) instalaţii de protecţie contra trăsnetului la adăposturile de animale mari,
prevăzute şi executate conform normativului în vigoare. Când condiţiile
specifice impun, se pot monta IPT şi la adăposturile de animale la care nu e
obligatoriu acest lucru.
Art.18. În grajduri, magazii, la bucătăriile furajere, buncărele de nutreţuri
combinate şi la locurile de muncă unde funcţionează mori cu ciocane sunt interzise :
fumatul, focul deschis, intrarea cu materiale incandescente, producerea de scântei, lovirea
a două scule feroase şi folosirea echipamentului de lucru din materiale sintetice. În acest
scop pe uşa de intrare se vor monta indicatoare de avertizare.
Art.19. Este interzis accesul în spaţiile cu pericol de explozie a tuturor persoanelor
străine. Pe uşile acestor spaţii şi locuri de muncă se vor monta indicatoare de interzicere
INTRAREA OPRITĂ.
Art.20. Dotarea adăposturilor de animale cu mijloace de evacuare prevăzute cu :
a) sisteme care permit manevrarea uşoară a uşilor de evacuare, atât din interiorul
adăpostului cât şi din exterior;
b) sisteme de dezlegare simulată, pe grupe de animale;
c) mijloace de evacuare a animalelor (pături, saci, foi de cort, dispozitiv de condus
pentru tauri, coşuri de nuiele etc.) stabilite în raport cu specia animalelor şi
numărul acestora.
Animalele speriate şi cele care nu pot fi în mod normal salvate de la incendiu vor fi
acoperite la cap cu un sac, pentru a putea fi evacuate din clădirea în flăcări.
Art.21. La exploatarea eleveuzelor se vor respecta următoarele:
 cablurile de alimentare vor fi legate pe suporţi pentru a fi asigurate contra
smulgerii;
 se interzice funcţionarea eleveuzei fără apărători de protecţie la elemenţii de
încălzire (rezistenţe);
 este interzis a se lăsa eleveuza la o înălţime mai mică de 30 cm faţă de sol;
 eleveuzele vor funcţiona obligatoriu cu termoregulator, fie individual, fie colectiv;
  punerea în funcţiune, exploatarea şi remediere a defecţiunilor se vor face numai de
salariaţi calificaţi şi dotaţi cu echipament individual de protecţie corespunzător;
 eleveuzele vor fi supravegheate în timpul funcţionării;
 eleveuza va fi legată obligatoriu la pământ.
Art.22. Pentru prevenirea incendiilor la depozitele de paie şi furaje :
a) depozitele se vor amplasa în afara incintelor construite astfel incât vânturile
dominate sa nu bată dinspre depozit spre zona construită a fermelor;
b) terenul afectat depozitelor se va împrejmui, va fi prevăzut cu un singur acces şi
va fi asigurat cu pază permanentă;
c) întreaga suprafaţă a depozitelor se va curăţa de vegetaţie uscată sau alte resturi
combustibile;
d) se vor construi drumuei funcţionale, astfle amenajate încât să asigure circulaţia
mijloacelor de intervenţie la incendii pe cel puţin două laturi ale depozitului, practicabile
în orice anotimp şi având lăţimea minimă de 3,5 m;
e) şirele vor fi amplasate transversal faţă de direcţia vântului dominant iar între
şire şi împrejmuire se va amenaja o fâşie cu lăţimea de 5 m, care va fi aratată şi
permanent întreţinută;
f) depozitul va fi amplasat în apropierea unor surse naturale de apă pe care se vor
amenaja acumulări sau rampe de alimentare.
Art.23. Dotarea comună a sectoarelor zootehnice şi a depozitelor de furaje trebuie
prevăzuta cu:
a) un sistem mecanic pentru alarmarea salariaţilor din sector şi depozit în caz de
incendiu;
b) un sistem de anunţare a incendiilor la agentul economic şi la pompieri;
c) o instalaţie de hidranţi exteriori şi staţie de pompare prevăzute, executate şi
echipate cu accesorii (furtun, ţevi, hidranţi) conform normelor;
d) o pompă manuală pentru stingerea incendiilor în cazul în care nu se dispune de
reţele de hidranţi;
e) o rezervă intangibilă de apă pentru stingerea de incendiu, care se sigură
conform normativului în vigoare;
f) stingătoare transportabile cu apă pulverizată sau cu spumă chimică;
g) instalaţii de proiecţie contra trăsnetului prevăzute şi executate conform
normativului în vigoare.
Art.24. Stingerea incendiilor la depozitele de paie şi furaje se asigură numai cu
personal instruit temeinic. În acest scop şefii formaţiilor de lucru, sub supravegherea
directa a agentului economic, vor face exerciţii trimestriale.

2.7. Organizarea locului de muncă

Art.25. Lucrările de creştere a animalelor se efectuează numai cu aprobarea

conducătorului procesului de producţie, pe baya tehnologiilor de hrănire şi după
efectuarea instructajului cu privire la exploatarea instalaţiilor şi a echipamentelor tehnice
şi cu privire la securitatea muncii.
 Art.26. Înainte de începerea lucrului, persoana însărcinată cu supravegherea
operaţiilor de furajare, adăpare şi întreţinere va verifica dacă au fost luate toate măsurile
de securitate necesare pentru prevenirea accidentelor şi îmbolnăvirilor.
Art.27. La locurile de muncă permanente se vor afişa, în mod obligatoriu,
instrucţiuni de folosire a utilajului şi indicatoare de securitate conform standardului în
vigoare, iar salariaţii vor avea la dispoziţie sculele, dispozitivele de abordare şi
contenţionare etc. Pentru a putea executa lucrările cu efort minim, in mod nepericulos şi
în poziţie cât mai comodă de lucru.
Art.28. La executarea lucrărilor de sudare şi tăiere a metalelor în grajdurile de
animale, magazii, depozite sau în apropierea elementelor de construcţie combustibile, se
vor lua măsuri de prevenire a incendiilor prin acoperirea acestora cu saci umectaţi şi
pregătirea unor vase cu apă, stingătoare cu praf inert şi dioxid de carbon şi cu spumă
carbonică pentru stingerea unui eventual început de incendiu.
Art.29. Nu se admite abordarea şi contenţionarea animalelor retive decât dacă
există dispozitivele necesare în stare de funcţionare (baston de conducere, travaliu, iavaşa
etc.).
Art.30. Utilajele vor fi bine fixate, legate la pământ şi dotate cu apărători şi
dispozitive de protecţie în bună stare. De asemenea, utilajele vor avea afişate
instrucţiunile tehnice de exploatare şi instrucţiuni proprii de aplicare a normelor de
protecţia muncii.
Art.31. Personalul trebuie să poarte echipamentul individual de protecţie
corespunzător lucrărilor pe care le execută cu instalaţiile şi utilajele din dotare, conform
cu Normativul-cadru de acordare şi utilizate a echipamentului individual de protecţie
aprobat de M.M.P.S.
Art.32. Zilnic, înainte de începerea lucrului, conducătorul locului de muncă şi
şeful de echipă vor verifica starea de sănătate şi oboseală a salariaţilor. Dacă aceştia se
afşă sub influenţa băuturilor alcoolice vor fi îndepărtaţi de la lucru.
Art.33. Persoanele cu atribuţii de serviciu vor urmări şi vor interzice introducerea
şi consumul băuturilor alcoolice în unitate şi la locurile de muncă, cunoscând că răspund
personal de starea şi capacitatea de muncă a salariaţilor din subordine pe tot timpul
lucrului.
Art.34. La repartizarea lucrărilor pe salariaţi, conducătorul locului de muncă sau
şeful de echipă va indica procedeul corect şi nepericulos de lucru şi măsurile
corespunzătoare privind utilizarea instalaţiilor, utilajelor şi sculelor din dotare.
De asemenea va verifica starea echipamentului individual de protecţie şi a
echipamentului individual de lucru care va fi folosit la lucrarea respectivă.
Art.35. Deratizarea, dezinfecţiile şi dezinsecţiile vor fi efectuate de salariaţi în
perfectă stare de sănătate şi instruiţi în mod special; în timpul lucrărilor va fi purtat
obligatoriu echipamentul de protecţie.

2.8. Medicamente şi substanţe toxice

Art.36. Pentru înlăturarea pericolului de accidentare, ca urmare a folosirii

necontrolate a medicamentelor de către salariaţi, acestea vor fi păstrate sub cheie de un
angajat cu obligaţii nominalizate prin fişa postului, ordin sau decizie scrisa de către
agentul economic.
Art.37. Salariaţii care lucreazacu substanţe toxice în operaţiunile de deratizare,
dezinsecţie şi dezinfecţie vor fi dotaţi cu echipament individual de protecţie, care se
atribuie conform normativului în vigoare. Acest echipament va fi folosit în mod
obligatoriu numai în timpul lucrărilor de deratizare, dezinsecţie şi dezinfecţie,
manipulării, transportarii sau depozitării substanţelor toxice, interzicându-se folosirea lui
în afara serviciului.
Art.38. Substanţele toxice trebuie depozitate şi păstrate în magazii special
amenajate, ţinute în permanenţă sub cheie. Aeste magazii vor fi dotate, în mod
obligatoriu, cu aparatură necesară măsurării, cântării şi dozării substanţelor toxice şi cu
pichete de stingere a incendiilor.

2.9. Combaterea noxelor

Art.39. Adăposturile pentru animale trebuie să fie prevăzute cu sisteme de

canalizare şi ventilaţie. Independent de gradul de impurificare a aerului se va prevedea
ventilaţie naturală sau mecanică.
Art.40. Sistemul de canalizare va avea înclinare pentru scurgerea lichidelor în
bazinele de colectare. Acestea vor fi acoperite cu capace suficient de rezinstente şi
încuiate cu lacăt. Curăţarea periodică a bazinelor de colectare (foselor) este obligatorie.
Art.41. Gazele vor fi evacuate de la locul de producere sau din apropiere a lor
printr-un sistem de ventilaţie eficace, care să corespundă prevederilor din Normele
generale de protecţie a muncii.
Art.42. Accesul personalului în zonele periculoase unde există acumulări de gaze
(platformele cu dejecţii, cămine, fose etc.) va fi blocat şi marcat vizibil cu plăci de
avertizare şi interdicţie. Capacele foselor, camera grătarelor, bazinele de recepţie etc. Vor
fi închise cu lacăt, iar cheia va fi la conducătorul locului de muncă.
Art.43. Lunar, personalul de la staţia de apurare va fi supus controlului medical.
Art.44. Atunci când este necesar să se pătrundă în locuri cu substanţe nocive,
echipa de intervenţie va fi echipata cu mijloace de protecţie individuală curespunzătoare
(aparate izolante, aparate de salvare etc.).
Art.45. Pentru prevenirea formării pulberilor vegetale explozive şi obţinerea
concentraţiilor sub valorile admise de norme se vor etanşa capacele şi îmbinările de la
morile cu ciocane, iar instalaţia de ventilaţie se va folosi corect.

2.10. Probleme de energie termică

Art.46. În sectorul creşterii animalelor (hale, adăposturi, grajduri, padocuri etc.), la

toate instalaţiile care produc şi folosesc energia termică se vor respecta Normele specifice
de securitate a muncii pentru producţia energiei termice (anexa 1, pct. 2) şi Normele
specifice de securitate a muncii pentru transportul, distribuţia şi utilizare a energiei
termice (anexa 1 pct. 3).
 Art.47. Personalul de deservire şi de exploatare a instalaţiilor mecanice sub
presiun trebuie să fie calificat şi instruit în acest scop. Pentru cazanele cu aburi, fochiştii
trebuie să îndeplinească condiţiile cerute de instrucţiunile tehnice ale I.S.C.I.R.
Art.48. Persoanele care se preocupă cu lucrările de exploatare, întreţinere şi
reparaţii în centralele termice trebuie să respecte prevederile normativelor în vigoare care
reglementează securitatea muncii în instalaţiile generatoare de vapori, astfel ca deservirea
să se facă fără pericol de accidentare şi confom instrucţiunilor de instalare, întreţinere şi
deservire elaborate de unităţile constructoare.
Art.49. Instalaţiile termice vor fi ţinute în perfectă stare tehnică de funcţionare şi
de curăţenie, controlul preventiv făcându-se de către responsabilul energetic desemnat.
Art.50. Conductele îmbinate cu flanşe, prin care se transportă fluide sub presiune,
care pot provoca arsuri vor fi prevăzute cu manşoane de protecţie.
Art.51. Pentru prevenirea aciidentelor se vor respecta strict următoarele reguli :
1. Înainte de pornirea cazanului din centrala termică, se va face ventilaţia lui timp de
2 minute.
2. După fiecare oprire a cazanului se va închiode conducta de alimentare cu gaze.
3. La fiecare pornire a cazanului din centrala termică să se verifice dacă presiunea
gazului pe conducta de alimentare este conform instrucţiunilor de exploatare.
4. Nu se va deschide ventilul de pe conducta de gaz până când nu erste asigurată
sursa de aprindere din faţa arzătorului (flacăra pilot).
5. După oprirea cazanului centralei, se va face din nou o ventilaţie a focarului tip de
cel puţin 5 minute.
Art.52. Aparatele de măsură şi control din centrala termică vor avea trasate pe
cadran limitele maxime şi minime admise pentru funcţionare.

2.11. Probleme de microclimat

2.11.1. Măsuri generale

Art.53. Instalaţiile de ventilaţie generală şi locală din halele de creştere şi îngrăşare

a animalelor vor fi în bună stare, urmărindu-se funcţionarea lor în permanenţă la
parametrii proiectanţi.
Art.54. La reglarea sistemuşui de ventilaţie pentru evacuarea gazelor care viciază
aerul în adăposturi (amoniac, hidrogen sulfurat, dioxid de carbon) se va ţine seama ca
mişcarea aerului să nu depăşească 1 m pe secundă.
Art.55. Locul de unde se captează aerul proaspăt se va alege dintr-o zonă fără
noxe.
Art.56. La folosirea sistemelor de încălzire, temperatura maximă a aerului la
ieşirea din aparate va fi cea stabilă în tehnologia de creştere şi îngrăşare a animalelor.
 2.11.1. Asigurarea microclimatului în fermele de porcine

Art.57. Aleile de serviciu între boxe trebuie să fie în permanent curate şi libere. Pe
cât posibil, aleile se vor executa din materiale care nu permit alunecarea, pentru a preveni
accidentele. Când aleile şi boxele sunt ude sau murdare se circulă cu atenţie.
Art.58. La introducerea rumeguşului în boxele de maternitate precum şi în timpul
curăţeniei zilnice, se va evita formarea de praf, atingerea rumeguşului de becurile
infraroşii şi stropirea acestora, întrucât se pot produce incendii şi electrocutăru.
Art.59. Gurile de canal din boxe vor fi permanent acoperite cu grătare, pentru
prevenirea căderilor prin alunecare în canal.
Art.60. Pornirea motoarelor electrice de la ventilaţie şi încălzirea termică se vor
face numai de la întrerupător. Reglarea jaluzelelor spre conductele de încălzire se va face
numai atunci când electromotoarele sunt oprite.
Art.61. Becurile infraroşii vor fi montate numai după scoaterea instalaţiei de sub
tensiune. Se interzice atingerea reflectoarelor în timpul când becurile infraroşii sunt sub
tensiune.

2.11.2. Asigurarea microclimatului în fermele de păsări

Art.62. În cazul încălzirii halelor cu aeroterme ce folosesc combustibil lichid se

vor respecta următoarele :
 se interzice folosirea aerotermei dacă prezintă la racorduri scurgeri de combustibil;
 diferitele tipuri de aeroterme vor fi supravegheate în permanenţă, numai de
personalul instruit special pentru aceste utilaje;
 este interzis altor persoane să pună în funcţiune, să verifice şi să remedieze aceste
aeroterme.

Art.63. În cazul încălzirii halelor cu aeroterme care folosesc ca agent de încălzire

apă caldă, apă supraîncălzită şi abur este interzisă repararea aerotermei când agentul
circulă sub presiune şi se va aştepta până la răcirea aerotermei.
Art.64. În cazul încălzirii halelor cu elebeuze cu gaz, se vor face verificări
periodice şi se va controla dacă conductele de alimentare nu au scăpări de gaze. De
asemenea, este interzisă folosirea eleveuzelor necorespunzătoare, iar în timpul folosirii
lor vor fi permanent supravegheate pentru a preveni accidentele ce ar putea surveni în
urma opririi şi pornirii gazelor.

3. ACTIVITATEA DE PREGĂTIRE ŞI DISTRIBUIRE A HRANEI

3.1. Reguli generale

Art.65. (1) Se interzice cumpărarea de tractoare, maşini agricole, utilaje şi

instalaţii la care nu sunt realizate de către constructor măsurile tehnice de securitate a
muncii stabilite de Normele generale de protecţie a muncii şi de prezentele norme
(dispozitive de protecţie a muncii, apărători de protecţie, carcase metalice, întrerupătoare
etc.).
(2) În cazul în carepersoana juridică, precum şi persoana fizică procură
tractoare, maşini agricole, utilaje şi instalaţii la care lipsesc apărătorile, dispozitivele şi
mijloacele de protecţie sau care prezintă pericol de accidebântare în timpul exploatprii,
responsabilitatea, în caz de accident – se mută de la constructor la cei care au instrodus în
exploatare un asemenea tractor, maşină sau instalaţie neconformă cu normele de protecţie
a muncii.
(3) Persoanele juridice sau fizice au obligaţia de a procura numai acele
echipamente tehnice, tractoare, maşini agricole şi instalaţii care sunt conforme cu
prevederile Legii protecţiei muncii, care stabileşte că echipamentele tehnice pot fi
fabricate, importate, comercializate şi folosite numai dacă îndeplinesc condiţiile de
protecţie a muncii certificate de organele competente, potrivit legii.
Art.66. Pentru prevenirea accidentelor se interzice :
a) pornirea utilajelor până nu se verifică instalaţia electrică, starea tehnică şi dacă în
interior nu se găsesc corpuri străine.
b) Folosirea utilajelor cu organe active (cuţite, ciocane, melc de amestecare) şi
transmisii defecte;
c) Funcţionarea maşinilor cu organe active dezechilibrate;
d) Punerea în funcţiune a utilajelor fără apărători de protecţie;
e) Deschiderea capacelor de la camerele de măcinare şi tocare până nu se opreşte
organul activ (rotorul) cu ciocane sau cuţite;
f) Punerea în funcţiune a utilajului, după remedierea defecţiunii, decât după controlul
legării la pământ.

3.2. Pregătirea hranei

3.2.1. Utilaje şi instalaţii pentru pregătirea furajelor grosiere şi suculente

Art.67. Se vor asigura următoarele măsuri de securitate a muncii:

a) tocătorile pentru grosiere şi suculente se vor fixa bine, pentru a nu se deplasa în
timpul funcţionării;
b) se va verifica înainte de începerea lucrului starea cuţitelor şi, în special, strângerea
şi asigurarea acestora pe toba de tocare. pentru fixarea cuţitelor se interzice
folosirea şuruburilor şi a piuliţelor cu filet uzat.
c) personalul de deservire al tocării trebuie să aibă hainele bine strânse pe corp şi
părul strâns sub basc, şapcă sau bonetă;
d) alimentarea tocătorilor se va face de către salariaţi instruiţi care vor avea grijă ca la
împingerea tulpinilor sau rădăcinoaselor să nu se apropie cu mâinile de angrenajele
sistemului de alimentare. jgheabul de alimentare al tocătorilor va fi acoperit pe o
lungime de cel puţin 35 cm de la valţurile de alimentare;
e) în timpul funcţionării maşinii este interzisă urcarea în picioare pe carcasa apărătorii
de la paletele tocătorii, în scopul dirijării coşului de evacuare a nutreţurilor;
f) în timpul lucrului nu se vor face reglări, ungeri, montări sau demontări de piese;
g) deservantul tocătorii nu are voie să intervină pentru repararea agregatului; această
operaţie va fi executată de mecanicul de întreţinere;
h) deservantul trebuie să observe ca în timpul funcţionării să nu pătrundă în maşină
corpuri metalice sau pietre care pot deteriora cuţitele şi provoca accidente prin
fisurarea şi desprinderea unor bucăţi din ele în timpul lucrului;
i) în timpul lucrului este interzis să se găsească oameni la locul de depozitare a
materialului tocat, existând pericolul de a fi loviţi sau acoperiţi de materialul ce se
depozitează;
j) în timpul funcţionării, când se constată o blocare a tocării cu rădăcinoase, aceasta
nu se va desfunda cu mâna sau cu alte unelte; se va opri mai întâi maşina şi apoi se
efectuează deblocarea;
k) în jurul cazanelor de opărit sau fiert se vor monta balustrade de sprijin distanţate de
marginea cazanului la 10-15 cm. Pe pardoseală se vor monta grătare de lemn,
pentru preîntâmpina alunecările sau căderile în cazan;
l) în scopul evitării opăririi, când se execută operaţiunea de golire, în interiorul
cazanelor vor fi instalate dispozitive mecanice, sub formă de furcă, grătar sau
pompe pentru golire;
m) cazanele care utilizează aburi vor fi prevăzute cu hote sau alte instalaţii de
ventilaţie, pentru absorbţia aburului şi înlăturarea atmosferei încărcată cu vapori;
n) este interzisă repararea şi desfundarea cazanelor aflate sub presiune, înainte de
deschiderea şi golirea acestora;
o) cazanele şi aparatele de măsură şi control vor fi supuse verificărilor periodice;
p) este interzisă depăşirea presiunii prevăzute în instrucţiunile de folosire a cazanului;

3.2.2. Utilaje pentru pregătirea furajelor

Art.68. La utilajele pentru pregătirea furajelor se vor respecta următoarele reguli:

a) deservirea morilor cu ciocane se va face numai de personal pregătit pentru acestă
muncă şi care a fost instruit cu regulile securităţii muncii;
b) tabloul electric de distribuţie a energiei electrice va fi amplasat în încăpere
separată;
c) se va controla să nu pătrundă corpuri metalice la ciocane care pot să le desprindă
din articulaţii şi să spargă carcasa morii;
La constatarea pătrunderii unui corp străin în moară, se va opri utilajul şi acesta va
fi eliminat.
d) la acţionarea morii cu motor termic se va asigura ca evacuarea gazelor arse să se
facă în afară şi cât mai departe de pereţi sau acoperişuri, pentru a se evita
intoxicaţiile şi incendiile;
e) în clădirea morii se interzice cu desavârşire fumatul şi folosirea focului deschis;
f) este interzisă depozitarea în încăperea morii cu ciocănele a materialelor,
combustibililor şi lubrifianţilor;
g) este interzisă blocarea cu materiale sau cu saci cu produce a căilor de acces (scară
şi spaţii de trecere sau manipulare) precum şi la materialele pentru stins incendiul;
 h) încăperile în care lucrează morile cu ciocane vor fi prevăzute cu ferestre rabatabile
care să asigure pătrunderea aerului proaspăt în interiorul acestora.

3.2.3. Amonizarea paielor în şiră

Art.69. În fermele de taurine, care furajează animale cu paie, se foloseşte operaţia

de amonizare a paielor, care constă în injectarea amoniacului anhidric în şira de paie,
acoperită cu folie de material plastic.
Pentru transportul şi injectarea amoniacului anhidru se folosesc numai autocisterne
şi remorci cisterne autorizate de I.S.C.I.R.
Art.70. Amoniacul anhidru îmbuteliat poate provoca accidente prin contact sau
explozie şi se impune ca la manipularea, transportul şi folosirea acestuia să se ia măsuri
de prevenire a accidentelor. Amoniacul anhidru are efecte dăunătoare asupra sănătăţii
omului, atacând căile respiratorii, mucoasa ochilor, a nasului şi a gâtului, iritând şi
distrugând ţesuturile. O concentraţie ridicată de amoniac irită sistemul nervos central.
Este obligatoriu ca personalul să fie instruit în mod special cu referire la amoniacul
anhidru.
Art.71. Întrucât la umplere, la atingerea nivelului maxim, încep să apară la capătul
ţevii de verificare, particule de amoniac sub formă de ceaţă, personalul de serviciu va
purta mască pe figură.
Art.72. Locul în care se va face transvazarea amoniacului din autocisternă trebuie
să se afle departe de depozite de alimente, surse de apă potabilă şi căi de comunicaţii
publice. De asemenea, în apropierea locului unde se fac aceste operaţii, să existe un vas
cu apă curată, soluţie de 1% acid acetic şi tifon steril pentru spălarea eventuală a
leziunilor.
Art.73. Locurile de parcare a autocisternelor pentru transportat amoniac anhidru
trebuie marcate şi asigurate împotriva incendiilor, iar accesul persoanelor străine interzis.
Art.74. Formaţia de lucru va fi numită prin decizie de agentul economic deţinător
al şirelor de paie, iar instructajul de protecţie a muncii se va consemna în fişa individuală
de instructaj.
Art.75. Cu cisterna pentru transportat amoniac anhidru va lucra numai personalul
instruit şi numit prin decizie de conducerea unităţii deţinătoare.
Art.76. Este interzisă pornirea motoarelor termice, electrice, comutatoarelor,
întrerupătoarelor şi folosirea focului deschis în zona unde se lucrează. În timpul lucrului
este interzis a se mânca, a bea şi a fuma.
Art.77. Nu este admisă aprinderea focului în timpul operaţiilor de umplere şi de
golire, întrucât în concentraţie de 16-25% cu aerul, amoniacul arde.
Art.78. În timpul lucrului se observă racordurile, locurile de etanşare, indicaţiile
manometrului. De asemenea, se controlează dacă nu se scurge amoniacul pe la locurile de
îmbinare, între furtun şi racorduri; furtunul de transvazare trebuie păstrat cu atenţie şi
ferit de lovituri sau zgârieturi.
Art.79. În locul de transvazare trebuie să fie prezenţi cel puţin doi muncitori pentru
ca în cazul accidentării unuia, celălalt să poată interveni sau să ceară ajutor.
 Echipamentul pentru introducerea amoniacului anhidru în şira de paie se montează
la remorca cisternă pentru transportat amoniac anhidru şi este format din racord de
legătură, furtun şi sondă. Racordul de legătură va cuprinde : conducta, robinetul şi
manometrul. Furtunul din cauciuc special va fi prevăzut cu capete de prindere, necesare
pentru racordul de legătură la sondă.
Sonda, cu lungime de 3 m, are vârf ascuţit pentru uşurarea pătrunderii în şira de
paie. La capătul dinstre furtun, sonda are două mânere, pentru o mai bună apucare şi
împingere în şira de paie. Presiunea de lucru va fi de 3 bar.
Art.80. Deservantul sondei va fi echipat cu echipamentul individual de protecţie
prevăzut în Normativul cadru.
Ajutorul deservantului va fi conducătorul tractorului; el va purta un echipament de
protecţie identic, în timpul amonizării.
Art.81. Se va respecta cu stricteţe obligativitatea spălării mâinilor şi feţei la
sfârşitul zilei de muncă.
Art.82. În apropierea locului de muncă, se interzice prezenţa oricărui salariat
permanent, a salariaţilor sezonieri şi a persoanelor străine.
Art.83. Amoniacul se injectează cu sonda specială în şirele de paie în puncte
amplasate în zig-zag. În cazul şirelor din baloţi de paie, sonda de injectare se introduce pe
cât posibil în spaţiul dintre baloţi.
La învelirea şirei de paie ce va fi amonizată, foliile de plastic se vor petrece una
peste alta în aşa fel încât să asigure o etanşeitate deplină pe toată durata procesului de
amonizare.
Art.84. Masca de gaze se scoate de pe figură numai după ce robinetul de la
recipientul cisternă a fost închis. Scoaterea măştilor se face pe rând, începând cu şeful
formaţiei de lucru. Numai după ce s-a constatat că nu se mai simte prezenţa amoniacului
în atmosferă ăşi vor scoate măştile şi ceilalţi. După terminarea lucrului, se va aplica dopul
de cauciuc la cartuşul filtrant.
Art.85. Dacă oprirea amoniacului nu se poate face prin închiderea armăturii, iar
evacuarea amoniacului este periculoasă, se va cere ajutor imediat. Iar locul neetanş se va
stropi cu apă.
Art.86. În cazul lezării pielii, se scoate îmbrăcămintea şi se spală locul cu soluşie
1% acid acetic, apoi cu apă curată. Porţiunea pielii vătămate nu se va acoperi cu bandaj
sau cu diferite substanţe uleioase; în cazul lezării ochilor, se deschid pleoapele şi se spală
cu o cantitate mare de apă.
Art.87. În caz de intoxicaţii, accidentatul se scoate din atmosfera gazată, la aer,
este lăsat să stea liniştit şi i se administrează o cantitate mare de apă, în care s-a adăugat
oţet sau zeamă de lămâie; i se poate da, de asemenea, lapte sau albuş de ou. În cazuri mai
grave se administrează cofeină, iar în situaţii de stop cardio-respirator se administrează
oxigen printr-un vas barbotor cu soluţie de acid acetic 1%; dacă nu-şi revine se solicită
ajutorul medicului.
 3.2.4. Tratarea grosierelor cu hidroxid de calciu

Art.88. Instalaţia pentru pregătirea grosierelor şi tratarea cu hidroxid de calciu

(soluţie de var) este formată din transportorul de alimentare, maşina de tocat baloţi,
remorca amestecătoare, remorca cisternă pentru soluţie de var şi un încărcător de grafier.
Instalaţia efectuează mărunţirea furajelor şi încărcarea acestora în remorca
amestecătoare.
Concomitent cu încărcarea remorcii se face împrăştierea soluţiei de var.
După încărcare, remorca este transportată la siloz unde materialul descărcat este
împins într-un strat uniform cu ajutorul tractorului cu lamă.
Pentru evitarea accidentelor se vor respecta Normele specifice de securitate a
muncii pentru lucrările din cultura mare (anexa 1, pct.4).

