TJNOM DE STIINTAADUCE

DOVADALTJMIIDE DINCOLO

Creierul doctorului Eben Alexander a fost

atacat de o boald extrem de rard. Timp de
sapte zile s*a aflat in comd. Apoi, tocmai
cAnd doctorii sc gAndeau sd intrerupd
tratamentul, ochli bolnarului s au deschis
brusc. Seintorscse in lumea accasta.

Insdnf,tosirealui Alexander estc un miracol medical.

Dar adeviratul rniracol al povestii sale se af'ldaltundeva.
Cat timp corpul lui a zacut in comd, Alexander a
calatorit dincolo de aceastdlume si a intAlnit o fiinta
angelic5.AceastaI a cdlauzit in cele mai depdrtate
t.lrAmuri ale existcntei suncrfizice. Acolo s-a intAlnit si
a vorbit cu sursa Dii'ine a universului insusi. inainte d'e
aceastdcdldtorie,el nu gisea impdcare intrc
cunostintele de ncurochirurg si credinta in ceruri,
Ilumnezeu sau suflet. Astazi, Alexander este convins cd
adevdrata sdndtatc nu poate fi dobandita decAt atunci
cdnd realizdm cd Dumnezeu si sufletul sunt reale si cd
m o a r t e an u r e p r c z i n t a s f a r s i t u l e x i s t e n l . epi e r s o n a l c c, i
doar o tranzitie.

Dr. Eben Alexander a fost in ultimii 25 de ani

neurochirurg universitar, lucrand dmp de 15 ani
Ia Brigham & Women si la Spitalul pentru copii
din Boston aI Facultdtii de Medicind Harvard.
il nuteti vizita ta ww*.tifebevonddeath.ner.
Cuprins

s
Prolog

Un om ar trebui sd caute ceeace este,nu ceeace crede

cd ar trebui sa fie.
Albert Einstein (r879- 1955)

CAnderam copil, visam adeseasd zbor.

De celemai multe ori, ieqeamnoapteain curte,md uitam

la stelecAnd,dintr-odatd,incepeamsd md inal1.Simleam
cd md ridic automatprimii cAtivacentimetri.Dar imediat
observamcd, cu cAt ajungeammai sus,cu atdt progresulmeu
depindeade mine... de ceeace fdceameu.Dacderam prea
excitat,prea emolionatde experiengd, md prdbuqeaminapoi
pe pdmdnt...dur. Dar, dacdimi pdstramcalmul,dacdl6sam
totul sd se desfdgoare in ritmul firesc,porneamin sus,tot
mai repede,spre cerulinstelat.
Poateci acelevise au constituit in parte moti\,ul pentru
care,odati cu trecereaanilor, m-am indrigostit de avioane
gi rachete- de oricem-ar fi putut duce acolosus,in lumea
de deasupraacesteia.CAndzburam cu avionul impreuni cu
familia, inei lineam fala lipitd de geam de la decolarepdnd
la aterizare.in vara lui 1968,c6nd aveampaisprezeceani,
mi-am cheltuit toti banii pe care-i cdqtigasemtunzAndga-
zonul la vecini pe un set de leclii de zbor cu planorul cu un
tip numit Gus Street de la StrawberryHill, un mic aerodrom
cu pistd de iarbd la vest de Winston-Salem,Carolinade Nord,
oraqul in care am crescut.$i-acum imi amintesc cAt de tare
imi bdtea inima in timp ce trdgeam de butonul mare gi rogu
care desfdceafrAnghia ce md flnea de avionul de tractare gi
imi inclinam planorul spre aerodrom.A fost pentru prima
oari in viata mea cdnd m-am simfit cu adevlrat singur gi
liber. Cei mai mulli dintre prietenii mei au avut sentimentul
acestain automobil,dar senza[ia,cumpirati cu banii mei, de
a md afla la trei sute de metri inelflme intr-un planor, era mai
intensdde o sutd de ori decAtceeace simteauei.
in anii 1970,cAnderamla colegiu,m-am inscris in echipa
de paragutism sportiv a Universitilii din Carolina de Nord.
Md simleam ca intr-un fel de frdgie secretd- un grup de
oameni care gtiau cevaspecial gi magic. Primul meu salt a
fost infricoqdtor, iar al doilea, qi mai gi. Dar la al doispreze-
celeasalt, c6nd am iegit pe uga avionului qi a trebuit sd cad
mai bine de trei sute de metri inainte sd-mi deschid paraSuta
(prima mea ,,intdrzierede zece secunde"),am $tiut cd er:rm pe
teren sigur.Am fdcut 365 de salturi cu para$utain colegiuEi
am acumulat mai bine de trei ore gi jumdtatE de cddereliberd,
ir principal ir formalie, cu pAndla douizeci qi cinci de colegi
para$uti$ti.Deqi am incetat sd mai sar din 1976, am continuat
sd am vise animate despre salturile cu para$uta,care erau
intotdeaunaplicute.
Celemai reu$ite salturi erau, de reguld, cele de du-
p5-amiazd tArziu, c6nd soareleincepeasd coboaresub linia
orizontului. Estegreu de descris senzatiape care o aveam
in timpul acelor salturi: sim[eam ci mi indrept spre cevape
care nu-l puteam numi, dar despre care $tiam cd simt nevoia
sd md mai apropii. Nu era tocmai solitudine, pentru cI felul
cum sdreamnu era chiar agade solitar. SdreamcAtecinci,
qase,uneori zecesau doisprezeceoamenideodati, alcdtuind
formalii in cddereliber6. Cu cAt erau mai mari gi mai dificile,
cu atdt mai bine.
intr-o sAmbdti frumoasi din 1975. sfuitorii de la univer-
sitate $i cu mine ne-am asociat cu unii dintre prietenii no$tri
de la un centru de paragutism din estul statului Carolina de
Nord pentru cdtevaformagii.La penultimul salt al zilei, arun-
cdndu-ne dintr-un avion D18 Beechcraftde la 3 200 de metri.
am alcdtuit un fulg de zdpadi din zeceoameni.Am reugit sd
ne aranjdm in forma{ie completd inainte de a trece de pra-
gul de la 2 100 de metri gi astfel am putut sd ne bucurdm de
optsprezecesecundede zbor in formalie printr-un abis clar
D.'ADALUMTTDEDTNC.L.
E
dintre doi cumulugi impozanqi,pdnl si ne despdrlim la I 000
de metri qi si ne depirtdm unii de ceilalli pentru a ne deschi-
de paragutele.
PAndam ajuns la sol, soareleapusese.Dar, grdbindu-nesd
urcim in alt avion gi decoldndiar cu repeziciune,am reuqit sd
'
urcdm qi sI prindem ultimele raze de soare qi si efectuim un
al doilea salt la crepuscul.Cu acestprilej, doi membri nou-in-
trati in echipd fdceauprima lor incercarede zbor inspre for-
matie - cu alte cuvinte, si se al5ture.formaliei venind dinspre
exterior,fald de situatiacdnd eqtibaza sau omul de legdturd
(lucru mai ugor de fdcut pentru cd, in esenld,nu trebuie decdt
sd cazi drept in jos, tr weme ce toti ceilalli fac manewe ca si
se prindd de tine). A fost palpitant pentru cei doi ,,juniori", dar
gi pentru cei mai experimentaqidintre noi, dAndu-le plusul
nostru de priceperecelor doi sdritori carepe urmd aveausd
fie capabili sd ni se aldture in formalii gi mai mari.
Eu urma sd fiu ultimul care sd se aldturetentativeide stea
din qaseoamenide deasuprapistelor de pe micul aeropon
din vecinitatea localitSlii RoanokeRapids,Carolina de Nord.
Tipul aflat in fala mea se numea Chuck. Chuck era experimen-
tat in ,,muncarelativd", sau MR - altfel spus,in construirea
formaliilor in cddereliberd. Ne aflam incd in lumina soarelui
la 2 300 de metri, dar sub noi luminile stradaleincepeausd se
aprindd. Salturile de la amurg erau mereu sublime, iar acesta
era clar cd aveasd fie unul minunat.
Cu toate cd urma sd pirdsesc avionulla doar circa o se-
cundd dupd Chuck, trebuia sd mi migc rapid ca s6-i prind din
urmd pe toti. in primele $apte secundemd aruncam direct in
jos, cu capulinainte.Asta mi ficea sd cad cu aproape160 de
kilometri la ori mai rapid decAtprietenii mei, astfel ircAt sd
pot fi acolo, dupd ce ei vor fi construit formalia initidd.
Proceduranormald pentm salturile de tip MR era ca to[i
sdritorii sd se despartdla 1 000 de metri $i sd se indepdrteze
de formalie pentru un maximum de separalie.Fiecare,,sem-
nalizeaz5"apoi cu bralele deschidereaiminentd a paragutei,se
uitd in sub ca sI se asigure cd nimeni nu se afld deasupralui gi
trage de firul de deschidere.
 - Trei, doi, unu... salt!
Primii patru sdritori au iegit, umati indeaproapede Chuck
gi de mine. Cu capul in jos in coborAredirectd qi apropiin-
du-md de viteza finald, am z6mbit cdnd am vdzut soarele
apunAndpentru a doua oard in aceazi. Dupd ce ajungeamla
ceilal[i, pldnuiam sd imi intind bralele lateral gi sd pun ast-
fel in funcliune frOnelede aer (aveamaripi din material textil
de la irncheieturilemAinilor pdnd la golduri care opuneauo
rezistenldimensdcAnderau completumflate qi la vitezd mare)
qi sd-mi indrept mdnecileevazateqi cracii pantalonilor inspre
aerul care veneaspre mine.
Dar n-am mai avut ocazia.
in timp ce cddeaminspre forma{ie, am obqgrvatcd unul
dintre bdielii cei noi se apropiaseprea rapid. Poatecd migca-
rea prea iute printre norii din apropiereil speriaseun pic -
amintindu-i cd se deplasacu qaizecide metri pe secunddspre
planeta giganticdde jos, pa4ial invdluitd in intunericul c€re se
a$ternea.in loc sd se aldture lent marginii forma[iei, el ddduse
buzna gi provocasedesprindereatuturor celorlalgi.Acum toli
cei cinci seritori se rostogoleau,scipali de sub control.
in acelagitimp, erau qi mult prea aproapeunii de ceilalli.
Un paragutist lasd in urma lui un curent supertubulent de
aer de joasd presiune.Dacdun alt slritor intri furacel curent,
viteza lui creqtebrusc Ei se poate ciocni de cel de sub el. Asta,
in continuare,poate sd-i facd pe ambii sdritori sd accelerezeqi
sd se ciocneascdde oricine s-ar putea afla sub ei. Pe scurt, e o
retetd sigurepentru dezastru.
Mi-am inclinat corpul gi m-am indepdrtat de grup ca sd
evit grimada de inqi care se rostogoleau.Am manewat pAnd
cAndm-am aflat chiar deasupra,,spotului",un punct magic
de la sol deasupraciruia urma si ne deschidemparaqutele
pentru o cobordrelejerd de doud minute.
M-am uitat $i am vdzut u$urat cd sdritorii dezorientati se
indepdrtau gi ei unii de altii, destrdmandastfel ingrdmidirea
mortald.
Chuck era acolo,printre ei. Spre surprindereamea, venea
chiar in direclia mea. S-a oprit imediat sub mine. Din cauza
DovADA
Lr-Mrr
DEDrNCoLo
[12- l
rostogolirii forqatea grupului, treceam de dtitudinea de 600
de metri mai rapid decdt anticipaseChuck.Poatecredeacd are
noroc Ainu trebuiesd respecteregulile...intru totul.
Sigur nu md vede.GAndulabia a avut timp se-mi treacd
prin cap inainte ca para$uta-pilot coloratd a lui Chuck sd in-
floreasci din rucsacullui. CapturAndaerul din jur care aveao
vitezd de peste 190 de kilometri la ori, paraguta-pilot a ta$nit
spre mine, trdgAndir urma ei paraEutaprincipald.
Din clipa in care am vdzut ieqind paraquta-pilot a lui
Chuck, am ar,rrtla dispozi[ie o fracliune de secunddca sd
reactionez.Cdci ar fi durat mai pufin de o secunddsd mi ros-
togolescchiar prin para$utalui principald care tocmai se des-
fdgura qi, foarte probabil, si md ciocnescde Chuck.La viteza
aceea,dacdii loveambragul sau piciorul, i-l smulgeampe loc,
suferind gi eu in acelagitimp o loviturd fatald. Dacdil loveam
direct,ambelenoastrecorpuri riscau,practic,sd explodeze.
Oamenii spun cd lucrurile se miqcd mai lent in astfel de
situa$i qi au dreptate.Mintea mea urmdrea actiuneain mi-
crosecundelecare au urmat de parci ar fi vizionat un film cu
incetinitorul.
in momentul ir care am vdzut para$uta-pilot, brafele mele
s-au dus brusc spre lateral gi mi-am indreptat corpul intr-un
salt cu capul in jos, indoindu-md foarte ugor din qolduri.
Verticalitateami-a dat o vitezd sporitd, iar indoirea de mijloc a
permis corpului meu si adaugemai intdi putin, apoi o migcare
orizontald considerabild,care a fdcut din corpul meu o aripd
eficientd, trimitandu-md pe l6ngd Chuck chiar in fala paragu-
tei lui colorate,tip Para-Commander, caretocmai se desfdcea.
Am trecut pe l6ngd el cu aproape 200 de kilomeffi la ord
sau cu circa 70 de metri pe secundd.La o asemeneavitezd, md
indoiesccd mi-a vdzut expresiafe1ei.Dar, dacdar fi vizut-o,
ar fi observatintmchiparea uimirii pure. Cumva,reac[io-
nasemin c6tevamicrosecundela o situalie care,dacd ag fi
a\trt timp sd md gandescla ea,ar fi fost mult prea complexd
pentru mine.
gi toruii... am rezolvat-o gi amAndoiam aterizatffud
probleme.Era ca qi cum, confruntat cu o situafie care necesita
mai mult decAtcapacitateasa normald de a reactiona,creierul
meu cdpdtase,pentru o clipd,o putere supranaturald'
Cum de-am reu$it?Peparcursulcariereimele de peste
doudzecide ani ir neurochirurgia universitard - timp in care
am studiat creierul, observAndcum funclioneazd qi fdcAnd
operatii pe eI - am alut o mullime de ocazii sd reflectez
chiar la aceastdintrebare. in cele din urmd, am atribuit-o ideii
potdvit cdreiacreierulesteun dispozitiv cu adevdratextraor-
dinar:nici nu putem bdnui cAteste de deosebit.
imi dau seamaacum cI adevdratulrdspuns la aceaintre-
bare este mult mai profund. Dar a trebuit sd trec printr-o
metamorfozd completd a vielii mele Ei a viziunii asupra lumii
ca sdintrezdrescrdspunsul.Carteade fa15se referdla eveni-
mentecaremi-au schimbatideile legatede aceastdchestiune'
Ele m-au convins c5, oricAt de minunat ar fi creierul ca me-
canism,nu el mi-a salvatviata in ziua aceea'Ceeace a intrat
in acliune in secundain care para$utalui Chuck a inceput sd
se deschidda fost o altd parte,mult mai profundd din mine.
O parte carese poatemi$caatat de rapid pentru cd nu este
delocblocatdin timp, a$acum sunt creierulqi corpul.
Aceastaera,de fapt, aceeaqiparte din mine caremd fdcuse
sd tAnjescatat dupd inaitul cerului cAnderam mic. Nu e doar
ceamai deqteaptdparte din noi, ci gi ceamai profundd, qi,
totuSi,in ceamai mare parte a vieqii mele de adult, am fost
incapabilsd cred in ea.
Dar acum cred, iat in paginile care urmeazdvd voi explica
de ce.
Sunt neurochirurg.
Am absolvit Universitateadin Carolina de Nord la Chapel
Hill in 1976,cu specializarea in chimie,qi mi-am luat docto-
ratul in medicind la Facultateade Medicind de la Universitatea
Dukein 1980.in cei unsprezeceani de facultateqi de rezi-
denliat de la Duke, dar qi de la Spitalul GeneralMassachusetts
qi Harvard,m-am concentratpe neuroendocrinologie,studiul
interacliunilor dintre sistemul nervos gi sistemul endocrin -
seriade glandecare secretdhormonii ce dirijeazdmajoritatea
DovADALUMIIDEDINcoLo
l=14 I
activitdtilor din organismul uman. De asemenea,am petrecut
doi dintre aceiunsprezeceani cercetAndmodul.cumvase-
le de sdngedintr-o anumitd zond a creierului reacfioneazd
patologic c6nd se produce o sdngerarein ea ca urmare a unui
anewism - un sindrom numit vasospasmcerebral.
Dupd ce am beneficiat de o bursd de studii in neurochi-
rurgie cerebrovasculardla Newcastle-Upon-Tynein Marea
Britanie, am petrecut cincisprezeceani in corpul profesoral
de la Facultateade Medicind de la Harvard ca profesor asociat
de chirurgie, cu specializareain neurochirurgie.in acei ani,
am operat nenumdrali pacien[i, mulli dintre ei avAndafecli-
uni cerebralegrave,ce le puneau viala in pericol.
Ceamai mare parte a activite$i mele de cercetarea im-
plicat dezvoltareaunor proceduri tehnice avansatecum ar fi
radiochirurgia stereotacticd,o tehnicd ce le permite chirurgi-
lor sd ghideze cu precizie fascicule de radiaqiespre anumite
linte din creierfdrd sd afectezezoneleadiacente.De aseme-
nea, am contribuit la dezvoltareaprocedurilor neurochirurgi-
cale ghidate prin imagisticd de rezonan!5 magneticdnucleard,
indispensabil5in reparareaunor afecliuni cerebralegreu de
tratat cum ar fi tumorile qi accidentelevasculare.in acei ani,
am fost autor sau coautorla peste 150 de capitoleqi articole
pentru revistele medicaleevaluatede experli gi mi-am pre-
zentat descoperirileIa peste doud sute de conferinle medicale
din lumea intreagd.
Pe scurt, mi-am dedicat viala Stiintei. Chemareavielii
mele a fost sI folosescinstrumentele medicinei moderne ca
sd-i ajut qi sd-i vindec pe oameni gi si aflu mai multe des-
pre funclionarea corpului gi a creierului uman. Md simfeam
nespus de norocos cd irni gdsisemvocatia.Mai important,
aveamo sofie frumoasd qi doi copii adorabili qi, cu toate cd
am fost in multe privinte cdsltorit cu munca, nu mi-am ne-
glijat familia, pe care o consider cealaltdmare binecuvdntare
a vielii mele. in multe privinte eram un om foarte norocos qi
$tiamacestlucru.
Pe 10 noiembrie2008 totugi, la vArstade cincizeciqi patm
de ani, norocul a pdrut sd md pdrlseascd.Am fost afectat
de o boaldrard qi am intrat in comd timp de gaptezile. in
acesttimp, intregul meu neocortex - suprafata exterioare a
creierului, partea care ne face umani - a incetat si funclio-
neze.A rdmasinoperant.in esenld,absent.
Cdndcreierultdu esteabsent,gi tu esti absent.Ca neuro-
chirurg, am auzit, de-a lungul anilor, multe poveqti ale unor
oameni care au avut experientestranii, de obicei dupd ce-au
suferit un stop cardiac:pove$ti despre cdldtorii in locuri cu
peisajemisterioase,minunate; despre convorbiri cu rude
moarte - ba chiar despreintAlniri cu Dumnezeuinsuqi.
Istorisiri minunate,fdrd doar Ei poate.Dar,in opinia mea,
toate erau purd fantezie.Ce a cauzatacestetipuri de experi-
enle din alte lumi pe careaceqtioamenile relatbazdatdt de
des?Nu aveampretenlia cd aq qti, dar intuiam cd iqi aveau
origineain creier.Ca,de altfel, intreagacon$tiintd.Dacdnu ai
un creier funcfional, nu poti sd fii congtient.
Asta se intample deoarececreierulestemaqinacarepro-
duce congtiinqain primul rAnd. Cdnd magina se defecteazd,
con$tiinlainceteazdsd existe.Oricdt de enorm de complicatd
qi misterioasdestemecanicaefectivda proceselorcerebrale,
in esentd,chestiuneaeste chiar agade simpld. Tragi qtecherul
din prizd gi televizorul se opreste.Programul s-a terminat,
indiferent cAt de mult 1i-a pl5cut.
Mai exact,aSati-a$ fi spus inainte ca propriul meu creier
si clacheze.
Cdt timp m-am aflat in comi, creierul meu nu numai cd
a funclionat necorespunzitor - n-a mai funclionat deloc.
Acum cred cd aceastase poate sd fi fost cauzaprofunzimii
gi intensitdlii experien[eiin pragul mo4ii (EPM)pe care am
suferit-o. Multe dintre EPM-urilerelatate au loc cAndini-
ma celui in cauzdinceteazdsd batd o weme. in acelecazuri,
neocortexul este temporar inactivat, dar, ir general,el nu
este prea vdtdmat, cu condigiaca fluxul de sdngeoxigenat sd
fie restabilit prin resuscitarecardiopulmonari sau reactiva-
rea funcliei cardiacein decurs de circa patru minute. Dar, in
cazul meu, neocortexul a fost iegit din joc. Md furtdlneamcu
flt-l Do'ADALUMTDEDTNCoLo
fgq[tqtea unei lgrni a cou$Liinteicare efsta co,yple1..iydep9-1-
dent
'- *in de limitdrile cr*e_Lefulai
meu fizic.
unele privinfe, .rm avtrt parte de un iureg perfect de ex-
periente in pragul mortii. in calitate de neurochirurg practi-
cant, avAndla activ decenii de cercetareSi activitate nemijlo-
cite in sala de opera{ii, eram calificat pentru a judeca nu doar
realitatea,ci qi implicafiile a ceeace mi s-a intdmplat.
Acele implicatii sunt formidabile, aploape indescriptibile.
Experientamea mi-a ardtat cd moartea qqfpdui $i a creie-
rului nu hseamnd sfdrgirul gg+$tli4lei, ci experienlaumand
continue dincolo de mormAnr.Mai important, ea continud sub
privirqa lui Dumne-zeu,care ne iubeqte qi are grijd de fiecare
dtUtr.gnoi, indreptdndu-se spre locul unde universul insugi qi
toate fiinlele care-l populeazd se indreaptd in cele din urmd.
Locul in care am fost era real. Realintr-un fel care face ca
viala pe care o ducem aici qi acum si pard, prin comparalie,
ca un vis. Asta nu inseamnl totu$i ce nu prefuiesc viala pe
care o trdiesc acum. De fapt, o prequiescmai mult decAto
fdceaminainte. gi asta pentru cd qc_umo vdd in adevdratulei
context.
ViqlA asta nu e lipsitd de sens.Dar nu putem sd vedem
acestadevdr de aici - cel pulin in ceamai mare parte a
timpului. Ce s;a.intdmplat cu ruine cAt timp am fost in acea
comd este,pot spune cu uqurinld, ceamai importanti poves-
te pe care o voi spune weodat6. Dar, fiind atat de strdind de
irtelegereaobignuitd,povesteaestedificil de relatat.Nu pot,
pur qi simplu, s-o strig in gura mare. in acelaqitimp, con-
cluziile mele se bazeazi pe o analizd medicalSa experienlei
trdite $i pe familiaritateacu majoritateaconcepteloravansa-
te din $tiinta desprecreiergi studiile desprecon$tiinte.Din
mome4tr:ll,ipcarq qry_r-;ealpat adevdrul din spatelecilStoriei
mele, am qtiut cd trebuie s-o spun. Sdfac acestlucru cum se
cuvine a devenit principala misiune a vielii mele.
Nu weau sAspun prin asta cd mi-am abandonatacti-
vitatea medicald qi viala ca neurochirurg. Dar acum, cd am
ar,utprivilegiul sd.inlelegcd viala noastrd nu se sfArqe$tecu
[rl
rqogllea trupului sau a creierului, consider cd este datoria
mea, chemareamea sd le vorbesc oamenilor despre ce am vd-
zut dincolo de !{fB gi dincolo de acestpenant. Sunt dornic in
mod deosebitsd le spun povesteamea oamenilorcarepoate
cd au auzit inainte pove$ti similare cu a mea gi au vmt sd le
creadd,dar nu au fost in stare sd le creaddpe deplin.
Acestoroameni,mai mult decdtaltora,le adresezaceastd
carte $i mesajul continut in ea. Ceeace am a vd spune este
adevirat gi la fel de important ca orice vd va spune weodatd
indiferent cine. Lynchburg, Virginia - 10 noiembrie ZOO8
Ochii mi s-au deschislarg. in intunericul dormitorului nostru,
m-am concentrat pe lucirea roqie a ceasuluide pe noptie-
rd: 4:30 dimineala - o ord inainte de momennrl in care md
trezeam de obicei pentru drumul de Saptezecide minute
cu magina de la casanoastri din Lynchburg,Virginia, pAnd
la Fundaqiade Chirurgie cu Ultrasunete Concentratedin
Charlottesville,unde lucram. Solia mea, Holley, incd dormea
profund lAngdmine.

Dupd ce-am petrecut doudzeci de ani in cadrul neurochi-

rurgiei universitare din GreaterBoston,m-am mutat impreu-
nd cu Holley gi restul familiei in linuturile inalte ale Virginiei
cu doi ani fururmd, in 2006. Holley gi cu mine ne intAlniserim
in octombrie1977,la doi ani dupd ce amdndoiabsolviserdm
colegiul.Holley igi pregitea masterul in arte frumoase,iar
eu urmam facultatea de medicind.Iegisede doud ori in oraE
cu colegul meu de camerd,Vic. intr-o zi. el a venit cu ea ca
sd mi-o prezinte - probabil ca si se dea mare. in timp ce
plecau,i-am spus lui Holley ci poate sd revind oricdnd, addu-
gdnd cd nu trebuie sd se simtd obligatd sd-l aducd qi pe Vic.
La prima noastrd intAlnire adevdratd,am mers cu magi-
na Ia o petrecerein Charlotte, Carolina de Nord, un drum de
doud ore gi jumdtate cu magina.Holley avealaringitd, agacd a
trebuit sd suslin 99 la sutd din conversatie$i la dus, gi la ir-
tors. A fost simplu.Ne-am cdsdtoritin iunie 1980la Biserica
EpiscopaldSt Thomas din Windsor, Carolina de Nord, qi

Fl DovADALUMnDEDINcoLo
ne-am mutat curand dupd aceeain apartamenteleRoyal Oaks
din Durham, unde eram rezident la departamentul de chi-
rurgie de la Duke.Locuinlanoastri era departede a fi regald
qi nici nu-mi amintesc sd fi vdzut weun stejar". Aveam bani
foarte pulini, dar eram atat de ocupati - gi atAt de ferici{i cd
suntemimpreund - cd nu ne pdsa.Una dintre primele noas-
tre vacantea fost o excursiecu cortul primdvara pe plajele
din Carolina de Nord. Primdvaraeste sezonul musculilelor
inlepdtoare in Carolina de Nord qi de Sud,iar cortul nostru nu
ofereacine $tie ce protectieimpotriva lor. $i cu toate astea,
ne-am distrat de minune.?ntr-o dupd-amiazd,in timp ce
inotam prin valurile de la Ocracoke,am ndscocit o metodd de
a prinde crabii cu cochilie albastrd caretni forfoteau pe lAngd
picioare.Am dus o cantitate considerabildla'motelul din
PonyIsland,unde se cazaserdni$te pdeteni, 9i i-am copt pe
grdtar. Erau destui ca sd-i impirlim cu toate lumea. in pofida
faptului ci fdceam economii cAt puteam, curdnd am rdmas
cu jenant de pulini bani. Stdteamcu cei mai buni prieteni ai
nogtri, Bill gi Patty Wilson, gi, dintr-un capriciu, am decis sd-i
insolim la o seardde bingo. Bill se duceala bingo de zeceani
in fiecareseardde joi, in fiecarevard, gi nu cAqtigase nicioda-
td. PentruHolley,era prima oard cAndjuca bingo. Poatec-a
fost norocul incepdtorului sau interven{ia divini, dar a cdgti-
gat doud sute de dolari - care pentru noi parcd erau cinci mii
de dolari. Banii ne-au prelungit excursiagi ne-au fdcut sd ne
simtim mult mai relaxali.
Mi-am luat doctoratulin medicindin 1980.tocmai cAnd
Holley qi-a luat licenqaqi qi-a inceput carierade artist
plastic Aiprofesor.Am efectuatprima operatiepe creier
de unul singur la Duke,in 1981.Primul nostru copil, Eben
fV, s-a ndscutin 1987la MaternitateaPrincessMary din
Newcastle-Upon-Tynedin nordul Angliei tn timpul bursei
de specializarein chirurgie cerebrovasculard,iar fiul nostru
mai mic, Bond, s-a ndscut la Spitalul Brigham & Women din
Bostonin 1998.
" Royal Oaks, denumirea cartierului, inseamnd in englezi ,,stejadi
regali". (N.r./
ELI
DovADALUMIIDEDINC.L.
Am indrdgit mult cei cincisprezeceani petrecutila
Facultateade MedicindHarvard $i la Spitalul Brigham &
Women.Familia noastrd a prefuit acei ani petrecuti in zona
GreaterBoston.Dar,in 2005,Holley qi cu mine am convenit
cd sosisemomentul sd ne mutf,m inapoi in Sud.Voiam si fim
mai aproapede familiile noastre gi am vdzut-o ca pe un prilej
sd avemun pic mai multd autonomie decAtar.useserdmla
Harvard.Aqa cd, in primdvara lui 2006, am luat-o de la zero
in Lynchburg,in finutul muntos al statului Virginia. N-a durat
mult pAni ne-am readaptat la viala mai relaxatd de care ne
bucuraserdmamdndoi in copildria petrecutd in Sud.
Pentru o clipi, am rdmas intins pe pat, incercand vag sd
imi dau seamace anume md trezise. Ziua precedentd- o
zi de duminicd - fuseseinsoriti, senini, doar un pic ri-
coroasd- o weme de toamnd tArzie tipicd pentru Virginia.
Holley, Bond (10 ani pe atunci) gi cu mine iegiserdmla un
grdtar acasdla un vecin. Searavorbiserim la telefon cu fiul
nostru EbenIV (pe atunci, avea 20 de ani), care era in primul
an la Universitateadin Delaware.Singurul hop ai zilei fuse-
se virusul respirator ugor pe care toti trei il purtam inci de
sdptdmAnatrecutd. Chiar leainte de culcareincepuse sd md
doardspatele,agacd am fdcut o baie rapidd,ceeace a pdrut
sd atenuezedurerea.M-am irtrebat dacdmd trezisemaga
de deweme in dimineala asta din cauzd cd virusul incd mai
saldqluiain corpul meu.
M-am miqcat uqor in pat Siun val de durere m-a fulge-
rat in josul coloanei - mult mai intens decAtsearatrecutd.
Era limpede ci virusul de gripd incd nu dispiruse qi-qi fdcea
mendrele.Cu c6t md trezeam mai bine, cu atAt durerea se
intelea. intrucat nu reu$eamsd adorm din nou qi mai aveam
o ord pAndirri incepeam ziua de muncd, am hotdrAt sd mai
fac o baie cald5.M-am sdltatin capul oaselor,mi-am coborAt
picioarelepe podeaqi m-am ridicat in picioare.
Instantaneu,durerea a mai urcat o treapte de intensita-
te - o durere surdd,punitivd, care penetra addncla baza
coloanei.LdsAnd-ope Holley sd doarmd,am pigit uqurelpe
hol sprebaia principaldde la etaj.
[rI
 Am ldsat si curgl apa qi m-am bdgatin cadd,aproapesi-
gur cd imediat cdldura iqi va face efectul binefdcitor. Greqeald.
PAni cAndcada s-a umplut pe jumdtate, mi-am dat seamacd
fdcusemo eroare.Nu numai cd durerea se inrduti[ea, dar in.
acelaqitimp era atat de intensd acum,furcAtmd temeam cd voi
fi nevoit sd urlu la Holley sd md ajute sd ies din cadi.
GAndindu-mdcdt de ridicoli devenisesituatia, am intins
mAnagi am luat un prosop atArnat de un suport de deasupra
mea Am mutat prosopul spre marginea suportului, ca sd nu
risc sd-l smulg din perete,gi m-am ridicat ugor in picioare.
Un alt junghi de durere m-a fulgerat la spate,atat de
intens,cd am gemut.Fdrddoar gi poate,nu eravorba despre
gripd. Dar ce altcevaputea sd fie? Dupd ce m-am dat jos din
cada alunecoasdgi mi-am pus halatul plugat de euloarestaco-
jie, m-am intors incet in dormitor qi m-am l5sat sd cad in pat.
Corpulimi era deja din nou ud de Ia sudoarearece.
Holleys-a miqcat gi s-a intors spre mine.
- Ce s-a intdmplat?CAte ceasul?
- Nu qtiu, am spus. Spatele.Md doare ingrozitor.
Holley a irnceputs5-mi masezespatele.Spresurprinderea
mea, m-a fdcut sd md simt cevamai bine. in general,docto-
rii suportd greu sd fie bolnavi. Eu nu fac excep[ie.Pentru o
clipd, am fost convins cd durerea - gi cauza ei - va incepe,
in sf6rgit, sd dispard. Dar la 6:30, ora c6nd plecam de reguld la
serviciu,durerea incd mi chinuia gi eram practic paralizat.
Bond a intrat in dormitorul nostru la 7:30. curios sd afle de
ce eramincd acasd.
- Ce se-ntdmpld aici?
- Tatil tdu nu se simte bine, dragule, a spus Holley.
Stdteamin continuare intins in pat cu capul proptit pe o
perni. Bond a venit, a trtins mAnagi a inceput s6-mi maseze
cu bldndele tdmplele.
Atingerealui a provocat un adevdratfulger prin capul
meu - ceamai groaznicd durere de pAndatunci. Am tipat.
Surprins de reaclia mea, Bond a sdrit inapoi.
- Nu-i nimic, i-a spus Holley lui Bond, dar era clar cd
gAndeaaltceva.Nu i-ai fdcut ru nimic. Tati are o durere de
cap oribild.
U)
DovADALUMrr
DEDrNcoLo
Apoi am auzit-o zicdnd,mai mult pentru ea decAtpentru
mine:
- Md intreb dacd n-ar trebui sd chem ambulanqa.
Daci e un lucru pe care doctorii iI urisc chiar mai mult
decdt sd fie bolnavi este si ajungd ca pacienli in salonul de
urgente. Mi-am imaginat casaplind de tehnicieni medicali de
urgentd, qirul de intrebdri standard, cildtoria la spital, biro-
cratia...Md gAndeamcd,la un moment dat, o sd irecepsd md
simt mai bine gi am si regret cd am sunat dupd ambulanlS.
- Nu, e in reguld, am spus. E rdu acum, dar o sd treacdin
curdnd.Mai bine ajut5-l pe Bond sI se pregdteascd pentru
qcoald.
- Eben,eu credci...
- O sd fiu bine, am intrerupt-o, cu fala incd ingropatd ir
pernd.Durereafurcdmd finea paralizat.Serios,nu sunala 911.
Nu-s chiar agade bolnav.E doar un spasmmuscularla galeqi
o durere de cap.
Nu foarte convinsd,Holleyl-a dus pe Bondla parter gi i-a
dat cevasd mdnAnceinainte se-l trimit5 acasdla un prieten
de pe aceeagistradi cu noi ca si meargdimpreundla qcoald.
in timp ce Bond se duceaspre u$a de la intrare,mi-a trecut
prin cap cd, daci era intr-adevir cevagrav qi ajungeamla
spital, era posibil si nu-l vdd dupd gcoaldfuraceadup5-amia-
zd. Mi-am adunat toatd energiagi am strigat firav Ei rdgugit:
- SAai o zi buni Ia gcoald,Bond.
Pdni cdnd Holley a urcat iar la etaj ca sd vadd cum md mai
simt, eu alunecasemin stareade incongtien{d.CrezAndci
alipisem,m-a ldsat sd md odihnescAi s-a dus la parter sd-i
sune pe cAliva dintre colegii mei ca sd le ceardpdrerealegat
de ceeace se puteaintdmpla.
Dupd doud ore, considerAndci md ldsasesI md odihnesc
destul, ea s-a intors si md controleze.impingAnd uga dor-
mitorului, m-a vizut culcat in pat exact la fel ca furainte.Dar,
uitAndu-se mai atent, a vizut cd trupulmeu nu mai era la fel
de relaxat ca inainte, ci rigid ca o sc6ndurd.A aprins lumina gi
a vdzut cd eram scuturat de spasmeviolente. Falcade jos mi
se proiectasein fa[i in mod nefiresc,iar ochii deschisimi se
rostogoleauin cap.
frr ]
 - Eben,zi ceva!a tipat Holley.
Vdzdnd cd nu rispund, a sunat la 911. Echipajul a sosit fur
mai pufin de zeceminute. Paramediciim-au imbarcat rapid
in ambulanld qi-au plecat in direc$a sectiei de urgente de la
Spitalul GeneralLynchburg.
Dacdag fi fost congtient,i-ag fi spus lui Holley exact prin
ce trecusemacolo in pat in acelemomente terifiante, cAnd
ea agteptasosireaarrbulanlei: lln atac severde epilepsie
provocat, fird indoiald, de un $oc extrem de gtav suferit de
creierul meu.
Dar, fire$te,n-am Purut sd fac asta.
in urmdtoarele gaptezile, m-am prezentat in fala lui
Holley gi a restului familiei doar in formd corpQrald.Nu-mi
amintescnimic din aceastdlume din timpul aceleisiptimAni
qi a trebuit sd adun de la allii acelepdrli ale istorisirii de fald
care s-au petrecut in perioadain care am fost incongtient.
Mintea mea, spiritul meu - sau cum wetri sd numili partea
centrald,umand din mine - dispdruse.
a4)
DovADALUM'IDEDrNCoLo
Salonulde urgenle de la Spitalul GeneralLynchburg este al
doilea din statul Virginia in ordinea aglomerdrii qi, de reguld,
la 9:30 dimineata,tn zilele de lucru, este in plini activitate.
Luneaaceean-a fdcut exceptie.Cu toate ci mi-am petrecut
majoritatea zilelor de lucru in Charlottesville,acumulasem
multe ore de operalii la spitalul din Lynchburg gi ii cunog-
team cam pe toti cei de acolo.
Laura Potter, medic de urgenle pe care o cunosteamSi cu
care colaborasemstrins timp de aproapedoi ani, a primit de
la ambulanld un apel potrivit cdruia un bdrbat alb de cinci-
zeci gi patru de ani, in statusepilepticus,urma sd fie adus la
salonul ei de urgenle. in tlmp ce se indrepta spre intrarea
ambulanlelor, a revizut in gand lista de cauzeposibile pentnr
stareapacientului ce urma si fie internat. Era aceeagilistd
pe c:ue ag fi alcdtuit-o qi eu dacd ag fi fost in locul ei: sewqi
alcoolic, supradozi de droguri, hinoaaqemie (nivel anormal
de scdzut al sodiului ln s6nge);accidentvascular-cerebral;
tumoare metastaflca sau primard a creierului; hembragie
l4uaparenchim4d (sdngerareain substanla creierului); ebces
celebral...gi meningitd.
Cend infirmierii m-au dus in unitatea de primire de la
urgente, eram incd scuturat de coruulsii tolente, gemeam
intermitent qi-mi migcamnecontrolat bralele gi picioarele.
Pentru dr. Potter a fost evident dupd felul cum aiuram
Ei md zvArcoleamcd aveamcreierul supus unui atac mlsiv.
O asistentda adus o targd, alta imi lua sAnge,iar a treia imi
inlocuia prima pungd de perfuzie, care intre timp se golise,
rEl
pusd de infirmierii de la ambulante,la mine acasi, inainte
de a md urca in maqind.in timp ce se ocupau de mine, eu
md zbdteamca un pestede un metru optzeci scosdin apd.
Scoteamsunetenefireqtigi fdri sens9i tipete animalice.
Pentru Laura,Ia fel de tulburdtor ca manifestirile epilepti-
ce era faptul cd prezentam o asimetfie in controlul motor
al corpului meu. Asta putea insemna cd, pe Idngd atacul la
care era supus, creierul meu sufereao deteriorare serioasi 9i
posibil ireversibild.
Ca sd poli vedeaun pacientintr-o asemeneastaree ne-
voie sd te obiqnuiegti,dar Laura vdzuse de toate in anii mulli
petrecutila urgenle.Toru$i,nu-qi vizuse niciu4 cofegmedtc
adus la urgente intr-o astfel de situatie Si,uitandu-se atent la
paciennrl contorsionat care [ipa de pe targf,, a spus, aproape
doar pentru ea:
- Eben.
Apoi, mai tare, alertAndu-i pe ceilalli doctori qi infirmiere
din zond:
- EsteEbenAlexander!
Cei din apropiere care au auzit s-au adunat in iurul tdrgii.
Holley, care venise dupi ambulantd, s-a aliturat grupului, in
weme ce Laura punea setul de intrebiri obligatorii privind
cele mai evidente cauzeposibile pentru cinevaaflat in starea
mea.Treceamcumva printr-un sewaj alcoolic?Ingerasemde
curdnd weun drog halucinogenputernic? Apoi s-a apucat de
treabdincercdnd sd-mi opreascdaccesulepileptic.
in lunile din urm5, EbenIV mS supuseseunui program
viguros de exercifii fizice in vedereaunei ascensiuniin doi,
tatd Si fiu, pe muntele ecuadorianCotopaxi,inalt de 5 880 de
metri, pe care eI se cdldrasei:r luna februarie a anului trecut.
Progtamul irni sporise considerabil ferla, ceeace ingreuna
sarcinabrancardierilor careincercau sd md gini imobili-
zat. Dupi cinci minute qi administrarea de 1$ miligrarne-de
diazepamintravenos,incd mai deliram qi md impotriveam
tuturor, dar, spre u$urareadoctoruIui Potter, mdcar acum md
zbiteam cu ambelepdrli ale corpului. Holley i-a spus Laurei
despre durerea de cap cruntd pe care o avusesemfurainte
16-_l DovADALUMIIDEDINcoLo
t
de atacul de epilepsie,ceeace a determinat-o pe dr. potter
sd-mi efectuezeq punctie fqpbgyd - o procedurd prin care
o cantitate micd de lichid cefalorahidianeste extrasd de la
baza coloanei.
Lichidul cefalorahidianeste o substantdlimpede, apoasi,
care curge de-a lungul suprafe{eimiduvei spinirii qi inve-
le$te creierul, protejandu-l de impacturi. Un corp uman nor-
mal gi sdndtosproduce cam un lirru {.e Uqhidpq zi qi orice
dimin_uarea clarit5lii fluidului aratd ce s-a produs o infecge
sau o hemoragie.
O astfel de infeclie se nume$temerringitd:inflamarea
meningelor,membrqn_e-le care ciptugesc la interior coloana
gi craniul gi care inne in contact ctirectcu lichidul cefalora-
hidian. iU.patfU din cinci cazuri, boala este provocatd de un
virus. Meningita virald poate sd-l afectezeconsiderabilpe
pacient, dar este mortald doar in aproximativ I la suti din
cazuri. intr-un caz din cinci, totu$i, meningita este provocatd
de bacterii. !.l_qtelile, fiind mai primitive decdtr{4,r_sur[e,pot
fi un inamic mai primejdios. -C-qzurile de meningitl bacteria_
nd, dacdnu sunt tratate, sunt letale. Chiar dacd sunt tratate
rapid cu antibiotice adecvate,rata mortalitdtii se situeazd
intre l5 9i 40 la sut5.
Unul dintre cel mai pulin probabil vinovali pentru menin_
gita bacteriandla adulqieste o bacterig foarte vqcheqi foarte
puternici numiti Escherichiacoti - cunoscutdmai mult sub
denumireasimpld E. coli.Nimeni nu Etieexact c6t de veche
este E coh,dar estimdrile se situeazdundevaintre trei gi pa_
tru miliarde de ani. Organismelenu au nuc_leuqi se reproduc
prin procesul primitiv, dar extrem de eficient, cunoscut sub
denumireade fjsigte^tinard aselqrata(cu alte cuvinte, prin
divizare in doud pfutr). Sdne imaginim o celuli umplutd, in
esenfd,cu ADN, careigi poate lua nutrimentele (de reguli
de la alte celule p.g.c-4lg lealace qi le absoarbe)direct prin
peretele ei celular. Apoi sd ne imaginim cd aceastapoate si
copie7g.g1r4$_tqrl mai multe secventede ADN qi si se divi_
dd in doui celule-fiici la fiecare circa doudzeci de minute.
intr-o ori, vor rezulta opt celule.in douisprezeceore, 6g de
miliarde. Dupd trecereaa clncispr.ezecgoJe, vei avea35 de
trilioane. Aceastdclgg.!-ere qxplozivd incetineqtedoar cAnd
hranaincepesd se termine.
De asemene a, E. coli sunt extrem de promiscue.Pot sd facd
schimb de gene cu alte specii de bacterii printr-un proces
numit conjugqrebacteriand,care permite unei celule de E' coli
sd capeterapid noi trdsituri (cum ar fi rezistenta Ia un anti-
biotic nou), atunci cAnde nevoie.Aceastdretete fundamentald
a succesuluia mentinut E. colipeplanetd incf, din primele
zile ale vie[ii monocelulare.Cu tqtu avemin noi bacterii E
coli - mai alesin tracrulgaslrointestinal' in condilii normale,
acesteanu reprezintd nicio ameninlare pentru noi. Dar cAnd
varietdli de E. coli, dupi ce au adunat secventede ADN care Ie
fac deosebit de agresive,inyadeazdb.cttidql'cefalorahidiandin
jurul mdduvei gi aI creierului, celuleleprimitive incep imediat
sd devorezegluco4adin fluid 9i tot ce mai au la dispozitie
pentru a consuma,inclusiv creieruI insuqi.
in acel moment, nimeni de la urgenle nu credeacd am
o meningitd provocatd de E. coli. Nu aveauniciun motiv
sd bdnuiascl asta.Boqlaeste astronomic de rard la adulli.
Nou-ndscuJ!!sunt cele mai frecventevictime, dar cazurile
de bebeluqimai mari de trei luni care sI aibd aSacevasunt
exceptionalde neobiqnuite.\4qi pulin de rrn,adult din 10 mili-
oane o contracteazdspontan in fiecare an'
in cazurile de meningitd bacterian-d,bacteriile atacdmai
intAi strarul exterior al creierului, corte-x-ul.Cuvdnrul cortex
are o origine latind qi inseamnd ,,scoar[i" sau ,,coajd"'Dacdi1i
imaginezio portocald, coajaei este un model desrul de bun
pentru felul cum cortexul inconjoard sectiunile mai primiti-
ve ale creieruIui. eprferut este responsabil pentru memorie,
limlai. emotii, c-o-Irglientizarea vizuald auditivd Si pentru
qi
logicd.AEainc6t, cdnd un organism ca E. coli atac6creierul,
vatdm[rile initide se produc asupra zonelor careindeplinesc
funcliile celel*ai.jrr,rportantepentru mentinereacalitdlilor
noastre umane. Muhe victime ale meningitei bacterienemor
in primele zile ale bolii. Dintre aceiacare ajung la urgente
cu o spiralddescendentdrapidd a funcliei neurologice,aqa
l=t--l
DovADALI1* DEDINC'L.
cum eram eu, doal 1QlaSutd au norocul sd supraviequiasc5.
Totugi, norocul lor este limitat, clci mulli dintre ei iqi vor
petrecerestul vielii intr-o stare vegetativd.
Degi nu bdnuia o meningitd de tip E coli, dr. potter s-a
gandit cd aq putea avea un anumit tip de infectie a creigrului,
motiv pentru care a decis o puncfie lombard. Tocmai cdnd
ii spuneaunei asistentesd-i aducdtava pentru punctie $i sd
md pregdteascd pentru procedurd,corpul meu s-a cutremu-
rat de parci prin targd ar fi trecut un cruent electric. Cu un
val nou de energie,am scosun urlet lung gi chinuit, mi-am
arcuit spateleqi am mi$catbraqeledezordonatin aer.Fata
mi s*a inroqit gi venelegArului mi s-au umflat nebuneqte.
Laura a strigat dupd ajutor gi curdnd doi, apoi patru $i, in
final, q'aseinfirmieri se luptau sd md imobilizeze in vederea
procedurii. Mi-au forlat corpul sI steaiietr-o pozitie fetald in
timp ce Laura imi administra alte sedative.in cele din urmd,
au reuqit se mA UnAnemi$catpentru ca acul sd-mi penetreze
baza coloanei.
CAndbacteriile atacd,organismul intrd imediat in modul
de apdrare,trimitand trupele de,goc alcdtuite din celulele
albe din sdngeqi aflate in cazdrmile lor din splini qi mdduva
osoasdca sd lupte impotriva invadatorilor. Ele sunt primele
victime ale rdzboiului celular masiv care are loc ori de cAte
ori un agent biologic strf,in invadeazdcorpul, iar dr. potter
$tia ca ofieelipsi de claritate a lichidului cefalorahidiall era
cauzatdde celulelemele albe.
Dr. Potter s-a aplecatgi s-a concentratpe manometru,
tubul transparent vertical in care urma sd apard lichidul
cefalorahidian.Prima surprizi a Laurei a fost cd lichidul nu
a picurat, ci a ta$nit - ca urmare a unei presiuni periculos
de ridicate.
A doua surprizd a fost provocatd de aspectulfluidului.
Ceamai mici opacitatei-ar fi spus cd md aflam intr-un mare
necaz.in manometru a ta$nit un fluid vAscosEi alb, cu o
uqoardtentd verzuie.
Lichidul meu rahidian era plin de puroi.
trol

