Conjugarea verbelor la Timpul Prezent

Timpul prezent este folosit pentru a vorbi despre acțiuni care se întâmplă în mod repetat sau
acțiuni continue care se întâmplă în momentul prezent. De asemenea, funcționează pentru a
forma afirmații simple și pentru a vorbi despre ceva care este întotdeauna adevărat.
Verbe care se termină în -er, -ir, -re
Pentru a forma timpul prezent în franceză, iei forma de infinitiv a verbului, dai la o parte -er, -
ir sau -re și adaugi terminația corespunzătoare.
În tabelul de mai jos, vei găsi terminațiile corespunzătoare pentru fiecare dintre cele trei
grupe de verbe care se termină în -er, -ir sau -re.

De exemplu, să conjugăm verbul Remplir (a umple) pentru a vedea cum funcționează

când avem un verb cu terminația -ir.
Je remplis
Tu remplis
Il/Elle remplit
Nous remplissons
Vous remplissez
Ils/Elles remplissent
La fel funcționează și conjugarea verbelor regulate cu terminația -er sau -re.
Verbele neregulate la timpul prezent
 
Este esențial să avem în vedere faptul că în limba franceză există și verbe neregulate, care nu
se conjugă după regula prezentată anterior.
Să aruncăm o privire la aceste două exemple de mai jos. Bineînteles că există mai multe
verbe neregulate în limba franceză, dar despre acestea vom vorbi într-un alt articol.
 
Verbele neregulate avoir (a avea) și être (a fi).
Conjugarea verbelor la Passé Composé
Passé composé (perfectul campus) îți permite să vorbești despre o acțiune specifică sau o
succesiune de acțiuni specifice care au avut loc în trecut. De asemenea, este folosit pentru a
vorbi despre circumstanțe vechi care sunt încă predominante în prezent. Acest timp este
adesea folosit în franceza vorbită.
Iată cum se formeză acest trecut compus:
Pronume + verb auxiliar conjugat la timpul prezent + participiu trecut
Verbele auxiliare utilizate la formarea passé composé sunt verbele neregulate être și avoir.

 
Reguli de formare a participiului trecut
 
Dacă verbul se termină cu -er, tai terminația -er din forma de infinitiv a verbului și
adaugi é pentru a forma participiul trecut. Exemplu: parler devine parlé.
Dacă verbul se termină cu -ir, tai terminația -ir din forma de infinitiv a verbului și
adaugi i pentru a forma participiul trecut. Exemplu: finir devine fini.
Dacă verbul se termină cu -re, tai terminația -re din forma de infinitiv a verbului și
adaugi u pentru a forma participiul trecut. Exemplu: attendre devine attendu.
 În exemplul de mai jos, verbul descendre (a coborî) se conjugă cu verbul auxiliar être. Alte
verbe regulate terminate în -er sau -ir sunt conjugate în același mod, dar cu verbul lor auxiliar
respectiv (de exemplu, finir ar urma același model, dar cu auxiliarul avoir)
Je suis descendu (Am coborât)
Tu es descendu (Ai coborât)
Il/Elle est descendu(e)* (El / Ea a coborât)
Nous sommes descendus (Noi am coborât)
Vous êtes descendu(e)s* (Voi ați coborât)
Ils/Elles sont descendu(e)s* (Ei/Ele au coborât)
Trucul pentru a ști ce verb auxiliar să folosești este în mare parte memorarea. Vestea bună
este că être este destul de des folosit alături de verbe care descriu o formă de mișcare,
precum ascendre (pentru a merge sus), partir (a pleca) sau de verbele pronominale/reflexive
(se lever). Pentru restul verbelor, vei folosi ca auxiliar verbul avoir.
*Conjugarea cu auxiliarul être are în plus faţă de conjugarea cu auxiliarul avoir
acordul, care este obligatoriu.
Regulile acordului sunt următoarele:

 la feminin singular adăugăm –e final.

 la feminin plural adăugăm –es final.
 la masculin plural adăugăm –s final.

Conjugarea verbelor la Imparfait

Dacă vrei să discuți despre ceva care s-a întâmplat în trecut, dar în mod continuu, cum ar fi un
obicei sau o acțiune care nu se mai întâmplă, atunci vei folosi timpul imparfait. Spre
deosebire de passé compose, nu există verbe auxiliare la timpul imperfect.
 