3.3. Distribuirea hranei

3.3.1. Taurine

Art.89. Desfacerea şirelor din baloţi se va face numai de sus în jos, folosindu-se în
acest scop scări corespunzătoare. Se interzice desfacerea şirelor într-un mod în care s-ar
putea crea tunele, întrucât acestea provoacă accidente prin prăbuşire.
Art.90. Buncărele pentru depozitarea concentratelor combinate uscate vor fi
prevăzute în mod obligatoriu cu grătare sub capacele de vizitare şi în caz de blocare a
materialului în buncăre se interzice personalului să intre în buncăr pentru deblocare.
Aceste lucrări se vor executa din exterior cu scule adecvate.
Art.91. În zona în care are loc încărcarea sau descărcarea cu lopata a furajelor
uscate, pulverulente sau granulate este interzis accesul persoanelor străine. Personalul
care execută aceste lucrări trebuie să poarte echipamentul individual de protecţie conform
normativului cadru.
Art.92. La descărcarea furajelor în vrac, salariaţii se vor aşeza în aşa fel încât să
nu se lovească între ei cu uneltele de lucru sau să pulverizeze furajul care se descarcă.
Art.93. Manipularea furajelor în vrac se va face numai cu cărucioare, roabe,
jgheaburi. Se interzice efectuarea lucrului prin aruncarea la distanţă a furajelor cu lopata.
Art.94. La utilajele pentru lucrările de distribuţie a hranei, agenţii economici vor
asigura realizarea următoarelor măsuri :
a) cărucioarele pentru transportul hranei se vor încărca în limita greutăţii normale,
pentru a nu suprasolicita în cazul manipulării manuale;
b) aleea pe care circulă cărucioarele va fi curată şi fără obstacole, pentru evitarea
accidentărilor şi a efortului fizic suplimentar;
c) în grajdurile în care se folosesc vagoneţii suspendaţi se vor lua măsuri ca punctele
de suspendare să fie solide. Verificarea lor se va face periodic;
d) calea de rulare, punctele de articulaţie şi schimbătoarele de direcţie să fie în stare
de funcţionare, iar schimbarea de direcţie să se efectueze cu atenţie, pentru a se
evita şocurile ce pot provoca desprinderea elementelor de susţinere;
 e) bascularea căruciorului se va face cu atenţie, pentru a se evita desfăşurarea
lanţurilor de susţinere mai mult decât este necesar.
Art.96. Se interzice :
a) punerea în funcţiune a amestecătoarelor şi maşinilor de distribuit nutreţuri fără
apărătoare de protecţie corespunzătoare;
b) prezenţa persoanelor în apropierea maşinilor de distribuit în timpul funcţionării;
c) efectuarea lucrărilor de întreţinere tehnică, verificări sau remedieri ale unor
defecţiuni asupra utilajelor aflate în funcţiune;
d) depăşirea vitezei de transport în interiorul fermei (5 km/h) şi transportul de
persoane în maşină.
Art.97. Se va da o atenţie deosebită deplasării utilajelor de transport nutreţuri şi
remorcilor tehnologice, în special dacă deplasarea are loc în interiorul adăposturilor.

3.3.2. Păsări

Art.98. Pornirea şi oprirea din hale se va face de către crescătorul de păsări, iar în
cazul apariţiei defecţiunilor acesta va anunţa după caz, mecanicul sau electricianul de
întreţinere.
Art.99. Operaţiunile de întreţinere, reglare şi remediere a defecţiunilor se vor
executa de către salariaţii de specialitate cu utilajul oprit şi scos de sub tensiune. La
tabloul de comandă se va afişa tăbliţa de avertizare cu inscripţia NU CUPLAŢI-SE
LUCREAZĂ.
Art.100. Este interzisă deplasarea autobuncărului sau remorcii cu melcul
descărcător ridicat, iar manevrarea acestuia se va face cu dispozitivul care se află în
dotarea autibuncărului. Se interzice manevrarea manuală a melcului descărcător cu
ajutorul cablului, frânghiei etc.
Art.101. Este interzis a intra în buncărul cu furaje tampon al halei unde există
pericolul de îngropare în furaje şi asfixiere.
Art. 102. Curăţarea buncărelor tampon se va face numai după ce se va demonta
legătura dintre transportorul de furaje şi buncăr.
Art.103. Curăţarea se va face de un salariat echipat cu echipamentul individual de
protecţie prevăzut în normativul cadru, asistat din afară de alţi doi salariaţi, care vor purta
acelaşi echipament de intervenţie.
Art.104. Este interzis a se folosi unelte feroase. Scula pentru curăţare va avea lama
din bronz, pentru a nu se produce scântei care pot aprinde pulberea în suspensie urmată
de incendiu şi explozie. Iluminatul se va face cu lanternă.
Art.105. În caz de accident, pentru intervenţie rapidă şi eficace se va pregăti targa
specială de prim-ajutor, care are gata montat aparatul manualpentru respiraţie artificială.
Art.106. Se interzice agitarea furajului cu mâna sau cu alte obiecte în timpul
funcţionării transportoarelor de nutreţuri combinate (treime, transportoare cu lanţ şi
spiromatice).
Art.107. Este interzisă deblocarea cu mâna a cablurilor şi lanţurilor înţepenite de la
transportoarele de furaje.
 Art.108. Reglarea în înălţime a instalaţiilor de furaje şi remedierea defecţiunilor se
va face numai după ce au fost oprite şi s-a pus tăbliţa de avertizare.
Art.109. La furajarea păsărilor în hale cu baterii se vor respecta următoarele :
a) pornirea buncărului de distribuţie a furajelor se va face numai de salariaţii
calificaţi;
b) persoanele din halele de păsări cu baterii, care au sistem de furajare automată,
vor fi instruite pentru a nu fi surprinse de pornirea utilajului;
c) este interzis a se urca pe jgheaburile de furajare a bateriilor.

3.3.3. Porcine

Art.110. În cazulhrănirii porcinelor în grup, în fermele de tip gospodăresc, hrana

se va pune în jgheaburi înainte de intrarea porcinelor, iar fermele de tip industrial se vor
respecta prevederile fluxului tehnologic.
Art.111. Pârghiile de comandă a vanelor de la vasele de amestecare trebuie să fie
aşezate într-o poziţie comodă de manevrare, să nu aibă jocuri prea mari, iar manevrarea
lor să se facă de către operator, de pe pasarele, fără a fi necesar să se depună eforturi
mari.
Art.112. Dispunerea conductelor de distribuţie în adăpost trebuie făcută în zona
culoarelor de acces la înălţimea de cca. 2 m faţă de nivelul pardoselei, aceasta pentru a
permite accesul comos pe coridor fără a exista pericolul lovirii.
Art.113. Spaţiul de trecere fiind şi aşa destul de redus, culoarele de acces vor fi
degajate complet pentru a nu stânjeni deplasarea îngrijitorilor în timpul distribuirii hranei.
În timpul distribuirii, îngrijitorii vor purta salopete încheiate pentru a se evita
agăţarea lor de încizători sau de balamalele existente la boxe.
Art.114. În timpul deplasării autobuncărului, transportorul orientabil trebuie să fie
bine fixat de buncăr cu dispozitivele special prevăzute.
Art.115. Pentru descărcarea produsului din autobuncăr se pun ăn funcţiune mai
întâi transportorul melc, apoi se deschid clapetele pentru alimentarea cu produs a
transportorului orizontal.
Art.116. Nu este admis ca, în timpul exploatării, să se oprească funcţionarea
transportoarelor, înainte ca produsul din ele să fie evacuat complet. Pornirea în sarcină a
transportoarelor provoacă deteriorarea transmisiei şi chiar a transportoarelor.
Art.117. Tremia şi mecanismul de acţionare cu dispozitivul de întindere a cablului
transportorului trebuie să fie bine fixat pe postamentul din beton.

4. ACTIVITATEA DE ALIMENTARE CU APĂ

4.1. Alimentarea cu apă a taurinelor

4.1.1. Instalaţii de alimentare cu apă

 Art.118. In înstalaţiile de pompare a apei şi hidrofoare se vor asigura în mod
obligatoriu iluminatul de siguranţă cu tensiune redusă (maximum 24 V), ordine şi
curăţenie.
Art.119. Rezervoarele de presiune vor fi prevăzute cu supape de siguranţă şi
manometre reglate şi verificate periodic. Personalul care deserveşte staţiile de pompare a
apei şi hidrofoarele va face periodic examenul medical conform normelor în vigoare. În
aceste staţii, este interzisă folosirea altor persoane decât a salariaţiulor pregătiţi în acest
sens.
Art.120. La rezervoarele de apă semiîngropate, înainte de intrarea în cameră a
personalului se va deschide mai întâi uşa, pentru aerisire şi numai după aceasta este
permisă intrarea. Este interzisă intrarea bruscă, cu sursa de flacără deschisă, fiind pericol
de aprindere eventualelor gaze care s-au format în rezervor.
Art.121. Pentru diverse lucrări de întreţinere, desfundări şi reparaţii, la instalaţiile
de canalizare se va folosi numai personal instruit, echipat cu echipamentul individual de
protecţie.
Art.122. Pentru pompele de scoatere a apei, acţionate cu motor electric, se vor lua
măsuri în scopul evitării electrocutării aplicându-se prevederile din Normele specifice de
securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice (anexa 1, pct.).
Art.123. La punctele de clorinare a apei, care obligatoriu trebuie să fie sub cheie,
vor lucra salariaţii instruiţi şi verificaţi de organele de control ale Inspecţiei de Stat a
Apelor – judeţene.

4.1.2. Adăparea de la surse naturale

Art.124. Adăparea la surse naturale şi fântâni se va face numai de la surse

necontaminate şi în locuri neaccidentate care ar pune în pericol viaţa oamenilor sau
animalelor.
Fântânile vor fi solid construite, cu ghizduri înalte de cca 1,20 m şi prevăzute cu
capace şi împrejmuiri.
Sistemul de scoatere a apei din fântâni va fi construit din materiale solide, bine
încheiate, echilibrate şi prevăzut cu siguranţă, pentru oprirea roţii. Întreg sistemul va fi
verificat periodic, întreţinut şi reparat.
Art.125. Pentru prevenirea transmiterii bolilor de la animale la om, găleţile de la
fântâni vor fi prevăzute cu bare de metal fixate în cruce, pentru a nu permite adăparea
animalelor direct din găleţi.
Art.126. Locul din jurul fântânii va fi menţinut curat (fără noroi, zăpadă sau
gheaţă) fiind interzisă scoaterea apei prin urcarea muncitorilor pe jgheaburi sau ghizduri.

4.2. Alimentarea cu apă a păsărilor

Art.127. Personalul care execută remedierea defecţiunilor apărute la sistemul de

adăpare sau la cuştile de la bateriile de creştere a păsărilor vor purta ochelari de protecţie,
pentru a nu fi lovit de acestea în ochi.
 4.3. Alimentarea cu apă a porcinelor

Art.128. La lucrările de întreţinere şi exploatare a instalaţiilor de alimentare cu apă

din complexele de porci, se vor respecta regulile specifice de securitate a muncii astfel :
a) căminele pentru vizitare trebuie să fie prevăzute cu capace, bine fixate pentru a
evita căderea persoanelor sau animalelor care eventual ar călca pe suprafaţa lor;
b) acţionarea vanelor se va face de la suprafaţă cu chei speciale, fără a mai trebuie
să se coboare în cămin, când adâncimea acestora nu este prea mare;
c) în cazul când se impune săparea şanţurilor pentru remedieri la conductele de
alimentare, dacă adâncimea acestora depăşeşte 50-60 cm, este necesar să se
consolideze malurile cu scânduri pentru a se evita surparea şi accidentarea
muncitorilor;
d) când se execută lipituri cu plumb, manipularea vasului de topire se va face cu
atenţie şi nu se va introduce plumb umed peste cel topit, aceasta pentru a se
evita stropirile cu plumb fierbinte;
e) salariaţii care manipulează diferite substanţe chimice utilizate la instalaţiile
pentru corectarea calităţii apei sau pentru dezinfecţie trebuie să lucreze cu
echipamentul individual de protecţie prevăzut în Normativul cadru în vigoare;
f) deoarece electrocutarea este favorizată şi de apele scurse pe pardoseală, accesul
la instalaţiile electrice îl are numai electricianuş de serviciu.
Art.129. Pentru accesul la bazinele castelelor de apă se vor prevedea scări speciale
cu protecţie pentru a se evita căderea de la înălţime în cazul când se alunecă.
Art.130. La pilonul de susţinere precum şi la corzile de ancorare a hidrosferelor nu
se vor face nici un fel de modificări, montajul se va executa conform instrucţiunilor
tehnice. În cazul când conducta de alimentare introdusă prin pilonul de susţinere a
hidrosferei a îngheţat, este interzisă încălzirea pilonului de susţinere sau găurirea, în
vederea încălzirii interioare cu flacără. Aceste procedee duc la slăbirea pilonului şi la
prăbuşirea hidrosferei.

6. ACTIVITATEA DE CURĂŢARE ŞI EVACUARE

A DEJECŢIILOR

5.1. Staţii de epurare a apelor uzate

Art.131. Personalul staţiei de epurare va fi supus vaccinării T.A.B. la intervalele

prevăzute în instrucţiunile Ministerului Sănătăţii şi va avea fişele medicale ţinute la zi.
Art.132. Salariaţii de la staţia de epurare sunt obligaţi să urmeze în primele 3 luni
de la angajare un curs sanitar ţinut de organele sanitare locale.
Art.133. La ieşirea din schimb, salariatul va face un duş cald şi îşi va schimba
echipamentul individual de protecţie, care se va depune în locuri de păstrare special
amenajate.
Art.134. Toate bazinele, puţurile, golurile din pardoseli prevăzute cu capace vor fi
închise şi bine întreţinute, cheia fiind păstrată la şeful de echipă.
 Art.135. Treptele de urcare şi coborâre ale scărilor de serviciu vor fi confecţionate
în conformitate cu prevederile din Normele generale de protecţie a muncii.
Art.136. Înainte de a se intra în sala pompelor şi înainte de coborâre în camera
grătarelor sau în bazinul de recepţie se verifică existenţa gazelor care pot provoca
accidente (dioxid de carbon, amoniac, hidrogen sulfurat etc.).
Art.137. Coborârea muncitorului în camera grătarelor sau în bazinul de recepţie se
va face numai în prezenţa şefului staţiei sau a şefului de echipă.
Art.138. La coborârea în camera grătarelor, în fose, cămine, etc., unde nu se
cunoaşte natura gazelor existente, muncitorul va fi echipat cu echipament individual de
protecţie corespunzător, iar la gura de acces vor sta doi salariaţi, care vor purta acelaşi
echipament, gata să-l scoată afară, în caz de nevoie, pe cel care a coborât. Aparatul pentru
respiraţia artificială şi targa specială pentru acordarea primului ajutor vor fi aduse la faţa
locului.
Şeful secţiei, fermei etc. Va face periodic exerciţii practice cu muncitorii.
Art.139. Este interzis fumatul sau aprinderea chibriturilor în sala pompelor, în
camera grătarelor sau în bazinul de recepţie.
Art.140. Când se scot dejecţiile din fosele de colectare cu mijloace mecanice,
pentru evitarea accidentelor prin cădere se vor folosi grijale protectoare care se vor fixa
pe gura fosei.

5.2. Evacuarea dejecţiilor la taurine

Art.141. În grajdurile unde evacuarea dejecţiilor se face mecanic cu instalaţii cu

racleţi, salariaţii vor fi instruiţi să nu efectueze intervenţii în timpul funcţionării acestora.
Pentru evitarea accidentelor se vor respecta strict următoarele reguli :
a) la grajdurile unde evacuarea gunoiului se face cu transportoare cu racleţi, salariaţii
vor avea grijă ca în timpul deplasărilor să nu calce pe racleţi;
b) este interzisă punerea gunoiului pe racleţi în timpul când instalaţia este oprită.
Punerea gunoiului pe transportor se va face numai în timpul funcţionării acestuia,
pentru a se evita suprasolicitările lanţului, care pot provoca accidente prin ruperea
acestuia;
c) este interzisă funcţionarea instalaţiei fără apărătoare la cuplaje şi fără paravanul din
faţa mecanismului. Reglajele necesare se vor face cu cea mai mare precauţie şi
numai de către personalul competent;
d) defecţiunile care apar în timpul rodajului sau funcţionării se vor remedia numai cu
instalaţia oprită.
Art.142. Descărcarea şi manevrarea subansamblelor componente ale instalaţiilor
de evacuare a dejecţiilor (transportoare orizontale, grup de acţionare, role de colţ) se vor
face numai cu personal instruit folosind mijloace de ridicare corespunzătoare.
Art.143. Înainte de începerea lucrului cu instalaţia cu racleţi batanţi pentru
evacuarea gunoiului din adăposturile de bovine este obligatoriu ca salariaţii care o
deservesc să fie instruiţi pentru a cunoaşte construcţia, funcţionarea precum şi
defecţiunile ce pot apare în timpul lucrului.
 Art.144. Instalaţia cu racleţi batanţi care este acţionată prin două motoare electrice,
după montarea instalaţiei în adăposturile cu amenajări special executate, se vor lua
măsurile absolut necesare pentru a realiza o protecţie sigură împotriva pericolului de
electrocutare.
Art.145. Înainte de începerea lucrului în sarcină cu instalaţia se va executa :
a) verificarea legăturilor de protecţie împotriva electrocutărilor;
b) verificarea funcţionării directe a instalaţiei fără împilări ale suportilor de racleţi în
ghidaje sau marginile rigolelor, fără agăţări ale racleţilor în marginea rigolelor;
c) verificarea rotirii corecte a rolelor de întoarcere;
d) verificarea cuplării corecte a roţii de antrenare de la reductorul transportorului
înclinat şi a roţii de întindere pe lanţul cu racleţi;
e) verificarea existenţei apărătorilor de protecţie de la reductorul planului înclinat şi
de la rolele de colţ.
Art.146. Pe tot timpul funcţionării se va verifica dacă rigolele nu sunt blocate de
diverse materiale care pot conduce la defectarea transportorului orizontal. De asemenea,
căile de acces către punctele de comandă (pornire şi oprire) ale instalaţiei nu trebuie să fie
blocate.
Art.147. Este interzisă folosirea planului înclinat ca mijloc de urcare, în vederea
verificării sau remedierii reductorului. Pentru acest lucru se va folosi o remorcă cu
obloanele bine fixate, peste care se va aşeza un panou de scândură cu dimensiunile 2500
x 1000 x 50 mm.
Art.148. Reglajele şi ungerea instalaţiei se vor face numai atunci când aceasta nu
funcţionează, fiind decuplată de la tabloul electric, pentru evitarea pornirii întâmplătoare
a instalaţiei.
Art.149. Pe partea laterală a apărătorii de la reductorul transportorului înclinat şi
pe suprafaţa superioară a plăcii de bază a grupului de acţionare a transportorului orizontal
va fi scrisă interdicţia NU REGLAŢI ŞI NU UNGEŢI CÂND MAŢINA ESTE ÎN
FUNCŢIUNE.
Art.150. În timpul funcţionării se interzice dislocarea materialului transportat
pentru înlăturarea unor blocări ale racleţilor.
Art.151. Este interzisă ridicarea capacelor care acoperă rolele de întoarcere şi
mecanismul de acţionare, în timpul funcţionării.
Art.152. În cazul în care este necesară intervenţia la mecanismele pentru întinderea
lanţului sau alte intervenţii, aceste operaţii se vor face numai după îndepărtarea tuturor
capacelor în vederea unei bune aerisiri.

5.3. Evacuarea dejecţiilor la porcine

Art.154. Bazinele de decantare şi fermentare vor fi împrejmuite şi vor avea plăci

de avertizare cu inscripţia :PERICOL DE ÎNEC.
Art.155. Incinta staţiei de evacuat dejecţii va fi iluminată tot timpul.
Art.156. În incinta staţiei de evacut dejecţii este permisă intrarea numai a
personalului de deservire a staţiei şi se va fixa o placă având inscripţia : INTRAREA
INTERZISĂ.
 Art.157. In staţie nu se va lucra la desfundarea conductelor sau la curăţarea
căminelor în timpul nopţii.
Art.158. În staţiile de evacuat dejecţii se vor respecta prevederile cuprinse în
Normele specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate rezultate de la
populaţie şi din procesele tehnologice (anexa 1, pct.5).
Art.159. La evacuarea dejecţiilor cu pompe cu tocător şi melc se vor respecta
pentru partea electrică prevederile din Normele specifice de securitate a muncii pentru
utilizarea energiei electrice, iar pentru montarea, demontarea şi transportul ţevilor,
prevederile cuprinse în Normele specifice de securitate a muncii pentru îmbunătăţiri
funciare şi irigaţii (anexa 1, pct.6).

5.4. Evacuarea dejecţiilor din halele de păsări

Art.160. La evacuarea dejecţiilor din halele dotate cu baterii se vor respecta

următoarele :
a) pornirea racleţilor care evacuează dejecţiile din baterii la canalul de colectare a
halei se va face numai de personalul calificat;
b) este interzisă deblocarea sistemului cablu raclet, cu mâna;
c) canalul de colectare a dejecţiilor va fi acoperit obligatoriu cu capace;
Art.161. La transportorul de evacuat dejecţii aflat în canalul colector al halelor de
păsări se interzice:
a) deblocarea cu mâna , piciorul sau cu alte obiecte;
b) urcarea pe planul înclinat al transportorului în timpul funcţionării;
c) staţionarea sub planul înclinat în timpul funcţionării.
Art.162. Fosele de dejecţii vor fi acoperite, marcate şi asigurate prin închiderea cu
lacăt.