Dr. Potter I-a apelat prin pager pe dr. Robert Brennan,unul
dintre colaboratorii ei de la Spitalul Generaldin Lynchburg,
specialistin boli infeclioase.in timp ce aqteptausosireaaltor
rezultate de la laboratoareleinvecinate,au analizat toate po-
sibilitdtile de diagnostic Ai de opfiuni teraptutice.
Minut dupi minut, in timp ce rezultatele soseau,eu ge-
meam gi md zbdteamsub curelelede fixare ale brancardei.O
imagine gi mai uluitoare prindea contur. Rg_zultanrlfrotiu-
lui Gram (ur-rtest.chimic,numit dupd medicul danez care a
inventat metoda ce le permite doctorilor si clasifice o bacte-
rie invadatoareca gram-pozitivd sau gtam-negativd)indica
bastonaqegram-negative,ceeace era extrem de neobignuit.
intre timp, o scanaretomograficd computerizati a capu-
lui a ardtat cd qlratul meningeialcare-mi clptugea creierul
era periculos de umflat $i de inflamat. Un tub respirator
mi-a fost introdus in trahee,permitandu-i unui ventilator sd
preia de la mine funclia respiratorie - douisprezece respi-
ratii pe minut, mai exact -, $i o baterie de monitoare a fost
amplasatdin jurul patului meu pentru a inregistra fiecare
miEcaredinduntrul corpului meu Ei din creierul care era
aproapedistrus.
Dintre foarte putinii adulli care contracteazdanual
spontan meningitd bacteriandde tip E coli (adicdfdrd chi-
rurgie cerebraldsau traume penetrate ale capului), cei mai
mulli pdlesc asta ca urmare a unei cauzetangibile, cum ar fi
o deficienti a sistemului imunitar (adeseaprovocatd de HIV
sau SIDA).Dar eu nu aveamniciun astfel de factor care sd mi
DovADALnMrrDEDrNcoLo
l- 30 I
facd susceptibil la boald.Alte bacterii ar putea sd provoace
meni.ngitdprin invazie din sinusurile nazale adiacentesau din
urecheamijlocie, dar nu gi E coft.Spaliul cefalorahidianeste
prea bine izolat de restul corpului pentru ca acestlucru sd
se intAmple. in afard de cazul in care coloanagi craniul sunt
perforate (cu un stjmulator cerebral contaminat fixat in pro-
funzime sau printr-un bypass instalat de un neurochirurg,
de exemplu),bacteriile de tip E coh,care de obicei se afld in
intestine, pur qi simplu nu au accesIa aceazoni. Instalasem
eu insumi sute de bylpassuriqi de stimulatoarein creierele
pacientilor qi, dacd aEfi putut sd particip la disculie, aq fi
fost de acord cu doctorii mei afla1iin furcurcdrur5,ci aveamo
boald pe care,ca si md exprim cdt mai simplu, era imposibil
s-o am,
inci incapabili sd accepteintru totul dovezile reprezentate
de rezultatele analizelor, cei doi doctori au sunat la diferili
experli in boli infecfloasede la principalele centre medicale
universitare.ToEiau admis ci rezultatele indicau un singur
diagnostic posibil.
Dar contractareaunui caz grav de meningiti bacteriandE
coli pur qi simplu rtin senin nu a fost singura ispravS,medi-
cald stranie pe care am fdptuit-o in prima mea zi de spital.
in ultimele clipe de dinaintea iegirii din salonul de urgenfe qi
dupa.dp.gdp-febitute pe muchie de gemete$i vaiete gururale
animalice,m-am liniStit. Dupd care, ca din senin, am strigat
trei curdnte.Au fost rostite cu claritate de cristal gi auzite
de doctorii qi asistenteleprezente,precum gi de Holley,care
stdteala cAfivapagi de mine, dincolo de perdea.
- Doamne,ajuti-mi!
Toatd lumea s-a repezit la brancardi. pAndsd ajungd,
devenisemcomplet inert.
Nu am nicio amintire despre timpul petrecut la urgenfe,
nici despre cele trei cuvinte pe care le-am strigat. Dar altceva
n-am mai scos pe Curdin urmdtoarele Eaptezile.

Din momentul in care am ajuns in Salonulprincipal numd-
rul 1. declinul meu a fost constant. Nivelul de glucozd normal
al lichidului cefalorahidial (LCR)este de 80 de miligrame pe
decilil-. O persoandextrem de bobeavi aflatd in pericol imi-
nent de moarte din cauzaunei meningite bac'terieneare un
nivel scdzut de pAni la 20-demiligrame pe decilitm'
Eu aveamnivelul glucozeiin LCRde 1' Indicele Scdrii
Glaqgowpentru comd era de opt din cincisprezece'indicAnd o
boald gravi a creierului, gi s-a inrdute$t Si mai mult in urmd-
toarele zile. Punctaiul meu APACHEII (Acute Physiologyand
Chronic Health Evolution - Evolulia fiziologiei acute Qia sA-
ndtdlU cronice) din salonul de urgente era de 18 din 71 posi-
bile, indicdnd cf, ganselemele de a muri in timpul spitalizdrii
erau de circa 30la sutd.Mai specific,date fiind diagnosticul
meu de meningitd bacteriani gram-negativi acute $i declinul
neurologic acut de Ia inceput, aveam,in cel mai bun caz, doar
circa 10 trasuti gansede a supravielui bolii mele c6nd am fost
adus la urgente. Dacdantibioticele nu gi-ar fi fdcut efecruI,
riscul mortalitdtii ar fi crescut neincetatin urmdtoarele zile
pdnd cAndar fi atins un nenegociabil100 la sutd.
Doctorii mi- au administrat trei antibiotice intravenoase
putemice inainte de a md trimite laloua mea locuinld: un
sa,lonprivat spa{ios,numdrul 10, de Ia Unitatea de terapie
intensivd, situat cu un etai deasuprasalonului de urgenle.
Intrasem de multe ori in acesteuniteti de terapie intensi-
vd in calitate de chirurg. Aici sunt aduqi cei mai grav bolnavi
dintre pacien{i, oameni afla1ila un pas de moarte, in aEafel
ft.1 DovADALUMIIDEDINC.L.
incAt mai multi membri ai personalului medical sd poati lucra
asupra lor simultan. Q-echipi-caasta, luptdnd cu o coor:
donare perfecd pentru a tine pacientul in viald c6nd toate
ganselele sunt potriufce, este o imagine nemaipomenitd.in
acesteinciperi am avut ocazia sd simt o imensd mAndrie sau
o dezamdgirebrutald, dupi cum paciennrl pe care ne strd-
duiserf,m s5-l salvdmfie scipase cu bine, fie ne alunecase
printre degete.
Dr. Brennan gi ceilalg doctori gi-au pdstrat atitudinea
optimistd fald de Holley, atat cat se putea in circumstanlele
date. Acesteanu le permiteau deloc sd fie optimiqti. Adeydrul
e cd md pdqteaun risc considerabil de moarte, cAt de curAnd.
Chiar dacdnu muream, haqteriile care-mi atacaserdcreie-
rul probabil cd-mi devoraserddestul din cortex ca sd-mi
compromite orice activitate a creierului superior. Cu cdt ryBi
mult rimAneam in com[, cu atAt cre$teaprobabilitatea sd-mi
petrec restul vielii intr-o stare vegetativecronice.
Din fericire, nu doar personalul medical din cadrul
spitalului, dar gi alli oameni soseaudeja in ajutor. Michael
Sullivan,vecinul nostru gi paroh la biserica noastri episco-
pald, a ajuns la urgente cam la o ord dupi Holley. Chiar cAnd
Holley iegeape ug5 ca sd vind dupi ambulantd,i-a sunat tele-
fonul celular. Era vecheaei prietend SylviaWhite. Sylviaavea
un mod cu totul neobiqnuit de a apdreac6nd se intAmplau lu-
cruri importante. Holley era convinsd cd aveacalitdti de me-
diu. (Euoptasempentru explicalia mai sigurd qi mai rafionald
potrivit cdreia era o foarte bund ghicitoare.)Holley i-a spus in
doui vorbe Sylviei ce se intAmplasegi gi-au impir{it intre ele
sarcinade a le suna pe rudele mele apropiate: sora mea mai
micd, Betsy,care locuia in apropiere, sora mea Phyllis, care la
patruzeci gi opt de ani era ceamai micd dintre noi gi locuia in
Boston,gi pe Jean,ceamai vArstnici.
in aceadiminea{i de luni, Jeanplecasede la locuinfa ei
din Delawareqi mergeacu magina prin Virginia. intAmplitor,
se ducea sd o ajute pe mama noastr5, care locuia in
Winston-Salem.Telefonul lui Jeana sunat. Era soqulei, David.
- Ai trecut de Richmond?a intrebat-o el.
 - Nu, i-a spus Jean.Sunt Ia nord de oraq,pe autostrada
interstataldI-95.
- Atunci ia-o pe goseaua60 West,apoi pe goseaua24 ca
sd ajungi la Lynchburgh.Tocmai a sunat Holley' Ebene la ur-
genle la spitalul de acolo.A alrrt un atac epileptic tr diminea-
ta asta qi nu mai reactioneazA.
- O, Dumnezeule!Segtie care-i motivul?
- Nu sunt siguri, dar s-ar putea sd fie o meningitd.
Jeana luat-o la timp pe drumul indicat 9i a mers pe
drumul sinuos numit 60 West,pe sub norii jogi gi in miqcare'
spre qoseaua24qi LYnchburg.
Phyllis a fost cea care,la ora trei in prima dupd-amiazd
de la urgentrd,l-a sunat pe EbenIV la apartamentul lui de la
Universitateadin Delaware.Ebenera afari pe verandd,lucra
Ia o temi gtiinqifici (tatil meu fuseseneurochirurg, iar acum
Ebenera interesat gi el de o carieri in acest domeniu) cdnd
i-a sunat telefonul. Phyllis i-a ficut o prezentarerapidd a
situatiei gi i-a spus si nu se ingrijoreze pentru cd doctorii
aveautotul sub control.
- Au vreo idee despre ce anume ar fi purut sd-i provoace
asta?a intrebat Eben.
- Pdi au zis cevadesprebacterii gram-negativeSi
meningitd.
- Am doui examenein urmdtoarele zile, agaci o sd le las
profesorilor nigte mesaje,a spus Eben.
Fiul meu mi-a spus ulterior c6, iniEial,i-a fost greu sd
creadi cd mi aflam trtr-o situatie gravi, aqacum ii ddduse
de inleles PhyIIis,Etiindu-se cd ea gi Holley aveaumereu ten-
dinla de a ,,trfiliqa disproporlionat lucrurile" - iar eu nu md
irnbolnivisem niciodati. Dar cdnd Michael Sullivan l-a sunat
o ord mai t6rziu, qi-a dat seamaci trebuia sd vind imediat
cu magina.
Pecdnd se deplasaspre Virginia, s-a pornit o ploaie in-
ghelatd in rafale. Phyllis plecasedin Boston la ora gasegi, pe
cdnd Ebense indrepta spre podul I-495 peste fluviul Potomac
ca si ajungi in Virginia, ea tocmai treceacu avionul prin norii
I 34 I DOVADALUMNDEDINCOLO
de deasupra.A aterizat la Richmond, a inchiriat o maqini gi a
luat-o la rAndu-i pe soseaua60.
CAnda ajuns la cdliva kilometri de Lynchburg,Ebena
sunat-o pe Holley.
- Ce face Bond?a intrebat el.
- Doarme,i-a zis Holley.
- Atunci o si md duc direct la spital.
- EStisigur cd nu wei si treci mai int6i pe_acasd?
- Nu, a zis Eben.Vreau sd md duc sd-l vdd pe
tata.
Ebena parcatl6ngi Unitateade terapieintensivdla 23:15.
Aleeacare duceain spital incepeasd se acoperecu polei, iar
cAnda ajuns in zona de receptie putemic iluminatd, a gdsit
acolo doar o sord din schimbul de noapte. Eal-a condus la
panrl meu de la terapie intensivi.
intre timp, toti cei care fuseserdacolo mai deweme ple-
caserdacasi. Singurelesunete din incdpereaspa{ioasd,slab
iluminatd, erau bipurile gi guieratul maginilor care-mi menti_
neau corpul in funcliune.
CAndm-a vizut, Ebena incremenit in prag. La doudzeci
de ani, nu md vizuse niciodatd mai bolnav decdt de o simpld
raceald.Acum, in pofida tuturor aparatelor care ficeau tot ce
puteau ca si alunge o astfel de impresie, el privea la ceeace
qtia cd este,in esenfd,un cadarmr.Corput meu f,izic se afla
acolo,in fata lui, d.qrtatil pe care-l gtia dispdruse.
Saupoate cd o exprimare mai potrivitd ar fi: plecase
altundeva.

inguneric, dar un intuneric vizibil - ca qi cum ai fi scufun-
dat in ndmol, dar ai putea sI vezi totuqi prin el. Saupoate ci
,jeleu murdar" ar fi o mai bund descriere.Transpa'rent,dar
intr-un mod incelogat,neclar,claustrofobic qi.sufocant'
-
Co4$ti8$d,dar o conqtiintd fdrd memoile sau identitate
ca un vis i:r care $tii ce se petrecein jurul tdu, dar habar nu ai
qine sau ce e$n.
$i sunet: o bltaie profund5, ritmicS, depdrtatd $i totuqi
puternice, astfel incdt fiecarepuls trece prin tine. Ca o bitaie
de inimd? Parcd,dar mai furtunecate,mai mecanicd- precum
sunetul metalului lovit de metal, ca 9i cum un fierar uriaq,
lucrAndin subteran,loveqteo nicovalSaflatd undeva, departe:
o izbeqte atat de tare, incdt zgomotul vibreazi prin pimAnt,
sau prin ndmol, sau prin ceeace te irconjoard.
-
\-aveam uI corp nu unul de care sd fiu congtient,ill
orice caz. Eram pur gi simplu... acolo,in aceaintunecime
pulsatorie,bubuitoare. Altddatd, I-aq fi numit ,,primordial".
Dar, in momentele acelea,nu $tiam acestcuvdnt.Qe fqpt, nu
$tiam absolut niciun cuvdnt. cuvjntele folosite aici au aparut
mult mai tArziu, cAnd,revenit in lumea asta,mi-am con-
semnat amintirile. lipbajul, emotijle, Iogica:toate acestea
dispdruserd,ca gi cum reglesasemla o stare a existentei de
Ia inceputurile vielii, poate chiar pdnd la stadiul bacterijlor
primitive care,fdrd Stiinta mea, puseserdstdpAnirepe creierul
meu gi-l scoseserddin funcliune'
Cet timp am zdbovit in aceasti lume? Nu am habar. Cdnd
ajunClintr-un loc unde nu existi o perceptiea timpului aqa
36 I DovADALUMIIDEDINcoLo
[
cum o avemitl lumea obiqnuitd, sd descrii cu precizie ce simgi
este aproapeimposibil. CAndse intAmplau toate astea,cAnd
eram acolo,a\aearn.senzatia cAeu (orice ar fi insemnat ,,eu")
eram dintotdggUgaacolo gi voi continua mereu si fiu.
Nu cd mi-ar fi pdsat de asta,cel.puqinla inceput. in Oefini-
tiv, de ce mi-ar fi pdsat, dacd stareaaceeade existenli era sin-
gura pe care o cunoscusemweodatS?NgAvaBdnicio aruintire
desprecevamai bun, nu md derar{a prea mult cd mi aflam
acolo.imi amintesc totu$i cum conceptualizamcd s-ar putea
sau nu sa supraviefuiesc,dar indifelsnl3 pe care o simteam
legat de asta imi dddeaun sentiment $i mai mare de invulne-
rabilitate. N,uaveamnici ceamai micd idee desprelegilg care
guvelnau lumea in caremd aflam, dar nici nu mi grdbeamsd
le aflu. La urma urmei, la ce mi-ar fi servit?
Nu pot sd spun exact cAnds-a intimplat, dar la un anumit
moment am devenit Con$tientde unele obiectedin jurul meu.
Semdnauun pic cunigte rddicini $lputin cu ni$te vasede sdn-
ge dintr-un uter vast gi nimolos. RdspAndindo lumini roqie
intunecatd gi murdari, acestease intindeau i:r jos dintr-un loc
incert situat foarte sus inspre alt loc la fel de indepf,rtat, in jos.
in retrospectivd,privind la ele,mi simteam ca o cArtild sau o
riru!, ingropatd adflncin pdmAnt Si rotu$i cumva capabildsd
vadd matricele incdlcite ale riddcinilor qi copacilor din jurul ei.
Iatd de ce, cAndm-am gAndit ulterior la acestloc, am qfqr4rs
s6-l numescTfuamril Vederii cu Ochi de Rdm5.pentru multd
weme, am bdnuit cd era posibil si fie un fel de amintire a mo-
dului cum s-a simtit creierul meu in perioadacAndbacteriile
au dat ndvaldpeste el.
Dar, cu cAt md gAndeammai mult la aceastdexplicagie(gi,
repet, asta s-a intAmplat mult, mult mai tArziu), cu atat mai
putind logici mi se pdrea cd are. Pentru cd - qi e gleu sd-g
reprezin{i asta dacdn-ai fost acolo tu insuli - c.o!$tiinta mea
nu era inceloqatdsau distorsionatd cand md aflam in acel loc.
Eradoar... Iimitatd. Nu am fost uman cdt m-am aflat acolo.Nu
am fost nici mdcar animal. Eram Egv.-q de dinainte gi de mai jos
de toate astea.Eram pur qi simplu Un puncl singular de con-
$tientizareintr-o mare atemporaldbrun-ro$cat[
 Cu cAt zdboveammai mult in acel loc, cu atdt mai pu- Lo-qrg1icdnd imi punearnintrebarea aceasta,Cela.ngg.a
ap_ary.tdin intunericul de deasupra:cevacare nu era rece,
tin confof,tabilmd simfeam.La inceput, eram atat de adAnc
mort, intunecos, ci exact opuslrl ruturor acelor lucruri. DacI
imersat in eI, incdt nu era nicio diferenld intre ,,mine" 9i ele-
m-aq strddui cetd viate aq mai aveade trdit, n-aq reugi
mentul pe jumdtate infiordtor, pe jumdtate familiar care md
niciodatd sd-i fac dreptate ac_e.qtg!:enlitdgi
care se apropia
impresura.Dar, treptat, aceastdse4zqtiede imersieprofundd,
acum de mine... n-aq reuqinici pe departesd descriuc6t de
atemporalSgi fdrd granite a ldsat locul sgnz-alieicd, de fapt,
frumoasi era.
nu ficeam deloc parte din aceastdlume subterand,ci cd eram
prins furcapcanaei. Dar am si incerc.
ribufneau din mdl, gemeau qi
gtriryfr g{l1r.rqUg.e_g4o.Ie$F
tipau, dupd care dispdreau din nou. Auzeam cAnd Ei cdnd cAte
un rdget irirfundat.Uneori, acesterdgete se schimbautr niqte
incantalii indbuqite, ritmice, incantatii care erau,in acelaqi
timp, trgrozitoare $i suaniu de familiare - ca $i cum, Ia un
moment dat, qtiusemcI eu le scosesempe toate.
intrucAt nu aveamnicio amintire privind existenla mea
anterioard,timpul meu in acest tdrAm s-a extins mult. Luni?
Ani? O eternitate?Indiferent de rdspuns,in cele din urmd am
ajuns la un punct unde sj4zalia de inseetdtdrdtoare a preva-
lat acestui sentiment agreabil qi familiar. Cu cAtincepeammai
mult si md simt ca !Ul..e-u - cu atAt chipuril--ecare apdreau
qi dispdreaudin aceaintunecime {eveneaumai ulAtg qi mai
ameninldtoare.&ufiriturile.titmice din depdrtareau devenit
mai clare qi s-au intensificat qi ele - devenind ca un ritm
de muncd pentru cine gtie ce armate de lucrdtori subterani,
asemdnitori unor troli, care fdceauo muncd nesfArgitdgi de o
monotonie brutali. Miqcareadin jurul meu a devenit tot mai
putin vizuald qi mai mult,,tactil5,ca qi cum nigte e:e.alu4se
ingrdmideau pe l6ngd mine, din c6nd in cdnd frecdndu-se de
corpul meu cu pieile lor netede sau tepoase.
Apqi am devenit con$tient de mir-os:aduceaun pic cu
mirosul de fecale,un pic cu cel de sAngegi un pic cu miasma
de vomd. U"nmiros biologic,cu alte cuvinte, dar de moarte
biologici, nu de via15biologic5. Pemisurd ce con$tientizarea
m€a se ascuteatot mai mult, mf, apropiam inexorabil de pa-
nici. Oricine sau orice eram, locul meu nu era acolo. Trebuia
sd plec.
Dar unde sd mi duc?

DovADALUMrr
DEDrNcoLo
FJ l

Phyllis a ajuns in parcareaspitalului la mai putin de doud ore
dupd EbentV, pe la unu noaptea.Cand a ajuns in salonul meu
de terapie intensiv5, l-a gisit pe fiul meu cel mare a$ezat
lAngdpatul meu, strangandin brale o pernd de spital ca sd
reuqeascd sd rdmAndtreaz.
- Mamae acasdcu Bond,a spus Eben,pe un ton careera
simultan obosit, tensionat qi fericit s-o vadi.
Phyllis i-a spus lui Ebencd trebuia sd se ducd acasd,c5,
daci nu dormea noaptea aceeadupd ce condusesemaqina
tocmai din Delaware,n-avea sd mai fie de folos nimdnui a
doua zi, nici mdcar tatelui siu. Le-a sunat pe Holley gi pe
Jean$i le-a anuntat cf, EbenIV aveasd ajungd acasdcurdnd,
urmAnd ca ea sd rimAnd in salon cu mine restul noplii.
- Du-te acasi la maicd-ta,la mdrugagi la fratele tiu, i-a
spus ea lui EbenIV dupi ce a incheiat convorbireatelefonicd.
Au nevoie de tine. Tatdl tdu gi cu mine vom fi aici cAnd o sd
vd intoarceEim6ine.
EbenIV s-a uitat la corpul meu: la tubul respirator trans-
parent care-mi intra in nard ajungdnd la trahee;la buzele
mele subliri, deja crdpate,la ochii mei inchigi gi la muqchii
faciali lisagi.
Phyllis i-a citit gAndurile.
- Du-te acasd,Eben.incearcdsd nu-1i faci griji. Tatil tdu
incd e cu noi. $i n-am de gdnd sd-l las sd plece.
A venit ldngi pat, mi-a luat mAna gi a inceput s-o maseze.
Avdnd drept companiedoar aparateleqi asistentade noapte
care venea din ord in ord sd verifice siruafia, Phyllis a petrecut
40 DovADALtMllDEDINcoLo
| I
resnrl noptii lin6ndu-md de mind, men$nend i:r funcliune o
leglturd desprecareStiafoarte bine ci estevitald ca sd pot
trececu bine prin asta.
Esteun cliqeu sI vorbescdespre cAt de mare pret pun
oamenii dinSud pe familie, dar la fel ca multe alte cligeegi
acestae adevdrat.Cdndm=am dus la Harvard in 1988,unul
dintre primele lucruri pe care le-am remarcat Ia nordici era
ci acegtias.e*Carn fereau sd e4prime un lucru carein Sud este
considerat de la sine inleles: Familia ta este ceeace eSti.
De-a lungul vieqii mele, relalia cu familia mea - cu pdrinlii
gi surorile qi, ulterior, cu Holley, EbenIV gi Bond - a consti-
tuit mereu o sursi vitald de forli gi stabilitate, dar cu atat mai
mult in anii din urmd. Familiei m-am adresatpentru sprijin
necondilionat intr-o lume in care - Nord sau Sud - marfa
aceasta,prea adesea,se gisegtecu greu.
Md duceam,ocazional,impreuni cu Holley gi copiii la bise-
rica noastrd episcopald.Dar adevdrul e cd, ani la rdnd, am fost
doar o treapte mai sus de stafea de CP-ist (unul care intunecd
uga bisericii doar de Criciun $i de Pa$te).I-am incurajat pe
bdiegisd-gi spund rugdciunile seala, dar acasdnu am fost de-
loc un lider spiritual. N-am scdpatniciodati de sentimentele
de indoiali legate de cum ar putea sd exr'stetoate astea.OflcAt
mi-am dorit sd cred in Dumnezeu,i:r rai gi viala de apoi, cdnd
am crescut, de-ceniilepetrecute in lumea gtiintifici riguroa-
sd a neurochirurgiei universit;ue au pus serios sub semnul
intrebirii ideea existen[eiunor astfel de lucruri. Confofm
neurostiintei moderne, Sfeierul creeazi con$tiinta - mintea,
sufletul, spiritul sau cum dorigi sI numigi aceaparte invizibild
gi intangibild din noi care ne face cu adevdrat si fim ceeace
suntem - iar eu mi trdoiam foarte putin ce era corect.
La fel ca mulgi profesioni$ti din sdnitate care au de-a
face direct cu pacienEiimuribunzi gi familiile lor, auzisem -
qi chiar vdzusem - de-a lungul anilor cdtevaevenimente
destul de inexplicabile.Am etiqlretatrespectiveleintAmpldri
drept ,,necunoscute"gi le-am lisat aqa,gAndindu-md cd, de
bund seami,'trebuie sd existe weo explicafie de bun sim[
pentm ele.
 $i nu weau sd spun cd eram impotriva unor credinle era doar o chestiunede timp pdnd cdnd ar fi fdcut gi aceasti
supranaturale.Ca doctor care vedeain mod curent sufelinte
descoperire.Acest lucru era dovedit in fiecare zi in sala de
fizice gi emp-.tlqnale ingledihils, ultimul lucru pe care doream
operafii. Un pacient este internat cu dureri de cap gi conqtiin-
sd-l fac era si-i refuz cuiva consolareaSi sperantape care le
!d diminuati. Obtii o scanareprin RMN(rezonantdmagneticd
oferea credinla. De fapt, mi-ar fi pldcut tare mult si fi ar,ut
nucleard)a creierului gi descoperio tumoare. Plasezipacien-
parte gi eu de agaceva.
tul sub anesteziegenerali, indepdrtezi tumoarea gi, dupd
Totugi, cu cdt inaintam tr vArstd,cu atdt mai pulin pro-
cdtevaore, se treze$te din nou in lumea reald.Au dispdrut
babil pdrea acestlucru. Ca un oceancare erodeazd,in timp, o
durerile de cap qi nu mai are probleme cu constiinta. Ap-arent,
plajd, de-a lungul anilor viziUneamea $tiintifice asupra lumii
foarte simplu.
imi sub,minacu bl6nde1e,dar constant, capacitateade a crede Adoram aceasimplitate - onestitateaabsolutd qi curdfe-
in cevamai mire1. g_Qfgppnrea sd furnizeze un flux constant
nia gtiinlei. Respectamfaptul cd nu ldsa loc pentru fantezie
de dovezi care impingeau semnifica$a noastri in univers tot
sau gAndireneglijentd. Dacdse putea stabili despreun fapt
mai aproapede zero. Credinla ar fi fost frumoasd.Dar Stiinta
cd este tangibil qi demn de incredere, era acceptat.Dacdnu,
nu se ocupd de ceeace ar fi frumos. Seocupf, cu ceeace esfe.
era respins.
Sunt o persoandcareinvali inmod cinetic, adicd invil fd-
Aceasti abordarelisa foarte putin loc pentru sqflg,t_gi
cAnd.Daci nu pot si simt sau si pipii ceva,mi-e greu si de-
spifit, pentru continuareaexistenteiunei personaltati dgpi
vin interesat de acel ceva.Aceastddorinfi de a intinde mdna
ce creierul care o su$tineaa incetat sd functioneze. Ldsaqi
gi a atinge ceeace incerc si inleleg a fost, aldturi de dorinfa
mai pulin loc pentru acelecuvinte pe care le auzeammereu
de a fi ca tatdl meu, ceeace m-a atras spre neurochirurgie.
in bisericd:,,via[avegnici".
Oricdt de abstract gi de misterios ar fi creierul uman, in ace-
Iatd de ce contam atet de mult pe familia mea - pe Holley,
lagi timp este incredibil de concret. Ca student irnmedicind la
pe bdielii no$tri gi cele trei surori gi, desigur,pe mama gi tata.
Duke, mi desfdtam uitdndu-md furmicroscop gi vdzAndefec-
intr-un sensfoarte real, n-ag fi fost niciodatd capabil sd-mi
tiv celuleleneuronale delicat alungite care activeazdconexiu-
practic profesia - sd indeplinesc, zi dupd zi, actiunile pe
nile sinaptice,acestea,la rdndul lor, dind na$terecongtiinfei.
care le indeplineam Ei sd vdd lucrurile pe care le vedeam-
imi pldceacombinaEiadintre cunoa$tereaabstractdgi caracte-
fdrd suportul solid aI iubirii gi cel al inlelegerii pe care mi
rul fizic total pe care-l prezenta chirurgia cerebrald.pentru a
le ofereau.
ajunge la creier, trebuie sd dai la o parte straturile de piele gi
$i iate de ce Phyllis (dupd ce s-a consultat cu sora noastrd
tesut care acoperdcraniul gi si aplici un disp"ozitivpneumatic Betsyla telefon) a decisin noaptea aceeasi-mi faci o pro-
de mare vitezi denumit freziMidas Rex.Esteun echipament
misiune, in numele intregii noastre familii. in timp ce qedea
foarte sofisticat, care costi mii de dolan. gi totu$i, ldsdnd la o
acolo cu mdna mea flasci, aproapefiri via1i, in palmele ei, ea
pafie detaliile specifice,estein acelagitimp doar... o frezd.
mi-a spus cd, indiferent ce se va trtdmpla din acel moment,
in mod similar, reparareachirurgicali a creierului, degi
cinevase va afla mereu acolo, lin6ndu-mi mAna.
esteo intreprindere extraordinar de complexd,nu diferi de - Nu te ldsim sd pleci, Eben,a spus ea.Ai nevoie de o
fapt de repar:uea altor aparateelectrice delicate.$tiam foafie
ancord ca sd te tind aici, in aceastdlume, unde avemnevoie
bine cd asta este de fapt creierul o magindriecare produce
de tine. $i noi ti-o vom oferi.
fenomenul con$tiintei. Desigur,oamenii de qtiinli nu des-
Preapuqiri igi didea seamacdt de importantd aveasd se
coperiserdcsslanuEe reu$eauasta neuronii din creier, dar
dovedeascdaceaancordin zilele urmitoare.

