Conjugarea verbului "a face" în limba română (dex)

Infinitiv

face

Infinitiv Lung

facere

Participiu

făcut

Gerunziu

făcând

Imperativ persoana a doua

singular fă

plural faceți

Prezent

eu fac

tu faci

el/ea face

noi facem

voi faceți

ei/ele fac

Conjunctiv Prezent

eu (să) fac

tu (să) faci

el/ea (să) facă

noi (să) facem

voi (să) faceți
ei/ele (să) facă

Imperfect

eu făceam

tu făceai

el/ea făcea

noi făceam

voi făceați

ei/ele făceau

Perfect Simplu

eu făcui

tu făcuși

el/ea făcu

noi făcurăm

voi făcurăți

ei/ele făcură

Mai Mult Ca Perfectul

eu făcusem

tu făcuseși

el/ea făcuse

noi făcuserăm

voi făcuserăți

ei/ele făcuseră

Conjunctiv Perfect

eu să fi făcut

tu să fi făcut
el/ea să fi făcut

noi să fi făcut

voi să fi făcut

ei/ele să fi făcut

Condițional Prezent

eu aș face

tu ai face

el/ea ar face

noi am face

voi ați face

ei/ele ar face

Condițional Perfect

eu aș fi făcut

tu ai fi făcut

el/ea ar fi făcut

noi am fi făcut

voi ați fi făcut

ei/ele ar fi făcut

Perfectul Compus

eu am făcut

tu ai făcut

el/ea a făcut

noi am făcut

voi ați făcut

ei/ele au făcut
Viitor

eu voi face

tu vei face

el/ea va face

noi vom face

voi veți face

ei/ele vor face

Viitor Anterior

eu voi fi făcut

tu vei fi făcut

el/ea va fi făcut

noi vom fi făcut

voi veți fi făcut

ei/ele vor fi făcut