6.COLECTAREA PRODUSELOR PRIMARE

6.1. Mulsul

Art.163. În timpul mulsului manual, mulgătorul va sta pe scaunul de muls, în

dreapta, înaintea ugerului, încât să n u poată fi lovit de animal, ştiind că taurinele lovesc
cu picioarele numai lateral. Scaunul de muls va avea placa de deasupra suficient de largă
şi rotundă, cu un singur picior solid. Fixarea scaunului de mulgător se va face cu ajutorul
unei curele. În timpul mulsului coada se va fixa la membrul posterior opus poziţiei de
muls.
Art.164. Exploatarea instalaţiilor de muls mecanis se va face cu respectarea
următoarelor reguli de securitate a muncii:
a) nu este permis mulgătorului să execute reparaţii la instalaţia electrică sau să facă
operaţii de verificări la pompele de vacuum. Întreţinerea instalaţiei electrice se va
face de către electricieni autorizaţi;
b) la instalaţiile de muls centralizat mulgătorul nu va intra cu capul sau partea
superioară a corpului între bara de protecţie şi animal;
 c) generatorul de vacuum şi tabloul de distribuţie pentru curent electric vor fi montate
într-o cameră separată, special amenajată (podeaua prevăzută cu sifon de scurgere
în dreptul rezervorului uniformizator de vacuum) şi bine iluminată. Generatorul de
vacuum va fi izolat de restul instalaţiei prin montarea manşonului de cauciuc în
poziţie verticală;
d) motorul electric şi pompa de vacuum trebuie bine fixate pe un postament de beton
şi legate la centura de împământare.
Se interzice funcţionarea oricărui motor electric de acţionare, fără a avea montat
capacul cutiei de borne;
e) nu este permis ca la spălarea conductei de vacuum de la instalaţia de muls să se
introducă mai mult de 5-7 l soluţie, adică să nu depăşească 70% din capacitatea
rezervorului pentru eliminarea apei de condensare;
f) instalaţiile de muls vor fi exploatate numai de către personalul instruit în acest
scop;
g) este interzisă ţinerea combustibilului sau a altor substanţe în încăperile instalaţiei
de muls;
h) electroîncălzitorul de apă T-200 nu va fi pus sub presiunea apei din reţeaua de
alimentare;
i) se interzice montarea unui robinet la conducta de apă caldă de la electroîncălzitorul
T-200; această ramificaţie de la apă caldă trebuie să fie liberă;
j) a nu se lucra cu electroîncălzitorul dacă acesta prezintă scurgere în orice punct al
instalaţiei.
Art.165. Personalul va respecta cu stricteţe normele de igienă sanitară, atât în ce
priveşte igiena individuală, cât şi cea a animalului, a locului de muncă, a aparatelor şi a
instalaţiilor de muls.
La instalaţia de muls cu transportorul laptelui pe conductă se vor respecta
următoarele:
a) verificarea fixării corecte a motorului şi a pompei de vacuum pe suport şi
asigurarea lor prin strângerea şuruburilor;
b) în cazul în care pentru dezinfectarea instalaţiei de muls se utilizează substanţe
acide sau alcaline, se va purta echipament individual de protecţie şi se va lucra
sub supravegherea conducătprului locului de muncă;
c) personalul care deserveşte instalaţia va fi supus periodic controlului sanitar,
pentru prevenirea răspândirii unor boli contagioase;
d) intervenţiile pentru remedierea defecţiunilor se vor face numai cu instalaţia
scoasă din funcţiune;
e) în camera maşinilor nu se vor depozita substanţe inflamabile şi se va evita
blocarea căilor de acces.

6.2. Staţia de sortare ouă

Art.166. În staţiile de sortat ouă sunt admişi la lucru numai salariaţii care şi-au
însuşit normele de protecţie a muncii specifice activităţii.
 Art.167. Cărucioarele cu ouă vor fi deplasate n umai prin împingerea de mânerele
cu care sunt prevăzute.
Art.168. Dirijarea autovehiculelor se face de o singură persoană instruită special în
acest scop.
Art.169. Este interzis transportul salariaţilor cu motocarul. Motocarele nu vor
staţiona cu motoarele pornite.
Art.170. Pornirea şi oprirea maşinilor de sortat, a benzilor de transport şi a
maşinilor de ambalat se fac cu atenţionarea celor care deservesc maşinile.
Art.171. Salariatele care lucrează la maşinile de sortat ouă vor purta părul legat cu
basmaua de protecţie şi hainele de protecţie încheiate pentru a nu fi prinse de organele în
mişcare ale maşinii.
Art.172. Toate benzile de transport care prezintă pericol de accidentare vor fi
permanent supravegheate. Nu se admite trecerea peste ele sau staţionarea persoanelor pe
benzi chiar dacă acestea sunt oprite.
Art.173. Personalul care confecţionează sau repară lăzi va folosi unelte în perfectă
stare.
Art.174. Accesul în depozitul de ouă este admis numai salariaţilor nominalizaţi,
care vor fi instruiţi în modul de manipulare a lăzilor cu ouă şi de stivuire a lăzilor.
Art.175. Depozitele de ouă vor fi dotate cu buton de semnalizare OM ÎNCHIS.

6.3. Staţii de incubaţie

Art.176. La primirea ouălor din ferme se vor respecta următoarele :

a) mijloacele de transport vor fi dirijate spre locul de descărcare numai în faţă şi
lateral, de persoane special numite, fiind interzis celorlalte persoane să circule
sau să staţioneze în zona de manevrare;
b) descărcarea poate începe numai după ce mijlocul de transport a fost oprit,
asigurat şi tras la o distanţă corespunzătoare efectuării de descărcare.
Art.177. Cărucioarele pentru transportul ouălor sau puilor vor fi dotate cu mânere
care să protejeze mâinile la treceri prin locuri înguste.
Deplasarea cărucioarelor se va face numai prin împingere.
Art.178. Dezinfecţia prin fumigare se va face în spaţii special amenajate şi dotate
obligatoriu cu aparate electrice de încălzire, la instalaţia de ventilaţie forţată existând gură
de admisie şi evacuare a aerului. Toate instalaţiile se vor comanda obligatoriu din
exterior.
Art.179. Manipularea substanţelor pentru dezinfecţie se va face de salariaţi bine
instruiţi, cu echipament individual de protecţie adecvat, iar staţia de incubaţie va avea
toate substanţele antidot necesare pentru prevenire.
Art.180. Salariaţii care execută spălarea ouălor vor fi echipaţi corespunzător, iar
utilajele acţionate electric vor fi zilnic verificate.
Art.181. Sortarea şi punerea ouălor pe sită se vor face pe mese special destinate şi
dotate cu dispozitive ergonomice.
Art.182. La introducerea şi scoaterea sitelor cu ouă din incubator, se va trece
obligatoriu sistemul de întoarcere de pe poziţia automaz pe poziţia manual. Trecerea din
nou pe poziţia automat se va face numai după ce salariatul care face manevre s-a asigurat
că în incubator nu mai lucrează nimeni.
Art.183. La mirajul ouălor, ovoscoapele montate fix ca şi cele mobile trebuie să fie
legate la nulul de protecţie şi la pământ.
Art.184. Transferul ouălor de pe tăviţele (sitele) incubatorului în tăviţele (sitele)
eclozionatorului se va face obligatoriu cu dispozitivul de răsturnare.
Art.185. Este interzisă introducerea cărucioarelor cu ouă în oclozionator, fără a
avea dispozitiv de ghidare a acestora.
Art.186. La sortarea şi sexarea puilor se vor folosi mese, scaune şi dispozitive
ergonomice. Mesele şi lămpile de sexare, montate fix vor fi legate la nulul de protecţie şi
la pământ. Lămpile portabile trebuie să fie alimentate la tensiunea de maximum 24 V.
Art.188. Este interzis a se spăla sala incubatorului cu jet de apă şi se va păstra
curăţenia pentru evitarea alunecărilor.
Art.189. La folosirea maşinilor de spălat tăvi (site) de incubator şi eclozionator se
vor respecta următoarele :
a) înainte de folosire, operatorul va verifica vizual imposibilitatea atingerii pieselor
aflate normal sub tensiune;
b) nu se va porni maşina înainte de a se verifica starea tehnică şi montarea
apărătorilor de protecţie;
c) curăţarea maşinii se va face numai după scoaterea de sub tensiune;
d) personalul de deservire va fi instruit şi echipat corespunzător pentru acţiunea de
spălare;
e) la bazinele de spălare se vor folosi grătare de lemn.
Art.190. La vaccinarea puilor de o zi în staţiile de incubaţie se vor respecta
următoarele :
 persoanele vor fi echipate corespunzător;
 pentru scoaterea din containerul cu azor lichid şi manipularea dozelor cu
vaccin antiMarek se vor folosi obligatoriu pensetă, mănuşi şi ochelari de
protecţie;
 fiolele şi resturile de la vaccinare se vor introduce în containere speciale,
respectându-se normele sanitare veterinare.
Art.191. Utilajele (inclusiv incubatoarele şi eclozionatoarele) care au organe în
mişcare vor fi prevăzute cu apărători de protecţie.
Art.192. Instalaţiile de frig vor fi exploatate şi întreţinute de personal calificat.
Art.193. Salariaţii din staţiile de incubaţie cu instalaţii de frig vor fi instruiţi ca la
eşapările de amoniac să folosească măştile de protecţie şi de părăsire a staţiei.
Art.194. Staţiile de incubaţie cu instalaţii de răcire cu amoniac, vor avea
obligatoriu în exterior butonul de oprire totală a alimentării cu energie electrică – în cazul
eşapărilor de amoniac datorate defecţiunilor apărute – şi butonul de pornire a instalaţiei
speciale antiex de ventilaţie.
Art.195. Puierniţele vor avea, în mod obligatoriu, gura cuptorului de alimentare cu
combustibil în afara sălii de creştere, fiind dotate cu cel puţin un stingător de incendiu.
Art.196. La cuibarele ţi bateriile cu bandă pentru colectarea ouălor se vor respecta
următoarele :
 a) este interzisă curăţarea cilindrilor de antrenare şi întindere a benzii în timpul
funcţionării;
b) este interzis a se ajuta banda cu mâna, cu mecanismul de antrenare în funcţiune;
c) este interzisă curăţarea elevatorului de ouă în timpul funcţionării;
d) este interzisă dirijarea ouălor cu mâna spre elevator.

6.4. Tunsul ovinelor

Art.197. Instalaţia electrică a aparatului de tuns trebuie să fie bine izolată,

asigurându-se respectarea prevederilor din normele de securitate a muncii la instalaţiile şi
echipamentele electrice, iar pentru prevenirea incendiilor, motoarele se vor agîţa la cel
puţin 0,5 m de la acoperiş.
Art.198. Se vor respecta următoarele reguli :
a) este interzisă repararea maşinilor electrice şi a aparatului de manevră în timpul cât
se află sub tensiune;
b) ascuţirea pieptenului şi cuţitului se face la aparatul pentru ascuţire aflat în dotarea
instalaţiei de tuns mecanic şi numai de către salariatul instruit în acest scop şi care
va purta echipamentul individual de protecţie adecvat. Petrolul pentru spălat
piesele supuse ascuţirii se va păstra în bidon închis;
c) regulile de mai sus sunt obligatorii de aplicat şi în cazul maşinilor electrice de tuns
cu motor monofazat (220 V şi 50 Hz);
d) se va avea în permanenţă grijă ca toate părţile mecanice ale utilajelor, care în mod
accidental pot intra sub tensiune, să fie legate la instalaţia de protecţie prin legarea
la pământ;
e) reţeaua electrică trebuie să aibă izolaţia în perfectă stare;
f) grupul electrogen să nu fie amplasat la o distanţă mai mică de 15 m de locul de
muncă;
g) se vor utiliza numai siguranţe calibrate corespunzătoare părţilor de reţea protejate;
h) se interzice acumularea cantităţilor prea mari de lână în centrele de tuns;
i) în mod obligatoriu se va amenaja pichetul de incendiu care va fi dotat cu lăzi de
nisip, rezervoare cu apă, stingătoare portabile şi utilajul necesar pentru stingerea
incendiilor;
j) întregul personal pentru deservirea angregatelor de tuns oi va fi instruit – pe lângă
măsurile de electrosecuritate – şi cu tehnica acordării primului ajutor în caz de
electrocutare; se interzice folosirea personalului neistruit în exploatarea acestor
maşini;
k) se va utiliza echipamentul individual de protecţie prevăzut în normativul cadru în
vigoare.
Art.199. Cntrele de tuns oi vor fi amenajate în spaţii acoperite şi dotate cu
următoarele măsuri de protecţie :
a) platforme electroizolante;
b) centură de împământare;
c) transformatori separatori.
Personalul care tunde va fi echipat cu echipamentul electroizolant complet.
 Art.200. Abordarea berbecilor, pentru prindere, se va face prin apucarea unui
picior posterior sau ambelor coarne.
Art.201. Animalele vor fi aşezate pe mese reglabile pentru a se asigura o poziţie
comodă celui care execută tunsul.
Art.202. Mânerele foarfecelor cu care se execută tunsul vor fi îmbrăcate cu
material moale, pentru a evita rănirea mâinilor.
Art.203. Nu este admisă provocarea berbecilor la luptă de către îngrijitori sau de
persoane străine.
Art.204. Câinii ciobăneşti şi de pază vor fi vaccinaţi contra turbării şi trataţi contra
viermilor intestinali, conform indicaţiilor sanitar-veterinare.

7. ABORDAREA, CONTENŢIONAREA ŞI
TRANSPORTUL ANIMALELOR

7.1. Taurine
Art.205. Abordarea şi contenţionarea taurinelor se face prin apropierea
îngrijitorului din spatele animalului, care se aşază în dreptul spetei stângi, cu faţa spre
capul animalului, iar cu mâna stângă apucă vârful cornului, acoperindu-l cu degetul mare.
Mâna dreaptă va coborî uşor printre coarne, apucând între degetul mare şi arătător
peretele despărţitor al nărilor, strângând şiridicând capul animalului. Antebraţul se
sprijină pe fruntea şi nasul animalului. În cazul unui animal retiv, un alt îngrijitor va
imobiliza şi cornul drept.
Art.206. Pentru evitarea rănirilor prin împungere se vor tăia şi pili vârful
coarnelor. În toate fermele se va face ecornarea obligatorie a viţeilor de ambele sexe între
7-10 zile de la fătare.
Art.207. Orice intervenţie la taurinele care împung se va face după aplicarea
mucariţei, iar la bubaline numai în travaliu.
Art.208. Curăţarea ongloanelor şi potcovitul se vor face la travaliu (război), care
trebuie întreţinut în bună stare.
Art.209. În lipsa travaliului, curăţarea ongloanelor anterioare se va face prin
fixarea capului animalului, ţinând cu o mână de nări şi cu cealaltă de vârful cornului. La
curăţarea ongloanelor posterioare se aplică mucariţa, un îngrijitor contenţionează bine
animalul, iar altul prinde cu o mână tendonul de deasupra jaretului şi cu cealaltă mână
buletul, introducând un genunchi sub piciorul animalului.
Art.210. Obişnuirea boilor la jug se face de doi muncitori, mai întâi la tânjeală, iar
apoi la car, interzicându-se urcarea sau circulatul în car. Înainte de înjugare se va verifica
starea vehiculului şi a întregului atelaj.
Art.211. Pentru prevenirea accidentelor grave provocate de către tauri sau de către
tăuraşii destinaţi reproducţiei, este obligatorie ecornarea şi echiparea acestora, la vârsta
de 12-14 luni, cu un inel nazal şi căpăstru cu grătar.
Art.212. Inelele nazale se aplică de către sau sub supravegherea unui medic
veterinar, după ce animalul a fost contenţionat în travaliu şi i s-a imobilizat capul.
Aplicarea inelului nazal se face cu ajutorul cleştelui pentru introducerea inelelor nazale,
perforându-se peretele despărţitor al nărilor (septum nazal) în mijlocul zonei celei mai
subţiri al acestuia. Pentru a micşora durerea resimţită de animal şi liniştirea pe durata
operaţiei se va face tranchilizarea acestuia printr-o injecţie cu combelen sau romergan.
Ruperea septumului nazal atrage după sine reformarea şi sacrificarea animalului.
Art.213. Taurii vor fi ţinuţi separat, iar legarea la iesle se face prin două lanţuri cu
zale groase care se prind cu un capăt la inelele laterale ale căpăstrului şi cu celălalt capăt
la inelele fixate, după caz, la despărţiturile laterale ale standardurilor sau la iesle.
Lungimea laţurilor trebuie să permită animalului consumarea normală a raţiei şi adăparea
cu uşurinţă.
În cazul ieslelor de beton, inelele de legare a taurinelor se prind la armături, odată
cu turnarea ieslelor, la 25 cm sub marginea superioară a ieslei şi la distanţă de 60 cm de
mijlocul standului.
În cazul ieslelor de lemn, inelele de legare se prind de pilonii ieslei sau dacă aceştia
nu se pot folosi, la stâlpii de lemn de esenţă tare îngropaţi pe o adâncime de cel puţin 0,75
m.
Art.214. Înainte de scoaterea taurinelor din grajd, îngrijitorii vor verifica lanţul,
inelul din nas şi bastonul care se fixează de inel; taurii vor fi scoşi numai de îngrijitorii
respectivi. În timpul conducerii taurului, îngrijitorul va sta totdeauna numai în partea
stângă a animalului, în dreptul spetei, ţinând capătul bastonului cu mâna stângă, iar
mijlocul bastonului cu mâna dreaptă, astfel ca botul taurului să fie îndreptat numai în
direcţia de mers.
Art.215. Taurii care împund sau care manifestă retivitate vor fi conduşi la montă
sau la sala de recoltare de către doi îngrijitori cu două bastoane.
Art.216. Legarea taurilor la păşune se face cu un lanţ lung de 6-8 m, care se prinde
de inelul lanţului de la căpăstru, care trece prin inelul nazal. Cu celălalt capăt laţul de
priponire se prinde de un inel fixat în centrul unei date prismatice din beton armat, cu
înălţimea de 15 cm şi o bază pătrată cu latura de 50 cm.
Art.217. Abordarea taurului legat la păşune se face prin prinderea lanţului de
priponire dinspre extremitatea legată la dală. Apoi, lanţul se întinde lateral faţă de taur,
micşorându-se treptat distanţa faţă de acestapână când inelul nazal poate fi prins.
Art.218. Nepericulos s-a dovedit şi sistemul de legare a taurilor la păşune cu
ajutorul dispozitivului cu rolă cu mâner şi colţi metalici.
Art.219. Prinderea lanţurilor de inelele căpăstrului sau la inelele de legare se face
în toate situaţiile prin căluş şi inel auxiliar de prindere, trecând lanţul de două ori prin
inel.
Art.220. Abordarea taurilor legaţi se face numai de cître îngrijitorul respectiv şi în
mod obligatoriu prin prinderea inelului nazal direct cu bastonul de conducere
(dispozitivul de abordare şi conducere), fără prinderea prealabilă a inelului cu mâna,
Când nu se poate realiza această prindere, abordarea se face începând cu prinderea
inelului nazal cu un cârlig de abordare (lung de 1 m) şi ridicându-se capul animalului
până la nivelul care permite prinderea inelului nazal cu bastonul de conducere.
Art.221. Fiecare îngrijitor trebuie să aibă în dotare 2 bastoane de conducere; la 2
ani şi ori de câte ori este nevoie, acestea se înlocuiesc cu altele noi.
Se interzice aşezarea pe pământ a capătului bastonului de conducere şi
respectiv a botului animalului.
 Abordarea taurilor legaţi la iesle se face din faţa animalului. Nu se intră în stand
între tauri înainte de aplicarea bastonului de conducere. În măsura în care este posibil,
dezlegarea se face din faţa ieslei sau conovăţului, fără a intra între tauri.
Art.222. Abordarea taurilor liberi se va face diferit după situaţie :
a) pentru taurii liberi în boxe, se va folosi cârligul de abordare din afara boxei, după
care se creează o poziţie convenabilă pentru aplicarea bastonului de condus, fără
intrarea în boxă. Intrarea în boxă nu se permite decât pentru un alt îngrijitor decât
cel care a fixat taurul cu bastonul de conducere;
b) pentru taurii aflaţi în padoc se procedează ca şi în cazul abordării taurilor din boxe,
putându-se intra în padoc numai după prinderea inelului nazal cu bastonul de
conducere.
c) Pentru taurii liberi în câmp sau scăpaţi din adăpost, prima măsură va consta în
îndepărtarea tuturor persoanelor străine şi punerea lor la adăpost de orice risc de
accidentare.
Abordarea taurului se face obligatoriu de cel puţin două persoane, una purtând
cârligul de abordare iar cealaltă bastonul de conducere. Când se consideră necesar, alte 1-
2 persoane purtând mijloace de apărare, pot ajuta la prinderea taurului.
Art.223. La unităţile de însămânţări artificiale cu program permanent de recoltare,
aleea de conducere a taurilor la sala de recoltare va fi prevăzută cu gard de protecţie înalt
de 1,20 m, îngrijitorul mergând pe o parte a gardului de protecţie iar taurul de cealaltă
parte a gardului.
Art.224. Îngrijitorul va conduce grupul de tauri prinşi la bară cu ajutorul
bastonului de condus, prins de bară prin intermediul inelului de conducere sudat la
mijlocul barei.
Îngrijitorul va merge în faţa barei, la mijlocul ei, având obligatoriu interpus între el
şi bară, bastonul de conducere.
Art.225. Taurii aflaţi liberi în boxe nu vor putea fi pansaţi decât după prealabila lor
contenţie. Prinderea acestora pentru a putea fi legaţi se face în condiţiile Art.222. În mod
similar se va proceda şi la orice altă operaţiune care presupune intrarea unei persoane în
boxă.
Contenţia se asigură prin legarea taurilor la inelele special prevăzute în acest scop.
Art.226. După terminarea lucrărilor în boxă, dezlegarea taurului se va executa
numai din exteriorul boxei. Dezlegarea se va putea face numai după ce a fost verificată
închiderea uşii de la boxă care va avea încuietori cu asigurare. Dezlegarea se face prin
introducerea mâinii pe fereastra boxei, având grijă ca aceasta să nu fie prinsă sau roasă de
lanţul de prindere prin eventuale mişcări bruşte ale taurilor.
Persoana care efectuează operaţiunea de dezlegare nu are voie să-şi introducă
trunchiul sau capul în fereastra boxei.
Art.227. Pentru operaţiunile sanitar-veterinare curente, taurii vor fi contenţionaţi la
iesle prin metoda obişnuită de legare.
În plus animalului i se va prinde inelul nazal cu un baston de conducere de către un
îngrijitor. Pentru taurii retivi, spaţiul din dreapta şi din stânga animalului va fi liber, iar
prinderea inelului nazal se va face cu două bastoane ţinute în faţă şi lateral de aceeaşi
parte a animalului într-un unghi de 450.
 Art.228. Alte operaţiuni sanitar-veterinare speciale care necesită intervenţia pe taur
vor putea fi efectuate numai în travaliu sau prin contenţionarea animalului după metodele
speciale de trântire şi contenţie. Operaţiunile speciale de trântire şi contenţie în faţa
travaliului vor putea fi efectuate numai de către medicul veterinar.
Art.229. La aplicarea tratamentelor sau recoltării de sânge, taurul va sta în boxă
contenţionat cu lanţuri duble şi prin aplicarea bastonului de condus taurii la inelul nazal,
se va dirija capul din faţă de către un îngrijitor în partea opusă a tratamentului sau
recoltării de sânge, iar din spate alţi 2 îngrijitori vor împiedica devierea corpului acestuia
spre standul din partea opusă tratamentului; abordarea, în general, se face numai pe
partea stângă a taurilor.
Art.230. La scoaterea taurului din stand, se va folosi bastonul metalic cu cârlig cu
care se prinde întâi lănţişorul de protecţie (inel nazal-gâtar) şi apoi se aplică pe inelul
nazal bastonul de condus tauri.
Art.231. În caz de scăpare a taurului de sub contenţie în timp de zi sau noapte, se
va da alarma celorlalţi îngrijitori pentru a interveni şi dirija animalul spre locul de unde a
scăpat. Îngrijitorii vor fi dotaţi cu bastoane metalice, răngi cu cârlig de prindere la unul
din capete. Unii vor sta în spatele taurului, alţii în jurul acestuia iar unul din îngrijitori va
veni pe partea din faţă protejată de iesle, care cu un baston cu cârlig îl va prinde de
lănţişorul de protecţie sau de inelul nazal pentru a fi din nou contenţionat.
Art.232. În cazul tăuraşilor de reproducţie crescuţi în sistem liber sau în grup se
vor lua următoarele măsuri :
 Animalele vor fi ţinute în spaţii închise prin grajduri rezistente, având o înălţime
minimă de 1,50 m sau în adăposturi având uşile din material rezistent şi prevăzute
cu încuietori metalice asigurate prin siguranţe; mânerul acestor încuietori trebuie să
permită să permită manevrarea lor dintr-o poziţie exterioară cadrului uşii;
 La atingerea vârstei de 12-14 luni se va aplica inelul nazal;
 Intrarea persoanelor strâine în boxe pentru diferite treburi legate de întrebuinţarea
utilajelor sau reparareainstalaţiilor se va face numai sub supravegherea
îngrijitorului de serviciu, care va avea asupra sa un baston electric sau o furcă;
 Scoaterea animalelor în padocuri sau ţarcuri se va permite nu8mai dacă
împrejurimile sunt intacte şi rezistente iar porţile de acces din exterior sunt închise;
 Deschiderea uşilor din adăposturile cu animale libere se va face numai din afara
cadrului uşii;
 Administrarea hranei se va face numai prin aleile de furajare care vor fi despărţite
de restul incintei prin garduri rezistente, de cel puţin 1,20 m înălţime;
 Scoaterea animalelor din boxă şi conducerea acestora în grup se vor face folosind
bastoane de cauciuc şi bastoane electrice;
 Aceleaşi măsuri, cu excepţia aplicării inelului nazal, se vor lua şi pentru tăuraşii
supuşi îngrăşării care depăşesc vârsta de 12 luni.
Art.233. Curăţarea capului taurului se va face numai din faţă, după ce a fost prins
inelul nazal. Curăţarea părţilor laterale a capului şi gâtului se va face cu toată atenţia
examinând mişcările taurului.
 Art.234. În sala de recoltare, în tot timpul operaţiei de recoltare, taurul va fi dirijat
de îngrijitor prin bastonul fixat de inelul nazal. Taurul pe care se efectuează saltul va fi
contenţionat în standul de recoltare. Fiind asistat din faţă de către îngrijitorul său.
Pentru protecţia personalului din sala de recoltare se vor crea zone de refigiu în
colţuri sau laterale; refugiile vor fi prevăzute cu grijale confecţionate din bare sau ţevi de
fier.
Art.235. Monta naturală sau însămânţarea artificială a vacilor se va face la standul
special.
În cazul folosirii metodei bimanuale, însămânţarea artificială se poate executa şi la
grajd, operatorul având obligaţia să verifice sistemul de legare a femelei la iesle şi să
folosească echipamentul individual de protecţie prevăzut în normativul în vigoare şi
mănuşile din material plastic.
Art.236. Îngrijitorii de animale vor fi instruiţi pentru a şti să umble cu animalele
care sunt în călduri; ei nu se vor apleca în faţa acestora pentru a nu le trezi reflexul de
încălecare.
Art.237. La efectuarea examenului transrectal al aparatului genital, prin prinderea
pliului iei, un îngrijitor va contenţiona capul femelei după metoda cunoscută, iar
operatorul va acţiona numai dacă a fost echipat special, conform normativului.

7.1.1. Utilaje sau agregate criogenice

Art.238. În tehnica de congelare a materialului seminal se foloseşte azotul lichid.

