Verbele limbii române se
clasifică în 4 conjugări după
sufixul la infinitiv prezent:
1. Conjugarea I: sufixul "a"
a trasa, a lua, a învăța
2. Conjugarea a II-a: sufixul
"ea"
a bea, a ședea, a vedea
3. Conjugarea a III-a: sufixul
"e"
a merge, a crede, a spune
4. Conjugarea a IV-a: sufixul
"i"
a ști, a citi
5. Conjugarea a Va sufixul "î"
a ști, a citi, a urî, a izvorî
Atenție! verbele a fi, a ști se scriu cu
doi de "i" doar la timpurile:
 conjunctiv: tu să fii
 imperativ: fii
 gerunziu: fiind
 negativ prezent: nu știi
Restul verbelor al căror infinitiv se
termină în "i" se scriu cu doi de "i"
doar la perfectul simplu: eu citii, eu
venii, în rest au un singur "i":
 infinitiv: a citi
 viitor: vei citi, etc
În funcție de cum își schimbă forma
la conjugare, verbele limbii române
se clasifică astfel:
 Verbele regulate La
conjugare îşi păstrează
neschimbată rădăcina.
Aproape toate verbele limbii
române sunt în această
categorie, de exemplu: a
dormi, a rupe, a apropia, a
ridica, etc
 Verbe neregulate La
conjugare își modifică total
sau parțial rădăcina.
Următoarele sunt verbele
neregulate: a fi, a avea, a
vrea, a da, a sta, a lua, a bea, a
mânca, a vedea, a usca
Verbe aleatorii: a apuca, a
politici, a salubriza, a vestegălui, a
zămisli
 Conjugarea verbului "a spune"
în limba română (dex)
Conjunctiv Perfect
Infinitiv
eu să fi spus
spune
tu să fi spus
Infinitiv Lung el/ea să fi spus
spunere noi să fi spus
voi să fi spus
Participiu ei/ele să fi spus
spus
Condițional Prezent
Gerunziu eu aș spune
spunând tu ai spune
Imperativ persoana a doua el/ea ar spune
singular spune noi am spune
plural spuneți voi ați spune
ei/ele ar spune
Prezent
eu spun Condițional Perfect
tu spui eu aș fi spus
el/ea spune tu ai fi spus
noi spunem el/ea ar fi spus
voi spuneți noi am fi spus
ei/ele spun voi ați fi spus
ei/ele ar fi spus
Conjunctiv Prezent
eu (să) spun Perfectul Compus
tu (să) spui eu am spus
el/ea (să) spună tu ai spus
noi (să) spunem el/ea a spus
voi (să) spuneți noi am spus
ei/ele (să) spună voi ați spus
ei/ele au spus
Imperfect
eu spuneam Viitor
tu spuneai eu voi spune
el/ea spunea tu vei spune
noi spuneam el/ea va spune
voi spuneați noi vom spune
ei/ele spuneau voi veți spune
ei/ele vor spune
Perfect Simplu
eu spusei Viitor Anterior
tu spuseși eu voi fi spus
el/ea spuse tu vei fi spus
noi spuserăm el/ea va fi spus
voi spuserăți noi vom fi spus
ei/ele spuseră voi veți fi spus
ei/ele vor fi spus
Mai Mult Ca Perfectul
eu spusesem
tu spuseseși
el/ea spusese
noi spuseserăm
voi spuseserăți
ei/ele spuseseră
Conjugarea verbului "a scrie" în
limba română (dex)
Infinitiv
scrie
Infinitiv Lung Conjunctiv Perfect
scriere eu să fi scris
tu să fi scris
Participiu el/ea să fi scris
scris noi să fi scris
Gerunziu voi să fi scris
scriind ei/ele să fi scris

Imperativ persoana a doua Condițional Prezent

singular scrie eu aș scrie
plural scrieți tu ai scrie
el/ea ar scrie
Prezent noi am scrie