a 42-l DovADALrJMtrDEDrNcoLo

QeyAa apdrut in intuneric.
Rotindu-se lent, 4a.{i-afilamente fine de lumine alb-aurie,
iar in timp ce ficea asta,trtunericul din jurul meu incepeasd
se destrame
Apoi am auzit up sunet_-Sou: un sunet viu, precum ceamai
somptuoasd,mai complexi qi mai frumoasd bucatd muzi-
cald pe care o auzisem weodati. QfeSe€ndin volum in timp
ce o lumini albd gi.puri cobora,acopereabubuitul mecanic
monoton care,parci dgeoni, fusese singurul meu companion
pAndin acelmoment.
Lumina se apropia tot mai mult, rotindu-se intmna gi ge-
nerAnd acelefilamente de lumine albapurd despre care acum
vedeamcd sunt pdtate, ici-colo, cu tonuri aurii.
Deodatd,chiar in.centrul luminii, a apdrut altceva.Mi-am
concentrat c-gyrgUirr{a,intens, incercdnd sd-mi dau seama
ce era.
O deschiziturd. Nu md mai uitam acum la lumina lent
rotitoare,ciprin ea.
In clipa in careB{n"[telgs elg, a+ inceput sd mi migc in
sus. Repede.S-a auzit un Suieratgi, furtr-o clipitd, am trecut
prin deschizdrurdqi m-am aflat intr-o lume complet noui.
Ceamai stranie gi ceamai frumoasd lume pe care o vdzusem
weodatd.
St-rdlucitoare,vibranti, extatice,duitoare... aq putea si
adun adjectiv peste adjectiv in incercareade a descrie cum
ardta Ei ce senzafieoferea aceastdlume, dar toate ar fi prea
slrace. Aveam senzafiacd md nasc. Nu cd renascsau cd md
nascdin nou. Doar ci... mi nasc.
DovADALrrMrrDEDrNcoLo
,21
SJb,mine, era un linut rural. Era verde, luxuriant Si pd-
'
mAntesc.Ezapdmdnt... dar in acelaqitimp nu era. Era ca
atunci cdnd te duci cu pdrintii din nou intr-un loc in care ai
petrecut cdliva ani cdnd erai mic de tot. Nu cuno$ti locul. Sau
cel puqin crezi cd nu-l cunogti. Dar, c6nd te ui{i ir: jur, cevate
atrage gi iti dai seamacd q.parte.din tine - o parte ascunsi
undeva ftr adAncultdu - igi aminrqte pdnd la urmd locul gi
se bucurd de reintoarcereaacolo.
Zburam, trec6nd peste copaci gi cAmpuri,rduri gi cascade
Ei, qi colo, oameni.Erau gi copii, care rAdeaugi sejucau.
ici
OameniicAntaugi dansauin cercuri, iar uneori vedeam
cAte-un cdine care alergaqi fopdia printre ei, la fel de plin
de bucurie ca oamenii. Purtau haine simple, dar frumoase, gi
cqlorile acelor haine mi se pdrea c5.auacelagisoi de cildrui
vjg c.aEi copacii qi florile care irnboboceau$i infloreau ir
tinutul din jurul lor.
O lume de vis frumoasd,incredibild...
AtAt ci nu era un vis. Degi nu qtiam ugde eram sau mdcar
ff_gtggr,un lucru il qtiam cu siguranli absolutd:locul acesta
in care mi trezisem brusc era complet real.
Cuv6ntul real exprim6,cevaabstract $i este frustrant de
inglic,lgptin a reda cee-aC9incerc sd-_de.scriu. Imagineazd-gi
ci e$ti copil gi te duci la cinematografintr-o zi de vard. Poate
ci filmul a fost bun gi te-ai distrat cdt timp l-ai vizionat. Dar
apoi spectacolulse termind gi iegi din cinematografinapoi in
cdldura profundi, vibrantd qi primitoare a dupi-amiezii de
vard. Iar cdnd aerul qi lumina soarelui dau nivald peste tine,
te furtrebide ce naiba ai pierdut aceastdzi splendidi stAnd
intr-o saldintunecoasi.
Mdtip[ce aceastdsengaEiede o_g4S 4e-ori $i tot n-o sd te
apropii de.s*e;gzalia pe care o aveamacolo unde md aflam.
Nu gtiu cAt de mult timp, exact,am zburat. (4+pUl din
acestloc era diferit de timpUlliniar"simplu pe care-l trdim pe
pdmdnt $i e-sle. !A fel de dificil de descris ca orice alt aspecr
al acelui loc.) Dar, la un moment dat, mi-am dat seamacd nu
""HlHT:"'illili; mine: cupomesii
oratdrrumoasr
inalli gi ochii de culoare albastru-inchis. Purta acelagifel de
straie tfudnegti pe care le purtau oamenii din satul de jos. --[g vom ardta mu]te lucruri-aici, a spus fata - din nou,
Cositeaurii ii incadrau fala adorabild.Cdlitoream impreu- fird si foloseascdefectiv acestevorbe, dar dirijAndrr-le
nd pe -o_,gfpfdfaldcu un model complicat, cu niEte culori vii e*gg4g_qg,AgSpuald direct in mine. Dar, in cele din urmi, te
qi indescriptibile care-i dddeauviald - aripa unui fluture. vei.intoarce.
De fapt, milioane de fluturi erau in jurul nostru - valuri La asta, am avut o singurd intrebare.
uriaqeunduitoare, care coborauin verdeaqdca si apard iar Unde si md intorc?
in jurul nostru. Nu apdreaweodatd cdte un fluture izolat, Aminte$te-F cine ifi vorbegtein acestmoment. Nu sunt
ci toli deodati, ca gi cum erau un fluviu de viali Ei culoare, un sentimentalist imbecil. $tiu cum arati moartea.$tiu ce
miqcAndu-seprin aer. Zburam in formaliuni arcuite pe lAngd sim$ cand o persoani vie, cu care ai vorbit gi ai glumit tr zile
flori, iar mugurii din pomi se deschideaucdnd treceamprin mai bune, a-devenit undiect neinsuflegt pe masade opera-
preajmalor. trs dupd ce te-ai strdduit ore furgir sd-i menlii in funcliune
Costumafiafetei era simpli, dar culorile ei - bleu, indigo maginiria corpului. $$u cum arate $Uferinzii $i durerea fdrd
gi o combinatie pastelatede portocaliu gi culogreapiersi- r{sp_r11gsde pe chipurile celor dragi care au pierdut pe cineva
cii - dddeauaceeagisenzafiede viald debordantl ca toate pe care nici nu visaserdcd-l vor pierde. Qunoscbine liolggig
cele din jur. Se.uitala mine cu o privire pe care, dacd o vedeai $i, cu toate ci nu suntfiziEian, nu sunt striin nici de acest
cdtevamomente, simleai Cdvf41ade pdnd atunci a meritat se domeniu. Cunosc diferenqa dinrre f3g1e4ie$i realirate 9i gtiu
1i-o trdieEti,indiferent cum decursesepdnd in acel moment. cd experienla despre care md sftiduiesc sd vi ofer o foarte
Nu era o priWe romantice. $i nici de prietenie nu era. Era o vagi qi complet nesatisficitoare imagine a fost cea mai reali
privire crue era cumva dg.tcolode toate acestea...dincolo de experienli din viata mea.
toate felurile de iubire pe care le avem aici, pe pimAnt. Era De fapt, singura conflrrente pentru ea,in departamentul
cevasqp.erior,care continea toate acestealte fduri de dra- ,,realitate",a fost ceeace s-a intdmplat in continuare.
gosteinliuntrul ei, fiind, h acelaqitimp, mai veritabili gi mai
purd decAttoate.
fq5-dse foloseasci niciun cuvAnt,mi-a vorbit. Mesajul a
trecut p.fip mine ca o suflare de vAnt $i in$.tantaneuam intreles
cd era adevdrat.Am Stiut-o in acelaqimod in care gtiam cd
lumea din jurul nostm era reali - cd nu era weo fantezie,
trecltoare gi lipsitd de substanl5.
Mesajul continea trei pdrfi, iar dacd ar trebui si-l traduc in
limbai pimintesc, aSspqne cd suna cam a$a:
,,Egtiiubit gi prefuit, cu tdrie, pentru totdeauna."
,,Nuai de ce sd te temi."
,,Nuai cum sd faci nimic greqit."
Acest mesaj m-a inundat aducAndo imensi gi nebuneasci
senzagiede ugurare.Era ca gi cum mi se incredinlaserd re-
gulile unui joc pe care-l jucasem toatd viala firi si-l inleleg
weodatl pe deplin.

| 46 DovADALlrMuDEDrNcoLo
|

A doua zi, pe la opt dimineata,Holley a revenit in salo-
nul meu. A schimbat-o pe Phyllis, aqezAndu-sein locul ei
in scaunul de lAngi capul parului meu, strdngdndu-mi in
palme mAnacare in continuare nu reactionain niciun fel. Pe
la ora 11, a sosit Michael Sullivan $i toti au format un cerc
in jurul meu, Betsy lin6ndu-mi de mdnl in aqafel incAt sd
fiu gi eu inclus. Michael a condus rostirea unei rugdciuni.
Tocmai terminau, cdnd unul dintre doctofl, specializatin boli
infectioase,a venit cu un buletin de analize proaspdt sosit
de la parter. in pofida faptului c5, peste noapte,imi ajusta-
serd doza de antibiotice, celulelealbe din sdngecontinuau sd
creascd.Bacteriileigi continuau neabdtut misiunea de a-mi
devora creierul.
Vdzdnd cd rdmdn rapid fdrd optiuni, doctorii au trecut din
nou in revistd cu Holley detaliile activitltilor mele din ultime-
le zile. Apoi qi-au extins irtrebdrile pentru a acoperi ultime-
le cdtevasdptimdni. Exista oare ceva- orice - in detaliile
Iegatede ceeace fdcusem,care si-i ajute sd extragi o cauzd
logicd a sterii mele?
- Pei,a spus Holley, a ficut o deplasarefurinteres profe-
sional ir Israel, acum cAtevaluni.
Dr. Brennan gi-a ridicat privirea de la blocnotesul lui.
CelulelebacterieneE. colipot si facd schirrb de ADN nu
doar cu alte celule E. coli, ci gi cu alte organismebacteriene
gr44,I:negative.Acest aspectare implicalii uriagein wemurile
noastre caracterizatede cildtorii globale,bombardament an-
tibiotic gi noi tipuri de afecliuni bacterienecare suferi rapid
mutatii. Dacdnigte bacterii E. coli se gdsescintr-un mediu
biologic potrivnic impreund cu alte organisme primitive care
f48_-] DoVADALUMTTDEDTNcoLo
sunt mai bine echipatedecAtele, e posibil ca E. coli si ia o
parte din ADN-ul acelorbacterii mai bine adaptate gi si-l
incorporeze.
igAg90 doctorii au descoperit o noue speciede bacterii
care contineauADN-ul penb:u o codificare geneticepentru
Klebsiellapneumoniaecarbapenemdse,sau KPC,o enzimi
careii conferd le-ai€lentala antibiotice bacteriei-gazdi. A fost
descoperiti instomacul unui pacient care a murit htr-un
spital din Carolina de Nord. Noua speciea cdpdtat imediat
atentia doctorilor din intreaga lume cAnds-a descoperit cd ar
putea sd facd basteJiacare a absorbit-o rezistentd nu doar la
antibioticele curente, Cila toate antibioticele.
Dq_c_ o speciede bacterii todcd, gTjstentd lq.aptibiptice
(una ale cdrei rude netoxice sunt prezente peste tot in corpu-
rile noastre),Eiungesi se rdspAndeascdin rdndurile popula-
tiei, ar aveaspeciaumand la degeUrlmic. Nu"exiStdantibiotice
noi in dezvoltareafarmaceuticdpe urmdtorii zeceani care sd
poatd veni in salvareaoamenilor.
Cu numai cAtevaluni mai deweme, dupd cum docto-
rul Brennangtia, un pacient se internasela un spital avAnd
o puternice infeclie bacteriandqi i s-a administrat o gamd
de antibiotice puternice in efortul de a mentine sub control
infeclia cu Klebsiellapneumoniae.Dar stareapacientului a
continuatsd se inrdutdteascd. Testeleau revelatcd suferea
in continuarede Klebsiellapneumoniaeqi cd antibioticele
nu-qi fdcuserdefectul. gl-teteste au aritat cd b.acteriilecare
triiau in intestinul glos al bdrbatului dobAndiserdgena KPC
prin transfer direct de plasmidd de la infeclia lui cu Klebsiella
pneumoniaerezistentd.Cu alte cuvinte,c"oJpqllui pusesela
dispozitie laboratorul pentru creareaunei specii de_bacterii
care,dacdajungeain rdndurilepopulaflei,putea sd rivalizeze
cu ciuma neagr{, o molimd care a ucis jumdtate din populalia
Europei din secolul al )flV-lea.
Spitalulunde s-au intAmplattoate asteafuseseCentrul
Medical Souraskydin capitala Israelului, Tel Aviv, qi eve-
nimentul aruseseloc doar cu cAtevaluni inainte. La drept
vorbind, seintAmplasecamin perioadain careeu md aflasem
i 4e_.
acolo,ca parte a activitdtii mele de coordonarea unei ini$a-
tive globale de cercetarein domeniul chirurgiei cerebrale
cu ultrasuneteconcentrate.Ajunsesemla Ierusalimla 3:15
dimineala qi, dupd ce am gesit hotelul, am decis pe loc sd fac
o plimbare prin vechiul oraq.Am ajuns si fac o plimbare de
unul singur, inainte de sosireazorilor, pe Via Dolorosa,gi sd
izitez presupusul loc al Cinei celei de Taind. Mica excursiea
fost ciudat de impresionantd qi, dupd ce m-am intors in [ard,
o evocamadeseain disculiile cu Holley. Dar, in acelemo-
mente, nu gtiam nimic desprepacientul de la Centml Medical
Souraskysau desprebacteriape careo contractase,carepre-
luase gena KPC.Bacteriecare,dupd cum a re-iegitulterior, era
ea insdqi o speciede E. coli. r
Sdmd fi pricopsit cu o bacterie care confinea KPCrezis-
tenti la antibiotic cat Ump am stat in Israel?Puginproba-
bil. Dar era o explicalie posibild pentru aparentarezisten[d
a infecliei mele, iar doctorii mei s-au hotirAt si afle dacd
aceeaera intr-adevdr bacteria care imi atacasecreierul.
Cazul meu era pe cale sd devind, din mrrlte motive, o parte a
istoriei medicale.
] 50 I DOVADALTJMIIDEDINCOLO
intre timp, eu md aflam intr-un loc cu nori. Nigte nori mari,
pufoEi, roz-albiciogi, care se profilau bine conturaqipe fondul
albastm-inrunecat al cerului.
Mai sus dec6t norii - nemdrginit de mai sus -, qrrme de
glsbuq ftanspglg-4J-e, fiinte pdlpdtoare rdsp0nditeintr-un
arc pe cer, lis6nd in urma lor darg-lungi,ca ni$te prelungiri
de raze.
Pdsiri? ingeri? Cuvintele asteami-au apdrut in minte pe
cdnd imi a$terneampe hArtie amintirile. Dar niciunul dintre
ele nu era pe mSsuraacelor fiinle, care erau de-a dreptul$i-
f.erite.Qgoricg cunoscusempe aceastdplanetd.Eraumult mai
avansate.Indlgate.
U.4sunet, inens gi bubuitor ca un psalm glorios, s-a
auzit de deasupragi m-am intrebat dacd fdpturile inaripate
il produceau.Din nou, cgnd,q;,,q4ggAnditla asta mai tArziu,
mi-am dat seamacd brmlriaacestor creaturi, in timp ce zbu-
rau in inaltud, eJAde a$anature p9.dt grepuiausi facd,acest
Z.gqnot - cd, dprg-{*4u*-qlmanifestaubucuria in felul aces-
ta, atunci pur $i simplu nu ar fi putut sd gi-o stdpAneascd.
Sunetulera palpabil gi aproapematerial, ca o ploaie pe care o
simti pe piele, dar nu te udd.
Yg:gl Si auzul nu erau separatein locul unde mi aflam.
Pu.teamsd aud frumuselea vizuald a corpurilor argintii ale
fdpturilor p6lpditoare de deasupragi puteam sd vid perfec-
tiunea ndvalnicd,plind de fericire, a ceeace cAntau..pdreacd
+ll poF sd privegti sau s{ asculli nimic din aceastelume fdrd
[s'-_l
li devii p_AftC a acelui ceva- fdrd sd i te aldturi in qine $tie ce
mod misterios.
Din nou, din perspectivamea actuald,ag sugeracd nrr pu-
teai se te uiti 14nimic din lumea aceea,cici cuvAntul la in sine
presupuneo separarecarenu exista acolo.Totul era distinct
qi, in acelaqitimp, totul era parte din tot resnil, ca modelele
luxuriante gi intrepdtrunse de pe un covor persan... sau de pe
aripa unui fluture.
Suflaun vdnticel cald, ca acelacare se iscd in zilele per-
fecte de vard, imprdgtiind frunzele arborilor qi trecdnd prin
preajmd ca o apd cereascd.O brizi divind. A schimbat totul,
schimb6ndlumea din jur t$r. o vibratie mai inaltd, dintr-o
actavAsu.perioard.
Cu toate ci inci-mi mai pdstrasemun pic din fu4c1ia
limb-ajulur, cel pulin asa cum ne gdndim la ea pe pdm6nt,
am irceput, firi cuvin"te,s5-i pun intrebiri aceshriv6nt - gi
fiintei divine pe care o sim[eam ci acEioneazd tr spatelesau
induntrul lui.
Ilrule esteacestloc?
Cine sunteu?
De.cemd aflu aici?
De fiecare datd cAndpuneamin tdcereuna dintre aceste
fu:trebdri,ra-spunsulveneainstantaneuintr-o explozie de lu-
mini, culoare,dragostegi frumusele care ffe,ceapdggi*: ca
Un val care se sparge.Ce era important in legdturd cu aceste
explozii era cd nu imi reduceaula,tieere intrebdrile copleqin-
du-le. imi rdspundeaula ele, dar intr-un fel care ocolealim-
bajul. GAndurlleintrau in mine direq-t.Dar nu semdnacu ceea
ce trdim pe pdmAnt.Nu era cevavag, imaterial sau abstract.
Ac-esteg_dndurierau solide qi imediate - mai fierbingi decAt
focul qi mai ude decdt apa - $i, il timp ce le receptam,erA{n
iqqtare.gq fur1eleg, rqqlar,tanerl_aifa1{-efo$, conceptepe care
mi-ar fi luat ani de zile ca sd le inleleg pe deplin in viala
pimAnteand.
Am continuat sd md miqc inainte gi m-am pomenit inftand
iglf'"uq$A ime,4s,complet intunecat, infinit in dimensiuni
$i totu$i infinit de liniqtitor. Aqa negru ca smoalacum era,
DovADALUMIIDEDINcoLo
lstl
debordade lumind: o lumini ce pdrea sd vind dintr-un glob
strdlucitor pe care-l simteam acum tn apropiereamea.Un
glob care era viu gi aproapesolid, agacum fuseserdcdntecele
fdpturilor ingeregti.
Situa[iamea era,in mod destUlde straniu, asemdndtoare
cu cea.lpgrui fdt in uter..fiul plute$te in urer avAnddrept
partener tdcut alacenla,careil hrineSte gi-i mediazdrelaliile
cUmama lui prezentd pletutindeni gi, in acelaqitimp, invizibi-
ld. iB.acestcaz, ,,1nqm.4'' era Dur4nezeu,-CreatoruJ,
Sur$a,care
esteresponsabili cu crfflrea universului $i a tot ceeace existd
in el. Aceasti Fiintd era atat de aproape,incAt pdrea sd nu
existeniciun fel de distanli intre Dumnezeugi mine insumi.
$i totu$i, in acelagitimp, puteam qgsimt vastitateainfiniti a
prealor-glqLi, puteam qA-Kd ca.tde-lgU*Ifgculeram piin compa-
rafie. Din cdnd in cAnd-a4qs-d folosescO4?ca promrme pentru
QlEmezeU filndci iniEial am folqsit acest nume in ceeace am
scris flspf, ce-am iegit din comd.,,Om"era sunetul pe care-mi
aminteamcd-l auzisem asociatcu AgelDumnezeuornniscient,
qrnnipotent Si plin de iubire necondigonati, dar orice cuvdnt
descriptiv ar da greg.
V_as^tjtate.a-prud
care ne separape-Om gi pe mine era, mi-am
dat seama,r+g$vul pentru care a!'eaglGlobul drept compa-
nion. intr-un mod pe carenu-l puteam inlelege complet, dar
de care,totu$i, eram sigur, GJolul era un fel de ,,interpret"
intre mine qi aceasti prezente extraordinari caremd inconjura.
Era ca qi cum mi ni$team intr-o lume mai vaste*iq uni-
Yelsulinsu$i era ca un uriaq uter,gigantic, iar Globul (care
rdmAnea,intr-un fel, conectatcu Fata de pe Aripa de Fluture,
care de fapt era ea)md cllduzea prin acestproces.
lllterior, cAndam revenit in lume, am gdsit un citat din
poetul cre$tin din secolul al XVII"lea Henry Vaughan,care se
apropia de descriereaacestuiloc - acestnucleu vast, negru ca
tu$ul, care era casaDivinului insugi.
,,Existd,spun unii, ln Dumnezeuun lntuneric profund, dar
orbitor..."
Asta era,intocmai: o intunecime de cerneald,carein acela5i
timp era plind-ochi cu lumini.
 cu o lectie de istorie sau o teoremi matematica.inEslgg€Igf,
infiebdrile $i rdspunsurile au continuat. De$inu erau for-
m3.rlate in limbajul pe care-I cunoa$tem,,,vocea"acesteiFiinte _W&g$f..e*t, fdrd sd fie nevoie si fiu convins gi absorbiu
u]if irufref ngpr8,ilstantAneu$i
g1acaldd qi - oricdt de ciudat ar pdrea asta - personald'li QnglStereaseTmlC..-qf
qgntru-totdgauna.Nu Qg.eg!_qmpa, a$acum se intAmpl[ cu
intelegeap,eoqmeni qi noqedacditi{il€ pe carele posedim
gi noi, dgar cd i$tr-o mieurdinfinit malmare. IUAruno$tea cuxoa9tereaobignuiti, iAfp$UAinaCsaSfazi incd o mai posed
rlfnrp."f-unzime gi deborda ds."Ca[IA$pe care toatd viata mea blIleglme, mult mai clar decdt posed infolnatia.pe care am
d*obAndit-ode-a lungul tuturor anilor petrecu(i in qcoal5.
le-am asociatnumai gi numai cu fiinlele umane: cdldurd,
Prin astanu weau si spun cd pot sd accesezaceastdcu-
compasiune,patos...ba chiar gi ironie, gi umor.
noagterec6t ai clipi. illlrucfu acum m-am intors pe teramul
Prin intermediul Globului, Qn rni-a spus cd nu existd
terestru, tf*bgg s;g.pTqc9-s_ez pfin c.orDUIJaeufiZisSi cr-elerul
l11lgir-l"g1guniveqs, ci"Sai rnr:lte - de fapt, rnai multe decAt
4pu.gare tsg11tlimitate; f)ar aste 3gdo. O simt, tr insigi fiinla
a$ putea concepe- aar cel$€.9J!91 std in centrul tuturor.
mea. Pentru cineva qa-lginecare qi-a petrecut intreaga viald
Aifggl .ru pr.ru.rt in toate cetet--'aiteirniverluri, dar ntlnai
ru.JJlq@din greu ca sd acumuleze qJspattKti_bslegere
in cantitili infime. Rdul era necesarpentru cd, fdri el, libe-
putea sd ir_rmanierav.eche,4gqggnsfireaac.e.ss}_niJgt![q]-gygFsalde-
$!1glbitry era imposibil, iar fdri liberul-arbiffu nu
existeniciun fel de dezvoltare - nicio migcareinainte, nicio i*ygl3re a fost, ea singurS' destul ca sd-r4! flea -hfeUa.:penlru
gansl ca noi s{devenim ceeace Duonezeujqi dorea cu ar- lgi$le pentru eternitate...
Din pdcate,pentru familia gi doctorii mei de pe pdmdnt,
doare ca noi sd fim. Oribil $i atotputernic S11p"palesi fie rdul
uneori inu-o lume ca a noastrd,in imagineade ansamblu, situatia se prezenta cu totul diferit.
gfgggglsu era coplegitor de predominante $i, in cele din urmi,
aveasd fie triumfdtoare.
Ag0Jaart abundenla vietiiprin nenumdrate unlvgrsun, in-
dusiv unele a cdrorinleliesJ$d era cu mult nqai.ava[sati de-
cdlcea a omenirii. Auaydzut cd existi nenumf,rate dinensiuni
Supsfi.gu€, dar ci sing]Jr.ajale de a cunoaqte aceste dimen-
siuni era qi pitilnzi inrJe gi sd le experimenlg2i nsmiilocit.
Nu g_o-l$cunoscute sg11inlelq se din_spaliul dinoensional
ipferior. QggZa*efecurl existdin acestetdrAmuri superioa-
re, dalin afara c*qgEspEei nggstre terestre despre ele. Lumea
tifnpulul- qi a spatfuIui in care ne migcim pe teramul terestru
esteimpletit{ sftags Ei compfexcu acestelumi supefloare.
Cu alte cuvinte, qggstg.Irfminu sunt totalmente separatede a
noastri, pentru cd toate,lumile fac parte din aceeaqi.Rgqlitatq
di!_lndatotcuprinzdfoare.DJUaceste lgg!,superioare se poate
ggqgs-a 9[ig*lpc sa]l mglqqpt de timp din lumea noastrd.
- gi nu mi-ar qjunge - sd
Mi;afJUa tol lsstulvietii
dszy5luirot ce-am aflat.acolosus. eunoa$tereacare mi-a
fost transmisd nu mi-a fost ,,predati" aqacum s-ar ftrtAmpla

