Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cantacuzino C-Tin - Istoria Tarii Romanesti (Tabel Crono)
Cantacuzino C-Tin - Istoria Tarii Romanesti (Tabel Crono)
CANTACUZINO
ISTORIA |{RII ROM~NE+TI
TABEL CRONOLOGIC
>
ghe Ghica voievod, mese\a sept. 20 dni v l(e)t 7167...”
1663 Este omor`t, la 30 decembrie, la m[n[stirea Snagov din po-
runca lui Grigore Ghica, postelnicul Constantin Cantacuzino,
=eful recunoscut al ramurii Cantacuzine=ti din |ara Rom`-
neasc[. Actul voievodului, influen\at de subterane uneltiri
(zice Letopise\ul Cantacuzinesc), va duce la scindarea boierimii
\[rii ]n cele dou[ partide rivale — Cantacuzinii =i B[lenii.
5
s[ mijloceasc[ ]ncheierea unui tratat de pace ]ntre Turcia =i
Polonia.
1675 Miron Costin pune s[ se prescrie Letopise\ul |[rii Moldovei de
la Aron-vod[ ]ncoace, de unde este p[r[sit de Ureche vornicul
de |ara de gios.
1678 noiembrie, +erban Cantacuzino urc[ ]n scaunul de voievod al
|[rii Rom`ne=ti. Va muri, ca domn, la 28 octombrie 1688.
}n timpul domniei lui +erban Cantacuzino, voievod protector
al artelor =i =tiin\elor, c[rturarul Gheorghe Brancovici redac-
teaz[ ]n rom`ne=te Hronica Slovenilor, Iliricului, Misiei cei
din sus =i Misiei cei din jos. Cercet[torii v[d ]n aceast[ luc-
rare prima ]ncercare de a descrie sintetic istoria Europei de
sud-est.
1680 Hrizea vistierul din Pope=ti, tat[l cronicarului, este ]nchis
(pentru ni=te nereguli b[ne=ti) =i apoi omor`t la Snagov din
porunca voievodului +erban Cantacuzino (martie 1680).
Familia, c[reia i se confiscaser[ toate bunurile, ia drumul
Istanbulului. Pope=tii, ]ntre ei =i Radu, nu vor sta mult ]n
Turcia. Se ]ntorc ]n Moldova de unde vor reveni ]n |ara
Rom`neasc[ abia ]n 1687.
Preda P`r=coveanu (Br`ncoveanu), considerat — de unii
cercet[tori — drept autor al Cronicii anonime despre Constan-
tin Br`ncoveanu, prime=te rangul de sp[tar al II-lea ]n diva-
nul lui +erban Cantacuzino.
Acest Preda P`r=coveanu, c[s[torit cu o Stanca, era fiu al
marelui postelnic Iordache Trufanda =i al Ancu\ei, fiica lui
Preda Br`ncoveanu. Era, deci, v[r primar cu Constantin
Br`ncoveanu, care ]l va trimite s[ opreasc[ din drum solia ce
pornise, din porunca lui +erban Cantacuzino, la Viena, s[
trateze cu imperialii.
1681 Stoica Ludescu, presupus autor al Letopise\ului Cantacuzinesc,
r[m`ne credincios Elinei, so\ia postelnicului Constantin Can-
6
tacuzino, =i celorlal\i fii ai ei, care nu-l prea agreau pe +erban
Cantacuzino, fratele lor ajuns ]ntre timp voievod al \[rii.
“Sluga b[tr`n[“ redacteaz[ acte de familie (“Catastiful de toate
satele =i mo=iile, rum`nii, viile =i \iganii pe care le cump[rase
]nc[ mai dinainte pre vreme c`nd au fost m[ria-sa [+erban-
vod[] ]n cinste boiariu, cu ale m[riei-sale dirept c`=tig”) =i
testamentul (]n 1681) postelnicesei, prin care +erban este
]ndep[rtat de la mo=tenire =i ]ndatoririle de “cap” al familiei
trec asupra lui Constantin Cantacuzino.
