Mitropolitul Andrei Șaguna a purtat o muncă foarte importantă pentru a sluji poporul

român prin cultură, în mod special, mai ales prin înființarea de școli elementare ,,poporale”.1

Credem că ideea fundamentală a mitropolitului Șaguna era ridicarea poporului prin

cultură. Acest lucru se putea realiza doar prin înființarea de școli profesionale, mai sus
numite, care se aflau sub cunducerea directă a Bisericii. 2 Pentru a realiza acest scop, a luat
următoarele hotărâri: în 1850 a hotărât ca preoții parohi să funcționeze ca directori în școli,
protopopii ca inspectori, iar episcopul ca inspector suprem al școlilor; o a doua măsură are loc
în anul 1852, când a hotărât ca fiecare parohie să-și ridice un edificiu școlar; o altă măsură din
1863 prin care s-au convocat conferințe ale învățătorilor în vacanța de vară prin diferite părți
ale eparhiei, discutându-se probleme ce priveau buna funcționare a școlilor.

Mitropolitul Andrei Șaguna și alți colaboratori ai săi, au scris manuale școlare.

Menționăm: Abecedar românesc, Gramatica română, Gramatica germană, Abecedar
Nemțesc, Gramatica limbii române în limba germană, un Dicționar româno-german și
german-român, Carte de citire, Elemente de istorie, Elemente de geografie, Elemente de
istoria naturii și fizică, Cărți de lectură pentru diferite clase, Compediu de pedagogie,
Cunoștințe despre cultivarea grădinii școlare.

În anul 1870, mitropolitul Andrei Șaguna a rânduit ca în fiecare parohie să se țină cursuri
pentru toți neștiutorii de carte din parohia respectivă, unde se preda scrisul, cititul și
aritmetica. Înainte de trecerea mitropolitului la cele veșnice, în eparhie funcționau
aproximativ 800 de școli confesionale, iar jumătate dintre ele fiind înființate de el însuși. A
înființat până și un gimnaziu la Brad în anul 1869 și un gimnaziu cu 8 clase și o școală reală-
comercială la Brașov, tot în anul 1869, acesta putându-i numele până azi. Mitropolitul s-a
îngrijit și de soarta elevilor defavorizți, lipsiți de bunuri materiele, oferindu-le ajutoare bănești
pentru continuarea studiilor, din veniturile proprii, ori din fundațiile întemeiate cu acest scop,
din inițiativa sa.3 Plecând de la aceasta perspectivă, mitropolitul Șaguna poate fi considerat pe
drept cuvânt, unul dintre ctitorii învățământului românesc de toate gradele. Comparativ cu
școlile din Țara Românească și Moldova, școlile din Transilvania, inclusiv cea de teologie, au
ca și caracteristică proprie, faptul că, ele au fost permanent în grija Bisericii.

Pentru a oferi cadrelor didactice o pregătire temeinică, mitropolitul Șaguna a trimis an de

an pe cel mai bun absolvent al Institutului, la studii de specializare în afara granițelor. Printre

1
Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Pr. Prof. Dr. Mireca Păcurariu...454.
2
Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Pr. Ioan Vicovan...151.
3
Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Pr. Ioan Vicovan...152.
ei se numără Nicolae Popea, care mai târziu este numit vicar al său, apoi episcop al
Caransebeșului, Ioan Popescu, pedagog de mare prestigiu, Zaharia Boiu, bun predicator,
Nicolae Cristea, redactor la ziarul Telegraful Român, Ilarion Pușcariu, care mai târziu este
numit vicar arhiepiscopesc.

Grija mitropolitului a fost și pentru pregătirea preoților, cât și pentru Institutul teologic