l-5rl L'MI' DEDINcoLo

DovADA

Lui Holley nu i-a scdpatcAt de interesa$ au devenit doctorii
cdnd le-a vorbit desprecdl6toria mea in Israel. Dar, desigur,
n-a inleles de ce eraatat de importantd. in retrospectivi, a
fost o binecuvdntarecd n-a inleles. Era gi-aqaindeajuns de
greu si se impace cu ideeamortii mele posibile gi fdrd sd mai
afle in plus cd eu puteam si fiu primul caz documentat al
echivalentului Ciumei Negrepentru secolul al )O0-lea.
intre timp, alte apeluri telefonice i-au ciutat pe prietenii
gi rudele mele. Inclusiv familia mea biologicd.
in copildrie,l-am veneratpe tatil meu, carefuseseqeful
personalului timp de doudzecide ani la Centrul Medical
Baptist din WakeForest din Winston-Salem.Am ales neuro-
chirurgia universitard drept carierd cu scopul de a-i cdlca
pe urme cdt mai aproapecu putintd.- furpofida faptului cd
$tiam cd n-am sd md pot ridica la inel$mea lui.
Tatdl meu a fost un om profund spirirual. A fost chirurg
militar in Forlele Aeriene ale Armatei de Uscatfurjunglele
Noii Guineegi in Filipine, in cel de-al Doilea Rdzboi Mondial.
A fost martor la brutalitili gi suferin[e gi a suferit el fursuqi.
Mi-a povestit desprenoptile petrecutefurcorruri operandrd-
nitii adu$i din lupte, corturi care abia rezistau in picioare sub
asaltul ploilor musonicecare se prlvdleau peste ele, cdldura
gi umiditatea fiind atat de apdsdtoare,incAt chirurgii se dez-
brdcau in lenjerie de corp ca sd le poatd indura.
Tata s-a cdsdtorit cu iubirea vielii lui (qi fata coman-
dantului sdu direct),Betty,in octombrie 1942,in timp ce se
pregdteapentru detagareape frontul din Pacific.La finalul
j|6 j DovADALUMIDEDrNcoLo
] L)/
rdzboiului, el a fdcut parte din primul Crup al forlelor aliate
care au ocupat Japoniadupd ce StateleUnite ale Americii
au lansat bombele atomice asupra oraqelorHiroshima gi
Nagasaki.Fiind singurul neurochirurg militar american la
Tokio, el era,tr mod oficial, indispensabil.in plus, era califi-
cat sd operezepe ochi, nas gi gAt.
Toate acestecalificdri au impus ca el sI nu plece nici-
ieri o buni bucatd de weme. NouI lui comandantnu i-a
permis si se intoarci in lard pdnd cAndsituagianu devenea
,,maistabild". La cAtevaluni dupd ce japonezii au capitulat
oficial la bordul navei de rdzboi Missouridin Golful Tokio,
tata a primit, ir sfArqit,ordinul generalprin care i se incu-
viin{a intoarcereaacasi. Totugi, el gtia ci, dacdl-ar fi vdzut,
comandantullui direct ar fi cerut revocareaordinului. Aga cd
tata a a$teptat pdnd in weekend,cAndcomandantul a pdr5-
sit baza pentru odihnd qi recuperare,gi a procesat ordinul
prin locliitorul comandantului.in sfArgit,a fost capabil sd se
urce la bordul unei nave care se intorcea acasdin decembrie
1945,la mult timp dupd ce camarazii lui se intorseserdla
familiile lor.
Dupi ce a revenit in StateleUnite ale Americii, la ince-
putul lui 1946, tata a purces sd-qi definitiveze pregdtirea de
neurochirurg impreund cu prietenul gi colegul lui de grupi
de la Facultateade Medicini Harvard, Donald Matson,careiEi
fdcuseserviciul militar pe teatrul de operaliuni din Europa.
S-au pregitit la spitalele PeterBent Brigham gi pentru co-
pii din Boston (spitalele-amiral ale Facultdtii de Medicind
Harvard) sub indrumarea dr. Franc D. Ingraham,care fusese
unul dintre ultimii reziden{i pregdtifl de dr. Harvey Cushing,
recunoscutpe plan mondial drept pdrintele neurochirurgiei
moderne.in anii 1950 qi 1960,irtregul efectiv de neurochi-
rurgi ,,3131C"(aqacum au fost clasificaliin mod oficial de
ForleleAerieneale Armatei de Uscat),careiqi fdcuseper-
feclionareaprofesionaldpe cAmpurile de luptd din Europa
qi Pacific,a ajuns sd stabileascdgtachetapentru neurochi-
rurgii din urmdtoareajumdtate de secol,inclusiv cei din
generafiamea.
r-;-.' _
 Pdrintiimei au crescutin timpul Marii Depresiuni gi au
fost conditionati pentru muncd. Tata ajungeaaproapeintot-
deaunaacasl pentru cina in familie Ia ora 19, de reguld in
costum qi cravatd,dar uneori in uniformd chirurgicald.Apoi
se intorcea la spital, adeseoriluAndu-ne pe cAteunul dinte
noi, copiii, cu el, ca sd ne facem temele in cabinetul lui, in
weme ce el iqi fdceavizitele in saloanelepacienlilor. Pentru
tata, viata gi munca erau,itt esente,sinonime gi ne-a crescut
in conformitate cu acestprincipiu. De reguld, duminicile, ne
punea pe mine qi pe surorile mele sd muncim in curte. Daci
ii spuneamci wem sd mergem la film, el ne zicea:,,Dacdvoi
vd duceli la film, atunci va trebui si munceascdaltcineva".
Totodatd, aveaun spirit competitiv crdncen.Peterenul de
squash,el considerafiecarejoc ,,obdtdlie pe vidld qi pe moar-
te", qi, chiar dupd ce a implinit 80 de ani, era mereu in cdutare
de adversarinoi, adeseamai tineri cu zeci de ani.
A fost un pdrinte exigent,dar, in acelagitimp; unul mi-
nunat. Trata cu respect pe oricine intAlnea Ei aveamereu o
gurubelrri{air buzunarul halatului de laborator, ca sd poatd
strdngeorice qurub sldbit gdseain timpul rondurilor pe care
le fdceaprin spital. Era indrdgit de pacienli, colegii medici,
aistentelemedicale qi de intregul personal al spitalului.
Indiferent cd opera pe pacienti, ajuta la progresulcercetdrilor,
ii pregdteape neurochirurgi (o pasiune deosebitd)sau redacta
jurnalul Surgical Neurology(Iucru pe care l-a ficut timp de
c61ivaani), tata igi vedeadrumul in via16clar marcat. Chiar
gi dupd ce vArsta (71 de aqr)nu i-a mai permis sd opereze,
a continuat sd se pund la punct cu ultimele dezvoltdri din
domeniu. Dupi moartea lui, tr 2004, vechiul siu partener dr.
David L. Kelly, Jr., a scris: ,,Dr.Alexander va rimAne mereu in
memoria noasfte pentru entuziasmul gi competenlelesale,
perseverenta,atenfia pentru detdii gi spiritul lui de compa-
siune, onestitate gi excelenldin tot ceeace f5cea".Aqa cE nu e
de mirare ci eu, ca atafla altii, l-am venerat.
Foarte deweme, atat de demult incAt nici nu-mi amin-
tesc cAnda fost asta,mama $i tata mi-au spus cd eu fusesem
adoptat (sau,,ales",cum s-au exprimat ei, pentru cd,m-au
DovADALUMITDEDINcoLo
[s8l
asigurat ei, au $tiut din clipa in care m-au vdzut cd sunt
copilul lor). Nu erau piringii mei biologici, dar m-au iubit
cu ardoare,de parcd ag fi fost carne din carneaqi sdngedin
sAngelelor. Am crescut gtiind ci fusesem adoptat in apri-
Iie 1954,la vdrsta de patm luni, gi ci mamamea biologicd
a\usesegaisprezeceani - elevdin anul doi Ia liceu _ neci_
sdtoritd cAndmd niscuse, in lg53. prietenul ei, elev in ultimul
an de liceu, fdri nicio perspecdveimediatd de a fi capabil sd
trtretind un copil, a fost gi el de acord sd md dea,cu toate cd
niciunul dintre ei nu ar fi lrrt asta.Am aflat acestelucruri
atat de deweme,incdt deveniserdparte din cine eram, la fel
de acceptatgi de indiscutabil ca qi culoareaneagrd-ticiune
a pdrului meu qi faptul c5-mi pliceau hamburgerii qi nu-mi
pldceaconopida.I-am iubit pe pdrinlii mei adoptivi la fel de
mult cum i-ag fi iubit daci erau rude de sdnge,iar ei au avut
in mod clar pentru mine aceleagisentimente.
Sora.meamai mare, Jean,a fost $i ea adoptati" d.arla cinci
luui dupd ce m-au adoptat pe mine, uurma a reugit sd dea
ea insiqi na$tereunui copil. A ndscut o fetifd - sora mea
Betsy - gi, dupd cinci ani, pe phyllis, sora noastrd ceamai
mici. Frecum se vede,eram fra$ in toatd puterea cuvdntului.
$tiam ci, indiferent de unde venisem,eu eram fratele lor,
iar ele erau sulorile mele. Am crescut intr-o familie care nu
doar m-a iubit, dar totodatd a crezut in mine gi mi-a sprijinit
visurile. Inclusiv visul care a pus stdpanire pe mine in liceu
gi nu mi-a mai dat pacepAndcdnd nu l-am realizat: si fiu
neurochirurg ca tatil meu.
Nu m-am mai gAndit la adopfle in anii de colegiu gi de
facultate - cel puqin nu la suprafate.Am incercat totu$i de
mai multe ori la SocietateaCiminul pentru Copii din Carolina
de Nord, ca sd intreb daci mama mea igi manifestaseintere-
sul pentru o reunire. Dar Carolina de Nord aveaprintre cele
mai stricte legi cu privire la pdstrareaanonimitdfii copiilor
adoptali gi a pdrinlilor lor biologici, chiar $i arunci cAndin-
cercaucu disperaresi se regdseascd. pe c6ndmd apropiamde
varstade treizeci de ani, m-am gAndittot mai putin la ches-
tiune. Iar dupi ce am cunoscut-o pe Holley qi am pus bazele
F, I
r propriei noastre familii, problema s-a indepdrtat $i mai mult
de mintea mea.
Saugi mai adAncin mintea mea.
in 1999,cdnd avea12 ani qi incd locuiain Massachusetts,
EbentV a fost implicat trtr-un proiect legat de arborele ge-
nealogical familiei, la $coalaCharlesRiver,unde era tr clasa
a Sasea.$tia cd fusesemadoptat gi, prin urmare, cd avearude
directe pe planetd pe care nu le cunogteanici personal gi nici
mdcar dupd nume. Proiectul a declanEatin el o curiozitate
profund5, pe care,pAndin acel moment, nu $tiuse cd o are.
M-a intrebat dacda$putea sd-i gisesc pe pdrinfii mei
biologici. I-am spus cd, de-a lungul anilor, md ocupasem
ocazionalde problemd,contactandu-ipe cei de la Societatea
Cdminul pentru Copii din Carolina de Nord qi i'trtrebdndu-i
dacd aveauweo veste.Daci mama sau tatdl meu biologic
voia si intre in contact cu mine, societateaar fi gtiut. Dar nu
primisem nicio veste de la ei.
Nu cd astam-ar fi deranjat.,,Estecdt se poate de firesc
intr-o imprejurare ca asta",i-am spus lui Eben.,,Nuirseam-
nd cI mama mea de na$terenu md iubeqte sau cd nu te-ar
iubi dacdte-ar vedeaweodatd. Dar nu wea asta, cel mai pro-
babil pentru cd simte cd eu qi cu tine avem propria noastri
familie, iar ea nu wea sd se a$ezetr caleaacestuilucru."
Totuqi,Ebennu s-a dat bdrut, aqacd in celedin urmi
m-am gAnditsi-i fac pe plac qi sd-i scriu unei asistenteso-
ciale de la Cdminul pentru Copii, Betty, care mi mai ajutase
cu solicitfuile precedente.Dupd cAtevasdptimdni, intr-o
dupd-amiazd cu ninsoare de vineri, in luna februarie 2000,
EbenIV gi cu mine mergeamcu maqina de la Boston pAnd
in Mainepentru un weekendla schi, cdnd mi-am amin-
tit cd trebuia sd-i dau un telefon lui Betty, ca sd vid ce se
mai intAmplaseintre timp. Am sunat-o de pe celular, iar ea
mi-a rdspuns.
- Ei bine, de fapt, a spus ea,chiar anr vegti.Statipe un
scaun?
Chiar eram a$ezatpe un scaun,lucru pe carei l-am spus,
omitand aminuntul cd in acelaqitimp conduceammagina
prin viscol.
t Go I DovADALUMrrDEDrNcoLo
- Domnule doctor, se pare ci pfuintii
biologici s-au cdsdtorit.
dumneavoastrd.
Inima a inceput sd-mi batd tare in piept, iar drumul din
fala mea a devenit dintr-odatd ireal gi indepdrtat. Deqi gtiu_
sem cd pdrintii mei fuseserdiubiti, intotdeauna imi inchipui_
sem cd, dupl ce m-au cedat,viefilor lor se indreptaseri in
direclii diferite. Instantaneu,in minte mi_a apdrut o imagine
in careii vedeampe pdrintii mei qi o casdpe care gi_o ficu_
serdundeva. O casddespre care nu aflasemniciodati. O casd
unde...nu era locul meu.
Betty mi-a intrerupt girul gdndurilor:
- Domnule doctor?
- Da, am rdspuns incet. Sunt aici.
- Mai e ceva.
Sprenedumerirealui Eben,am tras maginape marginea
II qoseleigi i-am zis lui Betryse-mi spundtot.
- Pdrintii dumneavoastri au mai avut
trei copii. Doud
surori gi un frate. Am luat legdtura cu sora ceamai mare,
care mi-a spus cd sora dumneavoastrdmai mici a murit cu
I doi ani tr urm5. perintii sunt incd indureragi de pierderea
I suferitd.
I
{
- Deci astainseamnd...?am intrebat
dupd o lungd pauzd,
in continuare amortit, receptand totul fdri sd fiu in ituiu .r,
adevdratsd procesezweo parte din ceeace receptam.
- imi pare rdu, domnule doctor, dar,
da - inseamndcd
refuzd cerereadumneavoastrdde contact.
Ebens-a foit in scaunul din spatelemeu, evident con_
$tient cd tocmai se intAmplasecevaimportant, dar neqtiind
despre ce era vorba.
- Ce este,tatd? a intrebat el dupd ce
am inchis
convorbirea.
- Nimic, am spus. Agentia inci nu qtie
multe, dar se ocu_
pd de problemd.Poatemai terziu. poate...
Dar glasul mi-a pierit. Afard, furtuna se intelea cu ade_
varat. Abia puteam vedeala o sutd de paEiin pddurea albd
gi joasd care se intindea p6nd departe de jur-imprejur. Am
bigat maqinain vitezd, m-am uitat atent in retrovizor si am
revenitpe gosea.
.Lr
i\t
E
 intr-o clipd, toati imagineape care o aveamdespre mine
se schimbasecomplet.Dupd aceltelefon eram,fireqte,in
continuare tot ce fusesemgi furainte:incd om de $tiinte, inca
doctor, inc[ tatd qi incd sot. Dar, in acelagitimp, md simfeam,
pentru prima oard in via!5, ca un orfan. Cinevacare fusese
dat. Cinevacare era mai puqin de sutd la sutl dorit.
Niciodatd,inainte de aceaconvorbire telefonici, nu mi
gAndisemcu adevirat la mine in acestfel - ca la cineva care
fusesedespdrtit de sursalui. Niciodatd nu md definisem in
contextul a cevape care-l pierdusem qi nu-l mai puteam
recAgtiganiciodatd. Dar, deodatd,era singurul lucru despre
mine insumi pe care-l puteam vedea.
in urmdtoareleluni, un oceande tristele s-a deschisinld-
untrul meu: o tristete care ameninta sd inunde'qi sd scufunde
tot ceeace Uneade viala mea gi pe care muncisem din greu
sd-l creezpdnd in acel moment.
Stareaera inrdutdlitd de incapacitateamea de a ajunge la
esentaa ceeace cauzasituafia.Mi lovisemqi inainte de pro-
bleme - neajunsuri, agafllm le vedeameu - gi le corecta-
sem.in facultate gi la inceputul carierei de chirurg, de exem-
plu, fdcusemparte dintr-o culturi in care consumul zdravdn
de alcool,in circumstante adecvate,era privit cu un zAmbet
ingdduitor.Dar, in 1991,am inceput si observcd agteptam
parcd pugin prea neribddtor ziua mea liberd gi bduturile care
o insoteau.Am decis cd sosisemomentul sd furcetezcu totul
sd mai beau alcool. N-a fost cAtugide pulin simplu - ajun-
sesemsi md bazez pe eliberareaoferitd de orele acelealibere
mai mult decAtimi dddusemseama- gi am reugit sf, trec de
aceleprime zile de abstinenld doar cu ajutorul familiei. Aga
irncdtiatd-mi confruntat cu o alti problemd,in care doar pe
mine puteam sd dau vina. Puteamsd primesc ajutor ca s-o
rezolv, dacdhotdram sd-l cer. De ce nu puteam s-o curm de
la riddcini? Pur qi simplu, nu mi se pdrea corect ca o infor-
matie despretrecutul meu - cevaasupra c5ruia nu aveam
absolut niciun control - sd md poate determina sd deraiez
totalmente,atAtemo{ional,cAt qi profesional.
A+a cd m-am luptat. $i am vdzut, nevenindu-mi s5-mi
cred ochilor, cum rolurile mele de doctor, tate $i sof deveneau
DovADA LUMrrDEDrNCoLo
[o-
tot mai dificil de indeplinit. Vdzdnd cd nu eram furstareamea
ceamai buni, Holley a solicitat niqte qedinle de consiliere
maritali. Degi nu inlelegea decdt pargialcare era cauza,m-a
iertat pentru cddereain acestput al disperdrii gi a fdcut tot
ce-a purut ca sd md tragi afard din el. Depresiaa atut rami-
ficalii gi in munca mea. Desigw, pdrintll mei erau la curent cu
aceastdschimbareSi,cu toate cI gtiam cd gi ei md iertaserd,
md ucidea faptul ci ircepusem sd bat pasul pe loc in cariera
mea de neurochirurg - $i tot ce puteau ei sd facd era si
privesc de pe margine. Fdrdparticiparea mea, familia nu avea
cum sd md ajute.
$i, in sfArqit,vedeamcum aceasti noud tristetrea expus,
apoi a dat la o parte, altceva:ultima mea sperantd,pe jumd-
tate recunoscutd,ci exista un element personalin univers -
o forti dincolo de cele gtiin(ifice pe care petrecusematatia
ani ca sd le studiez. in termeni mai pugin clinici, mi-a spulbe-
rat ultima convingerecd ar putea exista o Fiinli de un anume
fel acolo,caresd md iubeascdgi cdreiasi-i pesede mine cu
adevirat - gi cd rugdciunile mele ar putea fi auzite gi chiar
implinite. Dupd aceaconvorbire telefonicd din timpul visco-
lului, noliunea de Dumnezeupersonal gi iubitor - dreptul
meu prin na$tere,furtr-o oarecaremdsurd, ca membru prac-
ticant al unei culturi careil privea pe Dumnezeucu sincerd
seriozitate - a dispdrut complet.
Existaweo fo4i sau inteligenfd care sd aibl grijd de
noi toti? Cui ii pdsa de oameni intr-o manierd cu adevirat
iubitoare?Era o surprizd sd fiu, in sfdrgit, nevoit sd recunosc
ci, in pofida intregii mele pregitiri gi experien[emedicale,
eram in mod clar incd interesat intens, chiar dacdin secret,
de aceastdintrebare, exact la fel cum fusesemmult mai
interesat decAtrealizasemweodati de chestiuneapdringilor
mei biologici.
Din nefericire, rdspunsul la intrebarea dacd exista o astfel
de Fiinli era acelagica rdspunsul la htrebarea daci pdrin-
tii mei biologici iqi vor redeschideweodatd vielile gi inimile
pentru mine.
Iar acel risfiuns era nu.

O bund parte din urmitorii gapteani, cariera mea gi viala de
familie au continuat sd aibd de suferit. Mdte weme, oamenii
din jurul meu - chiar qi cei mai apropiati de mine - nu erau
siguri ce amrmeprovoca aceaproblemd. Dar treptat - ca
urmare a unor rematci pe care le fdceam aproaie in treacdt -
Holley gi surorile mele au pus laolaltd piesele.
in cele din urmd, in timpul unei plimbdri foarte matinale pe
o plajd din Carolina de Sud,in timpul unei vacantecu familia,
in iulie 2007, Betsy Si Phyllis au adus in discuqiesubiectul.
- Te-ai gdndit sd le mai scrii o scrisoarepdrin$lor tii bio-
logici? a intrebat Phyllis.
- Da, a rispuns Betsy.E posibil ca lucrurile sd se fi schim-
bat intre timp, nu se qtie niciodatd.
Betsyne spusesede curAndci se gAndeasd adopte qi ea un
copil, aqaci n-am fost cu totul suprins cd subiectulfusese
pus in disculie. Dar, in acelagitimp, reaclia mea imediatl -
mentald,nu verbald - a fost: Oh, nu, iar?lW-am amintit de
abisul imens care s-a cdscatsub mine dupd respingereade
care avusesemparte cu $apteani in urmd. Dar gtiam cd Betsy
qi Phyllis erau bine intentionate. $tiau cd sufdr, in sfdrqit iqi
ddduserdsearnaqi de ce, gi voiau - pe bund dreptate- ca eu
sd ies din inertie gi si trcerc sd rezolv problema. M-au asi-
gurat ce vor parcruge drumul acestacu mine - cd nu voi mai
face aceastdcdldtorie singur, a$acum fdcuseminainte. Eram
o echipd.
AEacd,la inceputul lui august2007,i-am scris o scrisoa-
re anonimd surorii mele biologice, cerberul portii de accesla
DovADALUMrr
DEDrNcoLo
[A ]
aceastdchestiune,$i i-am trimis-o lui Betty,de la Societatea
Caminul pentru Copii din Carolina de Nord, cu rugimintea s-o
transmitl mai departe.
Dragd sord,
Sunt interesat sd comunic cu tine, cu fratele nostru qi cu
pdrinlii no$tri. Dupd o lungd discufie cu surorile din
familia mea adoptivi qi cu mama despre acestlucru,
sprijinul qi interesul lor mi-au reaprins dorin{a de a gti
mai multe despre familia mea biologicd.
Cei doi fii ai mei, de 9 gi 19 ani, sunt interesafi de linia
lor ereditard.Noi trei gi solia mea ti-am fi recunoscitori
pentru orice informafie pe care ai wea sI ne-o irnpdrtd-
gegti.Pemine, de exemplu,m-ar interesa sd gtiu despre
pdringii mei biologici ce fel de viald au dus din tinerele
qi pAndacum. Ce obiecte de interes gi ce personalit5li
aveti cu totii?
Tinand cont cd imbdtrAnim cu tofii, sperantamea este
si-i intdlnesc cur6nd. Putem sd cddemimpreund de
acord asupra aranjamentelor.Afld, te rog, cd am tot
respectul pentru gradul de discrelie pe care ei doresc
sd-l pdstreze.Am avut parte de niqte pfuinti adoptivi
minunati qi apreciez decizia pe care pdringii mei
biologici au luat-o in tinerele. hrteresul meu este sincer
gi receptiv la orice limitid consideri ei cd ar fi necesare.
Apreciez profund faptul cd te vei gdndi la aceaste
chestiune.
Cu ceamai mare sinceritate,
Frateletdu mai mare
Dupd cdtevasdptimdni, am primit o scrisoarede la
SocietateaC5minul pentru Copii. Era de la sora mea biologicd.
,,Da,ne-ar pldcea sd te cunoagtem",a scris ea.Legeastatu-
lui Carolina de Nord ii interzicea sd-gi dezvdluiefali de mine
orice informa[ie de identificare, dar, ocolind acei parametri, ea
mi-a dat pfimd set de indicii reale despre familia mea biolo-
gicd pe care n-o cunoscusemniciodati.
 CAndmi-a spus ci tat5l meu biologic fuseseaviator in
VJetnam,pur gi simplu m-a dat pe spate:nu era de mirare
cd intotdeauna imi pldcuse sd sar din avioanegi sd zbor cu
planoarele.Am fost in continuare uluit si aflu cd tatdl meu
fdcuseun stagiu de pregltire ca astronaut la NASAin timpul
misiunilor Apollo de la mijlocul anilor 1960 (9i eu luasem in
calcul sd md pregitesc ca specialist de misiune pe o navetd
spatialdh 1983).Ulterior, tatilmeu biologic a lucrat ca pilot
de linie aeriani pentru PanAm gi Delta.
in octombrie 2OO7,mi-am cunosot in sfArgit pdrin$i bio-
Iogici, Ann qi Richard, qi fralii mei de sdnge,Kathy gi David.
Ann mi-a relatat cu toate aminuntele cum, in 1953, a petre-
cut trei luni Ia Cdminul pentru mame necdsdto.riteFlorence
Crittenden, situat l6ngi Spitalul Memorial din Charlotte.
Toate fetele de acolo aveaunume de cod gi, pentru cd hdrd-
gise istoria Americii, mama iqi aleseseVirgina Dare - numele
primului copil al colonigtilor englezi ndscut in Lumea Noui.
Majoritateafetelor ii ziceauDare.La gaisprezece ani, era cea
mai tenfue fatd de acolo.
Mi-a spus cd tatdl ei fusesedispus sd facd orice ca sd o
ajute cdnd aflase despre ,,necazul"ei. Dacdar fi fost nevoie,
era dispus sd se mute de acolo cu intreaga familie. Fusese
Somero weme, gi venirea pe lume a unui bebelugar fi tr-
semnat o mare povard financiard, ca sd nu mai vorbim despre
celelalteprobleme.
Un prieten apropiat de-al lui ii vorbise chiar de un doctor
pe care-l cuno$teadin Dillon, Carolina de Sud,care putea
,,sdaranjezelucrurile". Dar mama ei n-a wut si audi de
a$a ceva.
Ann mi-a spus cum se uitase la stelele care licdreau nebu-
neste pe cer in rafalele de vdnt ale unui val de frig proaspdt
sosit furtr-onoapte geroasi de decembriedin 1953 - cum
strdbdtusestrdzile pustii sub norii rdzlefi qi fugari. Dorise
de data asta sd fie singurd, avdnd drept companie doar luna,
stelele Ei pe mine - copilul ce aveasd se nasci in curAnd.
- Luna noui se vedeala joasd indlflme spre vest. Jupiter
cel strilucitor tocmai se in5lla, ca si veghezeasupra noastrl
I 66 i DOVADALUMIIDEDINCOLO
toatd noaptea.Lui Richard ii pldceau$tiinta qi astronomia
gi mai tArziu mi-a spus cd Jupiter se afla in opozi[ie in acea
noapte Ei ci nu va mai fi atAt de strdlucitor timp de aproape
noud ani. in acel interval de timp, multe lucruri s-au intam-
plat in vie[ile noastre, inclusiv na$tereaa inci doi copii. Dar
in acel moment nu md gAndeamdecdt la ce frumos $i strdlu-
citor era RegelePlanetelor,care ne vegheadin inalt.
in timp ce intra in foaierul spitalului, un gAndmagic i-a
venit in minte. in general,fetele erau internate la Cdminul
Crittenden timp de doud sdptf,mdnidupd ce ndgteaubebelu-
gii, dupd care se duceauacasdqi-gi reluau vielile din punctul
in care rimiseseri. Daci intr-adevdr ndgteain noaptea aceea,
ea gi cu mine puteam sd ajungem acasdde Crdciun - dacd
intr-adevdr o externau dupd doud sdptimdni. Ce miracol per-
fect ar fi fost: sd mi aducdacasdin ziua de Crdciun.
- Doctorul Crawford abia ieqisede la o na$teregi ardta
teribil de obosit, mi-a povestit Ann. Mi-a pus peste fali un
tifon inmuiat in eter, ca sd-mi u$ureze durerea,aqacd ea era
doar semicon$tientecand,in sfArqit, laZ:42 diminea[a, cu o
ultimd Si mare forlare, a dat naEtereprimului ei copil.
Ann mi-a spus cd voia atAt de mult sd md strAngdin brale
qi sd md mdngAieEi cd nu aveasd uite niciodati cum imi
auzeatipetele pdnd cdnd au doborAt-o in sfdrgit istoveala
gi eterul.
in urmdtoarele patm ore, mai intAi Marte, apoi Saturn,
Mercur gi ir sfArgit strdlucitoareaVenus s-au ridicat pe cer
inspre est ca si md intdmpin6 in aceastdlume. intre timp,
Ann a dormit mai profund dec6t o ficuse in ultimele luni.
Soraa trezit-o inainte de rdsdritul soarelui.
- Vreau sd-[i prezint pe cineva,i-a spus ea voioasd qi
m-a prezentat pe mine, inflgurat intr-o pituricd de culoarea
cerului, astfel incat si md poatd admira.
- Toate infirmierele erau de acord cd tu erai cel mai
frumos copil din i:rtregul salon de nou-ndsculi. Nu-mi mai
incdpeamin piele de mAndrie.
OricAt de mult ar fi vmt Ann sd md pdstreze,curAnd a in-
teles realitatea crudd ci nu aveacum. Richard visa sd ajungi
la colegiu, dar visurile aceleanu imi dddeaude mdncare.
Probabil cd am simlit suferinla lui Ann, pentru cd am incetat
si mdndnc.in a unsprezeceazi, am fost internat cu diagnos-
ticul cd ,,nu reugeamcd crescin greutate", iar primul meu
Crdciun Ei urmltoarele noud zile le-am petrecut in spitalul
din Charlotte.
Dupi ce m-a internat la spital, Ann a mers cu autobuzul
spre nord, ajungdnd dupd doud ore in orSgelulei natal. $i-a
petrecut Crlciunul cu pdrinlii, surorile qi prietenii, pe care
nu-i mai vdzusede trei luni. Toate acesteafdrd mine.
PAndcAndam inceput sd mdnAncdin nou, viata mea
separatdiqi vedeade drumul ei. Ann simlea cd pierde con-
trolul gi cd nu ii vor permite sd md pdstreze.C6nda sunatla
spital imediat dupd Anul Nou, i s-a spus cd fusesemtrimis la
Societatea Cdminulpentru Copii din Greensboro.
- Te-au trimis cu un voluntar? Ce nedrept! a spus ea.
Urmltoarele trei luni le-am petrecut intr-un dormitor
mare aldturi de alli bebelugiale cdror mame nu puteau sd-i
pdstreze.Pdtutul meu era la primul etaj al unei casevictorie-
ne albdstriu-cenugie, carefusesedonati societdtii.,,Afost
un loc foarte pldcut pentru prima ta cdsu{d",mi-a spus Ann
rAzAnd,,,cutoate cd in principal era un dormitor pentru be-
belugi". in urmdtoarele cdtevaluni, Ann a fdcut de weo qase
ori drumul de trei ore cu autobuzul ca sd md viziteze. incer-
cAndcu disperare sd pund la cale un plan cu ajutorul cdruia
sd md pdstrezelAngdea.Odatd a venit cu mama ei qi altd datd
cu Richard (cu toate cd infirmierele i-au dat voie sd md vadd
doar prin geam- nu l-au ldsat sd intre tn aceeaqiincipere gi,
desigur,nici sd md lind in brate).
Dar spre sfArqitul lui martie, deveniselimpede cd lucrurile
nu mergeauin sensul dorit de ea.Trebuia sd renunfe la mine.
Ea qi mama ei au luat autobuzul spre Greensboropentru
ultima date.
- Simleamnevoia sd te 1in in braqe,sd mi uit in ochii
tdi qi sd incerc s[-1i e>'plictofirl, mi-a spus Ann. gtiam cd tu
doar ai sd chicotegtiqi-ai sd gdngureqti,c-ai sd faci balonage
la guri!5, cum fac toti bebelu$ii,gi-o sd scoli sunetepldcute
f6il DovADA
Lur\flr
DEDrNcoLo
indiferent ce-a$ spune, dar sim[eam cd igi datorez o explica-
tie. Te-am qinut strdns in brale pentru ultima oard, te-am pu-
pat pe urechi, pe piept gi pe fald qi te-am mdngdiat cu drag.
imi amintesc de parc-ar fi fost ieri cum am tras aer adAnc
ir piept, fiindu-mi drag sd simt minunata aromd de bebelug
proaspdt imbdiat.
- Ji-am rostit numelede botez qi am spus:,,Teiubesc
nespus de mult, atat de mult cd nu vei $ti niciodatd. gi-am
sd te iubesc mereu, pdnd cAndvoi inchide ochii". pe urmd,
am zis: ,,Doamne,te rog si-i spui cdt de mult esteiubit. Ce
il iubesc qi-l voi iubi mereu". Dar n-aveam de unde sd qtiu
dacdrugdciuneamea va primi un rdspuns.in anil cincizeci,
formalitdlile pentru adopqieerau definitive gi foarte secre-
te. Nu puteai sd mai dai inapoi, nu puteai sd dai explicalii.
Uneori, datele de nagtereerau schimbatein registre tocmai ca
sd impiedice incercirile oricui de a descoperiadevdruldespre
originile weunui copil. Nu era nimic ldsat la voia intAmplirii.
Acordurile erau protejate de legi aspre ale statului. Legeaim-
puneasd uigi ci se intdmplaseweodatd qi sd-{i vezi de viala
ta. $i, dacd era posibil, sd invegi de pe urma aceleiintampldri.
- Te-am sdrutat pentru ultima oard, dupi care te-am
ldsat cu bldndeqein pdtug.Te-am infdqurat in pdturica ta
albastrd,m-am uitat pentru o ultimd datd la ochii tdi albag-
tri, apoi mi-am sdrutat degetul $i ti-am atins fruntea cu el.
,,Adio,Richard Michael.Te iubesc!" - au fost ultimele cuvinte
pe care[i le-am spus,cel putin pentru o jumdtate de secol.
Ann mi-a spus apoi c5, dupd ce ea qi Richard s-au cd-
sdtorit $i au venit pe lume restul copiilor, a devenit tot mai
preocupatdsd afle ce se tntdmplasecu mine. pe ldngd faprul
cd fuseseaviator in marina rnilitard qi pilot de linie, Richard
era gi avocat,iar Ann s-a gAndit ci asta il indreptdlea sd-mi
descopereidentitateade adoplie.Dar Richardera prea corect
ca sd incalcecontractulde adopqieincheiatin 1954 9i s-a
tinut departe de chestiune.La inceputul anilor 1920,cAnd
rdzboiul din Vietnam era incd in toi, Ann nu putea sd-gi scoa-
td din minte data naEteriimele. Urma sd implinesc noudspre-
zeceani in decembrie 1972.Urma sd fiu trimis pe front? gi
l*l
 dacd eram trimis, ce aveasi se aleagi de mine acolo?incd de
la inceput, planul meu fusesesd md inrolez in marina mili-
tard 9i sd zbor. Vedereamea era 20lI0O, iar Fotele Aeriene
cereausd ai 20/20 fdrd corecEiioptice.Prin oraq se spuneacd
cei de la marini ii primeau qi pe aceiadintre noi care aveau
20/100 ca sd-i trvele sd piloteze.in orice caz,tocmai atunci
a inceput diminuarea eforturilor de rizboi pentru Vietnam,
agacd n-am mai ajuns sd md inrolez. in schimb, m-am dus
la facultatea de medicind. Dar Ann nu a $tiut nimic din toate
astea.in primdvara lui 1973, au vdzut la televizor cum prizo-
nierii de rdzboi supraviefuitori de la ,,HanoiHilton" debarcau
din avioanelerevenite din Vietnamul de Nord. Au fost extrem
de indureraqi cdnd au vdzut cI piloli dispirutlpe care-i cu-
nogteau,mai bine de jumitate din clasa de la marina militard
unde fusese gi Richard,nu s-au dat jos din avioane,iar lui
Ann i-a intrat in cap cd gi eu aq fi purut fi ucis acolo.
Odatdintratd in minte, imaginea a refuzat sI mai dispard
gi ani de zile a fost convinsdci avusesemo moarte infiord-
toare in lanurile de orez din Vietnam. Firi doar gi poate cd ar
fi fost foarte surprinsd dacdar fi qtiut cd, la aceaweme, eram
la doar cAlivakilometri distant5 de ea in ChapelHill!
in vara lui 2008, m-am intdlrrit cu tatdl meu biologic, cu
fratele lui, Bob, qi cumnatul lui, pe care-l chematot Bob, la
Litchfield Beach,Carolina de Sud.FrateleBob era decorat
ir cadrul marinei militare in Rdzboiul din Coreeagi pilot de
testare la China Lake (centrul de testiri pentru armament
al marinei militare din degertul Californiei, unde a contri-
buit la perfeclionarea sistemului de rachete Sidewinderqi
a pilotat pe avioaneF-104 Starfighter).intre timp, crunna-
tul lui Richard,Bob, a stabilit un record de vitezi in timpul
Operafiunii Sun Run din 1957,un record de gtafetd cir-
cumglobalpe avioanede vdndtoareF-101 Voodoo, ,,intrecdnd
tn vitezi soarele"i:r timp ce trconjurau pimdntul cu o vitezi
medie de aproape 1 700 de kilometri pe ord.
Pentru mine a fost ca o Sdpt[mAnda intoarcerii acasd.
Acele intdlniri cu piringii mei biologici au anuntat sfdrqitul
a ceeace ajunsesemsd consider Anii mei de Negtiinli. Ani
| 70 | DovADALUMTTDEDTNCoLo
care,am ajuns sd aflu in sfArqit,fuseserdcaracterizali de ace-
eagisuferin[d grqznici gi pentm pdrintii mei biologici cum
fuseserdSi pentru mine.
Era o singurd rani care nu se ldsa vindecati: pierderea,
cu zeceani fururmd, in 1988, a surorii mele biologice Betsy
(da, acelaginume cu al uneia dintre surorile mele din familia
adoptivd qi amdndoui fuseseri cdsdtoritecu birbali pe care-i
chemaRob,dar astae alte poveste).Toatdlumea mi-a spus
cd avuseseun suflet mare. CAndnu lucra Ia centrul de crizd
pentru violuri, unde-gi petreceamajoritatea timpului, de re-
guli putea fi gdsiti hinind 9i ingrijind o menajerie de cAini qi
pisici fdrd stipAni. ,,Unadevirat inger", a spus despre ea Ann.
Kathy mi-a promis c6-mi va trimite o pozd de-a ei. Betsy s-a
luptat cu alcoolul, a$acum fdcusem qi eu, qi, aflAnd de dispa-
rifia ei, alimentati in parte gi de acelelupte, mi-am dat seama
incd o datd ce noroc avusesemcd-mi rezolvasemproblema.
TA4jeams-o intdlnescpe Betsy,s-o liniqtesc- si-i spun cd
rlnile se pot vindeca Ei cd totul va fi ih reguli.
Pentm cS,in mod destul de ciudat, intalnirea cu fa-
milia mea biologicd a fost prima dati in viala mea cdnd
am simtit cd lucrurile erau,intr-adevdr, cumva,in reguli.
Familiaconteazd,iar eu mi-am recdpdtat-ope-a mea - in
ceamai mare parte. A fost prima nea leclie despre cAt de
plofund poate vindeca viala cuiva, tr moduri nea$teptate,
cunoagtereaoriginilor.
Faptul cd am $tiut de unde veneam,originile mele biolo-
gice,mi-a permis sd vdd gi sd accept lucruri din mine pe care
nu visasemniciodatd cd voi fi in stare sd le accept.intAlnirea
cu ei mi-a permis sd scap,in sfArqit, de.gusp_i-cjunea sdcditoa-
re pe care o purtasem in mine fdrS.micar sd o conqtientizez:
suspiciuneacd, indiferent de unde provenearn,din.purct.de
vederebiologic, nu fusesemiubil Silngfijit. in mod subcon-
qtient, crezusemcd nu meritasemsd fiu iubit gi nici mdcar
sd exist. Descoperireafaptului ci fusesemiubit, incd de la
hceputul inceputului, a inceput sd md vindecein cel mai pro-
fund mod imaginabil. Am sim(it o implinire pe care nu o mai
cunoscusempdni atunci.
 Nu a fost, totugi, singura descoperire din aceastd categorie
pe care aveam s-o fac. Cealaltd intrebare despre care crezu-
-
sem ca primise un rdspuns in ziua aceeacu Eben in maEind
intrebarea daca existl cu adevdrat un Dumnezeu iubitor -
rdmAnea in picioare, iar rdspunsul din mintea mea continua
sd fie negativ.
Abia cdnd am petrecut Eapte zile in comd am revenit la
aceaintrebare. Am descoperit de asemeneaun rAspuns cu
totul nea$teptat...
Cevatrdgeade mine. Nu ca atunci cAndcinevate apucdde
bra1,ci cevamai subtil,mai pu{in fizic. Eracam ca atunci
cAndsoarelese ascundedupd un nor qi simli cum, ca o reac-
tie, stareata sufleteascdse schimbeinstantaneu.

Md indepdrtamacum de Esenla.intunecimeasa neagrdEi

luminoasdtotodatd se pierdeairepeisajulverde al Porlii, cu
priveligteaei carei1i lua ochii. Privindin jos, am vdzut din
nou sdtenii,copacii,rAurilescanteietoaregi cascadele, precum
Ei arcul de fdpruri angelice de deasupra.
insolitoareamea era gi ea acolo.Fusesein preajmdtot
timpul, firegte,de-a lungul cdlStorieimelein Esenld,sub
forma acelui glob de lumind. Dar acum se afla, incd o datd,
in formd umand.Purta aceeagirochie frumoasdqi,vdzAnd-o
din nou, m-am simtit ca ul copil rdtdcit intr-un oraqimens gi
str5in Ei carebrusc intAlneqteun chip familiar. Ce dar deose-
bit era!
- i1i vom ardta multe lucruri, dar te vei furtoarce.
Acest mesaj, transmis mie fdrd cuvinte la intrarea in intu-
necimeaEsentei,mi-a revenitin minte acum.De asemenea,
acuminlelegeam,,unde"anumemd voi intoarce.
in TdrAmul Vederii cu Ochi de Rdmd,unde imi incepusem
odiseea.
Dar de data asta era diferit. Cobordndin intuneric cu cu-
noa$tereadeplind a ceeace se afla deasupraei, nu mai sim-
{eamtrepida[iape careo alusesemcAndfusesemprima oard
aici.PecAndmuzica glorioasda Porlii se pierdeain depdrtare,
iar bubuitul pulsatoriu al tdrAmului de jos revenea,am auzit