1683 Armatele turce=ti, comandate de vizirul Kara Mustafa, ]ncep
asediul Vienei. }ntre asediatori, ]nso\indu-l pe fratele s[u +er-
ban voievod, pare a se fi aflat =i stolnicul Constantin Can-
tacuzino.
}n lupta de la Kahlenberg, trupele austriece =i armata polon[
a lui Jan Sobieski, venit[ ]n sprijin, ]nfr`ng o=tirea turceasc[
=i declan=eaz[ ]nceputul declinului puterii otomane ]n zona
Europei centrale.
1685 Miron Costin scrie tratatul De neamul moldovenilor, oper[
capital[ ]n bibliografia c[rturarului =i ]n ansamblul scrierilor
umaniste ale culturii rom`ne.
8
Ioan Arhiepiscopul |arigradului a lui Zlatoust, culegere de
omilii atribuite lui Ioan Hrisostom. Volumul a fost tradus
din grece=te de Radu =i +erban Greceanu.
Radu Greceanu semneaz[ “versurile la stem[“ (Ver=uri politice
8 asupra stemelor luminatului =i ]n[l\atului Domn...) =i ]mpreu-
n[ cu fratele s[u +erban alc[tuie=te “predoslovia c[tre cititor”
(C[tr[ de bine voitorul cititoriu).
1691 Remarcabilei activit[\i de traduc[tor din grece=te a lui Radu
Greceanu i se datoreaz[ =i versiunea rom`neasc[ a Pravoslavnicei
m[rturisiri, a lui Petru Movil[, tip[rit[ la Buz[u. Traduc[torul
a lucrat pe textul grecesc, remaniat ]n parte, realizat de
]nv[\atul Meletie Syrigos.
Radu Greceanu compune stihurile ]nchinate stemei (Versuri
politice 8 asupra stemei prea luminatului =i ]n[l\atului Domn...)
=i prefa\a C[tr[ cetitoriul pravoslavnic.
1691 Curtea imperial[ de la Viena decreteaz[ subordonarea princi-
patului Transilvaniei puterii habsburgice. Diploma ]mp[ratului
Leopold ]nt[re=te situa\ia “na\iunilor” privilegiate =i ignor[,
]n oficializarea religiilor din principat, pe rom`nii ortodoc=i.
1693 Radu Greceanu porne=te a scrie }ncep[tura istoriii vie\ii lumi-
natului =i preacre=tinului domului |[rii Rum`ne=ti, Io[an]
Constantin Br`ncoveanu Basarab voievod, d[ c`nd Dumnezeu
cu domnia l-au ]ncoronat pentru vremile =i ]nt`mpl[rile ce ]n
p[m`ntul acesta, ]n zilele M[riei-sale s-au ]nt`mplat.
}n 1699 cronicarul redacteaz[ predoslovia ce urma a prezenta cele
43 de capitole deja terminate =i destinate “public[rii” prin copiere.
}n 1707 Radu Greceanu revine asupra faptelor cuprinse ]ntre
anii 1699-1707 =i elaboreaz[ o nou[ versiune, a cronicii, a=a-
zisa “istorie secret[“, ]n care d[ pe fa\[ ignobilele manevre ale
inamicilor voievodului.
Cronica lui Radu Greceanu se ]ntrerupe ]n 1714, cu pu\in[
vreme ]naintea tragicului sf`r=it al lui Br`ncoveanu.
9
1694 An “de v`rf” ]n contactele dintre stolnicul Constantin Can-
tacuzino =i generalul italian Luigi Ferdinando Marsigli. Ita-
lianului, care str`ngea date pentru o cercetare intitulat[ Danu-
bius pannonico-moesicus, ]nv[\atul rom`n ]i furnizeaz[
informa\ii privind originea roman[ a rom`nilor =i alte =tiri
cu caracter geografic, etnografic =i istoric privind situa\ia
|[rilor Rom`ne.