Salariaţii vor fi instruiţi pentru cunoaşterea şi respectarea Normelor specifice de
securitate a muncii pentru fabricarea, transportul şi depozitarea oxigenului şi azotului
(anexa 1, pct.7).
Manipularea azotului nu se va face în camere închise fără ventilaţie, pentru a evita
apariţia fenomenelor de asfixie la personalul operator.
Art.239. pentru evitarea leziunilor la mâini, salariaţii care manipulează azotul
lichid, vor purta mănuşi de piele căptuşite.
Art.240. Operatorii care lucrează la containerele din depozit vor avea mănuşile
căptuşite, lungi până deasupra cotului.
Art.241. Şoferii sau manipulanţii care execută conectarea sau deconectarea
furtunelor la sursele de aprovizionare şi tancuri, vor purta mănuşi de doc îmblănite.
Art.242. În timpul umplerii containerelor, a tancurilor, sau a vasului, la
transvazarea materialului seminal congelat, dintr-un container, într-altul, operatorii vor
trebui să îmbrace veste căptuşite şi cizme-păslari. Aceleaşi materiale de protecţie se vor
acorda persoanelor care lucrează cu dispozitivul de congelare sau la agregatul de
congelare.
Art.243. În cazul efectuării lucrărilor timp îndelungat în atmosferă de vapori de
azot, se aplică pe figură masca de protecţie.
Art.244. Încăperile-depozite de m.s.c. şi acelea în care se execută operaţiunea de
congelare trebuie să fie bine aerisite cu ajutorul ventilatoarelor. În timpul aprovizionării
containerelor cu azot lichid, uşile şi ferestrele încăperilor vor fi larg deschise pentru o
circulaţie mai activă a aerului.
 Art.245. În cazul contactului accidental al azotului lichid cu pielea corpului,
regiunea afectată va fi spălată imediat cu apă rece, după care se va aplica o pomadă
(jecolan, jecozinc).
Art.246. La lucrările efectuate la vasele de presiune se interzice remedierea
defecţiunilor rezervorului când acesta este cu lichid.
Art.247. În timpul umplerii sau golirii vaselor de presiune, este interzisă curbarea
pronunţată a furtunurilor pentru a nu se produce fisurarea acestora.
Art.248. Se interzice strângerea garniturilor de etanşare la rezervoarele sub
presiune.
Art.249. Personalul de deservire a tancurilor trebuie să lucreze în echipament
individual de protecţie (halat, combinezon) şi să poarte ochelari de protecţie.
Art.250. În timpul umplerii sau evacuării azotului lichid din vase este interzis a
staţiona în faţa furtunurilor sau a gurilor de umplere-evacuare a tancurilor.
Art.251. Verificarea cu azot lichid a autonomiei containerelor noi, cât şi a celor
defecte se va face numai în încăperi prevăzute cu ventilaţie.
Art.252. În timpul verificării containerelor (scoaterea fiolelor cu m.s.c. şi
măsurarea înălţimii azotului lichid din container) operatorul trebuie să poarte ochelari şi
mănuşi de protecţie.
Art.253. Verificarea înălţimii azotului din container se va face numai cu o tijă
plină gradată.
Art.254. Lucrările de reparare a containerelor (refacerea vidului) se vor face numai
de către personal calificat în acest scop, având grijă ca motorul electric care acţionează
pompa de vacuum să fie legat la nulul de protecţie şi la pământ.
Art.255. Manipularea benzilor cu containere se va face numai cu ajutorul
stivuitorului mecanic şi manual numai în cazuri excepţionale.

7.2. Porcine

Art.257. Abordarea şi contenţionarea porcinelor de talie mare, pentru diferite

intervenţii se va face de către un personal instruit, folosindu-se în acest scop iavaşaua. Se
aplică o frânghie cu ochi de lanţ pe maxilarul superior înapoia colţilor şi se trage de
frânghie pentru a se închide lanţul de falca superioară. La scoaterea lanţului, lărgirea se
face cu ambele mâini. Contenţia pentru castrare se va face după indicaţiile medicului
veterinar.
Art.258. Monta se va face în boxe sau padocuri special amenajate pentru această
operaţie.
Art.259. În scopul evitării atacului scroafelor asupra îngrijitorilor, scoaterea
purceilor din boxe se va face repede, apucând purceii de bot şi de picioarele posterioare
pentru ca aceştia să nu guiţe.
Art.260. La intrarea în boxa scroafelor cu purcei sau în boxa vierilor, îngrijitorii îşi
vor semnala prezenţa prin strigăt.
Art.261. Pentru a evita accidentele de muncă, în mod obligatoriu şi periodic, se va
proceda la tăierea colţilor vierilor, după indicaţiile personalului sanitar-veterinar. Vierii
retivi, în limita posibilităţilor, trebuie reformaţi şi castraţi.
 Art.262. În perioada de fătare scroafele vor fi introduse în mod obligatoriu în boxa
de fătare şi alăptare. Pe tot tipul fătării îngrijitorul se va comporta blând şi cu răbdare.
În timpul fătării, după ştergerea purceilor şi tăierea ombilicului, pentru a se preveni
eventualele infecţii, îngrijitorul va respecta normele de igienă sanitară personală şi a
animalelor şi se va spăla pe mâini cu soluţii dezinfectante, recomandate de medicul
veterinar.
Art.263. Vierii se scot la păşune pe grupele existente în hale. În caz de bătaie,
vierii vor fi despărţiţi cu jet de apă sub presiune fără ca îngrijitorul să se apropie de ei.
Art.264. Vierii care muşcă nu se vor folosi la montă, se vor castra şi livra la
abator.
Art.265. În toate sectoarele şi compartimentele din adăposturile de creştere şi
îngrăşare a porcilor se va circula numai pe uşi; nu se va sări peste parapeţii despărţitori ai
boxelor.

7.3. Cabaline

Art.266. Caii nărăvaşi vor fi izolaţi la capătul grajdurilor sau în boxe speciale,
fiind bine asiguraţi contra dezlegărilor accidentale. Caii vor fi folosiţi la munci numai de
către îngrijitorii care le cunosc năravul.
Art.267. Cailor care muşcă li se vor aplica botniţe, iar celor sperioşi, căpestre cu
ochelari, zăbăluţe în gură şi tăbliţe cu inscripţia montată pe ham; în partea din faţă.
Art.268. Nu se va sta în spatele cailor în timpul când aceştia se adapă sau consumă
concentrate.
Art.269. Când se abordează un cal pentru o acţiune oarecare, indiferent dacă este
în boxă sau la stănoagă, trebuie atenţionat mai întâi cu vocea prin cuvântul PRIMEŞTE.
Abordarea se face pe partea stângă, cu atenţie şi cu blândeţe, vorbind cu calul şi
mânbgâinfu-l pe crupă, spinare, spată, cap.
Art.270. Înainte de a intra în boxa unui cal, măgar sau catâr, animalul trebuie
atenţionat prin voce.
Art.271. Când se execută pansajul şi curăţenia boxei, calul se leagă la jgheab, la
iesle sau de belciuge anume prinse de pereţi.
La stănoagă, calul va sta legat în permanenţă. Stănoaga va fi învelită cu funie de
paie, iar prinderea de stâlp se face prin sistemul inel şi limbă de fier verticală, care se
poate desface cu uşurinţă. Lanţul căpăstrului se introduce prin inelul din jgheab iar la
capăt se atârnă o greutate de lemn care îl trage în jos, evitând astfel arsura în lanţ prin
prinderea chişiţei.
Art.272. Nu se abordează calul cu strigăte, lovituri sau alte comportări brutale,
deoarece aceste acţiuni îl nărăvesc, făcând dintr-un animal liniştit, un animal ce poate
prezenta pericol pentru om.
Art.273. orice acţiune de supunere a calului va începe prin mângâiere sau
recompense, evitându-se pe cât posibil contenţia.
Recompensa cu zahăr, morcov sau pâine se va oferi pe palma întinsă, pentru a nu fi
apucat de degete.
 Art.274. Dacă este vorba de o intervenţie specială, medicală, etc., se poate aplica
iavaşaua, însă nu cu brutalitate.
Art.275. La examinarea unuia din membre, pentru evitarea loviturilor, se va ridica
membrul din partea opusă calului examinat.
Art.276. Potcovitul se va executa de un muncitor calificat, la potcovărie şi nu în
grajduri sau în boxe; caii nărăvaşi vor fi legaţi scurt. La potcovit, calul va fi ţinut de un
îngrijitor, în timp ce alt îngrijitor îi va ridica pe rând câte un picior. Vara, calul va fi
apărat de muşte pentru a sta liniştit; în caz de retivitate se va aplica în mod obligatoriu
iavaşaua pentru contenţie.
Îngrijitorul va ţine piciorul calului lateral, cu mîinile bine fixate pe chişiţă.
Nu se permite ţinerea piciorului calului între picioarele îngrijitorului, orice mişcare
bruscă putând accidenta grav îngrijitorul.
Art.277. De asemenea, pentru orice intervenţie de tratament medicamentos sau
chirurgical vor fi aplicare, după situaţie, metodele corespunzătoare, de contenţie pentru
prevenirea accidentărilor atât a animalului, cât şi a îngrijitorului.
Art.278. Îmbăiatul calului se execută de doi muncitori, din care unul va ţine
găleata cu apă. Muncitorul folosit la îmbăiatul cailor în ape stătătoare sau curgătoare
trebuie să ştie să înoate, interzicându-se să fie legaţi şi alţi cai de calul pe care este călare.
Art.279. La operaţia de dangare, mânzul va fi contenţionat de cel puţin doi
îngrijitori, la nevoie putându-se aplica iavaşaua.
Art.280. Abordarea cu vocea, mângâiatul, legarea cu căpăstrul, ridicarea
piciorului, masajul etc. Sunt operaţii cu care animalul se obişnuieşte şi se încep încă din
stadiul de mânz, de la vârsta de 3-4 luni.
Art.281. Monta se va executa numai după o prealabilă încercare în depistarea
iepelor în călduri. Bara de încercare se confecţionează din bile-manele învelite în funii de
paie, suprapuse una peste alta sau din scânduri acoperite cu saci umpluţi cu paie sau alt
material care atenuează şocurile.
Art.282. Îngrijitorul, pentru a se feri de lovituri, va sta lateral de iapă iar
îngrijitorul sau îngrijitorii armăsarului vor sta lateral.
Art.283. Armăsarul va fi adus în sala de montă la loje cu Caveson sau frâu cu
zăbală.
Art.284. Coada iepei se va lega la rădăcină cu un bandaj, spre a evita rănirea
penisului în firele de păr.
Art.285. Pentru evitarea accidentării omului sau a armăsarului, iapa se
contenţionează cu frânghii cu ochi sau chiostec la chişiţele posterioare, iar frânghiile se
trec cruciş printre membrele anterioare, apoi peste gât şi se răsucesc sub gât, fiind ţinute
cu mâna.
Dacă iapa este în ciclu şi totuşi bate la apropierea armăsarului se va examina de
către medicul veterinar, pentru depistarea cauzei.
Art.286. Pentru sprijinul armăsarului, îngrijitorul se va aşeza numai lateral, evitând
eventualele loviri cu membrele anterioare, nu se va aşeza înapoia sa, deoarece sunt
armăsari care pot zvârli chiar în timpul montei.
 Art.287. Urcarea pe cal se va face după ce calul s-a obişnuit cu şaua şi după ce
chinga a fost bine strânsă. Chinga se va verifica şi strânge pe parcurs, în timpul haltelor
de ajustare.
Art.288. Atât caii nărăvaşi, cât şi ceilalţi cai vor avea în timpul galopării zăbăluţşă
cu strune, hamuri cu căpăstre cu ochelari şi hăţuri solide.
Art.289. Şaua trebuie să fie ţinută în condiţii bune de întgreţinere spre a evita orice
accidentare a călăreţului, precum şi rănirea calului în greabăn, spinare şi locul chingii.
Carabinele să nu fie ruginite, să poată fi desfăcute fără efort, să permită ieşirea cu
uşurinţă a trăgătoarelor în caz de cădere; nu se permite fixarea limbii de siguranţă cu
sârmă.
Art.290. Trăgătorile trebuie să fie confecţionate din piele rezistentă, se ung şi se
curăţi cu regularitate, întrucât uscarea şi crăpăturile pot favoriza ruperea lor, deci
pierderea echilibrului şi accidentarea călăreţului.
Art.291. Sprijinul în scară se ia în vârfrul piciorului, pentru a se evita rămânerea
agâţat în scară în caz de cădere. Nu se permite încălecarea cu cizme de cauciuc sau cu
altă încălţăminte mai lată, care intră greu în scară, deoarece, în caz de cădere, călăreţul
rămâne agăţat de scară, fapt ce cauzează moartea lui.
Art.292. În cazul când se călăreşte în zone montane cu pante şi contrapante
abrupte, se va folosi presenul sau pieptarul şi profilul.
Art.293. Frâul, simplu sau complet, după scop, se va întreţine prin spălare şi
ungere spre a evita uscarea, crăparea şi ruperea, deci pierderea conducerii calului;
catarămile se verifică înainte de călărie.
Art.294. Nu se încalecă în grajd, nici în boxe, nici între stănoage, pentru a evita
loviri ale călăreţului.
Art.295. Nu este permisă călăria copiilor şi a străinilor decât în program de şcoală,
iar a celor ce sunt în stare de ebrietate se interzice total.
Art.296. Călăria nu se execută decât sub ordinele maistrului de călărie sau a
şefului de secţie, iar ordinele acestora trebuie să fie executate în întregime.
Art.297. Caii retivi vor fi încălecaţi numai de călăreţi experimentaţi.
Art.298. caii care se ambalează vor purta obligatoriu zăbală cu strună, pelham şi
eventual martingală care împiedică răsturnarea capului şi ambalarea.
Art.299. La călăria în repriză se aşează în frunte un cal blând, învăţat să fie cap de
coloană, iar între cai se va păstra mereu o distanţă de minimum 1-1½ lungimi.
Art.300. Nu se va executa călăria „scară la scară” cu cai răi care lovesc sau muşcă.
Art.301. Obligatoriu la antrenamente, demonstraţii, curse etc. Se va purta tocă
(cască).
Art.302. La orice concurs se va asigura asistenţa medicală.
Art.303. Calul se obişnuieşte cu hamul mai întâi la grajd apoi afară.
Art.304. Calul începător, se înhamă mai întâi la butuc sau târâş cu funii sau şleauri
lungi care se ţin de conducător pentru a obişnui calul să pună treptat pieptul în ham.
Art.305. Pentru înhămarea la vehicul, se leagă întâi opritoarele, se încrucişează
hăţurile (în doi) sau se prind direct (în unul), apoi şleaurile şi la urmă se fixează bine
opritoarele. Aceste operaţii se fac de către ajutor sau ajutoare. În timp ce conducătorul stă
în vehicul cu hăţurile în mână.
 Art.306. Întotdeauna, primele înhămări se fac numai sun supravegherea şi ordinele
maistrului de dresaj, care va preda îngrijitorilor tehnica de înhămare şi conducere.
La primele lecţii de ham, calul începător va fi înhămat lângă unul vârstnic, blând,
puternic, care să îl poată trage după el sau să îl poată opri în loc.
Art.307. Conducătorul va ţine hîţurile cu ambele mâini; nu se permite înfăşurarea
hăţurilor după pumni, nu se ţin după gât, iar la nevoie, cân calul sau caii trag în gură prea
tare, se pot utiliza mănuşare.
Art.308. Conducătorul va sta pe scaun, cu faţa înainte; nu8 se stă lateral, cu
picioarele atârnând în afară, nu se stă sus pe încărcătură (deoarece orice dezechilibru
poate arunca conducătorul afară din vehicul) sau între cai, ceea ce poate avea ca urmare
accidentarea mortală.
Art.309. Atelajele folosite la transport trebuie să fie solide şi în stare de
funcţionare; înaintea fiecărei deplasări ele vor fi verificate.
Art.310. Scaunul conducătorului de vehicul cu tracţiune hipo va avea spătar,
pernă, platformă pentru picioare, bară de protecţie, trepte de urcare şi frână de mână.
Art.311. Vehiculul va fi prevăzut obligatoriu cu sistem de oprire-frânare, care să
poată fi acţionat chiar de pe locul conducătorului.
Art.312. Când încărcătura este grea, la coborârile abrupte se vor acţiona frânele
sau se vor pune pentru oprire tălpici de lemn legate cu lanţ de roată.
Art.313. Distanţa dintre vehicule, în timpul transporturilor va fi de 1 ½ lungimea
vehiculului.
Art.314. Este interzisă călătoria în vehicule încărcate cu materiale voluminoase.
Pentru asigurarea transporturilor, în vederea evitării răsturnării, se vor folosi drugi de
lemn şi frânghii sau lanţuri rezistente.
În timpul deplasării, conducătorii atelajelor vor sta pe scaun.
Art.315. Toate vehiculele hipo care circulă pe drumurile publice (ziua pe ceaţă sau
ploaie, pe timp de noapte), vor fi echipate cu două felinare (unul cu lumină albă şi unul
cu lumină roşie) şi în spate doi catadioptrii (ochi de pisică) de culoare roşie sau
portocalie. În vârful oiştei se va monta un catadioptru alb şi se va merge mai mult la pas.
Art.316. Harnaşamentele vor fi ţinute în permanenţă în stare bună de funcţionare,
prin ungere periodică şi reparaţii curente, iar aplicarea lor pe corpul cailor se va face
corect, pentru a evita producerea de rosături, bătături sau împunsături, care pot accidenta
atât caii cât şi îngrijitorii.

8. ACTIVITATEA DE TRANSPORT A ANIMALELOR

8.1. Taurine

Art.317. În timpul transportului, taurii vor fi legaţi de inelele prinse de părţile

rezistente ale pereţilor vehiculului. În cazul transportului în autocamioane sau remorci,
pereţii acestora vor fi înălţaţi cu minimum 15 cm peste înălţimea animalelor. Animalele
vor fi legate de ambele laturi ale autovehiculului, legătura făcându-se numai la părţile
metalice care prezintă siguranţa că nu se pot disloca.
 Art.318. La îmbarcarea sau debarcarea taurilor reproducători retivi în mijloace de
transport se vor folosi obligatoriu tranchilizante (combelan etc.) în vederea
preîntâmpinării accidentelor atât pentru personalul muncitor cât şi pentru evitarea rănirii
animalului.
Art.319. Rampa de îmbarcare va fi prevăzută cu parapeţi laterali, confecţionaţi din
bare groase, metalice şi înalte, iar podeaua să fie confecţionată din dulapi groşi din
scândură şi peste care, din 20 în 20 cm se vor prinde şipci în vederea evitării alunecării.
Art.320. Îmbarcarea în vagoane şi vapoare se va face prin conducerea animalelor
la rampă, pe rând şi prin introducerea individuală în vagon sau pe vapor; animalele
sperioase se vor introduse după animalele mai blânde.
În interiorul vehiculului (vagon, vapor etc.), va fi iluminat în timpul nopţii.
Art.321. Animalele retive vor fi despărţite prin stănoage, iar cele colectate din
diferite locuri se vor supravegherea până se obişnuiesc între ele, îngrijitorii fiind atenţi
pentru a nu fi loviţi.
Art.322. În timpul transportului, lotul de animale va fi supravegheat, semnalându-
se orice caz suspect de îmbolnăvire învederea luării măsurilor de izolare şi dezinfecţie.
Art.323. Vehiculele de transport vor fi dezinfectate şi păstrate în condiţii de
perfectă igienă.
Art.324. Însoţitorului transportului i se va asigura un loc special pentru odihnă.
Încazul transportului pe căile ferate electrificate, însoţitorii vor fi instruiţi temeinic pentru
a nu se urca pe vagoane sau deschise domele de aerisire, fiind pericol iminent de
electrocutare.
La transportul pe jos numărul însoţitorilor se va fixa în funcţie de specia, numărul
animalelor şi itinerariul de parcurs.
Art.325. La transportul pe jos, se vor asigura pentru muncitori popasuri de odihnă,
de preferat din 3 în 3 ore. Se va dota convoiul cu utilaje necesare transportului de
alimente, unelte şi truse pentru primul ajutor în caz de îmbolnăvire sau oboseală.
Art.326. La transportul animalelor pe şosele se vor respecta întocmai prevederile
din legea circulaţiei. Trecerea căilor ferate se va face numai prin locurile admise şi după
ce conducătorul s-a convins că linia este liberă.
Art.327. Muncitorilor care însoţesc transportul animalelor li se va face un
instructaj de protecţie a muncii şi li se va întocmi itinerariul de parcurs. Instructajul de
protecţie a muncii va fi corespunzător mijlocului de transport cu care se va deplasa (cu
trenul, vaporul, avionul, auto etc.).

8.2. Cabaline

Art.328. Cabalinele de orice categorie şi vârstă nu se vor transporta pe drumurile

publice în grup libere.
Art.329. La transportul pe jos, pentru cabalinele tinere, care încă nu au fost
învăţate la ham sau la şa, se va asigura un om îngrijitor la 1-2 cai. În cazul că se
transportă individual, îngrijitorul va ţine calul de căpăstru sau de pană cu mâna dreaptă,
mergând pe marginea dreaptă a şoselei, iar calul pe partea necarosabilă. Dacă un
îngrijitor transportă 2 cai în pereche, el va ţine calul din partea stângă, cel din dreapta
fiind legat cu pana de căpăstrul primului, ambii cai mergând alături în pereche la dreapta
îngrijitorului pe partea necarosabilă.
Art.330. Înainte de ieşirea în şosea, se va constitui grupul ce urmează a fi
transportat, încolonându-se caii câte unul sau în perechi, punând în faţă, la mijloc şi la
sfârşitul grupului, caii mai liniştiţi. În faţa grupului va merge fie un călăreţ pe un cal
pbişnuit cu circulaţia autovehiculelor, care să nu fie sperios, fie o căruţă, iar în spate altă
căruţă cu harnaşamente, furaje, ustensile şi oameni de rezervă.
Art.331. Se va atrage atenţia îngrijitorilor şi vor fi controlaţi fiecare în parte asupra
pericolului ce-l prezintă înfăşurarea penei de căpăstru în jurul mâinii, în cazul în care pe
parcurs caii se sperie şi se ambalează, fugind din grupă.
Art.332. Călăreţul sau vizitiul din capul coloanei poartă steguleţul regulamentar
prevăzut de legea circulaţiei cu care semnalizează pentru încetinirea vehiculelor ce vin cu
viteză din faţă sau a celor care prin forma lor por speria caii din grup.
Acelaşi lucru îl fac cu steguleţul îngrijitoruu de rezervă care se deplasează cu
căruţa în urma convoiului, pentru autovehiculele ce depăşesc venind din spatele
convoiului.
Art.333. Trecerea peste calea ferată se va face numai prin locuri admise şi după ce
conducătorului s-a convins că linia este liberă.
Art.334. Îmbarcarea cailor pentru transport pe C.F.R. se face numai în vagoane în
stare bună de funcţionare, fără defecţiuni tehnice, verificate de staţie, dezinfectate şi
avizate de medicul veterinar teritorial.
Art.335. Îmbarcarea se face numai pe timp de zi şi numai la rampa gării, cu pod de
lemn sau metalic bine fixat la uşa vagonului.
Art.336. Caii se introduc în vagon în ordinea stabilită, iar după completarea unui
capăt de vagon se pune obligatoriu bară de lemn fixată cu căluş şi cuie, dacă vagonul nu
are bară rebatabilă de fier. Lanţurile cailor se leagă de bară sau de inelele ixistente în
pereţi. Între caii retivi, care stau alăturaţi, se pune stănoagă.
Art.337. În acelaşi vagon, pe cât posibil nu se pun sexe diferite în nici un caz
alături.
Art.338. Mijlocul vagonului trebuie să rămână liber, pentru furaje, diverse
operaţiuni şi pentru asigurarea unui loc de odihnă îngrijitorului.
Art.339. Îngrijitorul va fi dotat cu lanternă de vânt, găleată de adăpat, butoi cu apă
şi cuţit pentru orice intervenţie.
Art.340. În timpul mersului, îngrijitorul nu va intra între cai, pentru a nu fi strivit
sau accidentat prin lovire.
Art.341. În timpul mersului, uşile se închid sau dacă este timp de vară, se pot ţine
deschise, dar numai cât permite cârligul cu cioc de siguranţă fixat pe uşa vagonului.
Art.342. La transportul cailor pe calea ferată, se vor repartiza numai muncitori cu
vechime şi cu experienţă în lucrul cu caii, pe cât posibil chiar îngrijitorii cailor
transportaţi.
Art.343. În timpul operaţiunilor de încărcare-descărcare cu mijloc auto, acesta va
fi bine asigurat contra deplasărilor involuntare, cu pene, frâne, saboţi.
Art.344. În interior, pe laturi, vor fi prevăzute inele şi cuie de siguranţă spre a evita
deschiderea accidentală a obloanelor.
 Art.345. Obloanele laterale, pentru mai multă siguranţă, se leagă între ele cu lanţ
central.
Art.346. Dacă obloanele nu sunt suficient de înalte, se adaugă până la nivelul
gâtului obloane suplimentare din scândură, bine fixate cu şuruburi.
Art.347. Pentru evitarea accidentelor la porniri, opriri bruşte sau la viraje caii vor
fi legaţi cu lanţuri prinse în inele fixate pe obloanele laterale şi pe peretele posterior al
cabinei. În spatele cailor este bine să se pună un rând de baloţi, pe toată înălţimea
oblonului.
Art.348. Îngrijitorul va sta în cabină lângă conducătorul auto, dar va supraveghea
caii prin viteză în timpul transportului.
Art.349. Periodic, din oră în oră, autovehiculul va face halte, pentru controlul
general al legăturilor animalelor.
Art.350. Viteza de mers nu va depăşi 40 km/h şi nu se vor efectua brusc porniri,
opriri sau schimbări de direcţie.
Art.351. În caz de opriri sau staţionări, îndeosebi noaptea, se va parca numai în
locuri special destinate, cât mai lateral de drumul principal, având luminile de poziţie
aprinse sau cu triunghi reflectorizant.
Art.352. La transporturile de cai cu autovane special destinate, fiecare cal are boxa
sau locul său bine delimitate, iar legarea şi asigurarea în timpul drumului se fac tot prin
belciuge metalice, fixate pe pereţii autovanului şi pe bara ce se coboară înaintea cailor.
Pereţii autovanului se căptuşesc cu umplutură moale (paie, câlţi, etc.) pentru evitarea
lovirii şi rănirii în timpul transportului.