\-1,DovADA
LUM'DEDrNcoLo
aA
gi vdzut acestelucruri a$acum un adult vede un loc de care
cAndvaa fost inspdimdntat, dar de care acum nu ii mai este
fricd. intunecimea gi bezna, fepJe care apdreaugi dispdreau,
ridicinile ca nigte artere care coborau de sus, nu md mai
ingrozeau acum, pentru cd am inleles - in modul lipsit de
cuvinte ir careinlelegeam totul in acelemomente - cAnu
mai aparlineam de acestloc, ci doar il vizitam.
Dar de ceil vizitam rlin nou?
R{splrnsul a sosit in acelagimod instantanzu gi nonverbal
in careimi fuseserdtransmise rispunsurile in lumea strdluci-
toare de deasupra.Aceastdintreagi aventuri, am inceput eu
sd inleleg, eJguq fel de tur - un fel de privire de ansamblu
asupra laturii invizibile, spirituale a existentei $i, ca toate
tururile serioase,includea toate etajele gi toate'nivelurile.
OdaH revenind in tar.Amulinferior, c3priqiile timpului din
acestelumi de dincolo de ceeace $tiam despre acestpdmAnt
au continuat si se mentrind.Ca sd vd faceli o micd - chiar
foarte micd - idee despre senzatiaavutd, genditi-ve la cum
se deruleazdtimpul in vise. intr-un vis, ,,inainte" qi ,,dupi"
devin noliuni furgelitoare.Pogisd fii furtr-o parte a visului qi
sd qtii ce urmeaz6, chiar daci nu l-ai trdit incd. ,,Timpul" meu
de acolo era cevaasemdndtor- degi ar mai trebui sd adaug
cI ceeace mi s-a intAmplat Uu*ayeanimis din confuzia de
nepdtruns a viselor noastre terestre, exceptandprimele faze,
cAndinci mi mai aflam in lumea de jos.
Cat de mult am stat acolo de data asta?Iare$inu am
idee cu adevdrat- nicio modalitate de evaluare.Dar gtiu ci,
dupd ce am revenit in tirdmul de jos, mi-a luat mult timp
si descopdrci, de fapt, ev.qanun oarecarecontrol asupra
cursului meu - cd nu mai eram prins in capcanaacesteiIumi
de jos. gg un-e"tof!co-ncertat,puteam si urc iar spre planurile
superioare.La un moment dat, in adAncurileintunecate, am
constatat g31;FldorgsS.sdrevind Melodia Rotitoare.DUpdce
m-am chinuit, inilial, si-mi amintescnotele, muzica splendi-
dd gi sfera rotitoare de lumind care o emitea, g$ au risdrit ftr
constiinta mea. Au stribdtut, trci o dati, mdlul gelatinos,iar
eu am inceput sd md inall.
l-il DovADALUMtrDEDTNcoLo
!n lumile de deasupra,amjescoperit eu incetul cu ince-
nrl, Eid$i-Si;[.Si._-$g&*hil sd te gAndeEtilg*qgyasunt tot ceea
ce.ainevoie ca sf,Iemi$tispre.acel ceva.Gdndindu-md la
Melodia Rotitoare, am fdcut-o sd apard,iar c6nd am tAnjit
dupd lumile de 2s, am qi ajuns acolo. Cu cit.deveneamgrai
taE iUarizaf culumea.de stus,.cuatat mai uqor imi yenearsi
tevin la ea.in timpul pe care l-am petrecut in afara corpu-
lui meu, am parcurs de nenumlrate ori caleaaceastaintre
intunericul mAlos al Teramdui Vederii cu Ochi de Rdmi qi
strdlucireaverde a Porlii qi i:r intunericul negru, dar sfAnt, al
Esentei.De cAteori, nu pot se spun exact - din nou, pentru
cd timpul, agacum era el acolo,nu se translateazi in con-
ceptia despre timp pe care o avem aici, pe pdmdnt. Dar, de
fiecare datd cAnd ajungeamlA Esenti, pitmndeam mai adAnc
decdtinainte $i €raminvatal qai multe lucnui, in modul fdrd
cuSnte, mai mult decAtverbal,in c,gresunt cgmunicatetoate
lucrurile i:r lumile de deasupracelei in care trdim.
Asta nu inseamni cd am vdzut cevaprecum intregul
univers, nici in prima mea cdldtorie de la Vedereacu Ochi de
RAmdin sus, spre Esentrd, nici in cele care au urmat. De fapt,
umrl dintre a{glffUfile care mi se transmiteau de fieiire
datd cAndmd intorceam in Esenli era cd.af.fiimnpsibtl.s.d
mteLeg.totceea.geexistd - fie]arura fizicdivizibild, fie cea
(mult, mult mai cuprinzdtoare)spirituali/invizibili, ca sd nu
mai vorbim despre qg3jfn0fuatelealtq universuri care existd
sau au existat weodatd.
Dar nimic din toate asteanu conta, penu:u ci deja fuse-
sem invilat acel Iucru - singurul lucru - care, intr-o ultimd
analizi, conteazi cu adevdrat.Primisem,initial, aceastd
cunoa$tere de la adorabilul meu companion de pe aripa de
fluture, lq prima mea uatr.areirrPoarld. F.faatcltuit din trei
p5rli qi, ca si mai fac o trcercare de a-l formula ir cuvinte
(pentm ci, firegte, inigial a fost transmis fdrd cuvinte),ar
suna cam a$a:
Egtiiubit $i prptuit.
Nu ai de ce sd te temi.
Nu ai cum sd faci nimic greEit.
 Dacdar fi sd rezum tot acestmesajprintr-o singurdpro-
pozitie, ar suna aga:
EStiiubit.
Iar dacdar fi sd rezum gi mai mult, la un singur cuvAnt,ar
rdmAne(fireqte),pur qi simplu:
Iubire.
Iubireaeste,fdrd urmi de indoiald,baza tuturor lucrwilor.
Nu o iubire abstract5,greu de inleles,ci aceaiubire obiqnuit5,
pe caretoatd lumea o cunoa$te- aceaiubire pe careo sim-
lim cAndne uitIm la soful/so{iasau copiii no$tri ori chiar la
animalelenoastre.in forma ei ceamai purd qi mai puternicd,
aceastdiubire nu estenici geloasd,nici egoistd,ci necondigio-
natd. Aceastaeste realitatearealitdlilor, adevdrulincomen-
surabil de glorios al adevdrurilor,caretrdie$tegi respirdin
esentaa tot ceeace existdsauva edsta weodatd gi nimeni nu
va putea,nici pe departe,sd inleleagi cine gi ce estedacdnu
$tie acestlucru qi nu-l incorporeazdin toate actiunilesale.
Nu prea seamdnda informalie $tiintifice, nu? Ei bine,
dagi-mivoie sd nu fiu de acord.M-am intors din acelloc gi
nimic nu md poate convingecd acestanu este cel mai impor-
tant adevdremofionaldin univers,dar, in acelaqitimp, qi cel
mai important adevdr qtiintific.
De c61ivaani, deja,am tot vorbit despreexperienlamea gi
m-am intAlnit gi cu alti oamenicarestudiazi sau au tre-
cut prin experien{ein pragul mortii. gtiu cd termenul iubire
necondilionafdestediscutatmult, dar superficial,in acele
cercuri.CAli dintre noi pot sd inleleagdcareesteadevdratalui
semnificalie?
$tiu, desigur,de ce termenulapareatAtde mult in disculii.
E pentru cd mulgi, mulgi oameni au vdzut gi au trdit ceeace
am trdit gi eu. Dar, ca gi mine, cAndrevin la nivelul terestru,
sunt limitadi la cuvinte, gi numai la cuvinte, pentru a exprima
experienlegi pergeplii carese situeazdin totalitate dincolo
de putereacuvintelor.E ca gi cum ai incercasd scrii un roman
doar cu jumdtate din alfabet.
Principalulobstacolpe carecei mai mulli dintre subiec-
tii EPMtrebuie sd-l treacdestenu cum sd se adaptezela
f- ?6
'l
DovADALLMrrDEDrNcoLo
limitdrile lumii pdmAnte$ti - cu toate cd qi asta este, in.mod
cert, o provocare - ci*cum si exprige felul in care au simtit
cu adevdrat dragostea trditd acolo.
"
in adAncul sufletului, noi gtim deja. La fel cum Dorothy
din VrdjitoruI din Oz avea tot timpul capacitatea sd se intoar-
cd acasd,avem capacitatea sd restabilim conedunea cu acel
tdrdm idilic. Doar cd uitdm sd o facem, pentru cd, in timpul
portiunii fizice, bazate pe creier, a existen{ei noastre, eLeie-
rul blocheazd sau acoperd q4 Un vdl fondul cosmic mai mare,
exact la fel cum lumina soarelui ascunde vederii stelele in fie-
care dimineal5. Sd ne imagindm cAt de limitatd ar fi viziunea
noastre asupra universului dacd n-am vedea niciodatd cerul
acoperit de stele din timpul noptii.
Putem vedea doar ceea ce filtrul creierului nostru lasd sd
treacd. Creierul - in particular, partea lui stAngS,cea res-
ponsabild cu limbajul gi logica, cea care genereazl pentru noi
sim[ul rationalitdtii $i sentimenrul de a fi un ego sau eu bine
definit - este o barierd in calea cunoa$terii $i a experientei
superioare.
Sunt convins cd noi, acum, ne confruntdm cu un moment
crucial al existenfei noastre. Avem nevoie sd recuperdm mai 1
mult din acea cunoa$tere mai cuprinzdtoare cdt trdim aici pe
pdmAnt, in weme ce creierele noastre (inclusiv pdrlile sale
analitice, din stAnga) sunt incd pe deplin funclionale. griinta -
I
cea cdreia i-am dedicat atat de mult din viata mea - nu con-
I
trazice ceea ce am aflat acolo sus. Dar mult prea mulli oameni
cred acest lucru, pentru cd anumi[i membri ai comunitdtii $ti-
inlifice, ata$ati concepliei materialiste despre lume, au insistat
iar gi iar ca qtiinla qi spiritualitatea nu pot sd coeiste,
Acegtia gresesc.Dorinla de a face mai pe larg cunoscut
I
acest adevdr strdvechi, dar in uldme instanld fundamental, a
fost motivul pentru care am scris aceastdcarte $i ea face ca
toate celelalte aspecte ale poveqtii mele - misterul modului in
care am contractat boala, al felului cum am reuqit sd fiu con-
$tient intr-o alti dimensiune timp de o siptdmAni cAt a durat
coma qi al felului cum am reugit sd md vindec in totalitate -
I
sa rdmAnd secundare.
{ :n'
a rrl I'l
 Iubirea $i acceptareanecondilionate pe care le-am trdit in
cdldtoria mea constituie cea mai importantl descoperire pe
care am fdcut-o sau pe care o voi face r'leodatd, 9i, oricAt de
greu $tiu cd-mi va fi sd relatez celelalte leclii pe care le-am
invdlat cdt am fost acolo, mai Etiu in sufletul meu cd impdr-
tagirea acestui mesaj esenlial - unul atat de simplu incAt
majoritatea copiilor il accepta cu uqurin{d - este cea mai
importante sarcind pe care o am.

Timp de doud zile, ,,miercuri" a fost cuvAntul aflat pe bu-

zele tuturor - ziua pe care au pomenit-o doctorii mei cAnd
au vorbit despre ganselepe care le aveam. Ca de exemplu:
,,Sperdmsd vedem ceva ameliordri pAnd miercuri". gi uite cd
acum era rniercuri qi nici urmd de schimbare in situafia mea.

- CAnd pot sd-l vdd pe tata?

Aceastd intrebare - fireascd pentru un copil de zece ani
al cf,rui tatd este la spital - fusese repetatd in mod regulat
de Bond, de luni, cdnd intrasem in comd. Holley a reu$it s-o
evite timp de doud zile, dar miercuri dimineafa a decis cd era
momenrul sd dea un rdspuns.
Cdnd Holley i-a spus lui Bond, luni seara, cd nu md intor- rl
sesem acasdde la spital pentru cI eram,,bolnav", el gi-a ima-
ginat ceea ce cuvAntu-lacela insemnase intotdeauna pentru el, l
pAnd in acel moment al vietii sale de zece ani: o tuse, o durere
ii'
de gAt... poate o durere de cap. Trebuie spus cd aprecierea
Iui privind cAt de multf, suferinte poate, de fapt, sd provoa-
ce o durere de cap a fost mult extinsd de ceea ce vdzuse in
dimineala zilei de luni. Dar cAnd Holley l-a adus, in sfArqit, la
spital in acea dupd-amiazd de miercuri, el inca mai spera sd
fie intAmpinat de ceva foarte diferit de ceea ce vedea pe patul
meu de spital.
Bond a vdzut un corp care mai avea doar o foarte vagd
asemdnare cu cel pe care-l $tia a fi tatdl lui. CAnd cineva
doarme, te poti uita la el Ei sd-1i dai seama cd incd mai existd
o persoand care sdldgluiegtein acel corp. Exist5 o prezen-
!d. Dar cei mai mulli dintre doctori i1i vor spune cd situalia

',
zB DovADALr.Mu DEDrNCoLo I its-;

e diferitd cAnd cinevae in comd (chiar dacdnu-ti vor putea
spune exact de ce).Colpul e acolo, dar existd o senza$estra-
nie, aproapefizicd, potrivit c6reiaaceapersoandlipseqte.Cd
esenta.ei,in mod inexplicabil, e altundeva.
EbenIV Si Bond fuseserdintotdeauna apropiali, inci de
cAndEbenqi-a pus uniforma de maternitate ca sd-qi imbrd-
tiSezenoul frate, careabia se ndscusede cAtevaminute. Eben
l-a intdmpinat pe Bond la spital in aceaa treia mea zi de
comi qi a fdcut ce a putut ca sd-i infdliqeze fratelui mai mic
situatia intr-un mod cdt mai pozitiv. $i, dat fiind cd nici el nu
depdgisede multd weme adolescenta,a ndscocitun scena-
riu pe care a considerat cd Bond va fi in stare s5-l aprecieze:
o bdtdlie.
- Hai sd desendmcam ce se intAmpld $i tati o s-o vadd
cAndo sd se facd mai bine. i-a zis el lui Bond.
Aqa c6, pe o masi din cantina spitalului, au intins o foaie
mare de hArtie oranj gi cei doi au desenato reprezentare
a ceeace se intAmpla induntrul corpului meu comatos.Au
desenatc-gjUl"el,e-alhe de s6ngepurtdnd pelerine gi irearmate
cu.sf,bii,apdrAndteritoriul asediat al creierului meu. Apoi au
desenatbacteriile invadatoare,E. coli, avAndgi ele sibii, dar
purtend uniforme uqor diferite. Era o luptd corp la corp, iar
trupurile celor dobordqiin lupte erau imprdgtiate peste tot.
in fetut ei, era o reprezentaredesnrl de exactd.Singurul
lucru inexact, Unand cont de simplificarea evenimentului,
categoricmai complex care avealoc in corpul meu, era sensul
in care se desfdgurabetilia. in viziunea lui Eben qi a lui Bond,
bdtilia era aprigd Eiin plind desfdgurare,ambelepdrli lup-
tand din greu, iar rezultatul era nesigur - cu toate cd, fireqte,
celulelealbe de sdngeaveausd invingd in cele din urmi.
Dar, pe cAnd stdteala masd cu Bond, cu markerele colorate
imprdqtiate pe foaia de hdrtie, incerc6nd sd impdrtdqeascd
aceastdversiune naivd a evenimentelor,Ebenqtia cd, de fapt,
bitSlia nu rrai era nici aprigi, nici atdt de incertd.
$i $tia gi care parte cdgtiga.
80 DovADALUMtrDEDTNcoLo
| |
I
Adevdrata valoare a unei ftintreumane este
determinatd, tn primul rdnd, de mdsura gi sensultn
care Si-a dobkndit eliberareafagdde propriul eu.
Albert Einstein(1879-1955)
CAndam fost prima oari ir Eamul Vederii qt,O_cbi- de !.ir4d,
nu aveamniciun centru adevdratal eo_n$tiintgi. Nu $tiam cine
sau ce eram gi nici mdcar dacderam.Pur qi simplu eram...
a.colo,o,3e\S!!r4tf singulardin mijlocul unui neant apos,ftr-
tunecat,malos, care nu aveainceput $i, aparent,nici sfdrqit.
Acum, totu$i, $tiam. Am trteles ci ficeam parte din Divin
gi cd nimic - dar absolut nimic - nu putea sd-mi ia acest
lucru. (Ealsa)suspiciunecd putem cumva sg"tim-sepgfafidg
Dumnezeu este qlgs"qoricdrei forme de anxietatedin univers,
iar tratamentul pentru asta - pe care l-am primit_B3#al
in interiorul Porlii gi complet induntrul Esenlei- era cu-
noaqtereafaptului ci 4imic nu ne poate despdrli weorlald
de Dumnezeu.Aceastf,cunoaqtere- care rimdne cel mai
important lucru pe care l-am invdlat weodatd - a alungat
teroareadin TirAmul Vederii cu Ochi de Rdmdgi mi-a permis
sd-l vdd aqacum era in realitate: o-pilt-e nuintru totul pldcu-
td, dar firi doar gi poate necesarda cosmosului.
Multi oameni au cdlitorit in tdrAmurilein care am fost
gi eu, dar, in mod straniu, mulli gi-au amintit de identitd-
tile lor pimdntene in timp ce igi pdrdsiserdformele teres-
tre. $tiau cd erau John Smith sau GeorgeJohnsonsau Sarah
Brown. Niciodatd nu au pierdut din vederefaprul cd trdiau pe
pemant. Erau congtienli cd rudele lor in via15erau inci acolo,
a$teptandqi sperAndca ei sd se intoarcd.De asemenea, in
multe cazuri, s-au intAlnit cu rude sau prieteni care murise-
rd inaintea lor gi, din nou, in acestecazuri, i-au rec.unoscut
instantaneupe acei oameni.
Mulgi subiecti ai EPM-urilor au relatat ci s-au angqjat in
analize ale vielilor lor, in care au vizut interaqtrunil* pe care
le avuseserdcu diferiti oameni gi acliunile bune sau rele ale
acestorain timpul vielilor lor.
Eu nu am trdit niciunul dintre acesteevenimentegi, luate
laolalti, demonstreazdcel mai neobiEnuitaspectal propriei
mele experienlein pragul mor[ii. Eram complet eliberat de
identitatea mea trupeasci, in ansamblul ei, agtfel incdt orice
evenimentEPMclasic care ar fi presupus ca eu sd-mi amin-
tesc cine fusesempe pdm6nt a lipsit intru torul.
Si spun cd, in acelmoment al desfiguririi evenimentelor,
incd nu aveamhabar cine elam sau dg unde veneampare
cumva uluitor, $tiu asta.in definitiv, cum puteam sd aflu
toate acestelucruri frumoase qi nducitor de complexe,cum
puteam sd o vdd pe fata de ldngi mine gi copacii inflorifi, qi
cascadele,$i sdtenii, gi incd sd nu gtiu cd eu, EbenAlexander,
eram cel carele trdia?Cum am putut si inleleg tot ceeace
fdceamSi totuqi si nu-mi dau seamacd pe pimAnt eram
doctor, sot $i tatd? O persoandcare nu vedeacopaci,rAuri qi
nori pentru prima oard cAndam intrat furPoartd,ci una care
vdzuse aSacevadin belEugin copildria petrecutd in localitatea
foarte concreti gi foarte pimdnteascd numitd Winston-Salem
din Carolina de Nord?
Ceamai bund tentativd de rdspuns ar fi sd sugerezci
eram intr-o pozitie similard cu cea a cuiva care sufereade o
amneziepartiald, dar benefici. Cu alte cuvinte, o persoand
care uitase un aspect-cheiedespreea, dat care avusesede
cdstigat de pe urma faptului cd uitase,chiar dacd doar pentru
un scurt interval de timp.
Cum am avut de cAgtigatde pe urma faptului cd nu:rmi
mai aminteam de eul meu pimdntesc? Mi-a permis sd ajung
departein tirdmurile de dincolo de cele lumeqti, flrd si-mi
[8, I DovADALrrMrrDEDrNcoLo
fac griji despre ceeace ldsam in urmd. in toati perioada pe.
care am petrecut-o in acelelumi, eram qlr-suflet care nu avea
nimic de pierdut. Nici locuri de care si-i fie dor, nici oameni
pe care sd-ijeleasc5. Venisemde niciunde qi nu aveamnicio
istorie, agaci mi-am acceptatin lrtregime circumstante-
le - chiar gi intunericul qi neordndrriala iniliale din Tdramul
Vederii cu Ochi de RAmi - cu stepenire de sine.
$i pentru cd-mi Wtasemcu atata desdvArgireidentitarea
de muritor, 4gl-s;a-pgqr_nj-gg-c_e-sul
deplin la adevdrata fiinld
cosmicd,adicd cea care suntem cu totii, in realitate. incd o
dati, in unele privinte, experientamea a fost analogdunui vis,
in careiti aminte$ti unele lucruri despre tine, uitand totoda-
td complet altele. Dar, din nou, este o analogiedoar partial
utili pentru cd, agacum nu obosescsd subliniez, Poarta gi
Esentanu erau nici pe departe cevade vis, ci ultrareale - atAt
de diferite de iluzoriu pe cdt posibil. Dacdag folosi cuvAn-
tul. eliminat, s-Eucrea impresia cd absenlaamintirilor mele
pdmdntegti,in timp ce m-am aflat in Tfuamul Vederii cu Ochi
de RAmd,in Poartdgi in Esenld,a fost, intr-un anumit fel,
intengionatS.Acum binuiesc cd agaa fost. Cu riscul ultrasim-
plificdrii, rqi g.a permis si mor mai profund qi sEcildtoresc
mai departe decAtaproapetofi subiectii experientelorin
pragul mor[ii de dinaintea mea.
::
:' Oricdt de arogant ar suna asta, intenfiile mele nu sunt
{ astea.Bogataliteraturd pe tema EPMs-a dovedit esentiald
,a pentru ca eu sf,-14!.p9!-i$elggepropria cildtorie din timpul
comei.Nu pot sd suslin cd gtiu de ce am avut experientape
care Ermavut-o, dar $tiu acum (dupd trei ani), dupi ce-am
citit alte cdrqidespre EPM,cd penetrilea lumilor superioa-
re tinde sd fie un proces gradual gi necesitdca persoanasd
I_e'4lg,4e la t-otce-o atageazdde nivelul pe care se afli inainte
de a urca mai sus sau de a cobori mai addnc.
Asta n-a fost o problemd pentru mine, pentru cd pe
tot parcursul experienteinu am avut absolut nicio aminti-
re terestrd gi siggg,a suferin[i $i durere de inimd pe care
le-am avut a fost cAndA_trebuitsd revin pe pimAnlul 6s
unde incepusem.

Trebuiesd credemtn liberuI-arbitru. Nu avem de ales.
Isaac B. Singer (1902-1991)
Concepliadespre conqtiinla umand susEinutdde majorita-
tea oamenilorde gtiinld din zilele noastreesteaceeapotrivit
cdreiacongtiinta este compusddin informalii digitali - cu
alte cuvinte, din date care sunt, in esen[5,de acela$itip cu
cele folosite de computere.Degi unii biti ai acestor date -
sd vezi un apus de soarespectaculos,sd auzi pentru prima
oard o simfonie minunatd, chiar sd te indrdgoste$ti - pot sa
ni se pard mai profunzi gi mai speciali decdt nenumdrali alEi
biti de informalie creati $i inmagazinafi in creierelenoastre,
aceastaeste doar o iluzie. De fapt, toti bitii sunt calitativ la
fel. Creierelenoastre modeleazdrealitatea de afard preluAnd
informatia care ajunge la ele prin intermediul simturilor
gi transformAnd-o intr-o tapiserie digitald eomplexi. Dar
perceptiile noastre sunt doar un model - nu realitateainsiqi.
O iluzie.
Desigur,aceastaa fost conceptiape caregi eu am sus-
tinut-o. imi amintesc cd, student la medicine fiind, auzeam
ocazional argumenteconform cdrora con$tiinta nu este
altcevadecdtun program de computerfoarte complex.Aceste
argumentesggqr_qg_ca aproximativ zecemiliarde de neuroni
carese activeazl constantin creierelenoastresunt capabile
sd producd memoria $i congtiinta pe toate durata vieqii.
Ca sd inlelegem cum ar putea de fapt creigrul sd ne
blochezecunoaqterealumilor superioare,trebuie sd accep-
tem - cel pufin ipotetic, pentru moment - cd,in realitate,
DovADA
LUMn
DEDrNcoLo
fq- I
c-reierulinsuqi nu produce CqnAggfa.Cdeste,in schimb, un
fel.de valvd de 3e-{uc1iesau filtru, care transformd cpn$tril}ta
mai cuprinzdtoare,nonfizicd, pe care o posedim in lumile
nonfizice, in cevaavdnd o capacitatemai limitatd pe durata
vielii noastre de muritori. Dintr-o perspectivdterestrd, acest
lucru prezintd un avantaj foarte clar. La fel cum creierele
noastre lucreazd din greu, in fiecare mement al vielii noastre
in stare de veghe,sd filtreze asaltul de informalii senzoriale
care vine spre noi din mediul fizic inconjurdtor, selectAnd
materialul de care avem,intr-adevdr, nevoieca sd supravie-
fuim, aqase face cd uitarea identitdfilor noastre transpdmdn-
tene ne permite sI fim ,,aicigi acrrm,,mult mai eficient. La
fel cum ceamai mare parte a vietii noastre obiqnuite confine
prea multd informafie pe care s-o putem prelua dintr-odatd
qi sd mai gi reuEim sd facem ceva,a fi excesivde conqtient de
lumile de dincolo de aici gi acum ne-ar incetini gi mai mult
progresul. Daci am gti acum pyeamulte despre tdrAmul spi-
ritual, atunci navigareaprin vie1ilenoastre de pe pdmdnt ar fi
o provocare gi mai mare decdt este deja. (prin asta nu weau
sd spun cd n-ar trebui si fim con$tienti acum de lumile de
dincolo - numai daci devenim excqs!,yde conqtienli de gran-
doareagi-deimensita,tea lor, ne poateimpiedicasd acEionim
cAt incd mai suntem aici, pe pimdnt.) Dintr-o perspectivdmai
concentratdpe scop (iar eu acum cred cd universul nu iL-
seamndnimic dacd nu are un scop),si luim deciziile celecte
folosindu-ne de liberul-arbifru in fala riului gi a nedreptdlii
de pe pimdnt ar insemna mult mai putin dacdne-am aminti,
cdt incd suntem aici, d_e_ deplina frumusele qi sndlucire a ceea
ce ne a$teaptA.
De ce sunt atat de sigur de toate astea?Din doud moti-
ve. frimul este cd mi s=auardtat (de cdtre frinlele carem-au
invdlat cAt timp m-am aflat in poartd gi in Esentd),gi al doilea
estecd, de fapt, le-am trdit. Cet flmp m-am aflat dincolo de
corpul meu, qgt primit c-l+llq$-!lpJe desprenatura Si struc-
tura universului care imi depdgeaucu mult inqelegerea.Dar
le-am primit oricum, in mare parte pentru ci, elibe,ralfiind
de preocupirile mele lumeqti, am avut loc pentru asta.Acum,
:r'
-c'{

ca am revenit pe pdmant $i mi-am amintit de identitateamea
terestrd,seminteleaceleicunoaSteritransterestreau fost din
nou acoperite.$i totu$i, au rdmasacolo.Le simt. in fiecare
clipd.Le va lua ani, in acestmediu terestru,sd dea roade.
Altfel spus,o sd-mi trebuiascdani ca sd inleleg,folosindu_mi
creierulmeu mortal $i material,ceeace am inleles atat de
rapid qi de uqor in tdrAmurile eliberatede creier ale lumii de
dincolo.$i totugi sunt increzdtorcd,fdcAndeforturi sustinu_
te, mare parte din aceacunoa$tereva continuasd se dezvolte.
Sdafirm cd efstd incd un abisintre inlelegereanoastrd
$tiintificdactualda universuluigi adevdrulaqacum l-am
vdzut ar fi prea pu{in spus.irni plac,in continuare,fizica gi
cosmologia,imi placesd studiez vastul $l minunatul nostru
univers.Doar cd acum am o concepliemult mdritd a ceea
ce inseamndcu adevdrat,,vast"gi ,,minunat,,.Laturafizicd a
universului este ca un fir de praf prin comparatiecu partea
invizibild gi spirituali. in viziuneamea din trecut, spiritualmt
era un cuvAntpe cares5-l folosescin timpul unei conversa{ii
$tiintifice.Acum il considerun cuv6ntpe carenu ne putem
permite sa-l ldsdm deoparte.
De la Esentd,inlelegereamea privind ceeace numm
,,energieneagrd"qi ,,materieneagrd,,pdreasd aibd exptica{ii
clare,agacum aveaugi componentemult mai avansateale
alcdtuirii universului nostru pe care oamenii nu le vor aborda
nici pesteepoci.
Aceastanu inseamnd,totuqi, cd agputea sd vi le explic.
asta pentru cd - in mod paradoxal - incd md aflu eu insumi
$i
in procesulinlelegeriilor. poatecd modalitateaceamai buni
de a exprimaaceaparte a experienleiestesd spunemcd am
gustat o mostrd dintr-un alt gen,mai cuprinzdtor,de cunoa$_
tere:una pe carecred cd oameniivor fi capabilis_o acceseze
in numdr din ce in ce mai mare in viitor. Dar sd redai acea
cunoa;tereacum e ca qi cum ai fi un cimpanzeu,ai deveniom
pentru o singurd zi, ai experimentatoate minunile cunoa$_
terii umane,dupd caresd revii la prietenii tdi cimpanzeigi sd
incerci sd le spui cum e sd cuno$timai multe limbi romanice,
calcululinfinitezimal gi imensascari a universului.
-
UU
-
I)O\,ADALtrMItDEDINC0Lo
t[ ]i ;r'rill
llL
'hi it ,, j'
L
il1
Acolo sus, o intrebare imi rdsarea in minte, iar rdspunsul
venea in acelagi moment, ca o floare care apdrea imediat ldn-
ga ea. Era aproape ca gi cum, la fel cum nicio particula fizica
din univers nu este realmente separatd de altele, nu exista in-
trebare fdrd rdspunsul furso{itor. Iar aceste rdspunsuri nu erau
nici simple ,,da"-uri sau ,,nu"-uri. Erau edificii conceptuale
vagt-e,s.trucruri uluitoare de gAndire vie, la fel de complexe ca
nigte orage. ld-e-i-aja.t_dp.y3$ecd mi-ar fi luat mai multe vieli
sd md descurc in ele dacd aq fi fost limitat la gAndirea de tip l
terestru. Dar nu eram. Md debarasasem de acel stil de gAndire
ca un fluture care iese dintr-o crisalidS.
i
Am vdzut pdmdnrul ca un punct albastru in imensa intu- I
necime a spatiului fizic. Futeam sI vdd cd pdmAntul era un
loc in care binele qi rdul se amestecau gi cd asta constituia
un-adintre caracteristicile lui unice. Chiar qi aici, pe pdmAnt,
eistd mai mult bine decdt rdu, dar pdmdnrul este un loc unde
rdului i se permite sd cdqtige mai multd influenld intr-un
tr:
1
mod care ar fi cu totul imposibil la nivelurile superioare ale
edstentei. Faptul cd rdul poate uneori sa delind suprematia
a fost $tiut qi ingdduit de Creator ca o consecin!5 necesard a
faptului cd a dat darul liberului-arbitru unor fiinle ca noi.
i
Mici particule dg-f.a} au fost imprdEtiate in tot universul,
dar suma totald a tot ceea ce este rdu a fost ca un flr de nis-ip
de pe o plajd imensd prin comparafie cu binele, abundenla,
speranta gi iubirea necondilionata de care universul a fost l.iil
literalmente inundat. insdgi lesatura unei dimensiuni este
alcdtuitd din iubire si acceptare, qi orice nu are aceste calitdfi ilLl
apare imediat $i evident ca fiind nelalocul lui acolo.
Dar liberul-arbitru vine cu prepl unei pierderi sau al unei
indepartdri de aceastdiub,ire gi acceptare. Suntem liberi; dar
,lll
suntem fiinle libere inconjurate de un mediu care conspird sd
ne facd sd simlim cd nu suntem liberi. Liberul-arbitru are o
iri
ll'
importanfd centrald pentru funclionarea noastrd pe teramul 'illl
terestru: o funcfionare care, dupd cum vom descoperi cu totii,
intr-o bund zi, serveqte rolului mult superior de a perrnite
ascensiuneanoastrd intr-o dimensiune alternativd atempora-
ilirt
iiri
ld. Viala noastrd de jos, de aici, poate perea nesemnificativd, iillil,t
!tl lilr;l
rliln,il
cdci este minusculd relativ la alte viegi gi la alte lumi care
aglomereazduniversurile vizibile gi invizibile. Dar este,
totodatd, de._o.importantlruia$d,cdci rolul nq$t,r'uaici este
sA..c"rqqtg{n.gp1e Diy14,iar aceacre$tereeste supravegheatd
indeaproapede f14lg!g din lumea de deasupra- sulletele gi
globurile._luminoq$e (acelefiinte pe care le-am vdzut inilial
mult deasupramea in Poartdgi despre care cred ci sunt ori-
ginea conceptului nostru cultural desprebg-gri).
Noi - fiinlele spirituale care locuim in prezent creierels
qi colpuril.enoastre muritoare dezvoltate dupd principiile
evoluqioniste,produse ale pdmAntului qi ale edgen{elor aces*
ruia - ludm adevdratele decizii. C_Ap4US-A g_4Sye_r"AtA
nu este
treaba creieqq,lgi.Dar am fost atdt de antrenali - parlial de
cdtre creierul insugi - ca sd ne asociemcreierelecu ceeace
gandim gi cu cine suntem,incAt ne-am pierdut capacitateade
a realiza cd s-gntep!r toqlg momentele mult mai mult decdt
creiereleqi corpurile fizice care fac - sau ar trebui sd facd -
ceeace le spunemnoi sd facd.
G04dueaadevdratdeste prefizic5. Aceastaeste gAndirea
din spateleg6ndirii responsabilepentru toate alegerileauten-
tic consecventepe carele facem in lume. O gdndire care nu
este dependentede deduetiaiiniari, ci se miqci iute ca fulge-
ruI, fdcdnd coneduni la djferite"niveluri, aducAndu-lelaolalti.
io falu age-.qteiinteligenle.interioarelibere, gAndireanoastrd
obignuitd este teribil de lenJdqi de govdielnicd.Aceastaeste
gAndireacare prinde mingea de fotbal in careu,care gene-
reazdidei gtiinlifice inspirate sau compune c6nteceinspira-
te. EstegAndiregqUbli{r-rindecare e furtotdeaunaacolo, cAnd
avem cu adevdratnevoie de ea, dar pe care cu totii qi prea
des nc-am pierdut capacitateaatat de a o accesa,cAt qi de a
credeh ea.Inutil de spus, este gAndireacare a intrat rapid in
acliune fursearaacelui salt din inalt, cAndparagutalui Chuck
s-a deschisbrusc sub mine.
SdexperimentdmgAndireain afara creierului inseamnd
sd intrf,m intr-o lume a congxiunilor instantaneecare fac ca
gAndireaobignuitd (adicd,aceleaspectelimitate de creierul
fizic qi de viteza luminii) sd pard un evenimentfdrd speranld
r-rg l DOVADA LUMII DE DINCOLO
de soqF_rolent gi de greoi. _Eg!4g_ptru cel mai adevdrat$i mai
profund este complet liber. Nu este handicapat sau compro-
mis de actiunile noastre trecute qi nici preocupat de identitate
sau statut. El inlelege cd nu are nevoie si se teamd de lumea
pimdnteasci gi, prin lrrrruue,nu are nevoie sd se construiascd
prin faimd sau avereori cucerire.
Acesta este adeviralul eu spiritual pe care noi toti sun-
tem destinati, intr-o buni zi, sd-l recuperim. Dar, pdni va
veni aceazi, am sentimentul cd trebuie sd facem tot ce ne ste
in puteri sd innSm in contact cu acestmiraculos aspect al
nostru - sd-l cultivdm gi si-l aducemla lumini. Aceastaeste
fiinla care trdieqteiniuntrul nostru, al tuturor, chiar acum, qi
ea este,de fapt, fjjrlla_careDumnezeu intenlioneazi cu ade-
vdrat ca noi sd fim.
Cum ne apropiem de acesteu spiritual veritabil?
Manifest6ndlgb.ue $i,com.pasiune. De ce?Pentru cd iubirea
$i-ggppasiunea inseamnd mult mai mulr decAtnogiunile
abstractepe care mulli dintre noi credem ci le reprezintd.
Sunt reale. Sunt concrete.$i alcdtuiescinsiEi textu_ratdrAmu-
lui spiritual.
in scopul de a ne intoarce la acel t5ram, trebuie incd o datl
sd dev*egfmca ace-l.tdrAm, chiar in timp ce suntem blocaqigi
abia ne taram prin acesta.
Una dintre celq.m-a!_rypg greEelipe care le fac oame-
nii cdnd se gAndescla Dumnezeu este sd gi-l imaginezepe
Dumnezeu ca fiind impersonal. Da, Dumnezeu se afld in
spatelenumerelor, al perfecqiuniiuniversului pe care $tiinta
o mdsoardgi se striduie$te s-o inleleagd.Dar - din nou, in
mod paradoxal- Om este ,,uman"de asemenea- chiar mai
uman decAttine $i decAtmine. Om inlelege qi are compasiu-
ne pentru situalia noastrd umanl mult maipro{qnd qi mai
personal decAtne putem imagina pentru cd Q1ngtie ci noi am
uitqt $i bjg!_egece povard groaznicd este si trdieEti,chiar qi
numai o clipd, cu uitarea Divinului.
:n'
E,'

Holley a cunoscut-o pe prietena noastrd Sylviain anii 1980,
cdnd amdndoui predau la $coalaRavenscroftdin Raleigh,
Carolina de Nord. Pe cAndse afla acolo, Holley era de aseme-
nea prietend bund cu SusanReintjes.Susane o intuitivd - un
fapt care nu s-a interpus niciodatd in caleasentimentelor
mele pentru ea. Pentru mintea me4 ea era o persoanddeose-
bitf,, chiar dacd ceeace fdceaera, ca si md exprim bhnd, in
afara viziunii mele strict neurochirugicale.Ficea, in acelaqi
timp, channeling qi scriseseo carte intitulatd Third Eye Open
(AI treilea ochi deschis),Holley fiind un mare fan al cir$i. Una
dintre activitdfile de vindecarespirituali pe care Susanle
efectuai:r mod regulat implica ajutarea paciengiloraflali in
comd sd se vindece prin contactarealor mediumnici. Joi, in a
patra mea zi de comi, Sylviaa avut ideea ca Susansi incerce
sd md contacteze.
firegte, nu-i conferisemniciodatd dimensiuneasupranatqald
pe cile i-o dddeaSusan.
in experienqalui Susan,una dintre cahtetile care-i flceau
pe pacienfii comatoqi sd fie aparte era receptivitatealor la
comunicareatelepaticS.Eraincredintate cd, de indatd ce ea
intra trtr-o stare meditativd, in scurt timp aveasd stabileascd
legdtura cu mine.
- Comunicareacu un pacient aflat in comd,mi-a spus ea
ulterior, seamdndputin cu aruncareaunei funii intr-un pu1
addnc.Cat de addnc trebuie si ajungi funia depinde de pro-
funzimea sterii comatoase.Cdnd am furcercatsd te contactez,
primul lucru care m-a surprins a fost cAt de addnc s-a dus
funia. Cu cAt cobora mai mult, cu atat mi se fdceamai teamd
sd nu cumva sd fi ajuns prea departe - cd nu voi mai fi fur
stare sd ajung la tine pentm ci nu te mai intorceai.
Dupd cinci minute de cobordgmental cu ajutorul ,,funiei"
telepatice,a simtit o ugoard schimbare,ca atunci cdnd firul de
undild cufundat fir api este tras ugor, dar sigur.
- Eram sigurd cd tu egti, mi-a spus ea mai tArziu, gi
i-am spus asta qi lui Holley. I-am spus cd inci nu i1i sosi-
se sorocul gi cd trupul tdu va gti ce sd facd. I-am sugeratlui
Holley sd gini acestedoud gAnduriin minte qi sd ti le repete la
cipitAiul patului.