eu scriu voi ați scrie
tu scrii ei/ele ar scrie
el/ea scrie
noi scriem Condițional Perfect
voi scrieți eu aș fi scris
ei/ele scriu tu ai fi scris
el/ea ar fi scris
Conjunctiv Prezent noi am fi scris
eu (să) scriu voi ați fi scris
tu (să) scrii ei/ele ar fi scris
el/ea (să) scrie
noi (să) scriem Perfectul Compus
voi (să) scrieți eu am scris
ei/ele (să) scrie tu ai scris
el/ea a scris
Imperfect noi am scris
eu scriam voi ați scris
tu scriai ei/ele au scris
el/ea scria
noi scriam Viitor
voi scriați eu voi scrie
ei/ele scriau tu vei scrie
el/ea va scrie
Perfect Simplu noi vom scrie
eu scrisei voi veți scrie
tu scriseși ei/ele vor scrie
el/ea scrise
noi scriserăm Viitor Anterior
voi scriserăți eu voi fi scris
ei/ele scriseră tu vei fi scris
el/ea va fi scris
Mai Mult Ca Perfectul noi vom fi scris
eu scrisesem voi veți fi scris
tu scriseseși ei/ele vor fi scris
el/ea scrisese
noi scriseserăm
voi scriseserăți
ei/ele scriseseră
Conjugarea verbului "a ști" în
limba română (dex)
Infinitiv
Conjunctiv Perfect
ști
eu să fi știut
Infinitiv Lung tu să fi știut
știre el/ea să fi știut
noi să fi știut
Participiu voi să fi știut
știut ei/ele să fi știut
Gerunziu Condițional Prezent
știind eu aș ști
Imperativ persoana a doua tu ai ști
singular știi el/ea ar ști
plural știți noi am ști
voi ați ști
Prezent ei/ele ar ști
eu știu
tu știi Condițional Perfect
el/ea știe eu aș fi știut
noi știm tu ai fi știut
voi știți el/ea ar fi știut
ei/ele știu noi am fi știut
voi ați fi știut
Conjunctiv Prezent ei/ele ar fi știut
eu (să) știu
tu (să) știi Perfectul Compus
el/ea (să) știe eu am știut
noi (să) știm tu ai știut
voi (să) știți el/ea a știut
ei/ele (să) știe noi am știut
voi ați știut
Imperfect ei/ele au știut
eu știam
tu știai Viitor
el/ea știa eu voi ști
noi știam tu vei ști
voi știați el/ea va ști
ei/ele știau noi vom ști
voi veți ști
Perfect Simplu ei/ele vor ști
eu știui
tu știuși Viitor Anterior
el/ea știu eu voi fi știut
noi știurăm tu vei fi știut
voi știurăți el/ea va fi știut
ei/ele știură noi vom fi știut
voi veți fi știut
Mai Mult Ca Perfectul ei/ele vor fi știut
eu știusem
tu știuseși
el/ea știuse
noi știuserăm
voi știuserăți
ei/ele știuseră
 Conjugarea verbului "a vedea"
în limba română (dex)
Conjunctiv Perfect
Infinitiv
eu să fi văzut
vedea
tu să fi văzut
Infinitiv Lung el/ea să fi văzut
vedere noi să fi văzut
voi să fi văzut
Participiu ei/ele să fi văzut
văzut
Condițional Prezent
Gerunziu eu aș vedea
văzând tu ai vedea
Imperativ persoana a doua el/ea ar vedea
singular vezi noi am vedea
plural vedeți voi ați vedea
ei/ele ar vedea
Prezent
eu văd Condițional Perfect
tu vezi eu aș fi văzut
el/ea vede tu ai fi văzut
noi vedem el/ea ar fi văzut
voi vedeți noi am fi văzut
ei/ele văd voi ați fi văzut
ei/ele ar fi văzut
Conjunctiv Prezent
eu (să) văd Perfectul Compus
tu (să) vezi eu am văzut
el/ea (să) vadă tu ai văzut
noi (să) vedem el/ea a văzut
voi (să) vedeți noi am văzut