8.3. Transportul păsărilor

Art.353. Evacuarea păsărilor, din halele de creştere la sol, se va face în felul

următor :
a – echipele vor avea un şef de formaţie care să cunoască bine instalaţiile din hală;
b – persoanele care evacuează păsările vor purta mască contra prafului;
c – tractoristul care transportă păsările din hală va fi instruit special pentru această
operaţie;
d – este interzis transportul salariaţilor în remorcă sau pe tractor.
Art.354. Încărcarea păsărilor în mijloacele de transport se va face cuşcă cu cuşcă,
iar în situaţia mijloacelor specializate nu se va depăşi maximum 4-5 cuşti.
Art.355. În cazul evacuării păsărilor de la etaj se interzice a se coborî de pe balcon
direct în mijlocul de transport.
Art.356. În timpul livrării păsărilor se vor scoate de sub tensiune toate utilajele şi
circuitele electrice pe care le alimentează, cu excepţia instalaţiei de iluminat.

9. CREŞTEREA IEPURILOR ŞI A ANIMALELOR

DE BLANĂ

9.1. Iepuri
 Art.357. În halele de iepuri vor fi admise la lucru numai persoanele care au fost
instruite şi şi-au însuşit normele de protecţie a muncii şi numai dacă poartă echipamentul
individual de protecţie corespunzător.
Art.358. Utilizarea asomatorului electric este permisă numai dacă asomatorul este
omologat şi există instrucţiuni de protecţie a muncii privind folosirea fără pericol a
asomatorului. Instrucţiunile trebuie să fie însoţite pri semnătură de cei care utilizează
asomatorul.
Art.359. Pornirea şi oprirea utilajelor din hale se vor face de către crescătorul de
iepuri, iar în cazul apariţiei defecţiunilor, acesta va anunţa mecanicul sau electricianul de
întreţinere.
Art.360. Operaţiile de întreţinere, reglare şi remediere a defecţiunilor se vor
executa de către personalul de specialitate cu utilajul oprit şi scos de sub tensiune,
indicându-se aceasta printr-o tăbliţă de avertizare cu inscripţia NU CUPLAŢI – SE
LUCREAZĂ!
Art.361. La operaţiunea de tocare a furajelor fibroase se vor respecta următoarele :
a – dotarea maşinii de tocat cu apărători de protecţie;
b – se va acorda atenţie la introducerea furajelor pentru a nu pătrunde şi alte
obiecte tari;
c – nu se va introduce mâna la dispozitivul de tocat;
d – desfundarea maşinii se va face numai după ce aceasta a fost oprită;
e – maşina de tocat se va lega la nulul de protecţie şi la pământ;
f – este interzisă staţionarea salariaţilor în dreptul gurii de evacuare.
Art.362. Este interzisă coborârea în fose fără aprobarea conducătorului locului de
muncă care deţine cheia de la lacăt.
Art.363. Salariatul care intră în fose va fi echipat cu mască de protecţie, centură de
siguranţă cu frânghie şi va fi asistat de 2 salariaţi echipaţi la fel.
Art.364. La mutarea iepurilor, personalul care execută lucrarea se va purta cu
blândeţe prinzând iepurele de urechi şi spinare; pentru a nu fi zgâriat, nu-l va scoate din
cuşcă până la liniştirea lui.
Art.365. Mutarea animalelor în altă hală se va face obligatoriu în cuşti.
Art.366. La terminarea ciclului de producţie al halei se vor lua următoarele măsuri:
a – se vor debloca fosele pentru scoaterea dejecţiilor;
b – evacuarea dejecţiilor din fose cu mijloace mecanizate se va efectua cu mecanici
bine instruiţi şi echipaţi cu mijloace de protecţie corespunzătoare;
c – pe perioada evacuării dejecţiilor vor funcţiona ventilatoarele de admisie a
aerului.
Art.367. La spălare, flambare şi văruire se vor respecta următoarele :
a – se vor scoate de sub tensiune instalaţiile de iluminat şi ventilaţie;
b – hala se va ilumina cu tensiunea de 24 V;
c – personalul va fi echipat corespunzător, respectându-se toate normele de spălare
şi văruire de la halele de păsări.

9.2. Animale de blană (nurci, vulpi, nutrii)

 9.2.1. Măsuri generale

Art.368. Şoproanele pentru animalele de blană vor asigura acoperirea

corespunzătoare a aleilor de deservire şi a cuştilor. Animalele de blană trebuie să fie
cazate în cuşti sau padocuri şi cuibare prevăzute cu sisteme de închidere sigure. În
permanenţă se va verifica starea cuştilor şi cuibarelor, luându-se măsuri corespunzătoare
pentru remedierea defecţiunilor constatate. Între cele două compartimente ale locului de
cazare (cuibar şi cuşcă) este necesar să existe un mijloc de separare prevăzut cu sisteme
de blocare.
Art.369. La confecţionarea cuştilor şi cuibarelor, capetele de sârmă şi vârfurile de
cuie vor fi îndoite şi bătute pentru a se preîntâmpina rănirea îngrijitorilor, agăţarea
echipamentului individual de protecţie sau rănirea animalelor.
Art.370. Se interzice consumarea de către oameni a produselor şi subproduselor de
abator, avicole sau piscicole dirijate în alimentaţia animalelor de blană.
Art.371. Nu se admite accesul persoanelor străine în fermele de animale de blană.
În cazul unor vizite organizate, accesul în fermă este permis numai după efectuarea unui
instructaj pentru protecţia muncii. Vizitatorii vor fi însoţiţi obligatoriu de către şeful de
fermă sau locţiitorul acestuia şi de îngrijitorul lotului respectiv de animale.
Art.372. Persoanele în stare de oboseală sau de ebrietate care au reflexele
diminuate, nu vor fi admise la lucru.
Art.373. Animalele şi uneltele de îngrijire se vor da în primire pe îngrijitori,
evitându-se fluctuaţia personalului.
Art.374. Întregul proces tehnologic din fermele de animale de blană se va
desfăşura în linişte; este interzisă producerea de zgomote puternice sau neobişnuite.
Abordarea, contenţia, comportarea cu animalele de blană se vor caracteriza prin
calm, blândeţe şi răbdare pentru a se preîntâmpina dezvoltarea unor deprinderi rele la
aceste animale; este strict interzis iritarea intenţionată a animalelor.
Art.375. Contenţia animalelor de blană se efectuează numai de către personalul
fermei, care este special instruit în acest scop şi care va purta mănuşi din piele lungi până
la cot şi cizme rezistente la muşcăturile animalelor.

9.2.2. Pregătirea hranei

Art.376. Îngrijitorii de animale de blană vor purta în timpul lucrului echipament

individual de protecţie şi de lucru adecvat sezonului şi lucrărilor pe care le execută.
Art.377. Spaţiile bucătăriei furajere vor fi ţinute în permanenţă curate, prin
evacuarea continuă a murdăriei şi deşeurilor. Spaţiile în care se prelucrează subproduse
de carne vor fi spălate cu apă şi detergenţi pentru preîntâmpinarea alunecărilor, ori de
câte ori este nevoie. Scările şi platformele vor fi antiderapante şi vor fi prevăzute cu
balustrade.
Art.378. Cuţitele cu care se lucrează la bucătăria furajeră sau la prelucrarea
primară a blănurilor vor fi perfect fixate în mânere şi bine ascuţite. Ascuţirea cuţitelor la
polizor va fi efectuată numai de către persoanele fixate în acest scop. Cuţitele se ţin în
mână numai în timpul lucrului; în restul timpului sunt purtate în teci speciale, ataşate la
centură. După terminarea lucrului, cuţitele sunt depozitate în rastel. În timpul folosirii
cuţitelor se va lucra cu foarte mare atenţie. Este interzis ca tăişul sau vârful cuţitului să fie
îndreptat spre operator. Mâna stângă va fi ţinută în urma cuţitului sau lateral faţă de tăiş.
Art.379. Tranşarea, degresarea şi alegerea cărnurilor se execută pe o masă special
învelită cu tablă inoxidabilă sau galvanizată, prevăzută cu o ramă lată de 30 sm
confecţionată din scândură de fag sau de material plastic special.
Art.380. Cârligele de agăţare a bucăţilor de carne vor fi controlate şi reparate
zilnic; vârfurile cârligelor nu vor fi prea ascuţite.
Art.381. În procesul prelucrării şi preparării subproduselor se vor respecta, în
funcţie de tehnologia aplicată şi de utilajul existent, prevederile corespunzătoare din
Normele specifice de securitate a muncii pentru industria cărnii (anexa 1, pct. 8).
Art.382. Piesele şi organele active ale maşinilor de la bucătăria furajeră vor fi
acoperite cu carcase de protecţie; utilajele care lucrează sub presiune vor fi prevăzute cu
dispozitive de siguranţă, aparate de măsură şi control, care vor fi supuse verificării
organelor de metrologie. Toate locurile care prezintă pericol de accidentare vor fi
îngrădite cu punţi sau balustrade din plasă de sârmă rezistente.
Art.383. Toate utilajele pentru prepararea hranei trebuie să fie în bună stare de
funcţionare. Înainte de începerea lucrului cu maşinile, acestea se vor verifica în gol
pentru constatarea eventualelor defecte. Dacă se constată defecte, acestea se remediază
numai după oprirea completă şi scoaterea de sub tensiune.
Art.384. Se interzice introducerea mâinilor în gura de alimentare a tocătoarelor de
carne, malaxoarelor, concasoarelor de oase sau în jgheabul de alimentare a tocătoarelor
de rădăcinoase înainte de oprirea completă a maşinilor; se interzice împingerea
subproduselor în gura de alimentare a maşinilor cu beţe sau cu coada lopeţilor. Presarea
subproduselor în gura de alimentare a tocătoarelor de carne se admite cu o piesă de lemn
special confecţionată, care nu poate veni în contact cu şnecul maşinii şi care va fi
întreţinut în permanenţă curat.
Art.385. La observarea unor defecţiuni ale maşinilor acestea vor fi oprite, apoi se
va anunţa imediat şeful formaţiei de lucru pentru luarea măsurilor de remediere.
Art.386. Reparaţiile şi întreţinerea maşinilor pentru prepararea hranei vor fi
executate numai de către personalul special destinat şi calificat corespunzător.
Art.387. Maşinile pentru prepararea hranei vor fi prevăzute cu dispozitive de
siguranţă care să le oprească funcţionarea în caz de supraîncărcare sau atunci când în
masa prelucrată pătrund corpuri străine. La alimentarea maşinilor se va lucra cu multă
atenţie, evitându-se introducerea corpurilor străine.
Art.388. Gura de alimentare a concasorului de oase va fi prevăzută cu un mijloc de
acoperire pentru a se evita aruncarea bucăţilor de oase în timpul funcţionării.
Art.389. Maşinile pentru prelucrarea hranei se amplasează pe fundaţii separate,
izolate în fundaţia bucătăriei furajere.
Art.390. Cazanele pentru fierberea furajelor vor fi prevăzute cu hote pentru
eliminarea aburului. La umplerea cazanelor cu apă fierbinte se va proceda cu atenţie
pentru a se evita accidentele prin arsură. Scoaterea produselor fierte se face din afara
cazanelor. La scoaterea produselor fierte prin rabatare, evacuarea se va face gradat,
evitându-se producerea stropilor şi neadmiţându-se ca muncitorii să stea în faţa gurii
cazanului. În cazul utilizării cazanelor de fiert încălzite cu aburi, cu pereţi dubli, a
autoclavelor sau distructoarelor se vor respecta prevederile din Normele specifice de
securitate a muncii (anexa 1, pct. 9).
Art.391. În spaţiile de depozitare frigorifică au acces numai personalul însărcinat
cu instalaţia şi muncitorii bucătăriei furajere care sunt special instruiţi în acest scop.
Art.392. Este obligatoriu luarea măsurilor continue pentru eliminarea surselor de
alunecare (materii grase, gheaţă) de pe pardoseala spaţiilor frigorifice, prin curăţarea
permanentă a acestora.
Art.393. Spaţiile frigorifice trebuie să fie prevăzute cu sistem de alarmă „om
închis”. Funcţionarea acestui sistem va fi verificată periodic, însă cel puţin săptămânal.
Art.394. Muncitorii de la bucătăria furajeră vor purta în timpul lucrului
echipament individual de protecţie şi de lucru adecvat lucrărilor pe care le execută.
Art.395. Potrivit dotării şi tehnologiei aplicate la manipularea şi conservarea
frigorifică a subproduselor vor fi respectate prevederile Normelor specifice de securitate
a muncii (anexa 1, pct.10.).
Art.396. În cazul utilării fermelor de animale de blană cu mijloace pentru care nu
sunt prevăzute norme de protecţie a muncii, agentul economic va elabora instrucţiuni
proprii pentru aceste utilaje pe baza studierii condiţiilor de lucru.

9.2.3. Nurci

Art.397. Pentru contenţia nurcilor se folosesc mănuşi de piele groasă şi cuşti

speciale; aceste cuşti se utilizează şi la transportul nurcilor în interiorul fermei.
Art.398. Prinderea nurcii cu mănuşa se face ăn momentul ieşirii animalului din
cuib în cuşcă. Pentru prezentarea lui în vederea intervenţiilor zooveterinare, nurca se ţine
cu o mână la nivelul cefei şi cu alta de corp.
Art.399. Atât cuşca de transport cât şi cuibul nurcii sunt prevăzute cu uşiţe şiber.
Pentru prinderea nurcii cu cuşca, animalul se închide în prealabil în cuib, se aşază cuşca
cu uşiţa deschisă în dreptul uşiţei cuibului, se deschide cuibul, apoi nurca se goneşte în
cuşcă şi se încuie şiberul cuştii. Pentru gonirea nurcilor din cuib în cuşcă se foloseşte un
beţişor din lemn sau metalic, îmbrăcat în furtun de cauciuc.
Art.400. Prinderea nurcilor evadate se face cu ajutorul unui minciog cu inel
metalic. Animalele capturate se transportă până la locul de cazare în minciog; la
introducerea în cuşcă se folosesc mănuşilor de piele.
Art.401. Pentru examinare sau intervenţii veterinare în masă la nurci se utilizează
cuşti, asemănătoare cu cele de transport însă a căror podea este dublă şi poate fi ridicată
presându-se animalele de partea superioară, asigurându-se astfel imobilizarea lui.

9.2.4. Vulpi

Art.402. Prinderea vulpilor se face cu cleşti speciali de contenţie. Vulpea este

prinsă de gât cu cleştele, procedându-se cu răbdare şi blândeţe. După prinderea în cleşte,
vulpea este scoasă în afara cuştii şi o a doua persoană o apucă de coadă, apoi îi
imobilizează membrele posterioare, având grijă să realizeze o extensie suficientă (dar nu
exagerată) a corpului pentru a preîntâmpina contorsiunea animalului. La prinderea
labelor, îngrijitorul va purta mănuşi de protecţie speciale pentru a preîntâmpina
zgârâieturile.
În timpul bonitării, în cazul intervenţiilor veterinare de durată sau pe jumătatea
anterioară a corpului, vulpile sunt legate la bot cu un şiret rezistent, de către o a treia
persoană. Înfăşurarea botului cu şiretul se face de la distanţă, această precauţie luându-se
şi la desfacerea şiretului.
Art.403. Pe distanţe mici, vulpile se transportă în cleşte ţinându-se cu o mână şi de
coadă. Mâna de pe cleşte va fi ţinută la o distanţă suficient de mare de botul animalului
pentru a nu-i da posibilitatea să muşte.
Art.404. Pe distanţe mai mari în interiorul fermei sau pentru cântăriri de control,
vulpile se transportă în cuşti speciale.
Art.405. Prinderea vulpilor evadate se face cu ajutorul unui laţ de sârmă prins pe
un mâner de lemn. După capturarea în laţ, vulpea este prinsă în cleştele de contenţie şi
apoi este eliberată din laţ.
Art.406. Pentru micşorarea efortului şi dificultăţilor de capturare a vulpilor
evadate, împrejmuirea fermei va avea în colţuri cotloane prevăzute cu cuşti capcană.
Art.407. Prinderea şi contenţia tineretului de vulpe până la vârsta de 2-3 luni se
poate face cu mănuşi din piele groasă, ţinându-se animalul de ceafă şi coadă.

9.2.5. Nutrii

Art.408. Pentru contenţie, nutria închisă în cuibar sau mânată într-un colţ al cuştii,
se prinde cu atenţie de mijlocul cozii, se ridică în aer, apoi se aşează cu labele pe suport
plan (capacul cuştii sau o masă), menţinându-se în sprijin în această poziţie. La
transportul pe distanţe mici, nutriile sunt ţinute de coadă. În vederea examinării, nutria
este prinsă cu o mână de coadă şi de labele posterioare iar cealaltă mână se introduce în
sens posterior pe sub abdomen până la nivelul membrelor anterioare. Prinzând pieptul
animalului. În cazul contenţiei îndelungate, nutria este prinsă cu un cleşte metalic de gât,
de către a doua persoană. Nutriile retive şi cele adulte vor fi contenţionate numai de
coadă şi cu ajutorul cleştelui.
Art.409. Pentru distanţe mai mari în interiorul fermei, nutriile se transportă în
lădiţe sau cuşti de transport.
Art.410. Nutriile evadate sunt prinse cu ajutorul unui minciog prevăzut cu inel
metalic sau direct cu mâna de coadă, luându-se măsurile necesare pentru contenţie în
timpul transportului.

9.2.6. Transportul animalelor de blană

Art.411. Cuşrile de transport sau de examinare pentru animalele de blană vor fi

astfel confecţionate încât să ăreîntâmpine muşcarea sau zgârâierea îngrijitorilor şi vor fi
prevăzute cu mijloace de blocare a uşiţelor.
Art.412. Înainte de intervenţia directă în interiorul unuia din cele două
compartimente ale locului de cazare (pentru reparaţii, curăţenie, dezinfecţie, etc.),
animalele vor fi mânate şi închise în celălalt compartiment. În cazul intervenţiei în cuştile
de vulpi fără cuibare, animalele vor fi în prealabil scoase şi menţinute în cuşti de
transport pe durata intervenţiei.
Art.413. La bonitare, vaccinări sau alte operaţii zooveterinare, când contenţia este
executată în mâini, animalele se vor apropia în atenţie de operator avându-se grijă să nu
se elibereze. În timpul intervenţiilor în masă, se vor face pauze în vederea preîntâmpinării
oboselii şi a slăbirii atenţiei personalului din echipa de lucru. În cazul acestor operaţii,
echipa de lucru trebuie să fie dotată cu o trusă sanitară pentru primul ajutor în caz de
muşcături sau zgârieturi.
Art.414. Se va avea în vedere că cele mai puţin periculoase locuri de elecţie pentru
administrarea substanţelor medicamentoase sau biologice la animalele de blană sunt pe
membrele posterioare.
Art.415. Pentru transportul animalelor de blană între ferme sau între unităţi se
folosesc cuşti speciale, cu mai multe compartimente, căptuşite în interior cu plasă de
sârmă. Mânerele acestor cuşti se vor amplasa lateral, de o parte şi de alta, de aşa manieră
încât animalele să nu poată răni mâinile personalului care le manipulează.
Art.416. La transportul animalelor între ferme sau unităţi cuştile se dispun de-a
lungul pereţilor mijlocului de transport, se fixează pentru asigurarea stabilităţii, lăsându-
se câte un culoar de deservire între două rânduri de cuşti.

9.2.7. Sacrificarea animalelor de blană

Art.417. Pentru sacrificarea animalelor de blană vor fi nominalizaţi salariaţi

speciali instruiţi în acest sens. În cazul utilizării substanţelor toxice pentru sacrificare,
această operaţie se va efectua sub directa supraveghere a medicului veterinar.
Art.418. Vulpile vor fi sacrificate prin injecţie direct în inimă cu ajutorul unei
seringi. Pentru aceasta, animalul se apucă de coadă şi de picioarele din spate, se aşează pe
un suport şi se ţine strâns de ceafă.
Art.419. Sacrificarea animalelor şi prelucrarea primară a blănurilor se vor face în
spaţii special destinate, prevăzute cu toate utilajele necesare : mese sau bancuri de
jupuire, aparate sau bancuri de decarnare, aliter pentru degresare, aparate de uscare, cuier
pentru depozitare. Punctul de prelucrare a blănurilor trebuie să aibă o bună ventilaţie şi să
fie prevăzut cu mijloace pentru combaterea incendiilor şi pentru dezinfecţii. Transportul
cadavrelor jupuite se face în containere închise. În încăperea pentru degresarea blănurilor
se va lucra cu geamurile (care sunt prevăzute cu plasă de sârmă) deschise. Pentru
favorizarea unei eliminări rapide a vaporilor de neofalină care se degajă la degresare, se
recomandă la proiectarea atelierelor de prelucrare primară a blănurilor ca încăperea în
care se execută această operaţie să aibă 1-2- pereţi din plasă de sârmă, plasaţi la exteriorul
clădirii.

10.APICULTURA

Art.420. Pentru a evita producerea de accidente cauzate de pătrunderea oamenilor

şi animalelor în incinta stupinelor, acestea se amplasează cât mai departe de drumurile
circulate, se împrejmuiesc şi se asigură cu pază. Se interzice intrarea persoanelor străine
în stupină, neînsoţite şi fără echipament individual de protecţie.
Art.421. Personalul care umblă la stupi trebuie să fie curat şi să nu prezinte
mirosuri care irită albinele (miros de transpiraţie, alcool etc.). Controlul stupilor se face
cu toată atenţia, evitându-se mişcările bruşte, loviturile şi zguduiturile.
Art.422. Se interzice deschiderea stupilor înainte de a se pune în funcţie
afumătorul şi a îmbrăca echipamentul individual de protecţie conform Normativului-
cadru aprobat de Ministerul Muncii şi protecţiei Sociale cu ordinul nr. 225/1995.
Art.423. Transportul albinelor se va face de preferinţă noaptea sau dimineaţa pe
răcoare, cu vehicule în bună stare de funcţionare, însoţitorul având la îndemână
afumătorul, echipamentul individual de protecţie şi uneltele pentru executarea unor
eventuale reparaţii. În timpul transportului, stupii se vor asigura contra răsturnării prin
legare sigură cu frânghii, circulaţia făcându-se pe şosele dinainte controlate din punct de
vedere al practibilităţii.
Art.424. În cazul transpoturilor hipo, animalele vor fi îndepărtate de vehicul, în tot
timpul încărcării şi descărcării şi vor fi astfel înhămate, încât să fie uşor de desprins în
cazul unor accidente neprevăzute.
Art.425. În timpul transportului, stupii vor fi prevăzuţi cu dispozitive perfecte de
închidere, lăsându-se numai orificii pentru aer, prevăzute cu site metalice. Eventualele
crăpături în pereţii laterali, fund şi capac vor fi astupate înainte de încărcarea stupilor.
Art.426. În cazul transporturilor stupilor pe calea ferată vagoanele vor fi perfect
închise, asigurându-se o mai bună aerisire prin site. Pe vagoane se va afişa o tăbliţă
indicatoare cu textul : ATENŢIE ALBINE! Durata de transport se va limita la minimum
posibil, acordându-se atenţie deosebită în timpul manevrărilor.

11.SERICICULTURA

Art.427. La culesul frunzelor de dud se vor folosi scări duble, rezistent construite.
Înainte de a se urca pe scară, muncitorul va controla stabilitatea.
Art.428. La dezinfectarea cu formol a încăperilor şi a utilajului folosit în creşterea
viermilor de mătase, salariaţii vor purta echipament individual de protecţie conform
Normativului-cadru pentru a evita intoxicările cu vapori de formol.
Art.429. La împrospătarea hranei, se va folosi hârtie perforată, evitându-se astfel
prinderea viermilor cu mâna.
Art.430. Încăperilor în care se cresc viermi de mătase trebuie să fie bine aerisite.
Art.431. Angajarea salariaţilor se va face după un prealabil examen medical, în
vederea depistării şi eliminării alergicilor actuali şi potenţiali faţă de pulberea de pe corul
şi aripile fluturilor.
Nu se vor angaja ca sezonieri persoanele care au prezentat în trecut manifestări de
alergie la pulberea de pe corpul şi aripile fluturilor.
Se va executa controlul periodic al tuturor lucrătorilor din sector, cel puţin de două
ori pe an şi obligatoriu înaintea perioadei de înfluturare, pentru depistarea persoanelor cu
alergie faţă de pulberea de pe corpul fluturilor. Salariaţii care prezintă fenomene clinice
de alergie vor fi schimbaţi de la hală prin rotaţie între diferite locuri de muncă.
 Art.432. Se va asigura, în limita permisă de cerinţele procesului tehnologic, o
aerisire cât mai bună (eventual prin aspiraţie, cu prize multiple la mese) şi curăţarea
permanentă a halelor, însă cu atenţie pentru a nu se răspândi praful în încăperi.
Art.433. Se va asigura protecţia individuală a lucrărilor prin echipament individual
de protecţie, conform Normativului-cadru şi amplasarea unor podine de lemn, distanţate
de pardoseală, mai ales pentru perioada spălatului celulelor.
De asemenea, se va asigura un număr suficient de duşuri şi spălătorie pentru igiena
corporală a lucrătorilor în scopul îndepărtării pulberii de pe părţile descoperite ale
corpului.
Art.434. La montarea şi demontarea liniei de creştere a larvelor tinere, precum şi a
corturilor metalice, salariaţii vor purta căşti de protecţie.
Art.435. Maşinile de curăţat scame şi cele de tocat frunza precum şi liniile
mecanizate de creştere a larvelor vor fi prevăzute obligatoriu cu apărători la toate piesele
active şi vor fi legate la nulul de protecţie şi la pământ.