Sylviaa sunat-o la locuinla ei din ChapelHill qi i-a expli-

cat ce se intdmpld cu mine. Ar fi posibil ca ea ,,si se acorde-
ze" cu mine? Susani-a rispuns afirmativ gi i-a cerut cAteva
detalii despreboala mea. Sylviai-a spus lucrurile esen[iale:
eram in comd de patru zile $i md aflam intr-o stare critici.
- E tot ce am nevoie sd gtiu, a rispuns Susan.O si-ncerc
sd-l contactezin searaasta.
in viziunea lui Susan,un pacient in comd era un fel de fi-
intd intermediard. Nici complet aici (tfuamul pimdntesc), nici
complet acolo (tdrdmul spiritual), acegtipacienti adeseaau
un aer deosebit de misterios. Aga cum am men[ionat, acesta
era un fenomen pe care Ei eu il observasemde multe ori, deqi,

I 90 J DOVADALTJMII
DEDINCOLO

Era joi cdnd doctorii au determinat cd tipul meu de E coli nu
coincidea cu varietatea ulqq59_z-15.1enl5,care, in mod inex-
plicabil, aplruse in Israel tocmai in perioada gederiimele
acolo.Dar faptul cd nu coincideanu fdcea decdt sd sporeascd
misterul. Degi era o veste buni ci nu gizduiam o speciede
bacterie care ar fi purut sd nimiceascdo treime din 1ard,tr
ceeace priveEterecuperareamea era o dovadi a ceeace doc-
torii mei bdnuiau deja foarte clar: cazul meu era,in esenli,
fdrd precedent.
De asemenea,s-a trecut rapid de la disperarela deznddej-
de. Pur gi simplu, doctorii nu aveau un rdspuns la intrebarea
curri.aecontrectaserrrboala sau cJrn-puteamfi.sep-s_ dia comd.
De un singur lucru erau siguri: nu cuno$teauniciun caz de
recuperare--completd dupd o meningitd bacteriandqi dupi
o stare de comd de mai multe zile. Intrasem, acum,in ziua
a patra.
Stresul gi-a pus amprento asupra ruturor. Phyllis $i Betsy
hotirdseri de marqi ca orice discugieprivind posibilitatea ca
eu sd mor sd fie interzisd in prezenla mea,in ideea cd o parte
din mine ar putea sd audd discugia.in primele ore ale dimi-
netii de joi, Jeana trtrebat-o pe una dintre infirmierele de la
terapie intensivd despre qanselemele de supraviequire.Betsy,
aflatd in cealaltdparte a patului, a auzit-o gi a spus:
- Vd rog, nu discutali asta aici.
JeanSi cu mine fuseserim mereu extrem de apropiafi.
Fdceamparte din familie la fel ca gi fralii nogtri ,,crescuti
acasd",dar faptul cd fuseserS.m,,alegi"de mama $i de tata,
I 92 I DOVADALTJMIDIDINCOLO
dupd cum chiar ei s-au exprimat, a creat inevitabil irtre noi o
legdturi speciald.intotdeauna imi purtase de griji gi frustra-
rea qi neputinla ir ceeace privea sirua$a curentd au adus-o in
pragul ceddrii nervoase.
Ochii lui Jeans-au umplut de lacrimi.
- Trebuie sd md duc acasdun timp, a spus ea.
Dupd ce s-a constatat cd erau desrui oameni care sd conti-
nue vegheala patul meu, au cdzut cu totii de acord cd asisten-
tele din spital vor fi probabil irc6ntate sd aibd cu o persoand
mai pulintr salonul meu.
in aceadupi-amiazd, Jeans-a intors acasdla noi, gi-a
strAnsbagajelegi s-a intors acasdla ea,in Delaware.Plecarea
ei a dat prima expresiereald a unei emogiipe careintreaga
familie incepea se o simtd: neputinta. PJ{ine experientesunt
mai frustrante decdt sd vezi o persoandiubitd in comd.Vrei sd
aju1i,dar nu potr. Rudelepaciengilorir com6,adesea,ajung sd
deschiddele insele ochii acestora.Este o cale de a forla lucru-
rile - de a-i porunci pacientului si se trezeascd.Firegteci nu
funcgioneazdgi, totodatd, poate sd strice gi mai mult moralul.
Pacien$iaflati tr comd profundd igi pierd coordonareaochilor
qi a pupildor. Dac5.deschizi ochii unui pacient furcomi pro-
fundd, cUmare probabilitate vei gdsi un ochi indreptat inn-o
diregge,iar celdlalt in direclie opusd.Esteo imagine descu-
rajantd qi suferinfa lui Holley a devenit qi mai mare cAnd,ir
cAtevardnduri, a_incercatsd-mi deschiddpleoapelegi a vizut
globii oculari indreptati piezig, ca ai unui cadavm.
Dupd plecarealui Jean,lucrurile au inceput sd se deterio-
reze. Phyllis a inceput acum sd manifeste un comportament pe
care-l observasemde nenumdrateori in carieramea de medic
la rudele pacienlilor. A-hceput si-qi arate frustrarea fagdde
doctorii mei.
- De ce nu ne dau mai multe informalii? a intrebat-o ea
revoltati pe Betsy.i1i garantez ci, daci Ebenar fi fost aici, el
ne-ar fi spus ce se intdmpld intr-adevdr.
Adevdrul este ci doctorii fdceauabsolut tot ce se putea
face pentru mine. Phyllis, desigur, gtia asta.Dar durerea qi
frustrarea generatede situalie ii oboseaupe cei dragi mie.
 Mar1i,Holley il sunasepe dr. Jay Loeffler, fostul meu par-
tener in dezvoltareaprogramului de radiochirurgie stereo-
tactici de la Spitalul Brigham& Women din Boston.Jay era pe
atunci pregedintelesecfiei de radio-oncologie de la Spitalul
Generaldin Massachusetts,iar Holley s-a gAndit cd era la fel
de indreptilit ca oricine si-i dea niqte rdspunsuri.
Dupd cum i-a descrisHolley situaga, Jay a presupus cd, de
bund seami, ea trlelesese greqit detaliile cazului meu. Ceea
ce ii descriseseea era, dupd gtiinla lui, in realitate imposibil.
Dar dupd ce Holley l-a convins,in sfdrgit, cd eu de fapt eram
intr-o comd provocate de rm caz rar de meningiti bacte-
riand E coli ale cdrei origini nimeni nu le putea explica, el
a irceput sd-i sune pe diferili experfi in boli infecgioasedin
' tot mai putin, ip pat afldndu-se un.corp 9e nerecunoscut:un
1ar5.Nimeni dintre cei cu care a vorbit nu mdi auzise de un
asemeneacaz. RevdzAndliteratura medicali pAni in 1991, nu
a putut gdsi niciun singur caz de meningiti E. colilaun adult
care sd nu fi trecut printr-o proceduri neurochirurgicali.
tncepdnd de marli, Jay a sunat cel pulin o datd pe zi ca sd
afle de la Holley sau de la Phyllis ce mai apdrusenou Ei sd le
spund ce scoseserdla iveali investigagiilelui. SteveTatter, un
alt bun prieten gi neurochirurg, a sunat gi el zilnic oferindu-le
sfaturi gi vorbe de alinare.Dar, zi dupd zi, singura revelafie
era ci situafia.meaera prima de felul ei din i:rtreagaistorie
medicali. Me-ningitabacteriandE. coli spontani este rari la
adulqi. Mai putin de I la 10 milioane din populaqia lumii o
contracteazdanual. gi, ca toate vArieta!ile de meningitd bacte-
riand gram-negativi, este extrem de agresivd.Atat de agtesi-
vd incdt, dinue oamenii pe care ii atacd,peste g0 l-aSU-ti,.din-
tre cei care suferi in prima fazd un declin neurologic rapid,
a$acum pdgisemeu, mor. $i asta era rata mortaltaui cdnd am
ajuns prima oard la urgente.Procentajul deprimant de 90 a
q$at lgnt la 100 cu trecereasdptdmAnii9i cdnd corpul meu
refuza sd reacfionezela antibiotice. Putinii supravieguitoriai
unui caz la fel de grav ca aI meu necesitdin generaltrgrijire
permanentf,pentru tot restul vielii lor. Oficial, statutul meu
era de ,,Ndin 1", termen referitor la studiile medicalein care
un singur pacient este supus trtregului experiment.Pur qi
D.'ADALUMTTDEDTN.'L'
F;l
simplu, qg ![er g4,li altcinevacu care doctorii si-mi poatd
compara cazul.
incepAndde miercuri, Holley l-a adus pe Bond in viziti in
fiecare dupd-amiazi, dupi qcoald.Dar vineri a inceput sd se
intrebe dacd nu cumva acestevizite fdceaumai mult rdu decAt
bine. Uneori, la inceirutul siptdmdnii, md miEcam.Corpul meu
se zvArcoleaviolent. O asistenti veneagi-mi masa capul gi
imi didea alte sedative,agacd pdnd la urmd md lirfiqteam din
nou. Imagineaasta era derutantd gi dureroasi pentru bdiatul
meu de zeceani. Era $i-a$ardu cd seJita la.q4 c-o-1p care nu
mai semdnacu tatdl lui, dar sd mai vadd acel corp fdcdnd nigte
migcdri mecanicepe care nu le recuno$teaera deosebit de
dureros. Zi dupl zi, din persoanape care o cuno$teardmAnea
geamdncrud qi striin al tatelui pe care-I flrnoscuse cAndva.
SpresfArgitul sdptimdnii, acesteizbucniri ocazionalede
activitate motorie ircetaseri aproapecomplet. Nu mai aveam
nevoie de sedare,pentru cd miqcdrile - chiar qi cele moarte,
automate, initiate de cele mai primitive bucl"edS-lgflgX ale
trunchiului cerebral qi ale miduvei spindrii - se diminuaseri
pAndla disparitie.
$i alfi membri ai familiei gi prieteni sunau, irtrebind daci
ar trebui sd vind in viziti. Joi se deciseseci nu ftebuie sd vind.
Deja era prea multd agitafie fir salonul meu. Asistenteleau
dat de inleles cAt se poate de categoriccd mai ales creierul
meu aveanevoie de odihnd - cu cAt mai multd linigte, cu atat
mai bine.
Joi.dupd-amiazd,Michael Sullivan a auzit o bdtaie la ugd.
Era secretaralui de la BisericaEpiscopaldSt John.
- De la spital vd cautd la telefon, a spus ea.Una dintre
asistentelecare-l ingrijesc pe Ebenwea si vorbeasci cu dum-
neavoastrd.Zice cd e urgent.
Michael a ridicat receptorul.
- Michael,i-a spus asistenta,trebuie si vii imediat. Ebene
pe moarte.
Ca pastor, Michaelmai fusesein aceastdsituatie. Pastorji
vdd moartea qi dezastrul pe care il lasd in urmi aproapela
fel de des ca gi doctorii. Totugi, Michael a fost Eocatsi audi
cuvintele ,,pemoarte" in legdturd cu mine. $i-a sunat so$a,
Page,Ei i-a cerut sd'ser-oage:atat pentru mine, cAt gi pentru
el, ca sd aibi tdria sd se ridice la indlgimeasitua$ei. Apoi a
gofat prin ploaia rece gi neintreruptd pAndla spital, chinuin-
du-se si vadd prin lacrimile care-i impAnziserdochii.
Cdnd a ajuns in salonul meu, imagineanu se schimba-
se cine $tie de la ultima lui vizitd. Phyllis stdtealAngi mine,
tocmai preluase $tafetala linutul mAinii mele, care continua-
se fdrd intrerupere de la sosireaei luni seara.Pieptul meu
se ridica gi cobora de doudsprezeceori pe minut cu ajutorul
ventilatorului, iar asistenta.de la terapie intensivd igi vedea
ticutd de treabd, verificAnd p.erand indicaliile.aparatelor din
jurul patului meu gi notandu-Si valorile.
O altd asistentda intrat qi Michael a intrebat-o dacd ea
fusesecea care o sunasepe secretaralui.
- Nu, a replicat ea.Am fost aici toate dimineata,iar st.rea
lui nu s-a schimbat prea mult fald de noaptea trecutd. Nu qtiu
cine v-a sunat.
Pela unsprezece,Holley, marna,Phyllis $i Betsyerau toate
in salon.Michael a propus o rugdciune comund.Toatd lumea,
inclusiv cele doud asistente,gi-a impreunat m6inile in jurul
patului, tal.Michael a rostit incd o rugdciune sincerdpentru
sdndtateamea.
- DoamneDumnezeule,adu-ni-l pe Ebeninapoi. $tiu ce
std in putereaTa.
Totuqi, nimeni nu gtia cine-l chemasepe Michael.Dar, ori-
cine ar fi fost, a fdcut bine. Pentm cd rugdc,iynil_e.
care veneau
spre mine din lumea de jos - lumea de unde pornisem - in-
cepeau,in sfArgit, sd ajungd.
E_l DOVADA LUMII DE DINCOLO
CS+StgIl Tea era mai mare acum. Atat de mare, i:rcAtpdrea
si cuprindd intregul univers. Ati ascultat vreodatdun cdntec
la un post de radio plin de paraziti? Te obignuiegti.Peurmd,
epqv,aregleazdbutonul de acord gi auzi acelaEicdntecin
deplind claritate. Cum.de n-ai remarcat cdt de slab, cAt de
depdrtat qi cdt de diferit fald de qriginal era inainte?
Desigur,agafunclioneazd minteq. Oamenii sunt construiti
ca sd se adapteze.Le-am explicat de multe ori pacienEilormei
cd q4.disconfort sau altul aveasd se diminueze sau cel pulin
si pard cd se diminueazd,peg,iE$uAjgcorpurile gi creierele
I,orse adapteazdla noua situatie. Cdnd gggl se prelungeEte
suficient de mult, cfeie-$rltrvald sd-l ignore sau sd-l ocoleas-
cd ori pur gi simplu sd-l trateze ca pe cevanormal.
Dar qgqggiiglqnoastrd pimdnteascAlimita-tge departe de
a fi pur gi simplu normal5, iar gu re.ceptampfim_alUqtrg_rea
acestuiaspect pe c6nd cdldtoreamtot mai adAnc,lprg-+g.gl-eg!
Ege4le-i. inci nu-mi aminteam nimic din trecutul terestm $i
totu$i eram pregdtit pentru asta. Cu toate cd uitasem de via{a
mea de aici, de jos, mi-am amintit cine eram cu adevdrat
Eram un se6tea4 gl"uruversului, uluitor prin vastitatea
q-c.-o]o.
gi complexitateasa gi guvernatin furtreg.ime dg iqlire.
inft-un mod aproapemiraculos, descoperirflepe carele
ficeam dincolo de nup erau ca un ecou al lecgiilorpe carele
invdgasemdoar cu un an in urmd prin refacerealegdturii cu
familia mea biologica. in uttima instantd, niciunul dintre noi
UU"egtg-otf,A[.'T-o$suntem h pozitia ir caremd aflam eu, gi
anume cd av_em-o altQfal4.il!9: fiinle care ne vegheazd gi au
.lr
i\l
grijd de noi - fiinte pe carele-am uitat momentan,dar care,
dacdne deschidemin fala prezenteilor, aEteaptdsd ne ajute
sd ne descurcdmin timpul pe care-l petrecemaici pe plmdnt.
Niciunul dintre noi nu esteweodatd neiubit. Fiecaredintre
noi esteprofund cunoscutEiingrijit de un Creatorcarene
pretuie$temai presusde capacitateanoastri de a inlelege.
Aceastdcunoasterenu trebuie sd mai rimAnd un secret.

PAndvineri, adicd timp de patru zile pline, trupului meu i se

administraserdintravenos trei tipuri de antibiotic, dar incd nu
rdspundea.FamiliaSiprietenii veniserdde pestetot, iar aceia
care nu veniserdinitiaserd grupuri de rugdciuni la bisericile
lor. Cumnatamea,Peggy,qi Sylvia,prietenaapropiatda lui
Holley,au sosit in aceadupd-amiazd.Holleyle-a intAmpi-
nat cu ceamai optimistd mind pe careo putea afiqa.Betsy
gi Phylliscontinuausd promovezeideeade ,,osd fie bine":
sd aibdo adrudinepozidve cu orice pret. Dar cu fiecarezi
deveneatot mai greu de crezut.PAndgi Betsyincepusesd se
intrebe daci nu cumva ordinul ei ,,niciunfel de negativitatein
salon"nu insemnade fapt ,,niciunfel de realitatein salon".

- Crezi cd Ebenar face astapentru noi, dacdrolurile s-ar

inversa?a intrebat-o Phyllispe Betsyin diminealaaceea,dupd
tncd o noapte in mare parte nedormitd.
- Cewei sd spui?a intrebat Betsy.
- Crezi cd gi-ar petrecefiecareminut cu noi, inclusiv sd
doarmi la terapie intensivd?
Betsyi-a dat rdspunsulcel mai simplu gi mai frumos, sub
forma unei intrebdri:
- Existdun alt loc in lume unde i1i imaginezi c-ai putea fi?
AmAndoudau cdzut de acord cd, degiaq fi fost lAngdele
intr-o clipitd dacdar fi fost nevoie,le era foarte,foarte greu
s5-gi imaginezecd ag sta intr*un singur loc ore in gir.
- Nicio secunddn-am simtit-o ca pe o corvoaddsau ca
pe cevace trebuia fdcut - acoloera locul nostru, mi-a spus
Phyllis ulterior.

DovADALUMTTDEDTNcoLo
E
 Ceeace o supira pe Sy,Macel mai mult eraum6inil-e-$i
picioarelemele, cale incepeausd se increteas-ciprecum frun-
zele unei plante rf,masefdrd apd.Acest lucru este normal Ia
victimele unui accidentvascular-cerebralsau intrate in comd,
cdci mlgchiillom14an$ de la extremitdli incep sd se con-
tracte.Dar nu e niciodatdo priveliqteugor de vdzut de cltre
membrii familiei sau de cei dragi. UitAndu-se la mine, Sylvia
igi impunea neincetat sd rdmAndla instincrul ei initial. Dar,
chiar gi pentru ea, deveneaextrem de gteu.
Holley incepusesd se invinuiasci din ce in ce mai mult
(dacdar fi urcat scdrilemai repede,dacd ar fi flcut asta, dacd
ar fi fdcut ailalt6...)qi toatd lumea se sueduia din greu s-o
lind cat mai departe de subiect.
De acum, toti $tiau cd, gi dacd mi-a$ fi relenit, revenirea
nu era delocun cuvAntcaresd descrieceeace ar fi urmat. Ag
fi ar.ut nevoie de cel pulin trei luni de reabilitare intensivd,
probleme de vorbire cronice (dacdmi-ar mai fi rdmas sufi-
cientdcapacitatecerebraldca si mai fiu in stare sd vorbesc
cdt de cdt), qi toate viata ar fi fost nevoie de ingrijire perma-
nentd. Asta era scenariul cel mai optimist, gi, oricdt de sum-
bru ar fi sunat, era, oricum, pe tdramul fanteziei. $anseleca
eu sd mai ajung intr-o formd atet de bund se micqorau pAnd
la a deveniinexistente.
PeBond il feriserd sd audd detaliile complete ple stdrii
mele. Dar vineri, ajuns la spital dupe qcoald,l-a auzit pe unul
dintre doctorii mei descriindu-i lui HoIIey ceeace ea $tia deja.
Era timpul sd se confrunte cu faptele. Mai rimdsese putin
loc pentru sperantd.
in searaaceea,cAndsosisetimput sd se duci acas5,
Bond a refuzat sd plecedin salon.Regulaera sd se permitd
doar gedereaa doi oameni deodatdin salonul meu, pentru
ca doctorii qi asistentelesd-gi poatd facetreaba.Pela qase,
Holley a sugerat cu bldndele cd ar fi timpul sd meargd acasd
pentru programul de seard.Dar Bond n-a wut sd se ridice de
pe scaunul lui aflat chiar sub desenul fdcut de el gi de fratele
lui mai mare cu bdtllia dintre soldalii celule albe de sdngeqi
trupele E coli invadatoare.
-.l
DovADALrrMrr
DEDrNCoLo
[t*
- Oricum el nu gtie cd sunt aici, a zis Bond pe un ton pe
jum5tate amar, pe jumdtate rugdtor. De ce sd nu rf,mdn?
Aqa cd, pentm resflrl serii, toti au intrat in salon pe rAnd,
cAteunul, astfel incat Bond sd poate remaneunde era.
Dar a doua zi de dimineald - sdmbitd - Bond qi-a
schimbatpozitia cu 180 de grade.Pentruprima oardin acea
siptdmdnd,cAndHolley a bigat capul pe uga lui ca sd-l tre-
zeascd,el i-a spus cd nu mai wea sd meargdIa spital.
- De ce?a intrebat Holley.
- D-aia, a spus Bond. Sunt speriat.
Era o recunoaSterevalabild pentru toti.
Holley s-a dus jos in bucdtdrie pentru cdtevaminute. Apoi
a incercat din nou, intrebAndu-l dacd era sigur cd nu wea si
meargdsd-l vadd pe teticul lui.
A urmat o pauzd lungd in care bliatul s-a uitat la ea.
- Bine, a acceptatel in final.
Ziua de sAmbdtda trecut cu continuareaveghii la patul
meu qi cu convorbirile pline de speranld dintre familie gi
doctori. Torul pdrea ca o tentativd govdielnicdde a pdstra vie
speranta.Rezerveletuturor erau mai secdtuitedecAtfuseseri
cu o zi inainte.
SAmbdtinoaptea,dupd ce au dus-o pe mama noastrd,
Betty,Ia hotelul unde se cazase,Phyllisa trecut pe la casa
noastrd.Era intuneric beznd,fird nicio luminl la weo fereas-
trd, gi, i:r timp ce inainta cu greu prin noroiul ud, ii era greu
sa lind aleeadin dale de piatrd. Ploua de cinci zile in qir, de
la dupS-amiazainterndrii mele la terapie intensiv5. O ploaie
neintreruptd ca asta era foarte neobiEnuitdpentru tinuturile
muntoase din Virginia, unde noiembrie este de obicei geros,
senin gi insorit, a$acum fusese duminica precedentd,ultima
zi de dinainte de atac.Acum, ziua aceeapdrea tare indepdr-
tatd $i aveai senzatiacd din cer turnase mereu doar ploaie. Se
va opri weodati?
Phyllis a descuiatuga qi a aprins luminile. De Ia inceputul
sdptdmdnii,oamenii trecuserdpe la noi ca sd lase de mdncare
$i, cu toate cd mAncareacontinua sd vind, atmosfera pe ju-
mdtate optimistd, pe jumdtate ingrijoratd, de adunarepentru
 rezolvareaunei urgente temporare, devenisemai intunecatd
gi mai disperatd.Prietenii no$tri, la fel ca familia noastrd,
$tiau cd timpul oricdrei sperantepentru mine se apropia
de final.
Pentru o secundd,Phyllis s-a gAndit sd aprindd focul, dar
imediat dupd acel gAnda venit un altul, nepoftit. De ce sd md
deranjez?Dintr-odatd, s-a simtit mai epuizatd qi mai depri-
matd decatiqi amintea si se fi simlit weodate. S-a intins pe
canapeauadin biroul cu lambriuri din lemn gi a cdzut intr-un De c6te ori eram blocat, din nou, ir aspra Vederea Ochiului
somn profund. de Rdmd,eram ftr stare sd-mi amintesc strilucitoarea Melodie
Dupd o jumdtate de ori, Sylviagi Peggys-au intors, tre- Rotitoare, care deschideadin nou portalul citre Poartd gi
cdnd in vdrful picioarelor pe l6ngd birou cdnd au vdzut cd Esenld.Am petrecut lungi perioade - pe care,in mod para-
Phyllis se culcaseacolo. Sylvias-a dus la subpol gi a des-
doxal,nu le-am resimtit deloc ca pe o trecere a timpului -_ifr
coperit cd uqa frigiderului fuseselisatd deschisdde cineva. pxfzerta.inge$lUi*m2-pdzitor de pe aripa de flurure qi o
Apa forma o bdltoacdpe podea,iar m6ncareaincepuse sd se
eternitate invilAnd lecEiide la Creator qi de la Globul de lu-
dezghete,inclusiv cdtevafripturi frumoase.
mind din ad6ncul Esentei.
Cdnd Sylviai-a spus lui Peggyce se intAmplase,au decis
sd profite c6t mai mult de situatia creatd.Au dat telefoane
La un moment dat, am ajuns lg margineaPo4ii.qi am
restului familiei gi cAtorvaprieteni gi s-au pus pe treabd.
constatat cd pu.mai pot si reintru in ea.MelodiaRotitoare -
Peggys-a dus gi-a mai luat nigte feluri de mdncaregi au im-
care pAndatunci fusesebiletul meu de intrare in acele
provizat astfel un festin. CurAnd,Betsy,fiica ei Kate qi soqul
regiuni superioare- nu mi mai ducea acolo.Porlile Raiului
ei, Robbie,li s-au aliturat, impreund cu Bond. S-a pildr,lrdgit
erau inchise.
mult gi nervos gi s-a dansatin jurul subiectului aflat tr min-
Din nou, sd descriusenzatiilgpe carele-am a\.ut este
tea tuturor: cd eu - oaspetelede onoare absent - cu foarte
dificil pdnd Ia extrem, din cauzq"limbajuluiliniar, ca un pat al
mare probabilitate, n-aveam sd md mai intorc niciodatd in
Iui Frocust,in care trebuie si inghesuim totul aici pe pdm6nt,
aceacasd.
qi ca urmare a ,,aplatizirii" gengXalepe care o suferd expe-
Holley s-a intors la spital ca sd continue vegheanesfArqit6.
rienla cAnd suntem tr corpul nestru. GdndeEte-tela toate
S-a agezatlAngdpat, lindndu-md de mdnd, $i a tot repetat
situaliile in care ai treit o dezarnigire. Existi o accep[iein
mantrele sugeratede SusanReintjes,fo4Andu-se si fie aten-
care tggte pSL*Sl"-e_ pe care le suferim aici, pe pdmAnt, sunt
td la semnificalia cuvintelor in timp ce le rostea qi sd creadd
de fapt yaria$1pi"aleunei pier{gri absolut centrale:pierde-
in suflenrl ei cd erau adevdrate.
- Primegterugdciunea. rea Raiului. in.4iua in careportile Raiului s-au furchispentru
- I-ai vindecat pe al1ii.Acum e timpul tdu sd fii vindecat. mine, am a!'ut un sentiment de gistetre carenu semlna cu
- EStiiubit de mul1i. nimic din cele trdite weodatS.E4ggaul.g sunt diferite acolo sus.
- Corpul tdu Stiece sd fac6. inci nu sunt prezente, dar sunt mai plofqnde,
T_oglg-9-To_t_"1*g-qnf1qJle
ti-a sosit sorocul mai spaqioase- nu sunt doar ir"riuntru, ci gi in afari. E ca qi
sd mori.
curr, ori ab cdte ori ti s-ar schirpbastareasufl.eteasciaici, pe
pimAnt, wemea s-ar schimbainstantaneu,odatd cu ea. Cd
-.bl
,}.t
t 1o2l DovADALrrMuDEDrNcoLo
lacrimile lqle ar provoca o ploaie toren[iald, iar fericirea.ta
ar face ca norii sd dispard instanthneu.Asta iti dd un indiciu
despre cAt de vast $i -49_cgr_rq9gy_e_g!sesimt acolo sus schim-
bdrile de dispozilie sufleteasci, de c6t de straniu gi de pu-
ternic ce-eace.gan.-q111 ca fiind ,,induntru" gi ,,afard"nu existd
delocin realitate.
Aqa se face ci eu, cu inima frdntd, md cufundam acum
intr-o lume de tristete crescAndd,o mdhnire care era i-r ace-
la$i timp o cufundare reald.
It{6mlqqqp inio-s trecAndprin mari ziduri de nori. Se
auzeaumurmule peste tot in jur, dar nu inlelegeam cuvinte-
le. Apoi mi-am dat seamacd eram inconjurat de nenumdrate
fiilLle, caretrgenuncheau,in arcuri prelungite in depdrtare.
itivina acum in urmd, realizez ce fdceauacEsteierarhii de
fiinle, pe jumdtate vdzute, pe jumdtate simfite, care se intin-
deauin intunericul de deasupragi de dedesubt.
Serugau pentru mine.
Doud dintre felele de care mi-am amintit ulterior erau cele
ale lui Michael Sullivan Si sotiei sale,Page.imi amintesc ci
le-am vdzut doar din profil, dar le-am identificat clar dupd
ce m-am intors qi mi-am recdpltat vorbirea. Michael fusese
prezent fizic in salonul de terapie intensivd conducdndrugd-
ciunile de multe ori, dar Pagen-a fost niciodatd efectiv acolo
(cu toate cd gi ea a rostit rugdciuni pentru mine).
Acgsten+g3"qigry mi:qu -d.* elg_rglg.Acesta este motirml
pentru care, agade trist cum eram, cevain mi1fga simtit o
stranie incredere cd totul va fi bine. Acestefii41e gtiau cd
IIgc pl*tr--g_trql<.4ie gi cantau qi se rugau ca sd m5 ajute
si-mi menlin o stare de spirit cAt mai pozitivd. Md indreptam
spre necunoscut,dar ajuns in acel moment, aveamo depli-
nd credin{d qi incredere cd se va aveagrijl de mine, a$acum
imi promiseseri i:rsolitoarea mea de pe aripa de fluture qi
Zeitateainfinit de iubitoare - cd, oriunde m-ag fi dus, Raiul
va veni cu mine. Va veni sub forma Creatorului, sub forma lui
Om, qi va veni sub forma i:rgerului - a ingerului meu - Fata
de pe Aripa de Fluture.
Eram pe drumul de intoarcere, dar nu eram singur - qi
gtiam cd nu mi voi mai simli niciodate singur.
DovADAruMtrDEDrNCoLo
| 104 |
GAndindu-sela asta,ulterior, Phyllis a spus cd un lu_cry.de
care-qiaminte$temai presusde toate din aceasdptdmAnd
Qp-loaierece,puternici, venitd di4 nigte nori
e$!e..plo-Ala.
jogi, carerefuzau sd seirnprdqtie$i se lase soarelesd pd-
trunde printre ei. Dar deodatd,in aceaduminicd in care a
parcat maginain parcareaspitalului, cevastraniu s-a fur-
tAmplat.Phyllis tocmai citise un mesaj primit pe telefon
de la unul dintre grupurile de rugdciune din Boston in care
se spunea:,,A$teaptd-tela un miracol". in timp ce se gAn-
deala ce miracol putea sd se a$tepte,a ajutat-o pe mama
sd coboaredin magind Ei au comentat amAndoudfaptul cd
ploaiaincetase.Spreest, soareleiqi trimiseserazeleprintr-o
crdpdturdin plafonul de nori, luminAnd incAntdtorii munti
bdtrAni dinspre vest qi pdtura de nori de deasupra,dAndu-le
o nuan!5 aurie.
Apoi, privind spre piscurile depdrtate,din partea opusdin
care soarelede mijloc de noiembrie iqi incepeaascensiunea,
iatd-l: un curcubeuperfect!
Sylviaa venit cu maqinala spital impreuni cu Holley qi
Bond pentru o intAlnire aranjatd dinainte cu doctorul meu
principal, Scott Wade.Dr. Wadene era in acelagitimp gi
prieten, gi vecin gi se luptase cu qeamaiiificild. decizie cu
care s-au confruntat weodatd doctorii cAndau de-a face cu
boli ce pun in pericol viata. qu cat rdmineam mai mult tr
co.Ilrd,cu atat cre$teaprobabilitatea de a-mi petrecerestul
yi-gii furtr-o.,,starevegetativi persistentd".Dati fiind marea
probabilitate ca totugi meningita sd-mi vind de hac, dacd pur
gi simplu intrerupeau tratamentul cu antibiotice, se putea sd
fie mai ralional sd se incetezefolosireaacestora- decdtsd
se continuetratamenrulcu perspectivaaproapesigurda unei zile este un interval enorm de lung pentru a rdmdnein comd
comepe toatd durata vielii. intruc6t meningitamea nu rds- ca urmare a unei meningitebacteriene.
punsesedelocbine la tratament,existariscul ca in final sd-mi Dr. Wadefoloseao mullime de cuvintein tentativade a
vindeceboala,doar ca sd-mi permite sd trdiesccAtevaluni atenuao vesteproastd,ce putea fi formulatd intr-o singurd
propozitie.
sau c61ivaani cu un corp cAndvaplin de via1d,iar acum lipsit
de orice reactie,cu o calitatea vie(ii nuld. Eratimpul ca trupul meu sd fie ldsat sd moard.
- Luati loc, le-a spus dr. WadeSylvieigi lui Holleype un
ton care era amabil, dar nu prevesteanimic bun. Dr. Brennan
gi cu mine am discutat in teleconferinte cu experti de la
facultdlile de medicinl de la Duke, Universitateadin Virginia
gi BowmanGray qi trebuie sd vd spun cd to1i, pdnd la unul,
sunt de acord cd situatia nu se prezintd bine. Daci Ebennu
prezintd o ameliorarerealdin urmdtoareledriuisprezeceore,
probabil cI vom recomandadiscutareaintreruperii antibio-
ticelor. O sdpt[mAnd in comd cu meningitd bacteriandgravd
depdqegte deja limitele oricdror a$tepterirezonabilede recu-
perare.Avdnd in vedereacesteperspective,ar fi mai bine sd iilii
ldsdmnatura s5-gi urmezecursul. ;
- Dar i-am vdzut pleoapelemiqcAndu-i-seieri, a protes-
tat Holley.Serioscd s-au migcat.Aproapeca Ei cum incerca I
sd le deschidd.Sunt sigurdde ceeace am vdzut.
- Nu md indoiesc cf, ai vdzut, a spus dr. Wade.Numdrul
Asteatoate-s
ll.ll;1i[
de celulealbe din sdngea scizut de asemenea.
ve$tibune gi nicio clipd n-ag sugeracI n-ar fi. Dar situatia
trebuie analizatdin context.I-am usurat considerabillui Eben
sedalia qi pdnd acum examinareaneurologicdtrebuia sd pre-
zinte o activitatecerebralSmai bogatddecdtestein realitate.
Creierul lui mic func{ioneazdparlial, numai cd avem nevoie
de funcliile de nivel inalt, iar acesteasunt complet absente.
Cu timpul, o anumitd imbundtdlire a sterii de vigilenld apare
la majoritatea pacienlilor afla$ in comd. Corpurile lor fac
lucruri carepot creaimpresiacd igi revin.Dar nu esteaqa.Pur
qi simplu, trunchiul cerebraltrece intr-o stare numite coma
vigile, o situatie static5 in care pacienlii pot rimdne weme de
luni sau ani. Cel mai probabil, migcareapleoapelor se dato- 1l
reazdacesteicauze.$i trebuie sd vd spun,din nou, cd gapte

larl
DovADALUMIIDEDrNcoLo
tlil
trq-
'ilrefo' rlilti

PecAndcoboram,qi mai multe chipuri ieqeaubolborosind din
noroi, agacum fdcuserdmereu,gi in timp ce coboramspre
Tdrdmul Vederii cu Ochi de Rdmd.Dar, de data asta, chipurile
aveaucevadiferit. Erau umane acum, nu animalice.
$i, in mod limpede, spuneaulucruri.
Nu cd ag fi putut desluqi ce spuneau.Semdnapulin cu ve-
chile deseneanimate cu Charlie Brown in care, cdnd vorbesc
adulgii,nu auzi dec6t nigte sunete indescifrabile. Mai tar-
ziu, analizAndretrospectiv, mi-am dat seamacd puteam, de
fapt, identifica gasedintre chipurile pe care le vedeam.Erau
Sylvia,apoi Holley qi sora ei, Peggy.ErauScottWade9i Susan
Reintjes.Dintre acestepersoane,singuracarenu era prezen-
td fizic ldngd patul meu a fost Susan.Dar, in felul ei, fusese 9i
ea prezentdpentru cd,in noapteaaceea,la fel ca in noaptea
precedent5,stdtuseacasdla ea in ChapelHill gi s-a trimis pe
sine, cu ajutorul vointei, ldngd mine.
Mai tdrziu, aflAnd acestlucru, am fost nedumerit cd Betty
qi surorile mele, care fuseserl acolo toatd sdptimAna, tinan-
du-md de mAndore nesfdrgite,lipseaudin grupul de chipuri
pe care le vdzusem.Mama suferea de o fracturd de stres
la laba piciorului qi putea sd umble doar cu aiutorul unui
cadru, dar se achitaseconqtiincioasdcdnd ii venise rAndul
sd steade veghe.Phyllis,Betsygi Jeanfuseserdtoate acolo.
Apoi am aflat cd nu fuseserdprezente in aceaultimd noapte.
C-tripruilepe care mi le aminteam erau ale celor care fusese-
rd prezente fizic in a $apteadimineald a comei mele sau in
searaprecedentd.
I ros L DovADALUMtrDEDTNcoLo
incd o datd, totusi, la acel moment, cAndcoboram, nu
aveamniciun nume sau weo identitate pe care s-o atagdz
weunuia dintre acelechipuri. $tiam doar, sau simteam, ci
erau importante pentru mine intr-un anume fel.
U-nuldintre ele md atrlgea spre el cu o fortrddeosebiti. A
inceput sd tragd de mine. C.Uun-Loscare a pdrut si rever-
berezefursusul Eiftr josul intregului put vast de nori gi de
{ii4g,qng-gJrge prin care coboram, mi-am dat seamasubit cd
-
tlrttelg Pq_4ii."$*.qgr,rl"9jfiinte pe care le cunoEteamqi le
iubeam, se pare, de o vegnicie- nu erau silgufgf.eflin1e pe
cfe le cunosteam.CunogteamEi iubeam qi fiinlele de jos, de
$ub mine - in tdrdmul de care md apropiam. Fiin[e pe care,
pAndin acel moment, le uitasem complet.
Aceastdcunoaqtereera concentratdpe toate cele qase
feqe,dar indeosebipe a Sasea.Erafoarte familiard.Mi-am
dat seamacu o senzaliede goccarefriza teamaabsolutdcd,
oricine ar fi fost, era fala cuiva care aveanevoie de mine.
Cinevacare nu gi-ar reveni niciodatd dacd aq pleca. Dacd ag
fi pirdsit-o, pierdereaar fi fost de nesuportat- ca senti-
mentul pe care l-am alut cdnd porlile Raiului s-au trchis.
Era o trddare pe care pur gi simplu nu eram in stare si
o comit.
PAndin acel moment, fusesemliber. Cildtorisem prin
lttp|i in modul furcare aventurile o pot face cu maximd efici-
en[d: fdrd weo preocupareprivind soarta lor. Rezultatul nu
mai conta in ultimd instanfd, deoarece,chiar qi c6nd eram in
EsenJS, nu am simtit nicio clipd weo griji sau vinovdtie lega-
td de faptul cd ag putea dezamlgi pe cineva.Desigur,acesta
fuseseunul dintre primele lucruri pe care le invdlasem cdnd
eram cgfq.[g-de pe Aripa de Fluture gi mi-a spus: ,,Nu ai
cum sd faci nimic gre$it".
Dar acum era diferit. Atat de diferit, incAt, pentru prima
oard in intreaga mea cdldtorie,am simtit o teroare remar-
nu pentru mine, ci pentru acestechi-
gablq. E1g9 !-e^1-o..qr,e.
p.g-ri- indeosebi pentru al gaselea.Un chip pe care inci nu-l
puteam identifica, dar despre care $tiam cd are o importanld
cruciald pentru mine.
 Chipul acestaa cdpdtattot mai multe detalii pdnd cAndin
sfArgitam vdzut cd acelel se ruga de mine sd revin; sd risc te-
ribila cobordrein lumea de jos pentru a fi din nou cu el. incd
nu-i puteaminlelegecuvintele,dar cumvaele mi-au transmis
cd aveamo mizd in aceastdlume de ios - cd aveam,cum se
spune,,,pieleain joc".
Faptulcd md intorceamera important. Aveamlegdturi
aici - legdruripe caretrebuia sd le onorez.Cu cAtmai clard
deveneafata, cu atdt mai mult imi dddeamseamade asta.$i Inainte de a discuta cu dr. Wade, Holley i-a spus lui Bond sI
cu atAtmai mult md apropiamde recunoaqterea felei. a$tepte la uqd afard pentru cd nu voia ca bdiatul sd audd ceea
Fataunui bdiat mic. ce ea se temea cd va fi o veste foarte proastS. Dar, simlind
asta, Bond a stat pe lAngd uqd qi a prins cAtevadin vorbele
doctorului Wade. Destule cAt sd inleleagd adevdrata situatie.
Sd inleleagd cd, de fapt, tatdl lui n-avea sd se mai intoarcd.
Niciodat5,

Bond a intrat in fugi in salon qi s-a apropiat de patul meu.