Inperfectul se formează în felul următor:
Pronume + rădăcina verbului + terminația de imparfait
Să luăm ca exemplu verbul Habiter (a trăi):
 
 Plus-que-parfait (mai mult ca perfect) exprimă o acţiune trecută încheiată, anterioară altei
acţiuni trecute.
Conjugarea verbelor la Plus-que-parfait
Se formează în felul următor:
Pronume + verb auxiliar conjugat la timpul imparfait + participiu trecut
Să luăm ca exemplu verbul Danser (a dansa), care se conjugă cu auxiliarul avoir.
J’avais dansé (Eu dansasem)
Tu avais dansé (Tu dansaseși)
Il/Elle avait dansé (El/ Ea dansase)
Nous avions dansé (Noi dansaserăm)
Vous aviez dansé (Voi dansaserăți)
Ils/Elles avaient dansé (Ei/ Ele dansaseră)
Același model este urmat și de verbele care folosesc auxiliarul être.

Conjugarea verbelor la Futur Simple

Futur Simple exprimă o acțiune care se va întâmpla în viitor, care nu s-a întâmplat încă la
momentul vorbirii.

Se formează în felul următor:

Pronume + verb la infinitiv + terminațiile specifice de Futur Simple
Reguli de formare:
Pentru verbele care se termină în -er sau -ir , terminațiile se adaugă direct la forma de
infinitiv.
Pentru verbele care se termină în -re, „e” pică și se adaugă terminațiile.
Terminațiile sunt aceleași pentru toate grupele de verbe.
 

Denumirea membrilor unei familii in

franceza:
familie = la famille {la famie}
parinti = les parents {le paraan}
sot = le mari {le marii}
sotie = la femme {la faam}
mama = la mère {la meer}
mama vitrega = la belle-mère {la bel meer}
tata = le père {le peer}
tata vitreg = le beau-père {le bo peer}
copil = l'enfant {lanfa}
bebel = le bébé {le be.be}
frate = le frère {le freer}
sora = la sœur {la soor}
baiatul = le fils {le fis}
fica = la fille {la fiie}
bunici = les grand-parents {lez gran paraan}
bunic = le grand-père {le gran peer}
bunica = la grand-mère {la gran meer}
nepoti = les petits-enfants {lez petits-anfaan}
unchi = l'oncle {lonclă}
matusa = la tante {la taant}
nepot = le neveu {le nevoo}
nepoata = la nièce {la nies}
verisor = le cousin {le cuzaan}
verisoara = la cousine {la cuzin}

Membri familiei in urma casatoriei:

cumnata = la belle-sœur {la bel soor}
cumnat = le beau-frère {le boo freer}
soacra = la belle-mère {la bel meer}
socru = le beau-père {le bo peer}
nora = la belle-fille {la bel fiie}
ginere = le beau-fils {le bo fis}

Familia inaintea casatoriei :

iubit, prieten = le petit-ami {le petii amii}

iubita, prietena = la petite-amie {la petit amii}
relatie = le relations {le relasion}

Părţile corpului
le corps corpul

la peau pielea

la poitrine pieptul

le dos spatele

le coeur inima

le foie ficatul

le poumon plămânul

l’estomac stomacul

la tête capul
 l’oeil / les yeux ochiul / ochii

l’oreille urechea

la lévre buza

la bouche gura

la langue limba

la dent dintele

le nez nasul

le cou gâtul

la gorge esofagul

l’épaule umărul

le bras braţul

la main mâna

le doigt degetul de la mână

le coude cotul

le poignet încheietura (mâinii)

le pied piciorul

la jambe gamba piciorului

la cheville glezna

le genou genunchiul

l’orteil degetul de la picior

Anotimpuri
In Romana In Franceza
Primavara Le Printemps 

Vara L'été 
Toamna L'automne 

Iarna L'hiver 
 

Lunile Anului - Les Mois de Lannée

In Romana  In Franceza Citire
Ianuarie  Janvier janvie

Februarie  Fevrier fevrie

Martie  Mars mar

Aprilie  Avril avril

Mai  Mai me

Iunie  Juin juan

Iulie  Juillet jiuie

August  Aout ut

Septembrie  Septembre septambr

Octombrie  Octobre octobr

Noiembrie  Novembre novembr

Decembrie  Decembre desambr

 

 
 Zilele Saptamanii
In Romana  In Franceza Citire
Luni  Lundi leoendi

Marti  Mardi mardi

Miercuri  Mercredi mercoreoedi

Joi  Jeudi jeoedi

Vineri  Vendredi vandrdi

Sambata  Samedi samdi

Duminica  Dimanche dimansh

 

Alte expresii uzuale

In Romana   In Franceza Citire
Azi  Aujourd'hui ojourdui

Ieri  Hier ier

Maine  Demain deman

Poimaine  Après-demain  apre deman

Pe maine  A demain a deoemen

Culorile în limba franceză

Culoarea Franceză Română
noire negru

blanc(he) alb

gris(e) gri

bleu(e) albastru

jaune galben

rouge roşu

pourpre / violet(te) purpuriu / violet

vert verde

orange portocaliu

brun(ne) / marron maroniu

rose roz

argenté(e) argintiu

doré(e) auriu