12.ACTIVITATEA ÎN SECTORUL SANITAR-VETERINAR

12.1. Măsuri generale

Art.436. Salariaţii care lucrează în unităţile în care se desfăşoară o activitate de

asistenţă veterinară şi cei care lucrează în mediu infecţios, vor fi instruiţi asupra
pericolelor posibile la care sunt expuşi (infecţii, intoxicaţii, infestaţii, îmbolnăviri
profesionale, răniri, loviri) şi asupra măsurilor pentru evitarea acestor pericole. Salariaţii
nu trebuie să aibăleziune la mâini (răniri, zgârieturi); în caz de leziuni mâinile trebuie
protejate cu mănuşi de cauciuc.
Art.437. În toate locurile de muncă în care există mediu infecţios, se vor găsi în
permanenţă la îndemâna personalului locuri amenajate pentru spălatul mâinilor, săpun,
prosoape precum şi vase cu soluţii antiseptice. Spălarea şi dezinfectarea mâinilor este
onligatorie la încetarea lucrului în sectorul sanitar-veterinar. De asemenea, nu este
permisă ducerea mâinii la gură, ochi, nas, înainte de a fi spălate.
Art.438. Manipularea materialelor infectante şi infectate precum şi a
instrucţiunilor şi aparatelor care trebuie spălate, se va face cu desosebită atenţie de
personal instruit special în acest scop.
Art.439. Spălarea şi curăţarea instrumentelor şi a celorlalte materiale folosite la
lucru cu materii infectate (agenţi microbieni) se vor face numai după ce au fost sterilizate.
Art.440. Intervenţiile sanitar-veterinare de orice natură, pe animale, vor fi
executate numai de personal calificat, care conform legislaţiei în vigoare, are dreptul să
execute aceste intervenţii.
Art.441. Personalul tehnic care efectuează dinferite operaţiuni pe animale
(examinări, tratamente medicamentoase sau chirurgicale, inoculări, recoltări de probe
etc.), trebuie să dea o deosebită atenţie contenţionării animalelor pentru prevenirea
eventualelor accidente atât ale personalului tehnic, cât şi ale animalelor.
Art.442. Autopsiile la animale se vor face numai la lumina naturală, în timpul zilei
şi în mod excepţional la lumină artificială (numai în săli special amenajate şi destinate).
Este interzisă autopsia animalelor în grajduri, padocuri sau în orice alt loc. Îngroparea sau
distrugerea cadavrelor se va face obligatoriu la cimitirul de animale, la puţul sec,
crematoriu.
Art.443. Toate serviciile sanitar-veterinar, care execută în mod curent nu
accidental, autopsii la animale, vor fi dotate cu truse speciale de autopsie.
Art.444. Personalul de specialitate care lucrează la autopsia animalelor, va purta în
mod obligatoriu echipamentul individual de protecţie prevăzut în normativul cadru pentru
acest scop şi compus din : halat, mască de protecţie tip medical, mănuşi de protecţie,
încălţăminte de protecţie, bonetă sau basma, cămasă din pânză şi lenjerie de corp.
La sfârşitul fiecărei zi de lucru în sala de autopsie, atât sala cât şi instrumentul
folosit vor fi supuse dezinfecţiei.
Art.445. Transportul, distrugerea cadavrelor, precum şi dezinfecţia sălii de autopsii
şi a instrumentarului folosit, se va face în conformitate cu dispoziţiile prevăzute în
legislaţia sanitar-veterinară.
Art.446. Accesul persoanelor străine în locuri cu efective de animale care prezintă
pericol de îmbolnăvire (centre de izolare pentru tuberculoză, leucoză etc.), precum şi
ferme cu efective bolnave care pot transmite infecţiile la alte animale sau la oameni) este
permis numai cu echipamentul individual de protecţie corespunzător.
Art.447. Aparatele ce se folosesc la dezinfecţii, dezinsecţii şi deratizări, vor fi
controlate înainte de întrebuinţare în ceea ce priveşte buna lor funcţionare. În timpul
lucrului este interzis a se depăşi presiunea indicată de instrucţiuni. Repararea sau
desfundarea acestor aparate se va efectua după ce se vor decompresa.
Art.448. Este interzis a se lăsa în sala de autopsii sau pe mesele de lucru din
laboratoare, birouri etc., probe de organe infectate, culturi microbiene sau alte produse
patologice periculoase pentru sănătatea omului; acestea se vor păstra în dulapuri
frigorifice destinate special acestui scop. În dulapurile frigorifice pentru produse
patologice nu se vor păstra alimente sau apă de băut. Dulapurile frigorifice sau camerele
de congelare vor fi prevăzute cu sistemul de alarmă vizuală (bec roşu) şi acustică
(sonerie) sistemele cunoscute sub numele OM ÎNCHIS. Pentru deplină securitate la
intrarea în congelatoare sau dulapuri frigorifice (la -200C până la -400C) unde obligatoriu
se închide uşa la intrare, se vor anunţa două persoane la intrarea celei de a 3-a.
Art.449. Unităţile care deţin substanţe sau preparate cu substanţe toxice şi
stupefiante ce se folosesc în sectorul veterinar, vor păstra, manipula şi ţine evidenţa
mişcării lor în conformitate cu actele normative în vigoare privind regimul substanţelor şi
produselor toxice şi stupefiante.
Art.450. Conducătorii acestor unităţi vor lua măsuri pentru asigurarea condiţiilor
materiale necesare în vederea aplicării dispoziţiunilor cuprinse în aceste acte normative şi
vor instrui personalul care manipulează produsele toxice şi stupefiante.
Art.451. Acţiunile sanitare veterinare de masă în care se utilizează preparate cu
acţiuni toxice sau iritante se vor executa numai de către personalul calificat sau sub
supravegherea acestuia, dacă personalulu este necalificat şi instruit în prealabil.
Personalul care lucrează în aceste acţiuni va purta echipamentul individual de
protecţie în raport cu natura şi efectele produsului utilizat.
 Art.452. Institutele şi laboratoarele centrale care răspund de aprobarea introducerii
în practică, de producere şi difuzarea produselor ce se folosesc în sectorul veterinar, vor
urmări ca prospectele şi instrucţiunile de folosire a produselor cu acţiuni toxice şi iritante
să prevadă şi măsurile de protecţie ce trebuie aplicate.
Art.453. După terminarea dezinfecţiilor, se va afişa obligatoriu pe uşa spaţiului
dezinfectat o tăbliţă avertizoare care să cuprindă următoarele : NU INTRAŢI! SPAŢIU
DEZINFECTAT, PERICOL DE MOARTE! Pe tot timpul cât durează acţiunea
dezinfectantului, spaţiul va fi încuiat,cheile păstrându-se la şeful de fermă sau la
locţiitorul său.
Art.454. După terminarea acţiunii dezinfectantului, persoana care va executa
aerisirea spaţiului va purta obligatoriu echipamentul echipei de dezinfecţie, conform
Normativului-cadru în vigoare.
Persoana care intră în spaţiul dezinfectat va fi asistată de o a doua persoană din
exteriorul care va purta acelaşi echipament. Pe toată durata aerisirii se va menţine la uşă,
în continuare, tăbliţa avertizoare, intrarea fiind blocată cu un cordon avertizor.

12.2. Intervenţii veterinare

Art.455. Personalul ajutător folosit la diferite intervenţii veterinare va fi instruit în

prealabil de cel ce execută operaţia în ceea ce priveşte modul de abordare şi contenţionare
a animalelor.
Art.456. Unităţile în care se execută intervenţii, au obligaţia să posede material
suficient şi în bună stare pentru contenţia animalelor (iavaşale, mucarniţe, căpestre de
forţă, lanţuri, frânghii, cleşti de metal cu ramuri lungi, mănuşi de cauciuc groase etc.),
precum şi instalaţiile necesare pentru toate operaţiunile ce se execută.
Art.457. Înainte de executarea intervenţiilor, cel care execută operaţia va controla
personal starea materialelor de contenţie şi se va informa dacă animalele respective sunt
retive, hotărând modul cel mai potrivit de contenţie.
Art.458. Animalele mari se vor aduce din grajd, în sălile de intervenţie (pentru
consultaţii, operaţii etc.) cu atenţie, în caz de necesitate aplicându-se mijloace de
contenţie chiar în grajd; nu se vor aglomera sălile peste posibilităţile normale de lucru.
Art.459. Dacă un animal, adus pentru diverse intervenţii manifestă o nervozitate
deosebită, intervenţia se va amâna, urmând a se face după administrarea unui preparat
tranchilizant.
Art.460. Pentru intervenţiile de urgenţă din timpul nopţii, unitatea este obligată să
asigure o bună iluminare a locului unde se execută aceasta. Este interzisă folosirea
anestezicelor şi medicamentelor inflamabile în apropierea lămpilor cu petrol, lumânărilor
şi în locuri slab ventilate.
Art.461. Caii folosiţi în biofabrici, cei internaţi în clinici precum şi armăsarii din
staţiunile de montă, vor fi despotcoviţi. Vârful coarnelor ascuţite ale bovinelor din
biofabrici şi ale taurilor reproducători se vor reteza.
Art.462. Specialiştii care extrag creierul de animale, pentru diagnostic sau
prepararea de produse biologice, vor purta obligatoriu echipament individual de protecţie,
conform Normativului-cadru în vigoare.
 Art.463. Unităţile în care se execută intervenţii ginecologice vor asigura în
sezoanele reci, în afară de echipamentul individual de protecţie prevăzut în Normativul
în vigoare şi încperi încălzite. Personalul veterinar care execută aceste operaţiuni, va
purta echipamentul individual de protecţie corespunzător şi în mod obligatoriu îşi va
proteja braţul cu mănuşi lungi sau prin unguente antiseptice.
Art.464. După terminarea intervenţiilor ginecologice, echipamentul individual de
protecţie, locul şi instrumentarul vor fi dezinfectate.

12.3. Prevenirea bolilor transmisibile de la animale la om în timpul manipulării

germenilor microbieni patogeni, a produselor patologice şi a animalelor inoculate
experimental

Art.465. Deţinerea, manipularea şi experimentarea cu germeni patrogeni şi

produse patrologice, ce pot produce la oameni boli transmisibile de la animale, se poate
face cu aprobarea Ministerului Agriculturăă şi Alimentaţiei. Acesta, în raport cu
specificul, dotarea şi încadrarea unităţii, va stabili de la caz la caz, cu ce fel de germeni
sau materiale virulente poate lucra unitatea, faţă de sarcinile de diagnostic, producţie sau
de cercetare pe care le are.
Art.466. Toate unităţile veterinare care au sarcini de producţie, cercetare şi
diagnosticate vor limita dreptul de manipulare a germenilor patogeni (brucele, bacilul
morvei, TBC, leptospire, virus rabic etc.) la un personal restrâns, stabilit de conducerea
unităţii, pentru reducerea posibilităţilor de contaminare.
Art.467. Conducătorii tehnici ai unităţilor, împreună cu şefii laboratoarelor sau
serviciilor respective şi medicul însărcinat cu asistenţa personalului unităţii sunt
răspunzători de aplicarea măsurilor de securitate a muncii în mediul infecţios.
Art.468. Instituţiile şi unităţile în care munca se desfăşoară în mediul infecţios, au
obligaţia de a dota locurile de muncă cu instrumentar şi instalaţii necesare pentru
prevenirea infecţiilor şi uşurarea efortului fizic al salariaţilor.
Art.469. Personalul tehnic este obligat să cunoască şi să aplice la locul de muncă
de care răspunde,normele de protecţie a muncii corespunde.
Art.470. Toate locurile de muncă unde se manipulează germeni patogeni şi
produse periculoase pentru sănătatea omului sau sunt adăpostite animale inoculate
experimental, vor avea uşile încuiate în permanenţă şi vor fi semnalate prin afişe vizibile
care interzic accesul persoanelor străine. În aceste locuri vor fi afişate reguli ce trebuie
respectate pentru prevenirea îmbolnăvirilor.
Art.471. Culturile microbiene şi produsele patologice ce urmează a fi sterilizate,
vor fi adunate în laboratoare, în găleţi de metal sau emailate, prevăzute cu capac etanş şi
cu inscripţia PERICOL DE INFECŢIE. Aceste găleţi vor fi transportate în sala de
sterilizare şi introduse direct în autoclave. Este cu desăvârşire interzisă scoaterea înainte
de sterilizare a acestor materiale din găleţi.
Art.472. Sterilizarea materialului infecţios, precum şi a instrumentelor cu care s-a
manipulat acesta, se va face cu personal calificat (tehnicieni sau laboranţi).
 Art.473. Aparatele în care se lucrează cu material infecţios, periculos pentru
oameni (centrifuge, autoclave, filtre exicatoare), vor fi date în primire unui tehnician care
răspunde de buna lor funcţionare şi de măsurile de protecţie a muncii.
Art.474. Se interzice folosirea aparaturii şi instrumentelor de laborator (seringi,
bisturiu, foarfeci, pense etc.) în scopuri personale, precum şi recoltarea de sânge şi
efectuarea de injecţii la oameni în cadrul unităţilor agricole, indiferent de profil.
Orice îmbolnăvire a personalului se va aduce la cunoştinţa conducătorului locului
de muncă.
Art.475. Animalele de laborator infectate experimental cu microbi periculoşi
pentru om, vor fi ţinute în vase de sticlă sau de metal prevăzute cu capac de plasă din
sârmă deasă. Animalele mari inoculate cu asemenea produse, vor fi cazate în boxe
speciale, prevăzute cu instalaţii de dezinfecţie a dejecţiilor.
Art.476. În unităţile în care se prepară produse biologice de uz veterinar,
inocularea animalelor cu germeni microbieni sau produse virulente periculoase pentru om
se va face în săli speciale, sub supravegherea directă a tehnicianului responsabil cu
executarea operaţiunii şi care va lua toate măsurile pentru a preveni spargerea
recipientului cu material virulent, răspândirea acestuia sau alte accidente.
Art.477. În biofabrici, institute de cercetări şi în general în toate laboratoarele
veterinare, şeful laboratorului sau conducătorul de secţie va supraveghea personal
distrugerea materialului virulent, dezinfecţia locului şi a persoanelor în cazul spargerii
sau vărsării unui recipient cu material virulent sau a defiolării unor produse virulente.
Art.478. Materialele infectate din laboratoarele de bruceloză, TBC, morvă,
leptospiroză, febră aftoasă etc. Vor fi sterilizate, în autoclave speciale, care trebuie să
funcţioneze în încăperile laboratorului respectiv. Tot aici se va steriliza şi spăla în mod
obligatoriu şi echipamentul individual de protecţie al personalului din aceste laboratoare.
Art.479. Se interzice circulaţia personalului din aceste laboratoare în alte locuri de
muncă. Pentru legătura cu celelalte laboratoare se vor numi 1-3 persoane care vor circula
cu echipament folosit numai în acest scop.
Art.480. Personalul tehnic ajutotăr, care lucrează în mediul infecţios va fi supus
periodic controalelor medicale.

12.4. Prevenirea transmiterii bolilor infecţioase şi

parazitare de la animale la om

Art.481. Sunt socotite ca transmisibile prin contact de la animal la om, următoarele

boli infecţioase şi parazitare ale animalelor: rujetul, antraxul, morva, turbarea, bruceloza,
tuberculoza, leptospizoza, tularemia, salmoneloza, febra Q, febra aftoasă, psittacoza,
tricofiţia precum şi alte boli incluse în grupa zoonozelor.
Art.482. Medicii veterinari şi umani, care deservesc societăţile comerciale
agricole, asociaţiile agricole, zootehnice etc., sunt obligaţi să stabilească şi să recomande
măsurile tehnice şi organizatorice pentru prevenirea transmiterii acestor boli de la
animale la om, controlând aplicarea lor.
Art.483. Agenţii economici la care s-au semnalat boli transmisibile de la animale
la om sunt obligaţi să aplice, fără întârziere, toate măsurile prevăzute în legea şi
instrucţiunile sanitare veterinare pentru combaterea şi lichidarea bolilor transmisibile
precul şi măsurile stabilite de organele tehnice pentru prevenirea transmiterii acestor boli
la om.
Art.484. Personalul veterinar şi sanitar al societăţilor comerciale agricole, al
asociaţiilor etc., în care sunt animale cu boli transmisibile este obligat să instruiască
salariaţii unităţii expuşi la îmbolnăvire, asupra măsurilor de protecţie a muncii, în vederea
prevenirii îmbolnăvirilor.
Art.485. Locurile de muncă unde se găsesc animalele atinse de boli transmisibile
la om se vor marca prin inscripţii vizibile, iar pentru personalul îngrijitor se vor afişa
instrucţiuni amănunţiţe cu privire la măsurile de tehnica securităţii muncii în aceste
locuri.
Art.486. Agenţii economici în care se află secţii cu animale bolnave de boli
transmisibile la om, trebuie să anunţe inspectoratul sanitar de stat, pentru a lua în evidenţă
personalul de deservire expus infecţiilor şi a-l supune periodic controlului medical.
Art.487. Teritoriul pe care se găsesc în permanenţă adăposturi de animale cu boli
transmisibile la om (centre sau secţii de izolare, clinici, dispensare veterinare, biofabrici,
staţiuni experimentale), va fi împrejmuit şi va avea porţile de intrare prevăzute cu
dezinfectoare pentru om, animale şi vehicule.
De asemenea, se vor amenaja filtre sanitare veterinare la fiecare dispensar sau
clinică veterinară, cu o capacitate corespunzătoare volumului de lucrări antiepizootice.
Art.488. Este interzisă intrarea persoanelor străine pe teritoriul împrejmuit, iar la
intrare personalul îngrijitor şi veterinar va îmbrăca echipamentul individual de protecţie
(care se păstrează în dulapuri speciale) şi se va spăla şi dezinfecta pe mâini.
Art.489. Examinarea, tratarea şi efectuarea autopsiilor la animalele atinse de boli
transmisibile la om prin contact direct se vor face numai de către medicul veterinar sau
sub supravegherea acestuia, de către personal calificat, prevăzut cu echipamentul şi
instrumentarul necesar. După efectuarea acestor operaţiuni, medicul veterinar va
supraveghea dezinfecţia oamenilor care au venit în contact cu animalele bolnave sau cu
cadavre.
Art.490. Adăpostul în care se află animalele atinse de boli transmisibile la om va fi
dezinfectat periodic, luându-se măsuri ca produsele patologice (avortoni, învelitori fetale,
secreţii etc.) să fie ridicate imediat şi transportate la locul de distrugere în cutii metalice
etanşe, prevăzute cu lacăt sau închizători solide, fără ca cel ce execută această operaţiune
să vină în atingere cu produsul patologic. La intrarea în aceste adăposturi se vor amenaja
dezinfectoare pentru încălţăminte şi dispozitive pentru spălat pe mâini cu soluţii
dezinfectante.
Art.491. Agenţii economici sunt obligaţi să asigure săptămânal dezinfectarea
echipamentului individual de protecţie folosit de personalul ce îngrijeşte sau tratează
animalele bolnave de boli transmisibile. De asemenea, conducerile unităţilor zootehnice
cu profil industrial sunt obligate să asigure zilnic dezinfecţia echipamentului individual
de protecţie al personalului ce manipulează, îngrijeşte sau tratează animalele cu boli
transmisibile.
Art.492. Conducătorul locului de muncă în care se află animalele atinse de
bruceloză, leptospiroză, morvă, febră aftoasă, febră Q, precum şi alte boli transmisibile la
om prin contact direct, va lua măsuri ca personalul îngrijitor să nu fumeze, să nu mănânce
şi să nu păstreze alimente în adăposturile animalelor.
Art.493. Este interzisă folosirea personalului care îngrijeşte animalele, la
prepararea şi distribuirea alimentelor pentru oameni.
Art.494. Agenţii economici sunt obligaţi a lua măsuri pentru executarea
deratizărilor periodice şi stârpirea câinilor vagabonzi şi supranumerari de pe teritoriul
unităţii respective. De asemenea, se vor lua măsuri de vaccinare antirabică şi
dehelmintizare priodică a câinilor folosiţi în unităţi. Nu se admite intrarea câinilor în
bucătării, săli de mese, magazii de alimente.
Art.495. Este interzis dormitul oamenilor în adăposturile animalelor şi folosirea
păturilor de pe cai la oameni. În condiţii de carantină pentru personalul tehnic şi de
îngrijire din fermă, conducerea unităţii va amenaja spaţii corespunzătoare cazării şi
alimentării acestuia.

12.5. Lucrări de ecarisaj

Art.496. Instrumentele care se întrebuinţează în ecarisaj (cuţite, bisturie,

fierăstraie, trepane etc.) trebuie să fie făcute dintr-un singur metal ( de preferinţă oţel) şi
bine scuţite.
Art.497. Sălile de autopsie, sterilizare, prelucrarea sângelui, grăsimilor etc., vor
avea pavaj nealunecos şi perfect curat.
Art.498. Cuştile în care se ţin animalele turbate sau bănuite de turbare, trebuie să
fie din metal rezistent şi menţinute curate.
Art.499. Pentru asigurarea unei atmosfere corespunzătoare, sălile în care se
depozitează cadavrele, cele în care se face sterilizarea, precum şi sălile de sacrificare a
câinilor vor fi aerisite în permanenţă, dezinfectându-se şi dezodorizându-se după fiecare
întrebuinţare.
Art.500. Se vor instala apărători de distanţă în jurul autovehiculelor şi a aparatelor
supraîncălzite cu care se facesterilizarea cadavrelor, evitându-se astfel producerea de
arsuri.
Art.501. Pentru transportul cadavrelor, a resturilor de cadavre şi a deşeurilor de
origine animală se vor folosi numai vehicule special amenajate, închise etanş. Daupă
fiecare transport vehicului va fi dezinfectat corespunzător.
Art.502. Cărnurile şi produseşe confiscate vor fi sterilizate şi destinate exclusiv
industrializării pentru producerea de făinuri furajere proteice.
Art.503. Muncitorul va avea spaţiu suficient în jurul cadavrlui pentru deschiderea
cavităţilor.
Soluţiile dezinfectate şi cauterizante vor fi la îndemână.
Art.504. La tăierea cadavrelor nu se vor folosi topoare, ci numai cuţite şi
ferăstraie, pentru a nu sări aşchii din oase.
Art.505. După terminarea lucrului, instrumentele se vor introduce în vase sau tăvi
cu oluţii antiseptice (fenol, formol) şi se vor ţine în aceste soluţii până ce se vor folosi din
nou.
 Art.506. Dacă pe haine, şărţ sau faţă au sărit stropi de sânge acestea vor fi şetrse cu
tampoane de vată, care sunt ţinute în vase cu antiseptice. Pentru protecţia ochilor se vor
folosi, în mod obligatoriu, ochelari.
Art.507. Seara, la terminarea lucrului sau ori de câte ori sala devine goală, se vor
spăla pereţii şi duşumeaua cu soluţii de clorură de var. Pe duşumeaua şi prin colţuri
trebuie să se presare praf de var nestins în strat gros (2 kg la m2).
Art.508. Când se distrug cadavre sau resturile lor şi nu se urmăreşte valorificarea
prin procese industriale, aceasta se va face prin ardere în cuptoare speciale (crematorii)
sau în alte instalaţii.
Art.509. Unităţile de producere a făinurilor proteice furajere de ecarisaj, vor
amenaja filtre sanitar-veterinare cu o singură poartă de intrare şi ieşire a tuturor
persoanelor care au acces în aceste unităţi. De asemenea, se vor amenaja dezinfectoare
pentru vehicule, la poarta de intrare şi ieşire a acestora, şi o rampă de spălare a
autovehiculelor cu apă caldă. Se vor respecta Normele specifice de securitate a muncii
(anexa 1, pct.11).

12.6.1. La sterilizator

Art.510. Se interzice staţionarea pe marginea cuvei de încărcare a sterilizatorului.

Art.511. Este interzisă introducerea uneltelor în cuvă în tipul funcţionării şnecului.
Art.512. Se va controla permanent ca lanţul de la macaraua de asigurare a
sistemului de închidere a sterilizatorului să fie fixat corespunzător.
Art.513. Se va controla ca motorul electric, care acţionează şnecul, să fie bine fixat
pe soclul de beton, pinioanele să fie fixate pe ax şi aliniate, să nu aibă înclinare în săgeată
unul faţă de celălalt, pentru a nu se produce căderea lanţului de transmisie.
Art.514. Se va verifica întinderea lanţului de acţionare a şnecului şi existenţa
dispozitivului de protecţie.
Art.515. Pentru a acţiona în siguranţă macaraua sterilizatorului, locul de muncă
trebuie să fie curat, spălat, manivela curată şi degresată, ungerea angrenajelor, a rolelor şi
a scripeţilor, cablul să nu aibă fire rupte. În cazul în care operatorul în manevrare
întâmpină o rezistenţă, va verifica dacă nu a rămas vreun corp străin în zona articulaţiei
capului, remediiind deficienţele.
Art.516. Capacul gurii de încărcare şi gura de încărcare, se vor spăla cu un jet de
apă, după ce în prealabil, capacul sterilizatorului a fost înclinat 45 0, cu ajutorul
dispozitivului hidraulic sau mecanic. Când capacul este complet închis, se va întinde
cablul macaralei pentru a se asigura sistemul de închidere.
Art.517. Pentru curăţarea manuală a garniturii sau pentru fixarea ei, capacul se va
ridica la 2-3 cm faţă de poziţia închis, macaraua fiind cu siguranţă pusă.
Art.518. Salariatul trebuie să folosească centura de protecţie bine fixată pe corp,
iar capătul frânghiei legat la centură şi la suportul de susţinere. Se va lucra numai
supravegheat de alţi 2 salariaţi şi în prezenţa şefului de echipă.
Art.519. Deschiderea prezoanelor şi demontarea coloanelor se vor face numai cu
acul manometrului coborât la „0”. Dacă se constată că manometrele nu funcţionează sau
că există scăpări de abur, se opreşte admisia aburului şi se anunţă şeful de echipă sau
şeful secţiei.
Art.520. Este interzis orice fel de intervenţie la vanele care lucrează sub presiune,
în timp ce acesta se află în funcţiune.
Art.521. Este interzisă deschiderea instalaţiilor care lucrează sub presiune, înainte
de a se verifica evacuarea completă a presiunii din interior.
Art.522. Întrucât manometrul care indică presiunea în interiorul autoclavei sau tija
manometrului se poate înfunda în timpul sterilizării materialului, demontarea acestora
pentru curăţarea conductelor nu este permisă când autoclava se află în funcţiune.
Operaţia se execută după scăderea completă a presiunii.
Art.523. Curăţarea coşului sterilizatorului se va efectua după răcirea completă a
utilajului şi numai în echipă. Operatorul va coborî numai echipat cu centură de siguranţă
tip C legată cu frânghie şi supravegheat din afară de alţi doi salariaţi. În coş este permisă
introducerea numai a lămpilor de iluminat de 12 V. Lampa de control va fi verificată ca
să nu facă masă cu utilajul. Prin grija electricianului de serviciu, înainte de intrarea în
sterilizator, vor fi scoase siguranţele utilajului din tabloul general.
Art.524. Ungerea reductorului, schimbarea sau întinderea curelelor de transmisie
sau a lanţului Gall, precum şi altă remediere, trebuie să fie efectuate numai după oprirea
utilajelor şi scoaterea siguranţelor din tabloul general.