SuspinAnd, m-a sdrutat pe frunte gi mi-a mAngAiat umerii.
til
Apoi mi-a ridicat pleoapele qi a spus, direct in ochii mei goi, i
nefocalizafi:
- O sd te faci bine, titicule. O sd te faci bine.
A continuat sd spuni asta, iar qi iar, crezdnd, in felul lui
copildros, cd, dacd o spune de destule ori, cu siguranld cd o sd
ii,
md facd bine.
intre timp, intr-o camerl de-a lungul holului, Holley ilr
privea in gol, incercAnd sd asimileze cAt mai bine cuvintele
doctorului Wade. in cele din urmd, a spus:
- Cred cd asta inseamnd cd ar fi bine sd-l sun pe Eben la
i
colegiu gi sd-i spun sd se intoarcd.
Dr. Wade n-a mai stat si delibereze asupra chestiunii.
ltl
- Da, cred ci ar fi bine sd faci asta.
Holley s-a dus la fereastra mare a sdlii de conferin[e, care i
dddea spre muntii Virginia pe care ploaia ii udase din belgug,
dar care acum se luminau, gi-a scos telefonul gi a format
numdrul lui Eben.
iiil
in timp ce ea fdcea asta, Sylvia s-a ridicat de pe scaunul ei.
rfil
['f illr
tq
DovADALUMITDEDTNC.L.

ili"
rr
 - Holley, stai putin, a spus ea. Dd-mi voie sd md mai duc
o datl la el.
Sylviaa intrat in salonul de terapie intensivd gi a stat lAngd
pat aleturi de Bond, care gedeatdcut $i-mi mdngAiamAna.
Sylviaqi-a pus mAnape braprl meu gi l-a mAngAiatcu blAn-
dete.A$a cum se intamplase toat5 sdptemAna,capul meu era
ugor intors furtr-o parte. Timp de o sdptimAni, toatd lumea se
uitase la fala mea, nu in ea. Singuradatd cAndochii mei s-au
deschisa fost cand doctorii mi-au controlat dilatarea pupilei
ca reacfie la lumind (una dintre cele mai simple, dar foarte
eficieni6tli de verificare a funcliondrii trunchiului cerebral)
sau cAndHolley qi Bond,in pofida instrucEiunilor repetate
ale doctorilor, insistaserdsi le deschidl qi intAlniserd doi
ochi morfi qi neancorafi,uitandu-se piezig, ch ochii unei
pdpuqistricate.
Dar acum, cAndSylviagi Bond se uitau inspre fala mea
flascd.refuzAndcu hotdrAresd accepteceeace tocmai auzi-
serd de la doctor, cevas-a intimplat.
Ochii mei s-au deschis.
Sylviaa $pat. Ulterior aveasi-mi spund cd urmdtorul
goc,aproapela fel de impresionant ca deschidereaochilor, a
fost provocat de modul i:r care ace$tiaau inceput imediat sd
priveascdin jur. Sus,ios, aici, acolo...ii qmintgeUnu de un
adult care tocmai a iegit dintr-o comd de Saptezile, ci d9.Un
bebglgg- un copil nou-ndscut in aceastdlume, privind in iur
la ea,receptAnd-o pentru prima oari.
intr-un fel, aveadreptate.
Sylviaqi-a revenit din gocul initial qi gi-a dat seamacd
eram agitat dintr-un motiv oarecare.A iegit grdbiti din salon,
ducdndu-se la Holley, care stdtea la fereastramare Ei vorbea
la telefon cu EbenIV.
- Holley...Holley!a strigat Sylvia.S-a trezit!E treaz!
Spune-i lui Ebenci tatil lui iqi revine.
Holley s-a uitat lung la Sylvia.
- Eben,a spus ea in telefon, te sun eu mai tdrziu. E... tatil
tdu, revine...la via1d.
Merg6ndmai intdi normal, apoi alergdnd,Holley a intrat fuI
salonul meu, urmatl indeaproapede dr. Wade.Aga cum era
DovADALUMIIDEDINcoLo
| 112 I
de a$teptat,eu mi zvArcoleamin pat. Nu mecanic,ci pentm
cd eram congtient Ei cevami deranja in mod clar. Dr. Wade
a irleles de indatd despre ce era vorba: lgbtgl.tgspU1tgtera
incd in gdtul meu. Nu mai aveamnevoie de acel tub deoarece
crglg-4{^4euimpreund cu tot restul corpului meu tocmai re-
veniserdla vial[. A intins m6na, a tliat banda adezivd cu care
era lipit gi l-a extras cu grijd.
M-am inecat un pic, am tras irnplSmdni prima mea gurd de
aer fird ajutor din afard dupd gapte zile gi am rostit primele
mele cuvinte dupd gaptezile.
- V!-mulgumesc.
Phfllis incd se mai gindea la curcubeul pe care tocmai il
vizuse cdnd cobora din lift. impingea cdruciorul in care se
afla mama. Au intrat in incdpere,iar Phyllis a fost cAt pe ce
sd pice pe spate datorite uimirii. Eu stdteamin capul oaselor
in pat, uit6ndu-md la ele.Betsytropdiade bucurie. A imbrdti-
gat-o pe Phyllis. AmAndoudaveauochii in lacrimi. phyllis s-a
apropiat $i s-a uitat adinc tr ochii mei.
M-am uitat Si eu la ea,pe urmi, in jur, la toli ceilalgi.
io ti-p ce familia mea iubitoare $i toti cei care mi ingri-
jiserd se adunau in jurul patului, rnc-A+gUSr_lr de inexplicabila
11a!zifie,eu aveampe fagi un zAmbetlini$tit gi fericit.
- Tptul e Qine,am.sil.Us,radiind acel mesaj plin de
fericire in timp ce rosteam cuvintele.I-am privit pe fiecare
dintre ei, profund, confirmdnd miracolul di\in al insegi
existenteinoastre.
- Nu vd face$ griji... totul este bine, am repetat, ca se
risipesc orice trdoiald. Phyllis mi-a spus mai tarziu cd era ca
gi cum aq fi impdrtiEit un mesaj crucial de dincolo, ci lumea
este a$acum trebui.esi fle, cd nu avem de nimic a ne teme. A
spus cd adeseaiqi gSlSIgSteacel moment cdnd este nelinig-
titd de qf4_e*[!i"gce preocupareterestri - si gdseqtialinare in
conJtiqlti Zqreg f ap,Lqlui,cd n-usuntem niciodatd singuri.
hr timp ce fdceaminventarul celor prezenfl, pdream si
revin la existenta mea pf,mAnteascd.
- Ce faceqivoi aici? i-am intrebat pe cei adunafi acolo.
La care Phyllis a replicat:
- Ce faci ru aici?
.:rr
.$t

Bond igi inchipuise cd vechiul lui tatd se va trezi, va arunca o
privire in jur gi va aveanevoie doar de putin timp ca sd inle-
leagi ce se intdmplase,inainte de a-qi relua rolul de tatd aqa
cum il cunoscuseintotdeauna.
Totugi, a descoperit curdnd cd nu va fi aqa'deugor. Dr.
WadeI-a prevenit pe Bond in legeture cu doui lucruri: mai
intAi, ci n-ar trebui sd contezepe faptul cd imi voi aminti tot
ce spuneamh timp ce imi reveneamdin comi. Mi-a explicat
cd p1.ggesg]g. memoriei necesitdo putere de prelucrare enor-
md din partea creierului gi cd, deocamdati, creierul meu nu
se recuperase furdeajuns ca sd efectuezeoperaliuni sofisticate
la acel nivel. in al doilea rAnd, cd nu trebuie si se ingrijoreze
prea mult cu privire la cegqce y-qj.qpguein timpul acestor
zile de inceput, pentru cd o bund parte din acestelucruri vor
suna destul de aiuritor.
S-a dovedit cd a avut dreptate in ambeleprivinte.
in aceaprimi dimineald de revenire,Bond mi-a aritat cu
rrvdnfuiedesenulpe care el qi EbenIV iI fdcuseri, cel cu celu-
lele mele albe care atacaubacteriile E. coli.
- Dar e minunat! am spus.
Bond radia de mAndrie $i entuziasm.Apoi am continuat'
- Cum e wemea afard?Ce zice rezultatul de la computer?
Trebuie sd vi migcali, eu sunt gata sd sar!
Lui Bond i-a cdzut fa1a.Inutil de precizat, asta nu era
revenireadeplind la care sperase.
Eu aveamniqte halucinatii nestdpanite,retriiam unele
dintre cele mai incitante momente din viala mea,itrtr-o ma-
nierd cdt se poate de fursufle$td.
DovADALUMIIDEDINcoLo
| 114 I
In mintea mea, eram pe punctul de a siri cu paraguta,_
gata sd md arunc dintr-un avion DC3 aflat la cinci kilo-
metri deasuprapdmantului... urma si fiu ultimul din gir,
pozitia mea preferati. Era zborul de maximd amploare al
corpului meu.
Aruncdndu-md pe uga avionului tr soarelestrdlucitor,
mi-am asumat imediat o pozitie cu capul inainte qi.cu bra-
lele lipite la spatelemeu (in mintea mea),simlind impulsu-
rile repetate familiare cAndam ajuns sub curentul elicei
propdlsoare,privind, din poziqiarisrurnatd in care mi aflam,
in sus la pdnteceleuriagului avion argintiu cum Ia$ne$tespre
inaltul cerului, elicelelui imense rotindu-se cu trcetinito-
rul parcd,pimdnrul gi norii de dedesubt oglindindu-se pe
fundul fuzelajului. Meditam la imaginea stranie a flapsurilor
qi a roEilor coborite (de parci avionul se pregdteade ateri-
zare) c6t incd se mai afla la kilometri deasuprasolului (toate
acesteapentru a incetini qi minimiza qocul curentului de aer
pe care trebuia sd-l suporte siritorii care se anrncau pe ugd).
Mi-am lipit gi mai bine bralele furcoborAreacu capul in
jos pentru a accelerarapid la peste 350 de kilometri pe ori,
neavdnddecdt cascaalbastrdpestrild gi umerii care si opund
rezisten!5.,prin aerul rarefiat, atracflei exercitatede uriaqa
planeti de jos, deplasdndu-mdcu mai mult de lungimea
unui teren de fotbal in fiecare secundi, vAntul trec6nd furios
pe l6ngi mine cu dgggi*ori viteza unui uragan, mai zgomo-
tos decAtorice...gi decdtoricdnd.
Trecdnd printre culmile a doi nori albi pufogi gi enormi,
am ta$nit cu mare vitezd prin abisul dintre ei, spre pdmAntul
verde gi marea scdnteietoare,de un albastm intens, aflatd
departe,jos, in goanamea dezl5nguitdqi palpitantd pentru
a md aldtura prietenilor me| care abia dacd erau vizibili, in
formalie multicolori de fulg de zdpadi, crescdndqi mai mult
cu fiecare secunddodatd cu fiecare alt sdritor care se alitura
formagiei,departe,departe,jos...
Tranzitam inainte qi inapoi trtre a fi prezent in salonul de
terapie intensivi gi a fi cu mintea afari, in iluzia imbibati de
adrenalinda uhui splendid salt cu para$uta.
Eramtrtre a fi nebun 9i... a inlelege.
:rr
,\;3
 Timp de doud zile, am bolborosit despresalturi cu para-
quta, avioanegi internet tuturor celor dispuqi sd md asculte.
Pemdsurd ce creierul meu fizic igi reveneatreptat la normal,
intram intr-un univers paranoic, straniu qi epuizant. Am de-
venit obsedatde un fond urdt de ,,mesajede pe internet" care
apdreauori de c6te ori inchideam ochii qi care uneori apdreau
pe tavan ori de cAteori ii lineam deschigi.Cdnd inchideam
ochii, auzeam sunetepsalmodiate chinuite, monotone qi
antimelodioase,care de reguld dispdreaucAndii deschideam
iar. irni tot ridicam un degetin aer, arit6nd cu el exact ca
ET,furcercdndsd ghidez anunfurile de internet ce treceaupe
lAngdmine in rusd sau chinez5.
Pe scurt, eram putin nebun.
Totul semdnaputin cu TdrAmul Vederii eu Ochi de Rdmd,
doar cd cevamai cogmaresc, pentru cd ceeace auzeamgi
vedeamse lrtrepdtrundea cu detalii din trecutul meu uman
(i-am recunoscutpe membrii familiei mele, chiar $i atunci
cAnd,cum a fost cazul cu Holley, nu mi-am amintit cum
ii cheami).
Dar, in acelagitimp, Iipseau complet claritatea gi bogdlia
vibranti uluitoare - ultrarealitatea - Porlii qi ale Esenlei.Md
intorsesem,flrd doar qi poate,in creierul meu.
in pofida acelui moment inifial de aparentdluciditate,
cdnd ochii mei s-au deschisprima oard, curAnd,iardqi, n-am
mai alrrt niciun fel de amintire despre viala mea umand de
dinainte de comd. Singuraamintire era legatd de locul unde
tocmai fusesem:Tdrdmul Vederii cu Ochi de Rame,aspru gi
urat, Poartaidilicd SiEsentacoplegitorde cereasci.Mintea
mea - adevdratulmeu eu - se strecura cu greu inapoi in
costugrll prea strAmt Ei restrictiv al existe4lgi fiZiCe,cu gra-
nilele ei spatiotemporale,g6ndirealiniard gi limitdrile impuse
de comunicareverbald.Lucruri despre care,pdni acum o
sdptdmdnd,credeamcd sunt singurul mod de existenl5 posi-
bil qi care aqgn se prezentau ca Ulgt_e_ limitdri extraordinar de
stingheritoare.
Yjgle fiZiSg este caracterizatdde atitudine defensivd,in
weme ce viala spirituald este exact opusul acesteia.Aceasta
estesinguraexplicaliepe caream putut s-o dau faprului cd
DovADA
LUMII
DEDINcoLo
F16j
revenireamea a alrrt un aspectparanoic atat de pregnant.
Pentru o perioadd, am fost convins cd Holley (al cdrei nuine
incd nu-l qtiam, dar pe care cumva o recuno$teamdrept sotia
mea) Ei doctorii mei incercau sd md ucidd. Am alut qi alte vise
gi fantezii despre zboruri gi salturi cu para$uta- unele dintre
ele extrem de lungi gi cu o implicare deosebiti din partea mea.
in cel mai lung, mai intens qi aproaperidicol de detaliat dintre
ele, md aflam intr-o clinicd oncologicddin Florida de Sud,
care avealifturi exterioaregi unde eram urmat de Holley, doi
ofiteri de polige din Florida de Sud qi o perechede fotografi
asiatici ninja, pe scripeli cu cablu.
De fapt, tleceamprin cevacarese nume$te,,psihozdde te-
rapie intenslvd". EstenormalS,chiar aqteptatd,la pacienqiiale
cdror greigrerevin in circuit dupd ce au fost inactive un lung
interval de timp. O vdzusem de multe ori, dar niciodatd din
inter!_or.Iar din interior era intr-adevdr foarte, foarte diferitd.
in retrospectivd,lucrul cel mai interesant legat de aceastd
sesiunede coqmaruri gi fantezii paranoiceeste cd totul a fost
cu adevdratasta: o fantezie. Po4iuni din ea - indeosebi cog-
marul prelungit cu ninja din Florida de Sud - erau extrem de
intense qi chiar de-a dreptul ingrozitoare in timp ce se intdm-
plau. Dar, in retrospectivd - mai exact,aproapeimediat dupd
ce aceastdperioadi s-a incheiat - totul a devenit clar recog-
noscibil drept ceeace era: cevaniscocit chiar de creierul meu
asediat,in timp ce incerca si-gi revind la normal. Unele dintre
visele pe care le-am atut in aceastdperioadd au fost uluitor qi
inspdimdntdtor de insuflelite. Dar, in final, ele au servit doar
la sublinierea.^{ilg.e_gei.foarte mari dintre stareamea de vis qi
ultrarealitatea din stareade comd profundd
Cdt despre temele legate de rachete,avioaneqi salruri cu
para$utape care mi le-am imaginat atat de coerent,mai tArziu
4x1-.amdAt .s."eama c[ erau destu] de exactedin punct de vedere
simbolic. Pentru cd adevdrul era cd eu efectuamo reintr:are
periculoasddintr-un loc foarte indepdrtat, spre statia spatiald
abandonatdqi acum din nou funclionali a creierului meu. Cu
greu s-ar putea gdsi o analogieterestrd mai potrivitd pentru
ceeace mi s-a intAmplat in sdptdmdnapetrecutdir afara cor-
pului meu, decdt o lansare de rachet5.
:!'

Bond nu a fost singurul cdruia-i veneagreu sd accepteper-
soanac-ateggJ|-q care am fost in aceleprime zile ale
SiU"datd
revenirii. in ziua de dupi ce mi-am recdpltat con$tiinta -
luni - Phyllis l-a apelat pe EbenIV pe computer, cu ajutorul
programului Skype.
- Eben,uite-l pe tatdl tdu, a spuse ea intorcAnd camera
web cdtre mine.
- Salut,tat6! Cum merge?a spus el voios.
Pentru un moment, doar am zdmbit larg gi am privit lung
la computer. Cand in sfArgit am vorbit, Ebenera zdrobit.
Vorbirea imi era dureros de lentd, iar cuvinteleinsele abia
dacd aveauweo noimi. Ebenmi-a spus ulterior: ,,Vorbeaica
un zombi - sau cinevacare a luat un halucinogenputernic".
despreposibilitatea unei
Din nefericire, el ng.[g ,-e-s.-e-qver!izat
psihoze de terapie intensivd.
Treptat, paranoia mea s-a atenuat, iar g6ndirea gi con-
versatiami-au devenit mai lucide. La doui zile dupd trezfe,
am fost transferat la unitatea de neuroqtiinld. Asistentele de
acolo le-au dat lui Phyllis Si Betsyni$te patui de campanieca
sd poati dormi lAngdmine. Nu aveamfurcrederedecdtin ele
doui - mI ficeau sd md simt in siguranld, ancorat in noua
mearealitate.
Singuraproblemd era legatd de fapnrl cd nu dormeam.ii
tineam treji toatd noaptea,betand cAmpii despreinternet,
statii spatiale,agenti dubli ruEi qi tot felul de aberaqiiinru-
dite. Phyllis a incercat si Ie convingdpe asistentecd tugeam,
sperAndca putin sirop de tuse sd imi provoaceo ord-doud de
DovADALUMTTDEDINcoLo
F18 I
somn neintrerupt. Eram qq ql nou-ndscut care nu se incadra
in orarul de somn.
in momentelemele mai lini$tite, phyllis gi BetsymI ajutau
trlgAndu-m5 inapoi, lent, spre pdmAnt.gi-au reamintit tot
felul de povestioaredin copildria noastrd gi, cu toate cd in
linii mari le ascultam de parci le auzeampentru prima oard,
eram fascinat. Cu cat mai mult vorbeau,cu atat cevaimpor_
tant incepeasi licdreascdir sinea mea - inlelegeam cd, de
fapt, qi eu luasem parte la aceleevenimente.
Foarte repede,mi-au spus amAndoudsurorile, ulterior,
fratele pe care-l cuno$teaua devenit iar vizibil, prin cea[a
deasda pdldwdgeliiparanoice.
- Era uluitor, mi-a spus Betsymai
tarziu. Tocmai iti re_
veniseEidin comd,nu erai deloc pe deplin con$tient de locul
unde te afli sau de ce se intAmpld, vorbeai cam jumdtate din
timp despre lucrurile alea nebune$ti,Si totu$i simlul umoru_
lui era cdt se poate de la locul lui. Erai in mod evident fa. Te
intorseseqi!
- Unul dintre primele lucruri pe care le-ai
fdcut a fost
sd spui o glumd desprecum ar fi si te hrdneqti singur, mi_a
mdrturisit dupd aceeaphyllis. Noi eram pregitite sd te hrdnim
cu lingura oricdt ar fi fost nevoie.Dar tu n-ai r.rut sd accepli
in ruprul capului. Erai hotdrdt sd-fl bagi singur in gurd acel
jeleu portocaliu.
Pemdsurd ce-moto.qreletemporar incremenite ale creie_
rului meu reintrau in funcliune, md urmdream spunAndsau
fdcAndunele lucruri gi md minunam: de unde a venit oare
astdl incd din primele zile, o prietend din Lynchburg,pe
nume Jackie,a venit in vizitd. Eu gi Holley ii cunoqteambine
pe Jackieqi pe soprl ei, Ron, deoarececumpdraserdmcasade
la ei. Fdri ca eu sd imi impun asta, amabilitateamea sudici
adAncinrlddcinati a intrat i:r funcgiune.VdzAnd_ope Jackie,
am intrebat imediat: ,,Ceface Ron?,,
Dupd alte cAtevazile, am inceput sd am ocazional con_
versafii realmentelucide cu vizitatorii mei Eiircd o datd era
fascinant sd vezi cum multe dintre acesteconexiuni se fdceau
automat qi nu necesitauprea mare efort din paftea -;.. C;=
:!1
qn avlgn pe pilot aut_o.mat, creierul meu cumva negociaaceste incd de atunci $tiam cevape care tot mai mulEi dinfte cei
peigajetot mai familiare ale experien[eiumane.Aveam parte din jurul meu aveausd-l acceptegi ei. Cu sau fdrd plrerile
de o demonstrafielsmijlocitd a unui adevir pe care-l cuno$- medicilor, nu eram nici bolnav, nici nu aveamcreierul afectat.
team foarte bine ca 4-ewo_c-!iryrg: creierul este un mecanism Eram cu totul qi cu totul bine.
cg-a.d-e-vara-t-uJUitor. De fapt - degi in acel moment doar eu $tiam asta _ eram
Desigur,intrebarea nerostite din mintea ruturor (inclusiv complet gi cu adevdrat,,bine,.pentruprima oard in intreaga
a mea,in momentelemai lucide) era: cdt de bine md voi face? mea via1d.
Chiar imi reveneamcomplet sau E coli reugiserdsd strice
mdcar g partq din lucrurile despre care doctorii fuseserdsigwi
ci se vor deteriora?A$teptareazilnicd ii afecta pe toti, mai
ales pe Holley, care se temea ca nu cumva, din senin, tot acest
progres miraculos sd se opreascd,lds6nd-o pe ea doar cu o
parte din ,,eul" pe care-l cunoscuse.
$i totu$i, zi dupi zi, tot mai mult din acel ,,eu"revenea.
Limbajul. Amintirile. Recunoagterea. O anumite trdseturi
rdutdcioasdpe care o avusesemdintotdeauna a revenit qi ea.
gi cu toate cd ei erau incdntali sd imi vadd revenind simtul
umorului, surorile mele nu erau trtotdeauna entuziasmatede
modul cum alegeamsi-l folosesc.Luni dupi-masi, Phyllis
mi-a atins fruntea gi am tresdrit brusc.
- Au! am tipat. Mi doare!
Apoi, dupd ce am savurat expresiileingrozite de pe chipu-
rile tuturor, am spus:
- Am glumit!
Toti erau surpringi de rapiditatea recuperdrii mele - in
afard de mine. Deocamdati, eu n-aveam nici cel mai mic
habar despre cAt de aproapede moarte trecusem.Pe mdsurd
ce, r6nd pe rdnd, prietenii gi familia se intorceau la viegilelor,
le-am urat de bine gi am rimas nefire,s-q de ignorant faqi de
tragedia care fuseseatat de indeaproapeevitat5. Eram atdt de
exuberant,incAt unul dintre neurologii care mi evaluauin ve-
dereatransferului la sectiade reabilitare sustineainsistent ci
eram ,,preaeuforic" gi cd probabil sufereamde pe urma unei
vdtdmdri a creierului. Acest doctor era, ca qi mine, un purtdtor
frecvent de papion, iar eu i-am rdspuns la favorul diagnosti-
cului sdu zicAndu-le surorilor mele, dupd plecarealui, cd tipul
era ,,ciudatde Lipsit de afect pentru un fan al papionului".
:nl
-{;.d
DovADALUMTTDEDTNCoLo
tq

,,Cuadevdratbine" - cu toate cd mai aveamcevade lucrat
la partea de hardware a chestiunii. La cAtevazile dupd ce
m-am mutat la seclia de reabilitare pentru pacientii externi,
l-am sunat pe EbenIV la qcoali. Mi-a zis cd lucra la un articol
pentru unul dintre cursurile lui de neuro$tiintd. M-am oferit
sd-l ajut, dar curdnd am regretat. Mi-a fost mult mai greu
decAtmd agteptasemsd mi concentrezasupra subiectului,
iar terminologia pe care o crezusemrecuperatdpe deplin,
dintr-odatd, refuza sd-mi vind in minte. Mi-am dat seama,
qocat,c6t de mult mai aveamde parcurs.
Dar, fragment dupi fragment, qi aceaparte a revenit. Md
trezeam intr-o zi qi constatam cd md aflam in posesiaunor
intregi continente de cunoagtere$tiintificd gi medicali care,
cu o zi inainte, irni lipsiseri. A fost unul dintre cele mai stra-
nii aspecteale experienteimele: sd deschid ochii dimineala gi
si md minunez de faptul cd pdrti gi mai mari ale unei intregi
vieli de instruire gi experienld erau din nou funclionale.
in weme ce cuno$tintelelegate de neuroqtiinfd reveneau
lent gi timid, amintirile legate de celeintAmplate in sdptd-
mAnapetrecutd in afara corpului se profilau in memoria mea
cu uluitoare intensitate gi claritate. Ceeace se irntdmplasein
afara tdrAmului terestru era strdns legat de fericirea dezldn-
a
tuitd cu care md trezisem, iar stareaaceeade sublimd fericire
nu mI pdrisea. Simleamo fericir:ed,elirantdpentru cd eram
din nou cu oamenii pe care-i iubeam. Dar eram, de asemenea,
fericit deoarece- incerc sd formulez asta cat mai simplu cu
I
putintd - ap inleles pentru prima oard cine sunt cu adevdrat
qi in ce fel de lume ne ducem viata.
Eram nerdbddtor,intr-un mod nestdpanit - qi naiv -,
sd-mi impdrtdgescaceleexperien{e,mai ales colegilor doctori.
in definitiv, ceeace suferisemimi modificase convingerilein-
rdddcinate,de at6ta weme, referitoare la ceeace este creierul.
ce esteSon*Stiinlqgi chiar ce anume inseamni viata - qi ce nu
inseamnd.Cine n-ar fi dornic sd-mi audd descoperirile?
Foartepufini oameni,dupi cum s-a dovedit. indeosebi
dintre cei cu pregitire medicald.
Sdnu md inlelegetrigregit, doctorji mei erau fericili pentru
mine. ,,Enemaipomenit,Eben",imi spuneau,repetdnd rds-
punsul pe care eu insumi li-l dddusemnenumdragilorpacienli
care,ful trecut, incercaserdsd-mi povesteasci d.espreexpe-
rienlele din alte lumi prin care trecuserein timpul operati-
ilor chirurgicale. ,,Ai fost foarte grav bolnav. Creierul tdu era
irnbibat de puroi. Nu ne vine sd credem cd egti acum ir stare
sd vorbegti despre asta. gtii $i tu ce poate si se intAmple cu
un creier c6nd ajunge atet de departe.,,
Pe scurt, ei nu-gi puteau adapta gAndireala ceeace incer-
cam cu disperare sd le im.pdrtigesc.
Dar, pe de altd parte, cum puteam si-i blamezZin defini-
tiv, nisi eu nu ag fi infeles lucrurile astea- inainte.

DovADA
Lt'I\.{r
DEDrNcoLo i.r
at*1

M-am intors acasdpe 25 noiembrie2008,cu doud zile inainte
de Ziua Recunoqtinlei,intr-un cdmin incdrcat de recunogtin-
1d.EbenIV a condustoatd noapteaca sd-mi faci o surprizd
a doua zi de dimineatd.Ultima oard cdnd fuspsecu mine, eu
eram in toiul comei, iar el incd mai incerca sd inleleagd dacd'
eram in viate. Atat de entuziasmat a fost, incAt a primit qi o
amenddpentru depdqirealimitei de vitezd pe cAndtraversa
Nelson County, chiar la nord de Lynchburg.
Eu eram treaz de cdtevaore, in $ezlongulde lAngdgemi-
neul din biroul nostru primitor, cu lambriuri de lemn, g6n-
dindu-md la toate celeprin cAtetrecusem.Ebena intrat pe
ugi imediat dupd ora qasedimineata. M-am ridicat gi l-am
imbrdligat indelung. Erauluit. Ultima oard cdnd md vdzuse la
spital, prin Skype,abia dacdreu$eamsd articulez o propozi-
tie. Acum - in afard de faprul cd aritam incd sldbit qi aveam
infipt in bral acul unei perfuzii intravenoase- revenisemla
rolul meu preferat din viald: tatdl lui Ebenqi al lui Bond.
Md rog, aproapeacelagi.Ebenera con$tient 9i de altceva
care era diferit la mine. Mai tArziu, Ebenaveasi spund cd,
atunci cAndm-a vdzut prima oard in aceazi, a fost imediat
cucerit de c6t de ,,prezent"eram.
- Erai atat de limpede,atat de concentrat,a spus el. De
, parcf, un fel de luUqtqdstrdluceadin tine.
I
N-am mai stat pe gdnduri qi mi-am impdrtdqit gAndurile.
- Sunt foarte dornic sd citesctot ce-am sd gisesc despre
asta,i-am spus.Totul a fost atAt de real,Eben,aproapeprea
714 DOVADA LUMtr DE DINCOLO
real ca sd fie real, dacdasta are weun senspentru tine. V,reau
sd scriu despreacestlucru pentru alli specialiqtiin neuroEti-
int5. $i weau sd citeqcdespreexperien{elein pragul mortii $i
despre cele triite de alEioameni.Nu-mi vine sd cred cd n-am
'
luat niciodati poveEtileasteain serios,nu am aat ascuttiie
celor spuse chiar de pacientii mei. N-am a\.ut mecar minima
curiozitatesd citescce s-a scris despreacestsubiect.
La inceput, Ebenn-a spus nimic, dar era limpede cd se
gAndeacum sd-gi sfituiascd cel mai bine tat5l. S-a a$ezat
vizavi de mine gi m-a indemnat sd vdd ceeace trebuia sd fie
evident.
- Te cred,tatd, a spus el. Dar gAndegte-teputin. Dacdwei
ca asta si aibi o valoarepentru ceilal1i,ultimul lucru pe care
ar trebui s5-l faci ar fi sd citesti ce au avut de spus alfii.
- $i-atunci, ce-ar trebui sd fac? l-am intrebat.
- Sdscrii. Sdscrii totul pe heftie - toate amintirile, atAt
de exact cdt poli sd 1i le aminte$ti. Dar nu citi nicio carte sau
articol despre experien{eledin pragul mortii ale altor oameni,
nici ce{i de fizici sau cosmologie.Nu inainte de a scrie ceea
ce ti s-a ir:tAmplat. Nu vorbi nici cu mama sau cu oricine alt-
cineva despre ceeace s-a intdmplat cAt timp ai fost in comi -
cel pulin in mdsura in care te poti tine depafie de asta.poli si
faci tot ceeace vrei mai t6rziu, bine? GAndeqte-tecum mi-ai
spus mereu cd"observatriavine prima, pe urmd Ei interpretarea.
Qgcdwei ca ceeace ti s-a intdmplat sd aibd valoare gtiinfifici,
trebuie sd consemnezicele trdite c6t mai pur qi c6t mai exact
cu putint6, tnainte de a incepe sd faci weo comparatiecu ceea
ce li s-a intAmplat altora.
A fost, probabil,cel mai ingeleptsfat pe caremi l-a dat
weodatd cineva - gi l-am urmat. Ebena avut dreptate $i
c6nd a spus cd ceeace imi doream in adAnculsufletului, mai
mult decdtorice altceva,era s5-mi folosescexperienlapen-
tru a-i ajuta pe altii. Cq-c6t imi reveneamintea St-iintifice,cu
atat mai clar vedeamcAt de radical era conflicnrl dintre ceea
ceinvdlasem ir decenii de instruire Ei practicd medicald gi
ceeace trdisem,gi cu at6t mai deplin inlelegeamcd mintea qi
.'ar
i't
trrl
personalitatea(a$acum le-ar numi cineva,mintea sau spirirul
nostru)qp:!t9.ge,s.-q"--e-xistedincolodecorp'Trebuiasirelatez
lumii povesteamea.
in urmitoarele circa $asesdptimdni, maioritatea zilelor
au trecut la fel. Md trezeampe la 2 sau 2:30noaptea,simtin-
du-md atat de extatic qi de energizat ca urmare a simplului
fapt ci trdi.amgi ci md ridicam din pat' Aprindeam focul in Existddoud moduri ?ncare te poli pdcdli. [JnuIeste
camet6,md agezamin vechiul meu fotoliu din piele qi scriam. sd crezi ceeace nu esteadevdrat; celdlalt e sd
incercam sd-mi amintesctoate detaliile cdldtoriilor mele cdtre refuzi sd crezi ceeace esteadevdrat.
gi dinspre Esenldqi ce am simtit in timp ce invdlam multele Soren Kierkegaard (1 8f 3- I 8 55)
salelectii capabilesd schimbeviala unui om.
Deqi incercamnu e tocmai un cuvAntpotrivit. Vioaie 9i
clare,amintirile erau chiar acolo,in locul unde le ldsasem' in tot ce am scris, un cuvdnt pdrea sd apard,iar gi iar.

ReaI.
Niciodatd,pAndla coma mea, rur mi-am dat seamacdt de
ingeldtor poate fi qn cuy@t. Potrivit felului in care fUsesem
invdlat sd il ingeleg,atat la facultatea de medicind, cdt gi la
aceaqcoalda bunului simt care este viata, cevafie este real
(un accident de magind,un joc de fotbal, un sendviqpe masa
din fala ta), fie nu. in anii mei de neurochirurgie,am vdzut o
multime de oameni care sufereaude halucinalii. Credeamcd
$tiu cat de groaznicepot fi fenomeneleireale pentm cei care
le udiau. Iar in cele cdtevazile de psihozl de terapie intensi-
vi, am arut $ansasd experimentezSi eu cAtevadintre aceste
coqmaruri impresionant de realiste.Dar, dupd ce acesteaau
trecut, mi-am dat seamarapid cd respectivelecoqmaruri erau
nigte inchipuiri: fantasmagoriineuronaleagitate de circuitele
creierului care se striduiau si reintre in funcliune.
I+Sg,in timp ce md aflam in comi, creierul meu nu
func{ionase necorespunzdtor. Nu funcgionas e deloc. Paytga
creierului m.gudespre care anii de facultate medicaldmd
invdlaserS.cI era responsabildpentru crearealumii in care
trdiam qi md migcam gi pentm a prelua datelebrute care
ajungeaula.mine prin intermediul simfurilor, modelAndu-le
intr-un univers plin de inleles: aceaparte a creierului era
:!'