Se deschide Academia domneasc[ de la Sf. Sava, institu\ie
universitar[ de \inut[ european[, ]n a c[rei organizare stolnicul
Constantin Cantacuzino a fost, f[r[ ]ndoial[, implicat. Aceast[
Universitate bucure=tean[ ]=i apropie ]n scurt timp o deose-
bit[ reputa\ie ]n spa\iul cultural sud-est european.
1696 Constantin Cantacuzino comand[ o copie, ]n grece=te, dup[ luc-
rarea lui Nicolae Milescu (cu care se afla ]n coresponden\[). Iti-
nerar de la Tobolsk, capitala Siberiei, p`n[ la frontiera Chinei.
1696-1699 }n acest interval de timp a ap[rut (poate a fost =i tip[rit[)
traducerea ]n limba rom`n[ a Pove=tii de jale =i pre scurt asupra
nedreptei mor\i a preacinstitului Constantin Cantacuzino, mare-
lui postelnic al |[rii Rom`ne=ti. Originalul grecesc, imprimat
la Vene\ia, circula ]n mediile de cultur[ din |ara Rom`neasc[.
Traducerea este atribuit[ lui Radu Greceanu.
1697 Apare Manualul despre unele nedumeriri =i rezolvarea lor,
scris de ]nv[\atul teolog grec Ioan Cariofil. Cartea a fost tip[rit[
dup[ ce autorul, ]nvinuit de simpatii pentru Reform[, murise.
Actul tip[ririi, un fel de reabilitare a teologului grec, a fost
patronat, desigur, de Stolnic, cel care formulase, dealtfel, =i
]ntreb[rile la care r[spundea Cariofil ]n cartea sa.
1697 Are loc, la 10 septembrie, b[t[lia de la Zenta, unde armatele
Imperiului habsburgic, comandate de principele Eugeniu de
Savoia, ]nfr`ng trupele turce=ti.
1698 }ncepe construc\ia palatului de la Potlogi, unul dintre jaloanele
menite s[ marcheze “drumul voievodal” de la Bucure=ti la
10
T`rgovi=te. Lucr[rile se vor termina ]n 1699. Matricele nobile
ale stilului br`ncovenesc sunt ]n faza de definitivare.
1698 Dimitrie Cantemir tip[re=te, la Ia=i, prima sa lucrare filozo-
fic[: Divanul sau g`lceava ]n\eleptului cu lumea sau giude\ul
sufletului cu trupul.
1698-1699 Episcopul Mitrofan tip[re=te la Buz[u Mineele, traduse
din grece=te de Radu Greceanu, probabil, dup[ culegerea lui
Maxim Margunios. Ca =i ]n alte c[r\i ale sale, traduc[torul
compune versurile inaugurale consacrate herbului voievodal:
Stihuri politice 10 asupra stemei prea luminatului, sl[vitului
=i blagocestivului Io[an] Constantin B[r`ncoveanu] Basaraba
Voievod.
Insist`nd asupra dificult[\ilor pe care a trebuit s[ le ]nving[,
traduc[torul m[rturise=te cu onestitate “particip[rile” externe,
decisive uneori pentru reu=ita ]ntreprinderii sale: “a=a =i la
aceasta mai v`rtos ajutoriu =i ]ndirept[toriu mai grelelor cu-
vinte =i noime am avut pe dumnealui Costandin Cantacuzino
biv vel stolnic”.
1700 Stolnicul Constantin Cantacuzino tip[re=te la Vene\ia prima
hart[ a |[rii Rom`ne=ti. Este un indiciu sigur c[ marele uma-
nist lucra la elaborarea Istoriei sale.
}n tipografia lui Antim Ivireanul de la Snagov apare versiu-
nea rom`neasc[ a unei c[r\i celebre — Fiore di virtù (Floarea
darurilor) — din literatura sapien\ial[.