12.6.2. La uscătoare

Art.525. În cazul unor defecţiuni la vanele de încărcare a uscătoarelor, se va

acţiona numai după oprirea utilajului, operatorul intervenind asistat şi asigurat prin
centura de siguranţă tip C şi cu frânghie.
Art.526. Ventilul de recoltare a produsului, trebuie să fie manipulat numai din
poziţia lateral şi cu multă precauţie pentru a se evita opărirea cu jetul de material.
Art.527. Operatorul este obligat să verifice permanent presiunea de lucru a
uscătoarelor, extractoarelor, dănfuitoarelor şi distilatoarelor.
Art.528. Deschiderea buloanelor de la capacul de evacuare se va face numai din
poziţia lateral, pentru a se evita opărirea cu jet de material fierbinte.
Art.529. Ungerea reductorului, schimbarea sau întinderea curelelor de transmisie
sau a lanţului Gall, se va face numai după oprirea uscătoarelor şi scoaterea siguranţelor
din tabloul electric.
Art.530. Pornirea extracţiei va fi efectuată numai după controlul etanşeităţii tuturor
capacelor fixate şi a celor cu gardă de apă.
Art.531. Ventilatorul sălii de extracţie se va porni cu 30 minute înainte de
începerea lucrului şi va fi oprit la 30 minute după încetarea activităţii.
Art.532. Orice operaţie de verificare şi de reparare la extractor I sau II, trebuie
făcută numai după evacuarea materialului şi răcirea utilajului. Scara şi pasarela
decantorului trebuie să fie întreţinute curat, pentru a se evita alunecările.
Art.533. orice intervenţie asupra decantorului centrifugal se va face numai după
oprirea acestuia şi scoaterea siguranţelor din tabloul electric.
 Art.534. Se interzice folosirea uneltelor de fier, pentru orice fel de intervenţii, la
utilajele din sala de extracţie. Pentru intervenţii se vor folosi numai scule din bronz şi
ciocan de cauciuc sau bronz.
Art.535. Toate utilajele electrice fixe şi mobile trebuie să fie legate la nulul de
protecţie şi la pământ. Utilajele electrice portabile trebuie să fie alimentate cu tensiune de
24 V, ori să fie construite cu izolaţie suplimentară sau întărită sau să fie alimentate cu
energie electrică printr-un transformator separator.
Art.536. În cazul în care se simte miros de benzină în sala de lucru, obligatoriu se
opreşte alimentarea extractorului şi se depistează locul în care se produc scăpări de
vapori. După refacerea etanşeităţii, se reia lucrul.
Art.537. Se interzice folosirea la lucru a îmbrăcămintei din materialul sintetic,
datorită înmagazinării de electricitate statică, existând pericolul de producere a exploziei.
Art.538. Toate automatele electrice de pornire vor fi prevăzute cu podeţe
electroizolante, iar acţionarea automatelor se va face cu bagheta prevăzută pentru acest
scop.

12.6.3. La finisare

Art.539. Controlul şi remedierele sistemelor transportate se vor face numai după

oprirea acestora.
Art.540. Curăţarea sitelor de moară, verificarea cuţitelor, ciocanelor etc. Se vor
face numai după oprirea completă a utilajului şi după scoaterea siguranţelor din tabloul
general.
Art.541. Curăţarea şi deblocarea dozatorului sau a ventilatorului instalaţiei
pneumatice, trebuie să se efectueze numai după oprirea şi scoaterea siguranţelor din
tabloul general.

12.7. Sacrificarea animalelor

12.7.1. Abatoare de taurine

Art.542. Taurii, bivolii şi toate animalele nărăvaşe vor fi legate de nas cu lanţuri şi
belciuge.
Art.543. Animalele se vor introduce în sala de tăiere bu bastonul de conducere
prins de inelul nazal iar în timpul sacrificării vor fi legate scurt de belciugele pardoselii
sălii de tăiere.
Art.544. În timpul sacrificării animalelor, se vor evita zgomotele, ţţipetele şi
convorbirile care pot distrage atenţia muncitorilor.
Art.545. Pentru sacrificarea şi jupuirea animalelor se vor întrebuinţa numai cuţite
speciale bine ascuţite.
Art.546. Pentru a preveni alunecările, în fiecare zi după terminarea tăierelor şi
transportului cărnii trebuie să se cureţe prin frecare cu peria şi să se spele pardoseala cu
soluţie caldă de sodă caustică.
 Art.547. Pavimentul sălilor de tăiere trebuie să fie din beton sclivisit, bine spălat
după fiecare animal sacrificat, pentru a preveni alunecarea.
Art.548. Pentru înlăturarea accidentelor provocate de căderea macaralelor,
transportoarelor de carne sau a diferitelor vase de colectat sânge, instalaţiile vor trebui
verificate zilnic.
Art.549. Materialul din care este făcută pardoseala din camerele frigorifice nu
trebuie să fie alunecos. Accesul în spaţiile frigorifice (refrigerare, congelare, depozitare)
se va face cu echipament individual de protecţie adecvat temperaturilor joase.
Art.550. Instalaţiile de frig vor fi dotate cu AMC şi dispozitive de siguranţă şi vor
fi permanent supravegheate pentru a se preveni pierderile de gaze (amoniac)n spaţiile
frigorifice. Se vor respecta normele din anexa 1, pct. 10.

12.7.2. Abatoare de păsări

Art.551. În secţiile de producţie se impune respectarea celor mai stricte reguli de

curăţenie la locul de muncă, ărin înlăturarea în special a grăsimilor pentru a se evita
accidentele prin alunecări, în secţiile de producţie este interzisă alergarea.
Art.552. Toate instalaţiile şi echipamentele electrice fixe şi mobile, alimentate din
reţeaua de joasă tensiune trebuie să fie legate la nulul de protecţie şi la pămînt. Utilajele
electrice portabile trebuie să fie alimentate la tensiunea de 24 V.
Eficacitatea măsurilor de protecţie se verifică periodic conform Normelor specifice
de securitate a muncii (anexa 1, pct.1).
Zilnic, cel care lucrează cu utilaje electrice trebuie să verifice vizual
imposibilitatea atingerii pieselor aflate normal sub tensiune, precum şi legăturile la
instalaţia de legare la pământ, conform tabelului 1.
Art.553. În timpul spălărilor şi dezinfecţiilor, este cu desăvârşire interzis
îndreptarea jetului de apă spre motoarele şi echipamentele electrice.
Art.554. Întreţinerea şi repararea utilajelor de abator se vor face în timpul
operaţiilor tehnologice sau după terminarea activităţii când utilajul este deconectat de la
reţeaua electrică de alimentare, iar la tabloul electric se va pune indicatorul cu interdicţia:
NU CUPLAŢI. SE LUCREAZĂ! S-a verificat lipsa tensiunii şi s-au luat toate măsurile
pentru împiedicarea apariţiei tensiunii.
Art.555. Este strict interzisă intervenţia la instalaţia şi echipamentul electric, cu
excepţia personalului autorizat şi calificat în meseria de electrician.
Art.556. La secţia de recepţie-agăţare pui se va avea în vedere ca din mijlocul de
transport, cuştile sau containerele să fie scoase cu atenţie, cu ambele mâini şi puse pe
transportorul cu role.
Rampa de agăţare trebuie să fie curată pentru evitarea accidentelor prin
alunecare.
Art.557. Persoanele care deservesc transportorul cu role acţionat de la secţia
recepţie-agăţare, nu vor purta halate sau îmbrăcăminte largă care se poate înfăşura pe
rolele transportorului. Părul va fi legat sub basmaua de protecţie.
Art.558. Adunarea puilor de sub transportor nu este permisă decât după oprirea
utilajului.
 Art.559. Se va urmări permanent ca rolele să nu se blocheze, pentru a permite
deplasarea în mod ritmic a cuştilor cu pui.
Art.560. La punerea în funcţiune a transportorului se va urmări ca rolele să se
învârtească uşor şi se vor asigura condiţiile de coplaneitate, coaxialitate şi tangenţă
impuse de întreprinderea furnizoare.
Art.561. La asomatorul electric este cu desăvârşire interzis accesul la electrodul şi
apa din baia principală în timpul funcţionării instalaţiei, aceasta prezentând pericolul de
electrocutare.
Art.562. Este strict interzis, la asomator, înlocuirea furtunului de evacuare a apei
din bazinul principal, care este din cauciuc, cu ţeavă metalică sau anularea blocajului la
ridicarea agrafei de blocaj montată pe furtun.
Se interzice cu desăvârşire curăţarea bazinului principal fără scoaterea instalaţiei
de asomare din circuitul de alimentare cu energie electrică, care se face de la
întrerupătorul capsulat, montat pe curia cu echipamentul electric.
Art.563. La deplumator şi finisor se va urmări ca punerea în funcţiune să se facă
numai atunci când toate orificiile de vizitare sunt închise cu tăbliţele de protecţie ale
grupului de acţionare vertical.
Dacă o pasăre sau alt obiect străin se blocează în maşină se interzice orice
intervenţie fără oprirea şi scoaterea de sub tensiune.
Art.564. Intervenţiile de deplumator sau maşina de finisat se vor face numai când
toată linia tehnologică este oprită şi utilajul scos de sub tensiune.
Art.565. Este interzis a porni transportorul suspendat fără a porni motorul electric
ce acţionează cuţitul disc al dispozitivului de tăiat picioare.
Art.566. Transportorul aerian (conveierul) trebuie controlat periodic şi când se
constată că unele părţi componente au rezistenţa slăbită, se înlocuiesc.
În cazul când rolele sunt sparte, acestea se înlocuiesc pentru a se evita accidente
prin căderea lor de pe conveier.
Art.567. În timpul opăririi păsărilor, nu se va sta în faţa oprătorului în partea de
ieşire a puilor, ci lateral pentru a se evita inhalarea aburului sau opărirea cu apă.
Art.568. Pentru toate operaţiile care necesită întrebuinţarea cuţitului, acesta va fi
ascuţit şi cu lama perfect fixată în mâner.
Păstrarea cuţitelor se va face în mod obligatoriu în teci speciale, ataşate la centură.
Cuţitul va fi ţinut în mână numai în timpul lucrului, în restul timpului va fi păstrat la
teacă.
Art.569. Pentru toate operaţiile care necesită întrebuinţarea cuţitului, se va acorda
o mare atenţie din partea salariatului pentru a se înlătura accidentele prin tăiere, datorită
mânuirii greşite a cuţitului; nu se admite ca mâna stângă să fie înaintea cuţitului.
Art.570. Pentru prevenirea accidentelor prin tăiere, salariatul care execută operaţia
de eviscerare, tranşare, dezosare, va purta obligatoriu burtieră şi mănuşi speciale din zale.
În funcţie de operaţiile pe care le execută mănuşile pot proteja toate degetele sau
parţial.
Îmbrăcarea echipamentului individual de protecţie şi a burtierei se va face în
ordinea indicată.
 Art.571. La secţiile de făină furajeră din cadrul abatoarelor de păsări, pe lângă
normele de sacuritate cu caracter general se vor întocmi instrucţiuni proprii care se vor
însuşi de către toţi salariaţii.
Art.572. Pe distribuitorul de abur pentru protecţie în cazul creşterii presiunii peste
limitele admise, se vor prevede două supape de siguranţă.
Art.573. Capacul gurii de alimentare a distructorului va fi etanş, închiderea şi
deschiderea lui făcându-se numai de mecanicul de serviciu, după ce în prealabil a
verificat lipsa presiunii din distructor.
Art.574. Gura de încărcare a distructorului va fi prevpzută cu împrejmuire
metalică, pentru a se evita căderea prin alunecare în interior a personalului de deservire.
Art.575. Încărcarea distructorului nu va începe înainte de a se controla dacă
distructorul a fost golit dă făină, capacul de evacuare a făinii închis, iar rotorul
distructorului pus în mişcare.
Art.576. Pentru evitarea răbufnirii aburului prin capac sau gura de evacuare, se
strâng uniform şuruburile respective.
Art.577. La buncărele amestecătoare se vor prevede capave pentru a se evita
accesul la organele în mişcare.
Art.578. La toate punctele se vor instala aparatele de protecţie, măsură şi control
conform cărţii tehnice.
Art.579. În timpul încărcării cu materie primă, ventilele de abur vor fi închise
pentru se evita accidentele prin opărire.

13.ACTIVITATEA DE DERATIZARE, DEZINSECŢIE, SPĂLARE

ŞI DEZINFECŢIE A ADĂPOSTURILOR

13.1. Măsuri generale

Art.580. Nici un salariat nu poate fi admis la lucru, în operaţiile de deratizare,

dezinsecţie şi dezinfecţie, înainte de a fi examinat de medic, examinare care se repetă
periodic, la toţi cei care efectuează asemenea acţiuni.
Art.581. Examenul medical la angajare se va efectua potrivit instrucţiunilor
Ministerului Sănătăţii, pe talonul fişei medicale făcându-se menţiunea „apt pentru lucrări
D.D.D.”.
Art.582. Tinerii sub 18 ani, femeile gravide sau care alăptează, persoanele cu răni
deschise, cu diferite afecţiuni (hepatice, pulmonare etc.) sau cu alergii la substanţele
toxice, alcoolicii etc., nu vor fi admişi să lucreze cu substanţe toxice, în acţiunile de
deratizare, dezinsecţie şi dezinfecţie.
Art.583. Echipamentul individual de protecţie a muncii prevăzut în Normativul
cadru – 1995 este obligatoriu pentru personalul care lucrează în acţiunile de deratizare,
dezinsecţie şi dezinfecţie.
Art.584. În timpul efectuării operaţiunilor de deratizare, dezinsecţie şi dezinfecţie,
este strict interzisă folosirea persoanelor care au consumat alcool, acesta mărind gradul
de nocivitate a substanţelor toxice. De asemenea, se interzic: consumul alimentelor, apei,
băuturilor alcoolice, precum şi fumatul.
 Înainte şi după masă este obligatoriu spălatul mâinilor şi feţei cu apă şi săpun.
Art.585. După terminarea lucrului, echipamentul individual de protecţie se depune
în locuri speciale, se face duş şi apoi se îmbracă hainele personale.
În cazul în care lucrarea a fost executată cu toxice volatile (gaze fumigante,
volatile etc.), echipamentul individual de protecţie va fi aerisit bine, pentru eliminarea
toxicului reţinut de ţesătura materialului.
Art.586. Apele rezultate din spălarea echipamentului individual de protecţie
individual, a aparaturii şi utilajelor întrebuinţate în acţiunile de deratizare, dezinsecţie şi
dezinfecţie, vor fi colectate în gropi special amenajate în aşa fel încât să se evite
contaminarea surselor de apă (fântâni, ape curgătoare, ape stătătoare), a alimentelor şi
furajelor, precum şi a altor materiale care prin manipularea lor, prezintă pericol de
intoxicare.

13.2. Depozitarea, păstrarea, manipularea şi transportul substanţelor toxice

Art.587. Substanţele raticide, insecticide şi dezinfectante, fabricate în ţară sau

importate, vor fi folosite în acţiuni de combatere a dăunătorilor, în conformitate cu „Lista
produselor veterinare înregistrate şi utilizate în practica sanitară veterinară”.
Art.588. Depozitele în care sunt păstrate substanţele toxice vor fi date în primire
unei singure persoane numită prin decizie, care trebuie să fie de specialitate (chimist,
farmacist, veterinar); să fie autorizată de Poliţia Sanitară în cazul toxicelor din grupa I şi a
II-a de toxicitate, care va păstra asupra sa cheile depozitului, răspunzând de măsurile de
protecţie a muncii în timpul depozitării, manipulării şi distribuirii lor. Eliberarea din
depozit a substanţelor toxice se va face numai persoanelor autorizate, pe baza actelor
legale, întocmite şi semnate de agentul economic.
Art.589. Depozitele de substanţe toxice vor fi amplasate în clădiri prevăzute cu
instalaţie de ventilaţie, instalaţie electrică antiex, podea din ciment sau cărămidă şi cu
grilaje sau uşi de fier.
Deasupra, dedesubtul sau la acelaşi nivel al depozitelor nu vor fi încăperii cu altă
destinaţie şi nici locuinţe.
Art.590. În interiorul depozitelor se vor asigura condiţii corespunzătoare de
temperatură şi ventilaţie. Substanţele toxice lichide se păstrează în magazii cu
temperatură între o-250C.
În interiorul depozitelor nu se admite încălzirea cu flacără deschisă şi nici
pătrunderea sau aprinderea de foc deschis.
Art.591. În depozitele şi magaziile de substanţe toxice trebuie să se găsească, în
permanenţă, un lighean, apă de spălat, săpun, prosop, precum şi dulapul farmaceutic de
prim-ajutor.
Spaţiile depozitelor şi magaziilor cu substanţe toxice vor fi păstrate în perfectă
stare de curăţenie, iar gunoaiele vor fi duse în gropi special amenajate, în aşa fel încât să
fie ferite de accesul oamenilor, la cel puţin 50 m de sursele de apă.
Art.592. În depozite şi magazii este interzis accesul copiilor, femeilor gravide sau
a celor care alăptează precum şi al persoanelor cu afecţiuni pulmonare, hepatice sau cu
sensibilitate la substanţele toxice.
 În aceste depozite este interzis accesul oricărei persoane în afara interesului de
serviciul şi care nu posedă ordin de serviciu sau legitimaţie care să permită accesul.
Art.593. Substanţele toxice se păstrează în magazii, în ambalaje originale, separate
pe grupe de toxicitate şi culorile respective (roşu, verde, albastru şi negru), marcate cu
etichete vizibile purtând denumirea substanţei, grupa de toxicitate, data intrării în
magazie şi inscripţia OTRĂVITOR, INFLAMABIL, după caz şi semnul : cap de mort cu
două oase încrucişate.
Substanţele din sacii sau ambalajele sparte se adună pe sortimente şi se introduc în
altele în bună stare, pe care se scriu, în mod obligatoriu – vizibil şi citeţ – denumirea
produsului şi grupa de toxicitate.
Art.594. Substanţele explozibile, inflamabile, toxice, vor fi ţinute în încăperi
separatee unele de altele şi vor avea uţă de acces direct afară, la exterior.
Substanţele infalambile vor fi păstrate în magazii speciale din zid sau beton, lipsite
de instalaţii electrice sau sobe, ori alte surse de foc, care ar putea produce incendii,
respectându-se normele P.S.I.
Substanţele puternic toxice vor fi păstrate în încăperi separate. Perm,anent sub
cheie, ţinându-se o evidenţă specială asupra distribuirii şi folosirii lor.
Art.595. Pe pereţii exteriori ai magaziilor sau la intrare se aplică indicatorul de
interzicere, oprire şi de avertizare conform standardului în vigoare.
Art.596. Se interzice cu desăvârşire păstrarea substanţelor toxice în locuinţe,
depozite de materiale, magazii de furaje sau produse alimentare, în silozuri de cereale, în
lăptării, cantine, abatoare, birouri sau în vagoane repartizate pentru dormit şi în orice alt
loc decât cel anume destinat şi special amenajat.
În magazia în care de sepozitează pesticidele. Este interzis a se depozita alimente,
furaje, obiecte casnice, îmbrăcăminte sau alte materiale.
Art.597. Substanţele toxice se distribuie numai în ambalajele originale.
Distribuirea produselor toxice se face numai în ambalaje bine închise, fără spărturi sau
fisuri, interzicându-se distribuirea lor în stare vărsată.
Scoaterea toxicelor lichide prin vărsare directă se poate face numai în cazul
ambalajelor mici şi prin sifonare cu amorsare mecanică, interzicându-se cu desăvârşire
amorsarea cu gura.
Ambalajele care nu se mai înapoiază uzinelor producătoare vor fi distruse şi arse
(cele metalice vor fi denocivizate şi perforate, pentru a nu mai putea fi folosite).
Art.598. Distribuirea substanţelor toxice se face numai persoanelor autorizate şi
instruite pentru nevoi proprii.
Art.599. Asigurarea permanentă a pazei depozitelor sau magaziilor cu substanţe
toxice este obligatorie.
Art.600. Substanţele toxice se vor păstra, livra, circula, preda şi consuma numai în
baza actelor de predare-primire sau consum, semnate de persoane care răspund de
păstrarea şi distribuirea lor.
Magazionerul va sta în depozit numai în timpul primirii sau eliberării produselor
toxice, el are obligaţia de a lua măsuri de decontaminare (denocivizare) sau după caz de
sitrugere a ambalajelor după eliberarea substanţelor toxice.
 Magazionerul şi persoanele care-l ajută vor purta echipamentul individual de
protecţie pe toată durata primirii sau eliberării produselor iar în cazul fumiganţilor vor
purta şi masca de gaze cu cartuşul filtrant corespunzător.
Distribuirea toxicelor către populaţie nu se poate face decât :
a) de unităţi autorizate pentru comercializarea produselor toxice de către
populaţie;
b) în locuri autorizate şi numai pentru produsele din grupele a III-a şi a IV-a de
toxicitate, încadrare făcută de Ministerul Sănătăţii.
Art.601. Transportul substanţelor toxice la lucrări se va face numai cu mijloace
auto, special destinate, însoţite de către operatori autorizaţi.
Art.602. Transportul alimentelor, furajelor, apei de băut, materialelor sau a
oamenilor străini împreună cu substanţele toxice este interzis.
Art.603. Transportul substanţelor toxice inflamabile se va face ambalaje originale,
acoperite pe timp călduros cu prelate sau foi de cort umede.
Art.604. În timpul manipulării substanţelor toxice în depozite sau magazii, se
interzice cu desăvârşire utilizarea oricăror surse de foc.
13.3. Deratizarea

Art.605. În operaţiunile de deratizare, substanţele toxice se utilizează în momeli

alimentare, sub formă de prăfuiri şi prin gazare a galeriilor.
Art.606. Pregătirea momelilor raticide şi a pulberilor toxice se face numai de
operatorii instruiţi şi autorizaţi pentru aceste operaţiuni. Vasele folosite pentru prepararea
momelilor şi a prăfuirilor după terminarea preparării acestora vor fi spălate cu apă.
Ambalajele din carton şi material plastic vor fi arse sau deteriorate şi îngropate la
distanţe de minimum 100 m de fântâni sau alte surse de apă, la adâncimea de 1 m.
Art.607. La efectuarea operaţiunilor de deratizare în adăposturi de animale,
magazii şi alte construcţii agrozootehnice, alimentare, cămine etc., se interzice accesul
persoanelor străine pe tot timpul acţiunii de deratizare.
Art.608. Beneficiarul va asigura paza şi securitatea momelilor raticide atâta timp
cât acestea se află amplasate în unitatea sa. Cadavrele de şobolani şi şoareci vor fi ridicate
în permanenţă de personalul instruit, care le va arde sau îngropa la 0,80 – 1 m adâncime,
la o depărtare de cel puţin 20 m de spaţiul deratizat. Momelile neconsumate în perioada
stabilită se ridică de personalul instruit, care le va îngropa la 0,80 m adâncime.
Art.609. La obiectivele deratizate, se vor aplica avertizoare cu inscripţia :
ATENŢIE! TEREN OTRĂVIT, PERICOL DE MOARTE.
Art.610. Terenurile şi obiectivele supuse acţiuni de deratizare vor fi vizibil
marcate pe placarde, pe care se va scrie : TEREN OTRĂVIT – PĂŞUNATUL
INTERZIS, PERICOL DE MOARTE.
Art.611. În timpul pregătirii momelilor şi a pulberilor toxice, lucrătorii vor purta
mănuşi de cauciuc, măşti de protecţie, iar după terminarea pregătirii şi administrării
momelilor şi prăfuirilor, se vor spăla pe mâini cu apă şi săpun.
Art.612. Operatorii care lucrează cu substanţe toxice raticide, vor fi dotaţi cu
echipament individual de protecţie şi trusa de prim-ajutor, care vor fi folosite conform
instrucţiunilor, în funcţie de substanţa toxică.
 Art.613. Adăposturile de animale, magaziile, clădirile tratate se marchează vizibil
cu plăci avertizoare ce au următorul conţinut : PERICOL DE MOARTE, SUBSTANŢE
TOXICE. Asemenea plăci se vor aşeza la toate obiectivele.
Art.614. Înainte de pătrunderea în depozite cu gaze toxice se va face aerisirea
acestora prin deschiderea largă a uşilor şi ferestrelor şi nu se va intra înăuntru decât după
ce se constată că a dispărut morisul specific de gaze; în cazul bromurii de metil, care nu
are miros, pătrunderea în interiorul depozitului se va face numai cu masca de gaze cu
cartuşul corespunzător.
Art.615. În spaţiul în care se fac tratamente este interzisă intrarea copiilor şi a
oricărir persoane străine de lucrările de dezinsecţie. Locurile pe unde circulă păsările sau
animalele domestice se vor stropi cu mare atenţie. Operaţiile de dezinsecţie (stropit) se
vor face pe timp liniştit; în caz de vânt slab operaţiile vor fi conduse astfel încât soluţia să
fie îndreptată în direcţia vântului, omul având vântul în spate; la un vânt mai puternic de
3 m/sec, nu se lucrează cu soluţii toxice.
Art.616. La lucrările de dezinsecţie se vor respecta regulile :
a) operaţiile de dezinsecţie prin gazare, degazare şi detectarea gazului în spaţiile
închise sau din produsele gazate se vor executa numai de operatori special instruiţi,
autorizaţi şi cu experienţă în efectuarea acestui gen de lucrări, care au examenul
medical periodic efectuat şi avizul medical.
b) Înainte de începerea lucrărilor de dezinsecţie prin aerosoli sau gazare,
responsabilul lucrării va înştiinţa pe beneficiar, indicând locul unde se efectuează
operaţiunea, perioada în care se face, substanţele folosite şi măsurile necesare pe
care beneficiarul de lucrări trebuie să le ia pentru prevenirea intoxicaţiilor la
oameni şi animale;
c) Conducătorul lucrării de gazare are obligaţia şi răspunderea să stabilească
tehnologia gazării la unitatea beneficiară, în funcţie de construcţia clădirii,
produsele supuse gazării etc. Şi stabileşte parametrii optimi de gazare, în funcţie de
gradul de infestare. Va ţinea seama de starea clădirii, uşi, acoperiş, geamuri,
conducte electrice şi instalaţii sanitare unde se poate pierde o anumită cantitate de
gaz pentru că nu există posibilităţi de etanşare perfectă şi avertizează de acest lucru
pe toţi operatorii înainte de începerea gazării, că nu este admis să se urce pe palier
sau încăperi fără mască pe figură.
d) După terminarea lucrărilor de etanşare şi înainte de începerea lucrărilor de gazare,
beneficiarul are obligaţia să evacueze pe toţi salariaţii din spaţiul ce urmează să fie
gazat.
Art.617. După repartizarea gazului în încăperi, conducătorul lucrării împreună cu
operatorii şi delegatul beneficiarului au următoarele obligaţii :
a) controlează calitatea kucrărilor de etanşare şi verifică cantitatea de gaze
repartizată în încăperi;
b) introduce teste cu insecte vii în spaţiul ce urmează a fi gaza şi stabileşte locurile
posibile de acumulare a gazelor;
c) controlează toate încăperile ca să nu existe persoane străine în spaţiul ce
urmează a fi gazat;
 d) încuie toate uşile ce au legătură cu exteriorul şi aplică pe uşă sigiliul şi afiş cu
cap de mort pe care se va scrie ATENŢIE! GAZE TOXICE – PERICOL DE
MOARTE – NU VĂ APROPIAŢI!
e) Asigură asistenţă medicală sau maşina salvării dotată cu medicamentele
necesare şi trusa pentru oxigeno-terapie, pentru măsuri de prim-ajutor în cazul
intoxicării operatorilor;
f) Ia măsuri de izolare a clădirilor aflate sub gaze prin împrejmuirea lor cu sfori,
pe care se pun afişe cu „Cap de mort”, prevăzute cu benzi de hârtie, pentru
evitarea apropierii de aceste clădiri a persoanelor străine şi angajaţilor precum
şi a vehiculelor;
g) Asigură întreruperea şi scoaterea de sub tensiune a instalaţiilor electrice şi
stabileşte persoanele care asigură paza obiectivului pe toată durata gazării până
la degazare, pentru evitarea accidentelor de muncă. După ce s-au luat toate
măsurile pentru evitarea accidentelor, comisia semnează procesul-verbal de
control şi stabileşte data şi ora când poate începe gazarea propriu-zisă.
Art.618. Circulaţia persoanelor şi vehiculelor în jurul obiectivului supus gazării va fi
interzisă pe o distanţă de minimum 100 m în jurul său.
Înainte de începerea lucrărilor de dezinsecţie prin gazare, toţi salariaţii vor
fi avertizaţi şi anunţaţi că nu au voie să pătrundă în obiectivul supus gazării, până la
efectuarea degazării acestuia.
Art.619. Lucrările de gazare a spaţiilor închise se execută de sus în jos (de la etajele
superioare înspre parter), iar timpul maxim de expunere în mediul toxic al operatorilor
autorizaţi în efectuarea acestor lucrări va fi de maximum 30 min. de la dschiderea
recipienţilor, la care se adaugă timpul de etanşare al uşilor exterioare pe unde au ieşit
operatorii.
Art.620. La lucrările de gazare în spaţii închise vor participa minimum 2 operatori
atât la efectuarea gazărilor cât şi la degazări.
Art.621. În timpul executării operaţiunilor de dezinsecţie cu substanţe oxice
organoclorurate, pentru a preveni intoxicaţiile şi bolile profesionale se va acorda cea
mai mare atenţie măsurilor de protecţie şi igienă a muncii, prin folosirea echipamentului
individual de protecţie şi cunoaştereasubstanţelor cu care se lucrează.