ei/ele (să) vadă voi ați văzut
ei/ele au văzut
Imperfect
eu vedeam Viitor
tu vedeai eu voi vedea
el/ea vedea tu vei vedea
noi vedeam el/ea va vedea
voi vedeați noi vom vedea
ei/ele vedeau voi veți vedea
ei/ele vor vedea
Perfect Simplu
eu văzui Viitor Anterior
tu văzuși eu voi fi văzut
el/ea văzu tu vei fi văzut
noi văzurăm el/ea va fi văzut
voi văzurăți noi vom fi văzut
ei/ele văzură voi veți fi văzut
ei/ele vor fi văzut
Mai Mult Ca Perfectul
eu văzusem
tu văzuseși
el/ea văzuse
noi văzuserăm
voi văzuserăți
ei/ele văzuseră
 Conjugarea verbului "a lua" în
limba română (dex)
Conjunctiv Perfect
Infinitiv
eu să fi luat
lua
tu să fi luat
Infinitiv Lung el/ea să fi luat
luare noi să fi luat
voi să fi luat
Participiu ei/ele să fi luat
luat
Condițional Prezent
Gerunziu eu aș lua
luând tu ai lua
Imperativ persoana a doua el/ea ar lua
singular ia noi am lua
plural luați voi ați lua
ei/ele ar lua
Prezent
eu iau Condițional Perfect
tu iei eu aș fi luat
el/ea ia tu ai fi luat
noi luăm el/ea ar fi luat
voi luați noi am fi luat
ei/ele iau voi ați fi luat
ei/ele ar fi luat
Conjunctiv Prezent
eu (să) iau Perfectul Compus
tu (să) iei eu am luat
el/ea (să) ia tu ai luat
noi (să) luăm el/ea a luat
voi (să) luați noi am luat
ei/ele (să) ia voi ați luat
ei/ele au luat
Imperfect
eu luam Viitor
tu luai eu voi lua
el/ea lua tu vei lua
noi luam el/ea va lua
voi luați noi vom lua
ei/ele luau voi veți lua
ei/ele vor lua
Perfect Simplu
eu luai Viitor Anterior
tu luași eu voi fi luat
el/ea luă tu vei fi luat
noi luarăm el/ea va fi luat
voi luarăți noi vom fi luat
ei/ele luară voi veți fi luat
ei/ele vor fi luat
Mai Mult Ca Perfectul
eu luasem
tu luaseși
el/ea luase
noi luaserăm
voi luaserăți
ei/ele luaseră
Conjugarea verbului "a urî" în
limba română (dex)
Conjunctiv Perfect
Infinitiv
eu să fi urât
urî
tu să fi urât
Infinitiv Lung el/ea să fi urât
urâre noi să fi urât
voi să fi urât
Participiu ei/ele să fi urât
urât
Condițional Prezent
Gerunziu eu aș urî
urând tu ai urî
Imperativ persoana a doua el/ea ar urî
singular urăște noi am urî
plural urâți voi ați urî
ei/ele ar urî
Prezent
eu urăsc Condițional Perfect
tu urăști eu aș fi urât
el/ea urăște tu ai fi urât
noi urâm el/ea ar fi urât
voi urâți noi am fi urât
ei/ele urăsc voi ați fi urât
ei/ele ar fi urât
Conjunctiv Prezent
eu (să) urăsc Perfectul Compus
tu (să) urăști eu am urât
el/ea (să) urască tu ai urât
noi (să) urâm el/ea a urât
voi (să) urâți noi am urât
ei/ele (să) urască voi ați urât
ei/ele au urât
Imperfect
eu uram Viitor
tu urai eu voi urî
el/ea ura tu vei urî
noi uram el/ea va urî
voi urați noi vom urî
ei/ele urau voi veți urî
ei/ele vor urî
Perfect Simplu
eu urâi Viitor Anterior
tu urâși eu voi fi urât
el/ea urî tu vei fi urât
noi urârăm el/ea va fi urât
voi urârăți noi vom fi urât
ei/ele urâră voi veți fi urât
ei/ele vor fi urât
Mai Mult Ca Perfectul
eu urâsem
tu urâseși
el/ea urâse
noi urâserăm
voi urâserăți
ei/ele urâseră