Radu Popescu, care “]ncepuse s[ calce str`mb” (N. Iorga) este
amestecat — cu o func\ie ]nsemnat[ — ]n uneltirea pus[ la
cale de Dumitra=cu Corbeanu. Voievodul “l-au pedepsit pu\in[
vreme cu ]nchisoarea” —zice cronicarul — dar cariera lui Radu
Popescu, sub Constantin Br`ncoveanu, ia sf`r=it. Va mai ocu-
pa, ]n anii urm[tori, doar dreg[torii de m`na a treia.
1702 }n suita lui William Paget, ambasador al Angliei la Istanbul,
trece prin |ara Rom`neasc[ savantul epigrafist englez Edmund
11
Chishull. El poart[ aci utile discu\ii cu ]nv[\atul umanist
Constantin Cantacuzino, legate, mai ales, de problemele ori-
ginii limbii =i poporului rom`n, de unitatea rom`nilor din
Moldova, |ara Rom`neasc[ =i Transilvania.
Lordul William Paget ]i d[ruise lui Constantin Cantacuzino,
]n 1696, un telescop.
1703 }ncep tratativele dintre Constantin Br`ncoveanu =i Rusia. Pen-
tru contacte pleac[ la curtea \[rilor c[rturarul bra=ovean David
Corbea. Acesta ]ntreprinde c[l[torii cu scop diplomatic ]n Rusia
]n 1702, 1705 =i 1706.
Constantin Br`ncoveanu construie=te splendidul palat de la
Mogo=oaia.
13
La 25 martie urc[ pe tronul |[rii Rom`ne=ti +tefan Cantacuzi-
no, fiul stolnicului Constantin Cantacuzino. Va domni p`n[
]n ianuarie 1716.
1714-1715 Radu Popescu prime=te, ]n 1714, de la voievodul +tefan
Cantacuzino, vornicia de T`rgovi=te, iar ]n 1715 particip[ la
rezolvarea unor litigii privind trasarea grani\ei dinspre ra-
iaua Br[ilei.
1716 La 7 iunie au fost uci=i, la Istanbul, Stolnicul Constantin
Cantacuzino =i fiul s[u +tefan, fost voievod al |[rii Rom`ne=ti.
La 5 ianuarie este numit domn al |[rii Rom`ne=ti Nicolae
Mavrocordat. }ncep domniile fanariote ]n |ara Rom`neasc[.
August-octombrie. Interval plin de fr[m`nt[ri. Boierimea =i o
parte a popula\iei sprijin[ ini\iativele armatei habsburgice
contra turcilor. Voievodul Nicolae Mavrocordat reac\ioneaz[
=i ordon[ uciderea c`torva boieri. }l destituie =i pe mitropoli-
tul Antim Ivireanul.
La 25 noiembrie un comando austriac, infiltrat ]n Bucure=ti,
]l face prizonier pe Nicolae Mavrocordat =i ]l transport[ ]n
Transilvania, la Sibiu.
}n acest an, 1716, ]ncepe construirea m[n[stirii V[c[re=ti.
Remarcabilul monument de art[ br`ncoveneasc[ va fi termi-
nat ]n 1722.
1716-1719 }n timpul lui Nicolae Mavrocordat, Radu Popescu atinge
apogeul carierei sale politice. }n 1716, este numit mare vornic
=i apoi mare ban al Craiovei. }n 1719, prime=te din nou
dreg[toria de mare vornic.
}ntre timp, comportarea lui Radu Popescu fa\[ de binef[c[torul
s[u nu a fost cu totul irepro=abil[. A fost, se pare, amestecat
]n “r[pirea” lui Nicolae Mavrocordat de c[tre imperiali ]n 1716.
Refugiat ]n Transilvania, ]ntre 1716-1718, Radu Popescu se
al[tur[ grup[rii boiere=ti care cerea instalarea ca domn a lui
Gheorghe Cantacuzino, fiul lui +erban.
14
1718 28 iulie Prin pacea de la Passarowitz (Pojarevac) ia sfr`=it
r[zboiul turco-austriac ]nceput ]n 1714. Banatul =i Oltenia
sunt anexate la Imperiul Habsburgic.
15