13.5. Spălarea şi dezinfecţia

Art.622. Este interzis a se depozita în corpul de legătură sau pe alee ustensilele

necesare curăţeniei sau alte obiecte. Acestea se vor aşeza în ordine într-un loc
determinat al corpului de legătură, amenajat în acest scop.
Art.623. Pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare în timpul spălării sau
dezinfectării grajdurilor, se va interzice stropirea cu apă sau cu soluţie a instalaţiei şi
aparatajelor electrice. Receptorii din interior se vor scoate de sub tensiune iar punerea
acestora în funcţiune se va face după terminarea operaţiunii şi numai de ctre
electricianul de serviciu.
 Art.624. După executarea dezinfecţiei, este interzis a se mai intra în compartimentul
respectiv fără avizul medicului veterinar. Pe uşi se vor aplica avertizoare ATENŢIE!
DEZINFECTANT, INTRAREA STRICT OPRITĂ.
Art.625. La scoaterea aşternutului dinn hala de creştere a păsărilor se vor respecta
următoarele reguli:
a) utilajele suspendate vor fi asigurate contra căderii iar cele acţionate electric vor fi
scoase de sub ensiune;
b) personalul care evacuează manual aşternutul va avea grijă să nu agaşe sau să taie
cablurile electrice;
c) tractoristul va fi special instruit pentru manevrele evacuării gunoiului din hală cu
lamă sau cupă, insistându-se asupra respectării traseului stabilit;
d) persoana care manevrează lopata mecanică va fi instruită şi nu va acţiona lopata
decât în situaţia când pe direcţia de lucru nu se găsesc alte persoane care să fie
surprinse de cablu sau de rubere a acestuia;
e) la incărcarea gunoiului, în mijloacele de transport, cu graifere sau tractoare cu
cupă sau alte utilaje de încărcat este interzisă staţionarea oricărei persoane în raza de
acţiune.
Art.626. Spălarea halelor nu este permisă decât după ce toată aparatura electrică şi
consumatorii electrici din hale au fost protejate împotriva umezelii, scoţându-se de sub
tensiune (inclusiv instalaţiile de iluminat). În aceste cazuri, pentru iluminatul halelor
oarbe se va folosi o instalaţie cu tensiunea de 24 V.
Art.627. În situaţia folosirii la spălat a pompelor acţionate electric, acestea trebuie
să fie legate la nulul de protecţie şi la pământ.
Cablurile vor avea lungimea corespunzătoare. Racordarea la alimentare cu
energie electrică se va face din holul halei de la o priză cu alimentare separată cu
energie electrică, hala fiind scoasă de sub tensiune.
Art.628. Persoanele care execută operaţia de văruire vor purta obligatoriu mănuşi şi
ochelari de protecţie.
Art.629. La operaţiunea de flambare a halelor se vor respecta cu stricteţe
următoarele :
a) se vor folosi numai instalaţii certificate din punct de vedere al securităţii muncii şi
verificate în prealabil;
b) conductele de legătură vor fi în perfectă stare de funcţionare;
c) la racordări se vor folosi coliere; se interzice asigurarea racordărilor cu sârme sau
alte materiale;
d) instalaţia de flambare va fi prevăzută obligatoriu cu aparatura de măsură şi control
(AMC);
e) în cazul folosirii instalaţiilor de flambare cu recipienţi, de combustibil separaţi se
va păstra o distanţă de 10 m de locul unde se flambează;
f) la flambare vor lucra cel puţin 2 persoane echipate cu salopete ignifugate;
g) pentru prevenirea incendiilor se va dota hala respectivă cu materiale de stingere;
h) nu se vor flamba elementele combustibile ale halei;
i) în timpul flambării se vor feri instalaţiile electrice.
 Art.630. Pe uşile halelor, se vor pune obligatoriu tăbliţe avertizoare cu inscripţia
PERICOL DE MOARTE, GAZE TOXICE.
Art.631. Conducătorii auto ai dezinfectoarelor vor urmări în permanenţă buna
funcţionare a instalaţiei şi vor purta pbligatoriu echipamentul individual de protecţie.
Art.632. Substanţele toxice nefolosite vor fi strânse şi depozitate în locurile
destinate păstrării lor.
Art.633. Înainte de punerea în funcţiune a utilajelor şi a instalaţiilor electrice, este
obligatorie verificarea sistemelor de acţionare a legăturilor electrice, a legăturilor de
protecţie la nul şi la pământ, a imposibilităţii atingerii pieselor aflate normal sub tensiune,
urmărindu-se ca toată aparatura electrică să fie uscată.
Art.634. Îm halele în care se introduce aşternut se va da o atenţie deosebită
manipulării şi împrăştierii în hală, astfel ca acesta să nu devină în contact cu surse de
căldură care pot produce incendiu.
Art.635. Halele de păsări vor fi dotate cu materiale de stingere (stingătoare,
hidranţi exteriori şi interiori, furtun etc.).
Art.636. salariaţii care efectuează lucrări de dezinfecţie cu produse dezinfectante
trebuie să respecte următoarele reguli:
a) să aplice întocmai regulile cu care a fost instruit şi să poarte în mod obligatoriu,
echipamentul individual de protecţie conform normativului în vigoare;
b) să cunoască tehnica folosirii utilajelor şi agregatelor, toxicitatea substanţelor
dezinfectante, modul lor de acţiune asupra irganismului uman, tehnica preparării şi
administrării substanţelor dezinfectante, modul lor de transport, depozitarea şi
manipularea acestora.
Art.637.Pregătirea soluţiilor dezinfectante se va face în locuri special alese,
departe de sursele de apă, sub supravegherea conducătorului locului de muncă şi marcate
cu tăbliţe pe care se va scrie: LOC PENTRU PREGĂTIREA SOLUŢIILOR
DEZINFECTANTE.
Art.638. Se va acorda atenţie deosebită preparării soluţiilor dezinfectante, spre a
evita contactul acestora cu pielea, soluţiile dezinfectante putând provoca intoxicaţii sau
arsuri.
Art.639. Cântarele, vasele gradate sau cotate, găleţile, butoaiele etc., folosite la
prepararea soluţiilor dezinfectante nu pot fi utilizate în nici un caz pentru scopuri casnice,
adăparea animalelor, transportul furajelor etc.
Art.640. Operaţiunile de dezinfecţie se vor executa numai în timpul zilei.
Art.641. Înaintea operaţiei de dezinfecţie, animalele, furajele, găleţile şi alte
materiale vor fi scoase din adăposturi şi vor fi introduse numai după perfecta îndepărtare
a urmelor de substanţă dezinfectantă. După aplicarea dezinfectantului, adăposturile vor fi
închise şi sigilate şi vor fi ţinute astfel o perioadă determinată, în funcţie de natura
substanţei dezinfectante cu care s-a lucrat.
După această perioadă, adăposturile se desigilează, se aerisesc printr-o ventilaţie
puternică, iar adăpătoarele, ieslele, jgheaburile, stâlpii şi alte obiecte, care la primul
contact ar putea fi linse de animale, se vor spăla bine cu apă pentru neutralizarea acţiunii
dezinfectantului. Padocurile şi terenurile din incinta gospodăriei vor fi marcate cu
interdicţia : DEZINFECTAT! INTRAREA STRICT OPRITĂ!
 Art.642. În lăptării se va efectua evacuarea bidoanelor, sitelor pentru strecurat
laptele şi a atuturor celorlalte obiecte; separatoarele şi instalaţiile pentru răcirea laptelui
se vor acoperi cu huse din polietilenă, pânză sau hârtie, pentru ca acestea să nu vină în
contact cu substanţele toxice.
Art.643. După dezinfecţie, instalaţiile şi aparatele care nu au putut fi scoase din
incinta lăptăriei vor fi bine spălate cu apă curată potabilă; personalul executant va
dezbrăca echipamentul individual de protecţie, se va spăla bine cu apă şi săpun şi în mod
obligatoriu va spăla şi neutraliza întreg ecipamentul individual de protecţie folosit.
Art.644. Evidenţa produselor toxice dezinfectante se va ţine în registre speciale
conform reglementărilor legale, parafate şi sigilate, iar scoaterea substanţelor toxice din
evidenţă se va face pe bază de acte legale întocmite, după consumul lor de către cei în
drept.

14.PREVEDERI DE PROIECTARE

14.1. Măsuri generale

Art.645. Toate proiectele de maşini, agregate şi instalaţii vor fi însoţite de lista cu

propunerile de echipament individual de protecţie cu care urmează a fi dotat personalul
precum şi extrasul măsurilor de securitate a muncii prevăzute în proiect.
Art.646. Pentru protejarea muncitorilor împotriva riscurilor de sănătate şi
securitate, inclusiv prevenirea unor asemenea riscuri care apar sau pot apare la expunerea
profesională la agenţi biologici, se vor prevedea :
a. înlocuirea unui agent biologic dăunător dacă o permite natura activităţii de
valorificare a deşeurilor proteice;
b. măsuri de prevenire a expunerii muncitorilor;
c. proiectarea proceselor de muncă şi a măsurilor de control trebuie în aşa fel înc’t să
se diminueze răspândirea agenţilor biologici la locul de muncă;
d. dotpri pentru manipularea şi transportul în siguranţă al agenţilor biologici în cadrul
locului de muncă;
e. dotări cu mijloace corespunzătoare şi adecvate de spălare şi de toaletă;
f. dotări pentru decontaminarea şi curăţarea îmbrăcămintei şi echipamentului
individual de protecţie.
Art.647. Toate secţiile de fabricaţie vor fi conectate la un sistem general de
ventilaţie şi deodorizare.
Art.648. Proiectarea şi realizarea unui mijloc de transport pentru prealuarea
materiilor prime necesare fabricaţiei de făinuri proteice din carne, sânge şi oase, de tip
etanş care să prevină răspândirea agenţilor biologici.
Art.649. Adăposturile pentru animale trebuie să fie constituite pe fundaţii solide,
având prevăzute sisteme de canalizare şi ventilaţie corespunzătoare cu cerinţele specifice
de folosinţă.
Art.650. Sistemul de canalizare va fi înclinat pentru a permite scurgerea lichidelor
în bazinele de colectare. Acestea vor fi acoperite cu capace rezistente şi încuiate cu lacăt.
Este obligatorie curăţarea periodică a foselor (bazinelor) de colectare.
 Art.651. Sistemul de ventilaţie pentru evacuarea gazelor care viciază aerul în
adăposturi (amoniac, hidrogen sulfurat, dioxid de carbon) trebuie să realizeze mişcarea
aerului cu o viteză de max. 1 m/s.
Art.652. Căile de acces şi terenul din jur vor fi curăţate permanent de paie, bălegar
etc.
Art.653. Uşile şi căile de acces vor fi în permanenţă libere, interzicându-se
blocarea lor cu baloţi, atelaje, tractoare etc.
Art.654. Deschiderea uşilor se va face numai spre exterior sau lateral la cele pe
role.
Art.655. Pentru a evita câderea uşilor pe role de pe şină în cazul unor defecţiuni, se
va monta un dispozitiv de siguranţă.
Art.656. Este interzisă executarea treptelor sau a pragurilor la uşi sau pe
coridoarele de evacuare a animalelor.
Art.657. Nu se admite folosirea de dispozitive (arcuri) pentru închiderea automată
a uşilor, ele se vor închide numai cu clanţa sau foraibărul.
Art.658. Este interzisă cazarea sub orice formă a lucrătorilor şi a altor persoane în
adăposturile de animale.
Art.659. Toate adăposturile de animale vor fi prevăzute cu paratrăznete, realizate
conform Normativului 1-20.
Art.660. Este obligatorie existenţa unui sistem de alarmare acustică sau vizuală
(clopot, toacă, sonerii etc.), pentru anunţarea incendiilor.
Art.661. Sistemul de legare a animalelor va fi simplu şi uniform, pentru a permite
dezlegarea rapidă a animalelor.
Art.662. Boxele trebuie să fie solide şi realizate în aşa fel încât animalul să poată fi
prins şi hrănit din exterior.
Art.663. Se interzice legarea vacilor de un perete al clădirii existând pericolul de a
strivi de zid persoanele care le ţin.
Art.664. Cadrul de contenţionare trebuie să fie aşezat în aşa fel încât animalul
mamă să fie ţinut permanent între barele solide.
Art.665. Dacă cadrul de contenţionare se găseşte într-o clădire trebuie să mai
existe în afară de ieşirea obişnuită, încă o ieşire în caz de pericol, cu uşa deschizându-se
în exterior.
Art.666. Adâposturile vor fi prevăzute cu mijloace de stins incendiu, iar zonele de
frecvente descărcări electrice cu paratrăznete conform prevederilor normelor de prevenire
şi stingere a incendiilor.
Art.667. În fiecare grajd va exista un plan de evacuare a animalelor în caz de
incendiu, care va cuprinde :
- schema grajdului cu trasee de evacuare;
- persoanele însărcinate cu evacuarea;
- sarcinile lucrătorilor din grajd.

14.2. Iluminatul adăposturilor

 Art.668. Adăposturile vor fi iluminate electric, iar acolo unde se folosesc fortuit
felinare de vânt, acestea vor fi suspendate la o înălţime suficient de mare pentru a nu fi
stinse de animale; la 70 cm de tavan şi 1,5-2 m de furaje.

Art.14.3. Atelierul de potcovărie

Art.669. Atelierul de potcovărie se va amplasa în clădiri fără etaj, rezistente la foc

şi trepidaţii.
Art.670. Latura lungă a clădirii va fi orientată perpedicular pe direcţia vântului
dominant din anotimpul cald, în scopul asigurării unui tiraj normal.
Art.671. Pentru înlăturarea degajărilor nocive, atelierele vor fi prevăzute cu
instalaţii de ventilaţie.
Art.672. Pentru asigurarea unei umidităţi relative a aerului, se va stropi periodic
pardoseala cu apă.
Art.673. Suportul de lemn pentru nicovală trebuie să fie strâns cu cercuri de oţel.
Nicovala va fi fixată în locaşele prevăzute de saboţi, cu ajutorul penelor de oţel.
Art.647. Toate sculele de mână de orice fel, pentru orice întrebuinţare, vor fi în
perfectă stare, fiind executate din materiale corespunzătoare; se interzice folosirea
sculelor defecte sau improvizate.
Art.675. Fiecare sculă trebuie să fie bine fixată în mâner. Pilele, şurubelniţele şi
celelalte scule similare, trebuie să aibă inele metalice pentru stângerea mînerului. Cozile
şi mânerele trebuie să fie netede, cu dimensiuni care să asigure prinderea (apucarea) lor
sigură şi comodă. Cozile şi mânerele din lemn vor fi confecţionate din esenţă tare cu fibre
axiale drepte, fără noduri, crăpături sau aşchii desprinse. Pentru fixarea cozilor şi
mânerelor de scule se vor folosi pene metalice. Sculele pentru lovire trebuie să aibă
mânere cu secţiune ovală ţo montate cu partea groasă spre capătul liber. Este interzisă
folosirea ciocanelor, dălţilor, dornurilor, penelor sau a altor scule de lovire sau care sunt
lovite, cu capete crăpate, înflorate, ştirbite sau deformate. La uneltele de mână, partea
care stă lovită cu ciocanu nu trebuie călită.
Art.676. În timpul lucrului cu dalta sau cu alte scule pentru tăierea metalelor,
muncitorii sunt obligaţi să poarte ochelari cu vizori incasabili.
Art.677. La baterea cu barosul, ţinerea dălţilor sau a penelor se va face cu cleşti cu
lungimea de cel puţin 700 mm.
Art.678. La potcovit, sculele vor fi aşezate pe o măsuţă (suport) portativă, special
amenajată.
Art.679. Răcirea sculelor se va face în recipiente cu apă, amplasate la locul de
muncă.
Art.680. Uneltele de mână vor fi păstrate după caz, în dulapuri, rastele sau suporţi,
cu partea de prindere orientată spre exterior.
Art.681. Sculele vor fi verificate zilnic sau periodic, luându-se măsuri măsuri de
înlocuirea celor necorespunzătoare.
 ANEXA 1
LISTA CU NORME SPECIFICE DE SECURITATE
A MUNCII CONEXE

1. Norme specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice.

2. Norme specifice de securitate a muncii pentru producţia energiei termice.

3. Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul, distribuţia şi

utilizarea energiei termice.

4. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrările de cultura mare,

viticultură, pomicultură, legumicultură, plante tehnice şi utilizarea
substanţelor toxice în activităţile din agricultură.

5. Norme specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate

rezultate de la populaţie şi din procesele tehnologice.

6. Norme specifice de securitate a muncii pentru îmbunătăţiri funciare şi

irigaţii.

7. Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, stocarea,

transportul şi utilizarea oxigenului şi azotului.

8. Norme specifice de securitate a muncii pentru industria cărnii şi produselor

din carne.
9. Norme specifice de securitate a muncii pentru producerea conservelor de
legume şi fructe şi producerea sucurilor.

10. Norme specifice de securitate a muncii pentru instalaţii frigorifice.

11. Norme specifice de securitate a muncii pentru activitatea de valorificare a

deşeurilor proteice.
 ANEXA 2
LISTA STANDARDELOR CONEXE

1. STAS 12604/4-89 Protecţia împotriva electrocutării. Instalaţii electrice fixe.

2. STAS 11200/19-79 Simboluri grafice. Simbol grafic pentru pământ de protecţie.

3. STAS 9876-87 Transportoare. Prescripţii speciale de securitate.

4. STAS 9879-74 Transportoare mobile cu bandă. Prescripţii speciale de

securitate.

5. STAS 6788/2-91 Transportoare cu bandă de cauciuc – uz general. Suporturi de

role. Tipuri şi dimensiuni.

6. STAS 297/1-88 Culori indicatoare de securitate. Condiţii tehnice generale.

7. STAS 297/2-92 Culori şi indicatoare de securitate. Reprezentări.

8. STAS 8773-87 Tractoare şi maşini agricole. Spaţiu liber pentru transmisii

cardanice.

9. STAS 10637-88 Tractoare, maşini agricole şi remorci agricole. Sistemul

hidraulic. Parametri principali.

10. STAS 12226/2-86 Tractoare agricole. Dispozitive de cuplare a maşinilor.

Parametri principali.

11. STAS 12216-88 Protecţia împotriva lectrocutării la echipamentele electrice

portabile.

12. STAS 8437-79 Tractoare pe roţi. Cabine şi cadre de protecţie.

13. STAS 8479-88 Motostivuitoare cu furcă frontală. Parametri principali.

14. STAS 6683-80 Electrocare şi electrotractoare. Tipizare.

15. STAS 8919/1-80 Electrostivuitoare cu contragreutate şi furcă frontală. Tipizare.

16. STAS 4170-90 Stup orizontal.

17. STAS 81280-90 Stup multietajat.

18. STAS 10707-76 Afumător apicol.

19. STAS 11248-79 Făină de carne.

(M-SR3/96; 9/88)

20. STAS 448/1-84 Amoniac tehnic lichefiat.

21. STAS 1494-79 Azot gazos şi lichid.

 ANEXA 3
GHID DE TERMINOLOGIE

1. Accident de muncă
Vătămare violentă a organismului precum şi intoxicaţia acută profesională
care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu,
indiferent de natura juridică a contractului în baza căruia se desfăşoară activitatea şi care
provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin trei zile, invaliditate sau deces.

2. Boală profesională
Afecţiune care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau
profesiuni, cauzate de factori nocivi fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de
muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în
procesul muncii.

3. Dispozitiv de protecţie
Dispozitiv care reduce sau elimină riscul, singular sau în asociere cu un
protector.

4. Echipament individual de lucru

Totalitatea mijloacelor individuale de protecţie pe care persoanele juridice le
acordă unui salariat pentru protejarea îmbrăcămintei şi încălţămintei personale în timpul
procesului de muncă.

5. Echipament individual de protecţie

Totalitatea mijloacelor cu care este dotat fiecare participant la procesul de
muncă pentru a fi protejat împotriva factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire
profesională.

6. Echipamente tehnice
Maşinile, utilajele, instalaţiile, aparatura, dispozitivele, uneltele şi alte
mijloace asemănătoare necesare în procesul muncii.

7. Instructaj de securitate a muncii

Modalitatea de instruire în domeniul securităţii muncii, care se desfăşoară la
nivelul unităţilor şi care are ca scop însuşirea de către salariaţi a cunoştinţelor şi formarea
deprinderilor impuse de securitatea muncii, specifice activităţii pe care o realizează sau
urmează a o realiza.

8. Instrucţiuni specifice de securitate a muncii

Componente ale sistemului de reglementări în domeniul securităţii muncii,
ale căror prevederi sunt valabile numai pentru activităţile desfăşurate în cadrul unei
unităţi; elaborarea lor de către unităţi (prin efort propriu sau în colaborare cu institute
specializate), este obligatorie atunci când normele generale şi specifice de securitate a
muncii nu acoperă totalitatea activităţilor desfăşurate în unitate, sau voluntară, atunci
când patronul consideră necesar, pentru îmbunătăţirea securităţii muncii, detalierea şi
completarea normelor cu unele prevederi specifice unităţii.

9. Mediul de muncă
Ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologic şi psihologic în care, unul
sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă.

10. Noxă (sinonim:factor nociv)

Agent fizic, chimic sau biologic cu acţiune dăunătoare asupra organismului,
în mediul luat în considerare.

11. Persoană juridică

Agenţii economici şi organizaţiile cooperatiste, inclusiv cele cu capital
străin, autorităţile şi instituţiile publice, asociaţiile şi organizaţiile nonprofit, ce
desfăşoară activităţi pe teritoriul României, precum şi agenţii economici români care
efectuează lucrări cu personal român pe teritoriul altor ţări. În baza unor acorduri
internaţionale sau convenţii internaţionale.

12. Persoană fizică

În contextul prezentei norme specifice prin persoană fizică se înţelege
lucrătorul angajat al persoanei juridice cu funcţia de executant.

13. Prevenire
Ansamblul proceselor şi măsurilor luate sau planificate la toate stadiile de
lucru pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor.

14. Risc
Probabilitatea asociată cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectări a
sănătăţii, într-o situaţie periculoasă.

15. Risc profesional

Risc în procesul de muncă.

16. Securitate a muncii

Situaţie, stare caracterizată prin nivel de risc mai mic sau egal cu riscul
acceptabil, în sistemele de muncă.

17. Situaţie periculoasă

Orice situaţie în care o persoană este expusă unuia sau mai multor pericole.

18. Produse de uz fitosanitar

Substanţe chimice sau combinaţie de substanţe chimice cunoscută sub
denumirile generice de bactericide, fungicide, insecticide, acaricide, nematocide, raticide,
erbicide şi altele asemenea, care se utilizează în agricultură şi în silvicultură pentru
tratamente fitosanitare ce vizează prevenirea şi combaterea bolilor, dăunătorilor şi
buruienilor în culturile agricole, în plantaţiile pomicole şi viticole, în păduri, păşuni şi
fâneţe, precum şi pentru tratarea materialului semincer, pentru dezinfecţia, dezinsecţia şi
deratizarea spaţiilor de depozitare a produselor agricole.

19. Concentraţie de întrebuinţare

Masa de substanţă activă sau de preparat conţinută într-o unitate de volum
de soluţie de împrăştiere.

20. Doza
Cantitatea de substanţă activă sau de preparat aplicată pe unitatea de material
tratat (lungime, suprafaţă, volum, masă).

21. DL 50
Doza unică de substanţă activă (s.a.), exprimată în mg/kg corp, care se
administrează oral la şobolani albi – masculi şi femele – supuşi în prealabili la un post
timp de 24 ore, provoacă moartea la 50% din lotul experimental, în cursul perioadei de
observaţie de 14 zile (la 3 ore de la administrarea produsului, animalele sunt hrănite
normal).

22. Substanţă activă

Componenta şi componentele biologice active care intro în compoziţia unui
produs de uz fitosanitar.

23. Tratament
Operaţia constând în aplicarea sau punerea în lucru a unuia sau mai multor
agenţi fizici, chimici sau biologici în vederea protejării sau ameliorării producţiei
agricole.