DovADALUM'DEDINcoLo
Fro I
scoasdcomplet din funcliune. $i, in pofida tuturor acestorlu-
cruri, fusesemviu Ei con$tient, cu adevdrat con$tient,intr-un
univers caracterizatmai presus de toate de iubire, con$tiintd
qi realitate. (Iati cum a apdrut din nou acel cuvAnt.)Pentru
mine, pur gi simplu acestfapt nu putea fi contrazis. fl qtiam
atat de deplin, incdt md durea.
Ceeace trdisem eu era mai real decAtcasain care stdteam,
mai real decat bu$tenii cate ardeaufurqemineu.$i totuEi' nu
exista loc pentru acearealitate in viziunea medicald gtiintificd
A venit, in sfArgit,qi ziua cdnd am pus pe hartie tot ce am
pe careimi petrecusematalia ani ca s-o dobandesc.
putut, pdnd la ultima amintire din TdrAmulVederii cu Ochi de
Cum aveameu si creez loc pentru ca amAndoudaceste
RAmd,din Poartdgi din Esen16.
realitdfi sd coexiste?
Apoi a sosit timpul sd citesc.Am plonjat in oceanulde li-
teraura EPM- un oceanpe care pdnd atunci nici micar nu-l
trcercasemcu degetul.Nu mi-a luat mult ca sd-mi dau seama
cd nenumdrati alti oameni trdiserd aceleaqilucruri ca mine,
atat in anii din urmd, cdt qi i:n secoleletrecute. EPM-urilenu
sunt toate la fel, fiecareastfel de experienldesteunicd - dar
aceleagielementeaparin mod repetat,iar pe multe dintre
ele le-am recunoscutdin propria mea experien{d.Naraliunile
privind trecereaprintr-un tunel sau o vale intunecoasdpen-
tru a ajunge intr-un peisaj luminos qi plin de viald - ultra-
realul - datau incd din Greciaanticd $i Egipt. Fdpturi ange-
lice - uneori furaripate,alteori nu - se regdseau,cel pu1in,
pdnd in antichitatea Orientului Apropiat - a$acum se intAm-
pla gi cu credinta cd astfel de fiinle erau ni$te paznici care
urmdreau activitdlile oamenilor de pe pdmAnt $i-i intampinau
pe respectivii oameni cdnd ldsau pdmAntulin urmd. Senzalia
de a fi capabil sd vezi simultan in toate directiile; senzatiade
a te situa deasupratimpului liniar - de a fi deasupra tuturor
Iucrurilor,in esentd,desprecareinainte considerasemci de-
finesc peisajul vielii umane; auzirea unei muzici asemindtoa-
re celei religioase,care-ti pdtrundea in intreaga fiin15, qi nu
doar fururechi; receptareadirectd gi instantaneea conceptelor
care,ir mod normal, ar fi luat un timp foarte lung gi mult

[i 28 I DovADALr]MrrDEDrNCoLo
[*rl
studiu ca sAfie inlelese,fird niciun chin... simlhea intensita-
1ii unei iubiri neconditionate.
Iar gi iar, in relatdrile moderne privind EPMqi in scrierile
spirituale din wemwile strdvechi,simleam cum naratorii se
luptd cu-limitgqi-Ielimbajului pdmAntesc,incercdnd sd sur-
prindd in intregime pe$telepe care-l prinseserdla bordul
ambarcaliunii reprezentatede limbajul gi ideile umane"' qi
mereu, intr-o mdsurd sau alta, equAnd.
$i totu$i, cu fiecare tentativi care dddeagregIa o distanld
frustrant de micd de !eI, fiecare persoandchinuindu-se cu
limbajul qi ideile pentru a-i transmite aceastdenormitate citi-
torului, eu inlelegeam scopul povestitorului 9i ceeace acesta
sperasesd redea in toatd mdrelia sa fdrd Limite,dar pur qi
simplu nu reusea.
Da, d.a,dalimi spuneamin timp ce citeam.ingeleg'
Desigur,acestecdrEi,acestemateriale exiptaserdtoate ina-
inte qe experien[amea. Dar eu nu le dddusefnniciodatd weo
atentie. Nu numai in privinta citirii lor, dar qi in alte privinle'
Simplu spus, niciodate nu fusesem gata sd acceptca ade-
vdratd ideea ci cevadin noi supravietuie$temo4ii trupe$ti.
Fusesemchintesentamedicului bun la suflet, deqi sceptic.
$i, ca atare,pot sd vd spun cd majoritateascepticilornu sunt
sceptici deloc. Ca sd fii cu adevirat sceptic,trebuie chiar sd
examinezi cevagi s6-l iei in serios.Iat eu, ca mulli alli doc-
tori, nu imi rezervasemniciodatd timp si explorez EPM-urile.
Pur $i simplu ,,qtiusem"cd erau imposibile.
De asemenea,am parcurs gi inregistririle medicale din pe-
rioadain carefusesemin comd - o perioadi carefuseseme-
ticulos consemnate,practic de la bun inceput. Analizdndu-mi
scandrileexact la fel cum aq fi fdcut-o pentru un pacient
de-al meu, mi-a devenit clar, in sfArgit,cAt de fantastic de
bolnavfusesem.
Meningita bacteriandesteunice printre boli prin maniera
in care atace suprafata exterioarea creierului, ldsdnd intac-
te structurile mai profunde. Bacteriile distrug cu eficienqd
mai intAi partea umani a creierului nostru qi, in final, se
dovedescfatale prin atacareastructurilor mai profunde ,,de
| 130 | DovADA LT.JMII
DEDINcoLo
intreEinere",comune cu ale altor animale,situate dedesubtul
pdr{ii umane.Celelalteboli carepot deterioraneocortexul,
provocdnd incongtienfd - traumele la cap, accidentelevas-
cular-cerebrale,hemoragiile sau tumorile cerebrale-, nu
sunt nici pe departe atat de eficiente in distrugereacompletd
a intregii suprafele a neocortexului.Acesteatind sd implice
doar o parte din neocortex,lds6ndcelelaltepdrli neafectate$i
capabilede funclionare. Nu numai asta, dar, in loc sd scoate
din funcliune doar neocortexul,tind totodatd sd deterioreze
qi pdrlile mai profu4de gi mai primitive ale creierului. Tinand
cont de toate acestea,meningita bacteriandeste,dupd cum
se poate demonstra,ceamai bund boaldpe careo puteai gdsi
care sd imite moarteaumand fdrd ca, de fapt, s-o provoace.
(DeSi,binein{eles,de reguld o provoacd.g,de"vqrultrist este
cd, practic, oricine ajunge atat de bolnav cum am fost eu din
cauzameningitei bacterienenu se mai intoarce ca si-gi spund
povestea.)(VeziAnexaA.)
Degi experientaeste la fel de vecheca istoria, ,,experienfa
ir pragul morfii" (indiferent daci a fost vdzutd precum ceva
real sau o fantezie lipsitd de orice bazd) a devenit un termen
comun abia de curAnd.in anii 1960, s-au pus Ia punct noi
tehnici carele-au permis doctorilor s5-i resuscitezepe paci-
entii care suferiserdun stop cardiac.Pacienlii carefurwemu-
rile de altddatd ar fi murit pur $i simplu acum erau readugi
in lara celor vii. Fqrd ptirqq lor, aceqtimedici produceau,in
urma eforturilor lor de salvare,o speciede cdldtori transte-
re$tri: oameni care au avut ptilgjql sd arunce o privire dincolo
de vdl qi sd se intoarcdpentm a povestidespreasta.Astezi,
specianumdrd cAtevamilioane.Apoi, in 1975,un student la
medicind pe nume RaymondMoody a publicat o carte numitd
Viagddupdviasd,in carea descrisexperienlatrditd de un om
pe mrme GeorgeRitchie.Ritchie a ,,murit" ca urmare a unui
stop cardiac survenit ca o complicatie a unei pneumonii qi a
ieqit din propritrl corp timp de noud minute. A ciletorit de-a
lungul unui tunel, q-yl--Zilatregiuni paradiziaceqi infernale, a
intahit o fiirild de-lgrniaa pe care a identificat-o ca fiind Iisus
gi a trdit niqte sentimentede liniqte gi de bine atet de intense,
:n'
incAt i-a fost dificil sd le exprime in cuvinte. Astfel a inceput
epocamodernd a experienlelorin pragul mortii.
Nu a$ putea sI susfin ci nu qtiusemdelocde cartealui
Moody, dar cu siguranqdcd nu o citisem. Nu alusesem nevoie
pentru cd $tiam, mai inainte de toate, cd ideeapotrivit cdreia
stopul cardiac ar reprezentaun fel de stare in apropierea
mortii era absurdd.Mareparte din literatura despre expe-
rienfele in pragul mortii se referi la pacienqiiale cdror -iniu]i
s-au oprit timp de cAtevaminute - de reguld in urma unui
accidentsau pe masade operatii.Ideeaconform cdreiastop-ul
cardiacechivaleazdcu moarteaestedepe$itdde weo cincizeci
de ani. Multi nespecialiqtiincd mai considerdcd, dacd cineva
iEi revine in urma unui stop cardiac,arunci acestaa ,,murit"
qi s-a intors la via1f,,dar comunitateamediiald qi-a revizuit
de multd weme definitia morlii, inragafel incAt sd fie centratd
pe creier, nu pe inimd (inci din 1f68, cAndau fost stabilite
criteriile de moarte a creierului, care se bazeazd,pe descope-
ririle cruciale ale examindrii neurologicea pacientului). Stopul
cardiac este relevant pentru moarte doar din perspectiva
efectului pe care il are asupra creieruIui.in cAtevasecundede
la stopul cardiac,oprirea fluxului de sAngespre creier duce Ia
o intrerupere pe scardlargl a activitefli neuronale cooperative
qi la pierdereacuno$tintei.
De o jumdtate de secol,chirurgii opreau furmod curent
inima timp de cdtevaminute pdnd la cAtevaore ir chirurgia
cardiacdgi, ocazional,in neurochirurgie,folosind pompe de
bypasscardiopulmonaregi uneori rdcind creierul pentru a-i
spori viabilitatea in astfel de conditii dificile. Nu se produce
nicio moarte a creierului. Chiar gi o persoandcare face un
stop cardiac pe stradd poate fi scutitd de vetemed ale creie-
rului dacd cinevaincepe sd-i facd resuscitarecardiopulmo-
nard in decurs de patru minute, iar inima poate fi, in cele
din urm5, repornitd.-Atat timp cAt sdngeleoxigenat ajunge la
creier, creierul - gi, prin unnare, qi persoana- va rimAne in
via15,degi intr-o stare de inconqtienli efemer5.
Simplacunoa$terea acestuifapt a fost tot ce mi-a tre-
buit ca sd dau la o parte cartealui Moodyfdrd ca mdcar s-o
DovADALUMtDEDrNcoLo
Fi-tl
deschid.Dar acum am deschis-oqi citind pove$tilerelatate
de Moody cu referinle la slqualiileprin care eu insumi tecu-
sem mi-a schimbat complet perspectiva.Aveam prea putine
furdoielicd mdcar unii dintre oamenii din acestepovegti iqi
pdrdsiserdcu adevdratcorpurile fizice. Asemdndrilecu ceea
ce eu insumi trdisem dincolo de corp erau pur gi simplu
prea coplegitoare. t'
Pglife mai primitive ale creierului meu - cele responsabi-
le cu intre{inerea - funcgionaserdtot sau aproapetot timpul
cAt fusesemin comd.Dar ajungAndla partea din creier despre
careorice specialistneurologiEiva spunecd esterespon-
sabili de partea mea umand: ei bine, aceaparte dispdruse.
Vedeamastain scandri,in rezultateleanalizelorde laborator.
pe examindrilemele neurologice- in toate datele continu-
te in inregistrdrile foafie detaliate din timpul sdptdmAniipe
care o petrecusemin spital. Am inceput, curAnd,sd-mi dau
seamacd experienla mea a fost, din punct de vedere tehnic, o
EPMaproapeimpecabild,poate unul dintre cele mai convin-
gdtoarecazuri de acestfel din istoria modernd. Ceeace conta
in privin{a cazului meu nu,era ceeace mi se intdmplase mie
personal,ci imposibilitatea purd gi categoricda argumentdrii,
din punct de vederemedical,ci torul a fost o fantezie.
Sddescrii ce este o experien{din pragul motii este dificil,
ir cel mai bun caz, dar si faci asta in fala unor colegi pgdici
care refuzd sd creadl cd este cdt de cdt posibil sporeqtedifi-
cultateaintreprinderii. Datoritd carierei mele in neuro$tiintd
gi a propriei mele EPM,acum aveamprilejul unic sd fac mai
digerabild aceastdtentativd.
:*'

Iar apropiereaMor{ii, care pe to(i ne aduce Ia acelasi
nivel, deopotrivd ne impresioneazdpe to{i cu o ultimd
revela(ie,pe caredoar un autor venit din morgiar putea
sd o spund cum se cuvine.
Herman Melvllle (l 8 I 9- I 89 1)
Oriunde md duceamin aceleprirfre sdptdmAni,oamenii se
uitau la mine de parcd tocmai m6 ridicasem din mormdnt.
M-am intahdt cu un doctor care fusese de fald la spital in
ziua cdnd m-am internat. Nu fusese direct implicat in ingriji-
rea mea, dar md vdzusebine cdnd md aduseserdla urgenle in
aceaprimd dimineal5.
- Cum de egti totu$i aici? a intrebat eI, rezumAndintreba-
rea de bazd a comunitdtiimedicalela adresamea.E$ticumva
fratele geamdnal lui Eben?
Am zAmbit, am intins mAna gi i-am strdns-o pe a lui cu
putere,ca sd-qi poatd da seamacd eram chiar eu.
Degifiregte cd glumisecdnd a enuntatipoteza cd ag avea
un frate geamdn,doctorul acestaevidenliade fapt o idee im-
portantd.Din toate punctelede vedete,eu incd eramdoioa-
meni,iar dacdaveamsd fac ceeace-i spusesemlui EbenIV cd
weau sd fac - sd-mi folosescexperienlaprin caretrecusem
pentru a-i ajuta pe allii - trebuia sd conciliez experienlai:r
pragul mo{ii pe care o atusesem cu modul meu gtiin$fic de a
inlelege lucrurile qi sd-i impletesc laolaltd pe cei doi oameni.
Memoriamea s-a intors la un telefonpe care-l primi-
sem intr-o dimineald cu c61ivaani in urmd, de la mama unui
pacient care sunasefuxtimp ce examinamharta digitatd a unei
34 I DOVADALUMIIDEDINCOLO
Elnori pe care urma s-o indepdrtez in cursul aceleizilei. Am
s-o numescpe femeieSusanna.Rdposatulso1al Susannei,pe
care-l voi numi George,fusesepacientul meu cu o tumoare
la creier. in pofida tuturor lucrurilor pe care le-am fdcut, a
murit in decurs de un an gi jumdtate de la diagnostic.Acum,
fiiea Susanneiera bolnavi, cu c6tevametastazecerebrale
provocate dS U{r-"gqlqellaqap Era foarte putin probabil sd
supravieguiascimai mult de cAtevaluni. Nu era un momenr
potrivit si preiau o convorbire telefonicd - mintea mea era
cemplet absorbitd de imaginea digitali din fala mea qi cu
stabilirea precisd a strategieip.ecareurma s-o adopt pentru
afurdepdrtarumorile fird sd,v_atafn lesutul cerebral din jurul
lor. Dar am rdmas in legdturd cu Susannapentru cd gtiam cd
incercasd se gAndeascila ceva- orice - care si-i permiti
sd se impacecu situalia.
intotdeauna am fost de pirere cd, atunci cAnd te afli sub
povara unei boli potential fatale, irdulcirea adevdrului este
indicatd. Sdimpiedici un pacient terminal si incerce sd se
agale de o micd fantezie care sd-l ajute sd se confrunte cu
posibilitatea mortii este ca qi cum ai refuza si administrezi
o medicalie analgezicd.Era o povard extraordinar de grea
qi ii datoram Susanneifiecare secunddde atenlie pe care
o solicita.
- Dr. A, mi-a spus Susanna,fiica mea a avut rn vis abso-
lut incredibil in el, ml:dl.eia venit la ea.I-a spus cd tonrl va fi
tn reguld, cd nu trebuia si-gi facd griji ir privinfa morEii.
Era genul de lucru pe care-l auzisem de nenumdrateori
de la pacienti - mintea face tot ce poateca si se linigteascd
intr-o situatie insuportabil de dureroasi. I-am spus ci mi se
pdrea a fi un vis minunat.
- Dar lucrul cel mai incredibil, dr. A, este fglrrl.cum_era
imbrdcat. intr-:o cdmagi galbend..,qi o pilirie din fetm!
- Ei bine, Susanna,am spus eu binevoitor, cred cd in Rai
nu existd o etichetevestimentari.
- Nu, a spus Susanna.Nu despre asta e vorba. inci de
Ia inceputul relaliei noastre, de la primele noastre intAbriri,
i-am ddruit lui Georgeo cimagd galbeni. ii pldcea s-o poarte
:nl
-1;_1
impreund cu pdlaria pe care tot de la mine o avea.Dar cdma- Susanna,mi-am dat seamacu genul acelade tresdrire pe
pierdut cdnd ni s-au rdtdcit bagajelein luna de miere.
-q_a..s-l care o ai c6nd vezi cevacare ar fi trebuit si fie evident, nu
$tia deja cdt de mult imi pldceasd-l vdd in cdmaqa9i pdldria mi sunaseca s-o consolezeu in aceazi. De fapt, ea incerca
acelea.dar niciodatdnu le-a inlocuit. sd md consolezepe mine. Dar eu nu reuqisemsd vdd asta.
- Sunt sigur cd fata ta, Christina, a auzit o multime de Crezusemcd fac un gest de amabilitate fali de Susanna
povegti minunate despreaceacimagi gi aceapdldrie, Susanna, pretinzand, in felul meu obosit $i neatent, cd-i cred povestea.
am spus.$i desprezilele de inceput ale relaEieivoastre... Dar n-o crezusem.$i analizdnd din nou aceaconversatie$i
- Nu, a replicat ea rdzdnd. Tocmai de-aia e agade minu- alte zeci de conversatii asemendtoare,mi-am dat seamace
nat. Asta era micul nostru secret.$tiam cat de ridicol ar suna drum lung aveamin fali daqdvoiam sd-mi conving colegii
pentru oricine altcineva.N:drrr mai vorbit niciodatd despre doctori ci experienlelepe care le avusesemfuseserdreale.
cimaqd gi pildrie dupd ce s-au pierdut. Christina n-a auzit
absolut nimic de la noi despre ele. Christinei ii era atat de
fricd de moarte, dar acum gtie cd nu are de ce sd se teamd,
absolutdeloc.
Ceeace imi spuseseSusanna,,,6m descoperit,citind, era o
varietate a unei confirmdri prin tis care se produce destul de
des.Dar la momentul telefonului aceluiaeu nu trecusem prin
EPMgi qtiam perfect de bine cd ceeace-mi spuneaSusanna
era o fantezie indusi de durere. De-a lungul carierei mele, am
tratat mulli pacienli care trecuserdprin experienfeneobig-
nuite in timp ce se aflau in comd sau in timpul operatiei. Ori
de cdte ori unul dintre acesti oameni povesteao experienld
neobignuitdprecum ceaa Susannei,eram plin de compasiune.
$i eram foarte sigur cd experienteleaceleaavuseserdloc cu
adevdrat- in mintea lor. Creierul este cel mai sofisticat - gi
mai temperamental- organ pe care-l posedim. Joacd-te
cu el, micgoreazdpresiuneaoxigenului primit doar cu cAliva
t_ol{i,gi proprietarul respectivului creier va trdi o alterare a
realitd$i sale.Sau,mai precis, a o(perientei sale personalepri-
vind realitatea.Introdu in ecuagietoate traumele fizice $i toate
medicamentelepe care cineva suferind de o boald a creierului
esteprobabil sd le ia gi vei avea,practic, garantia ci, dac[ pa-
cientul are totu$i amintiri cdnd iqi revine, aceleamintiri vor fi
cAt se poate de neobignuite.eu qn creier afectat de o infeclia
bacterianimoltali gi medicamentepsihotrope, orice se poate
intdmpla. Sau,mai bine zis, orice, in afard de experientaultra-
reali pe care am avut-o in comi.
,{;.1
I 136 | DovADALUMUDEDTNcoLo

Susgincd misterul umbn estedegradat tntr-un mod
incredibil de reduc{ionismulStiinlific,care are pretenfia
cd, pe baza promisiunilor materialismului,va putea
sd explicetn celedin urmd tntreaga lume spirituald
aplicAndmodelelede activitate neuronald.Aceastd
credingdtrebuieclasiftcatdca sapersg\e'.' trebuiesd
acceptdmcd suntemfiinge,spiritualecq.s!flqtecare
existd tntr - o IUme,spirin4ld, pr ecum ;i ftinge mateiale
cp corpuri Sicreierecareiexistdtntr-olume materiald.
SirJohnC.Eccles(1903-1997)
C-6ndvine vorba despre EPM,existd trei tabere fundamentale.
Astfel, existd credinciogii:fie oameni care au trecut ei furqiqi
printr-o EPM,fie cei care pur qi simplu au gdsit astfel de
experien[eugor de acceptat.Apoi, desigur,existi necredin-
cioqii inverqunati (cum eram eu inainte). Totu$i, acestianu se
considerdin generalnecredinciogi.FJ"qtiu" pur $i simplu cd
creieml genereazi c-on$tiinla$i-Ug*!*Iggg ideile nebuneqti
asupra coruulUr(decdt
referitoare l,qg.gperioritA,!"eal4i$trii
dacdtrcearcd din politete sd consolezepe cineva,aqacum am
crezut eu cd fac cu Susannaitr ziua aceea).
Apoi mai este qi grupul de mijloc. Aici sunt reuni{i tot fe-
lul de oameni care au auzit despre EPM-uri,fie citind despre
ele, fie - din cauzi cd sunt extraordinar de rispdndite -
avAndun prieten sau o rudd care a trecut prin aqaceva.Aceqti
oamenids mijloc sunt cei clrora povesteamea s-ar putea si
le fie de un real folos. Vesteape care o aduc EPM-urile este
capabildsd transforme vielile. Dar cdnd o persoandcare este
I 13S I DovADALUMtrDEDINcoLo
potenlial deschisdsd audd despre o EpMintfeabd un doctor
sau un om de gtiintd - ace$tiafiind, in societateanoastrd,
pg!!!-q4.ofiqiqliin chestiuneaa ceeace e real sau nu este -
prea adeseai se rispunde, blAnd dar ferm, cd EpM-urile sunt
doar niqte fantezii: produse ale creierului luptdndu-se sd se
agale de viald qi nimic mai mult.
Qa*4qetOrcare am trecut prin ceeace am trecut, pot sd
spun o altd poveFte.gi cu c6t mai mult m-am gdndit la ea,cu
atat mai mult am simlit cd am datoria sd fac exact acestlucru.
U:ra cAteuna, ar*nanalizal.g-qgg-$-tji!9
pe care $tiam cd doc-
torii, colegrimei, qi-euinsumi in wemurile de altddatd,le-ar
fi oferit ca sd ,,explice"ceeace s-a intAmplat cu mine. (pentru
mai multe detalii, vezi sumarul meu privind ipotezele neuro$-
tiinfifice din Anexa B.)
* A fost experienlamea un program primitiv al trunchiului
cerebralcare s-a declanqatpentru a uqura durerea qi suferinla
terminale - posibil o reminiscenld a strategiei de ,,moartemi-
matd" folositd de mamiferele inferioare?Am eliminat aceaste
supozitie din capul locului. Pur gi simplu, era exclus ca expe-
rienlele mele, cu nivelurile lor atAt de intens sofisticate la nivel
viTual qi auditiv, Ei"gradullor ridicat de semnificatiepercepu-
ti, sd fie produsul unei porliuni reptiliene a creierului meu.
- A fost o rememoraredistorsionate a amintirilor din pdrtile
profunde ale sistemului meu limbic, partea creierului care ali-
menteazaperceptia emotionale?Din nou, nu - fdri un neo-
co1te5-ft1r,rggeual,Eistemul limbic qy p gate_p1o*$f E.eviz iuni
avdnd claritatea qi logica celor trditi ae-mirie.
Puteasd fi fost experienlamea un fel de viziune psihede-
licd produsd de unul dintre numeroaselemedicamentecare
mi se administraserd?Din nou trebuie sd spun cd toate aceste
medicamentelUg-rpq7d cg_1-Egpp"-o_ri
situati in neocortex.Iar tn
absenlaUpWneqEpJle&fgustrlanal, nu exista o bazd pe care
acestemedicamentesi funcqioneze.
Cum rdmdne cu intruziunea REM?Aga se nume$tesindro-
mul (inrudit cu ,,migcarearapidi a ochilor" sau somnul REM*,
* REMeste acronimul din limba englezd de Ia
,,rapid eye movement",
migcarearapidd a ocbilor. (N.t)
:.i
_$.1
faza in care apar visele)in care neurotransmitetorii naturali
precum serotoninainteractioneazdcu receptoriidin neo-
cortex. imi pare rdu, din nou. Intruziunea REMare nevoie de
un neocortex funclional pentru a avealoc, iar eu nu aveam
a$aceva.
Apoi, mai era fenomenul ipotetic cunoscut sub nu-
mele de ,,evacuarea DMT".in aceastdsitualie,glandapi-
neald,reaclionAndla stresul unei amenintdri perceputela
adresacreierului, produce o substanli numitd DMT (sau
N,N-dimetiltriptamina). DMT este structurate similar cu sero-
tonina $i poate provocao starepsihedelicdextrem de intensA.
N-am a\ut nicio experienldpersonaldcu DMT - qi nici acum
nu am -, dar nu-i contrazicpe cei caresusiin cd produce
o stare psihedelicdfoarte puternice. Poateuna cu implicalii
veritabilepentru inlelegereaa beeace conqtiin[aqi realitatea
sunt de fapt.
Totu$i, rdm6ne faptul ce po4iunea creierului pe care o
afecteaziDMT (neocortexul)nu era,in cazul meu, acolopen-
tru a fi afectatd.Aqaincdt, din perspectiva,,explic5rii"a ceea
ce mi s-a intdmplat, ipoteza evacudriiDMT s-a dovedit la fel
de ineficientd ca ceilalli candidali principali pentru explicarea
experienleimele Ei, din acelaqimotiv, esential.Halucinogenele
afecteazdneocortexul,iar neocortexul nu era disponibil pen-
tru a fi afectat.
IpotezafinalSpe caream analizat-o a fost ceaa ,,fenome-
nului de reboot".Aceastaar explicaexperientamea ca pe un
ansamblude amintiri gi gAnduri esential disparate,rdmase
de dinaintea momentului in care neocortexul meu a incetat
complet sd mai funcfioneze.Ca un computercarerestarteazd
qi salveazdceeace poate dupd o avarieregeneralda siste-
mului, creierul meu ar fi adunat laolaltd experienlamea din
acesterdmdqile,atat de bine cdt a putut. Aceastas-ar fi putut
produce la restartareacortexului in stareade congtienla
dupd o incetare a funcliondrii prelungitd la scarasistemului,
in meningita mea difuzd. Dar acestlucru pare foarte impro-
babil date fiind coqrplexitateaqi interactivitatea amintirilor
mele complicate.intrucAt am experimentat atat de intens
l-140 I
DovADALttMIIDEDINcoLo
tqqra non-lineari a timpuluiin lumea spirituald, pot acurr
sd inteleg d_e_se^.eql_4_g-1pUl.-1e_
pgisri despre dimensiunea
spirituald pot pfuea distorsionate sau pur qi simplu absurde
din perspectivanoastrd pdmAnteascd.in lumile de deasupra
acesteia,pur qi simplu tiqpul nu se comportd ca aici. !r acele
lumi, lucrurile nu se intAmpld in mod necesarunul dupd altul.
Qn moment poate pdrea lung cAt o viald gi una sau mai mu_lte
vieti pot pdreacd dureaz6o clipd.Dar, degitimpul nu se
comportd in mod obiqnuit (din perspectivanoastrd)in lumile
de dincolo, asta nu inseamndci este o harababurd,qi aminti-
rile mele din perioada petrecutd in comd sunt oricum, numai
talmeq-balmegnu. Celemai terestre ancoredin experienfa
mea, din punct de vederetemporal, au fost interactiunile
mele cu SusanReintjes,cAndea m-a contactatin a patra qi a
cinceanoapte,qi aparitia,spre finalul cdldtoriei,a celor qase
chipuri. Orice altd aparentdde simultaneitate temporald intre
evenimentelede pe pdmAnt gi cdlitoria mea in lumea de din-
colo este,s-ar putea spune,pur intdmpldtoare!
Cu cdt aflam mai multe despreboala mea, qi cu cdt cdutam
mai mult, folosind ljteratura Stiintificd actuald,ca sd-mi
explic ce se intAmplase,cu atdt ratam mai spectaculosesenla.
Totul - claritatea irealS a viziunii mele, limpezimea gAn-
durilor mele ca flux conceptualpur - sugerao func[ionare
cerebraldsuperioard,nicidecum inferioard. Dar creierul meu
superiornu fuseseprezent ca sd efectuezeaceaactivitate.
Cu cAt citeam mai mult despre explicaqiile,,qtiinlifice" cu
privire la ce anume sunt EPM-urile,cu atAt mai gocateram
de netemeinicialor transparentd.$i, torugi,congtientizam
o.r tristele cd aceleaerau exact explicaliile pe care eu, cel de
demglt, le-ag fi dat cu un gest vag dacdmi-ar fi cerut cineva
sd,,explic"ce esteEPM.
Dar nu era de a$teptat ca oamenii care nu erau doctori sd
$tie acestlucru. Dacdexperienlape careo triisem i s-ar fi
intAmplat altcuiva - oricui - ar fi fost Ei againdeajuns de
remarcabild.Dar faptul cd mi se htAmplasemie... Ei bine,
sd spun cd mi se intAmplase,,pentruun motiv" md fdceasf,
md simt u$or stingherit. in mine mai trdia destul din vechiul
t;
Fal
dogtql ca sd gtiu cAt de bizar - de fapt, cAt de grandi-
os - suna asta.Dar cdnd am addugatimprobabilitatea clard
a tuturor detaliilor - gi mai ales cdnd mi gAndeamcAt de
precis de perfectd fuseseo boald precum meningita E. coli
ip-$gmolareacortexului meu gi apoi recuperareamea rapidd
Ei q_ollpleldfald de o distrugere aproapesigurd - am fost
nevoit sd iau pur gi simplu in serios ci intr-adevdr se intAm-
plase pentru un motiv.
Ceeace n-a fdcut decdtsd-mi sporeascisentimentulde
responsabilitatefald de relatareacorectda pove$tii.
intotdeauna imi fdcusemun motiv de mdndrie din faptul
cd md menlineam la curent cu ultimele noutefl din literatura
medicali a domeniului meu qi cd md implic4m, de asemenea,
atunci cdnd aveamcevavaloros de addugat.Faptul cd fuse-
sem expediatbrusc din aceasti lume intr-o alta era o $tire -
o veritabild $tire medicale -, igr acum, cd mi furtorsesem,nu
aveamde gAnd sd o subaprecidz.Din punct de vedere medi-
cal,recuperareamea completdera pur gi simplu o imposibi-
litate, un miracol. Dar adevirata povesteconsta in locul unde
fusesemqi aveamdatoria nu doar ca om de $tiintd, animat
de un profund respect pentru metoda gtiinlificd, dar gi ca
vindecdtorsd spun povesteaaceea.O poveste- o poveste
adevdratd- poate vindeca Ia fel de bine ca un medicament.
Susanna$tiuse asta cdnd md sunasein ziua aceea,la cabinet.
Iar eu trdisem acelagilucru c6nd primisem veqti de la fami-
lia meabiologicd.Ceeace mi se intAmplaseera de asemenea
o vestevindecdtoare.Cefel de vindecdtoraq fi daci n-ag
impdrtdgi-o?
La pulin peste doi ani de la revenireamea din comd,l-am
vizitat pe un prieten apropiat qi coleg care se afld la conduce-
rea printipalelor departamenteacademicede neuroqtiinte din
lume. il cunosteampe John (nu este numele lui adevdrat)de
decenii qi il consideramun om minunat gi un om de $tiinte de
prim rang.
I-am spus lui John o.pa{te din povesteacdldtoriei mele
spirituale din stareade comd profundd gi s-a ardtat de-a
dreptul uluit. Nu uluit de cdt de nebun eram eu acum, ci
I L42 1 DOVADALLMrIDEDTNCOLO
ca qi cum, ifr,tlfoEt, tltelegea-cevacare-l nedumerisede
multi weme.
A reiegit cd, in urmd cam cu un an, .tatil lui John se
apropia de finalul unei boli care durase cinci ani. Era invalid,
dement, suferind Eivoia sd moard.
- Te rog, il implora pe John tatdl lui de pe patul de moar-
te. De-mi o pastild,ceva.Nu pot s-o mai duc aga.
Apoi, dintr-odatd, tatil lui a devenit mai convingdtor de-
cdt fusesein ultimii doi ani, in timp ce discuta unele obser-
vatii profunde despreviata lui qi desprefamilia lor. Ulterior
$i-a mutat privirea gi a inceput sd vorbeascdgpr€ aerul de la
partea dinspre picioare a pafului. AscultAndu-I, John Ei-a dat
seamacd tg.tdllui ii yorbea m44ei lui decedate,care murise
cu qaizecigi cinEi de ani in urmd, cdnd tatdl lui John nu era
decAtun adolescent.Abia dacd amintise de ea in timpul vietii
lui John, dar uite cd acum aveao disculie voioasd qi animatd
cu ea.John n-o vedea,dar era absolut convins cd spiritul ei
era acolo,urdndu-i bun-venit acasdspiritului tatilui sdu.
Dupd cdtevaminute de la asta, tat5l lui John s-a intors
iar cu fala spre el, avAndo privire complet diferitd in ochi.
ZAmbeagi era in mod clar lini$tit, mai liniEtit decAtigi amin-
tea John sd-l fi v6zut weodatd.
- Culcd-te,tati, s-a pomenit John zicdnd.Relaxeazd-te.
E in reguld.
Tatdl lui a fdcut exact asta.inchizdnd ochii, a adormit cu
o expresiede impdcare deplind pe fa1i. La scurt ttmp dupi
aceea,gi-a dat sfArqirul.
John a qimti!_-ciintdlnirea dinrre tatdl lui Ei bunica lui de
mult plecatd dintre cei vii fusesefoarte real5, dar nu Stiusece
sd faci in privinla ei pentru cd, in calitate de doctor, qtia cd
astfel de lucruri erau,,imposibile". Mulli allii au observatace-a
uimiJo,areclarit3lq_a" ryntil care survine la oamenii vArstnici
atingi de demengi c"]l"putininqtnle sd-gi dea sfArgitul, exact
a$acum John vdzusela tatdl lui (fenomennumit ,,luciditate
terminald"). Pentnl asta nu exista nicio explisafis neurogtiin-
fificd. Faptul cd mi-a auzit povesteaa pdrut sd-i dea o per-
misiune dupi care tdnjise sd-i fie datd de cineva:perrnisiunea
:d
,'r;,,4
@-q-g-rede ceeace vdzusecu ochii lui - de a Pfi'aceladevdr
spiritual eterg este mai real
plg$pg gi-tiftfqtltor: ci qul-.nos1ru
decAtorice percepemin acesttirAm fizic ai L{e -9LegAlg+a
divini cu iubirea infinitd a Creatorului.

Existddoar doud moduri de a-gi trdiviaga. UnuI esteca

Si cum nimic n-ar fi un miracol. CeIdIaItesteca Si cum
totul ar ft.
Albert Einsrein(I 879-1955)

N-am mai ajuns la biserici decdtin decembrie2008, cdnd

Holley m-a convins sd merg la slujba din a doua duminicl a
Adventului. Eram incd sldbit, imi pistram cu greutate echili-
brul qi nu ajunsesemla greutateanormali. Holley gi cu mine
gedeampe rAndul din fa{d. Mchael Sullivanprezida slujba
din ziua aceeagi a venit sd md intrebe daci doream sd aprind
a doua lumAnarede pe cununa de Advent. Nu voiam asta, dar
cevami-a spus s-o fac toruqi. M-am ridicat, am pus mAnape
stalpul de bronz qi am pdqit pdnd in partea din fald a bisericii
cu nea$teptati uqurin{d.

Amintirea mea despre timpul petrecut ir afara corpului

era inci nediluatd qi crudi qi, oriunde mi intorceam in acest
loc care nu reugisesd md miqte agade mult inainte, vedeam
afie $i auzeammuzicd, iar acesteamI ficeau sd rememorez
totul. Iggta de bas pulsatild a imnului religios mima neferi-
cirea aspri a Tdrdmului Vederii cu Ochi de Rdmd.Geamurile
din vitralii cu norii qi ingerii lor inni reAdUqeaq-*il-
mrr-Itgfru-
muselea celestdaPo4ii. O picturi a lui Iisus impfutind pdinea
cu discipolii lui evocacgmuni{nea Esenlei.M-am cutremurat
cAndmi-am reamintit fericirea iubirii necondilionate infinite
pe careo cunoscusemacolo.
in sfArgrt,a,minteles care era adevdratamenire a religi-ei.
Saucel putin care ar fi trebuit sd fie. Eu nu doar credeamin
:r1
, I:.1

I I44 I DOVADALUMIIDEDINCOLO
 "
Dumnezeu;il cunoEteampe Dumnezeu.In timp ce $onta-
cdiamspre altar ca sd-mi iau cuminecdtura,lacrimileimi
qlroiaupe obraji.

Dacd vrei sd fii realmente un cdutd.tor aI adevdrului,

este necesar ca mdcar o datd in viasd sd te indoieSti, cAt
mai mult posibil, de toate lucrurile.
R e n €D e s c a r t e s( I 5 9 6 - 1 6 S 0 )

A fost nevoiecam de doui luni pentru ca intregul ansarn-

blu de cuno$tinte neurochirurgicalesd-mi revind in minte.
LdsAndla o parte,pentru moment,faptul in esenldmiraculos
cd a revenit(in continuare,qu edstd niciun precedentmedi-
cal pentru cazul meu,in carecreierulcarea fost supusunui
atacatat de grav gi de indelungatdin parteaunei bacterii
gram-negativeprecumE. coli sd igi recuperezemdcar o parte
din capacitdliledepline),dupd asta,am_continuatsd mI lupt
cu faprul cd tot ce invdlasegrin patru decenii de studiu Ei
muncd desprecreierulrunan,despreunivers gi desprece
anume constituie realitatea intra in conJlict cu experientape
careo trdisemin celeqaptezile de comd.CAndam cdzut in
comd,eram un doctor laic care-gipetrecuseintreagacarierl
in uneledintre celemai prestigioaseinstitute de cercetare
din lume, incercdnd si inleleagd conedunile dintre creierul
uman qi con$tiintd.Nu era vorba cd nu credeamin congti-
in1d.Erampur qi simplu mai congtientdecAtmajoritatea
oamenilor de improbabilitatea mecanicduluitoare ca ea sd
existeindependent!

in anii 1920,fizicianul WernerHeisenberg(qi alti fondatori

ai mecaniciicuantice)a ficut o descoperireatat de stranie
tl
DOVADA LtiMII DE DINCOLO
1* , r47
ce va mai dura p6nd cAndlumea o va asimila complet. QAnd
observdmfenomenelesubatomice,esteimposibil si separim
completobservatorul(adicd,omul de $tiint[ careefectueazd
experimentul)de ceeace esteobservat.in lumea noastrdcoti-
diand,esteugor sd ne scapeacestaspect.Ijoi vedemuniversul
ca un loc plin de obiecteseparate(mesegi scaune,oameniEi
planete)careinteractioneazdocazionalunele cu altele,dar
carerdmdnin esenldseparate.Totugi,lq nivql qubatomic,
acestunivers de obiecteseparatese dovedegtea fi o iluzie
desSvArgitd. in do*meniul dimensiunilo r super - sup err4ici, g4c-e
obiect,din universul fizic es_te intim le-gatde oricare alt obiect.
De fapt, in lume nu efstd cAruqide puqin,,obiecte",doar vi-
bralii de energiegi relalii.
Cea insemnatastaar fi trebuit sd fie evident,degin-a fost
a$apentru mul1i.Eraimposibil sd cercetezirealitateaesentiald
a universului fdrd sd foloseqti con-qg[4-1a. Departe de a fi un
produs secundargi neimportantal proceselorfizice (a$acum
crezuseminainte de a aveaaceastdexperienld),qonstiinta nu
este doar foarte reald - este de fapt mai reald decdtresHl
qxi-_stenteifizice gi, cel mai probabil, !14{glgg!Fl tuturor
lucrurilor. Dar niciuna dintre acesteidei nu a fost cu adevd-
rat incorporatd in imagineadespre realitate a $tiintei. Multi
oamenide gtiinld incearcdsd facd asta,dar, deocamdatd,nu
existdo ,,teoriea tuturor lucrurilor" unificatd caresd poatd
combina lqgile mecanicii cuantice cu cele ale teoriei relativitd-
tii intr-o manierdcaresdinceapdsd incorporezecongtiiuta.
Tpgle obig.cteledin universul fizic sunt alcdtuite din atorni.
Atomii, la rAndul lor, sunt constituiti din protoni, electroni
qi neutroni. Aceqtia,la r6ndul lor, sunt (agacum fizicienii au
descoperitde asemeneala incepurul secolului)0() toti pafii-
cule.Iar p-articulelesunt alcdtuitedin... Ei bine, la modul cel
mai sincer, fizicienii 4q plggjlig cu adevdrat.Qar un lucru pe
cqre-l $tim despreparticuleestecd fiecareesteconectatdcu
oricare alta din univers. Toate sunt, la nivelul cel mai profund,
rnterconectate.
inainte de experienlamea de dincolo,eram,in gene-
ral, la curent cu toate acesteidei gtiinlifice moderne, dar
erau indepdrtate Si abstracte.in lumea in care trdiam qi md
I48 DOVADA LUMII DE DINCOLO
miqcam- lumea automobilelor,a caselor,a meselorde
operatieqi a pacienfilorcarese fdceaubine sau nu, pa4ial in
funclie de modul cum reugeamsd-i operez- acesteaspecte
ale fizicii subatomiceerau rarefiateqi distante.poatecd erau
adevdrate,dar nu aveaulegdturd cu realitateamea cotidiand.
Dar cgnd mi-am ldsat cqrpuJ_tizicin.urmd, am trdit direct
acesteadeviruri. De fapt, gi o spun cu toatd irnciederea, cu
toate cd la aceaweme nici micar nu gtiam termenul, pe cAnd
md aflam in Poartd qi in Esenld,eg de fapt ,,fdceam$tiintd,,.
qtUgtdcare se baza pe.c,qlmqladgyiq3tqi mai sofisdcatin-
strumentpentru cercetarepe care-l poseddm:
Qgngtifr1ainsdqi.
Qu cAt sdpammai mult, cu atat mai convins deveneamcd
descoperireamea nu era doar interesantdsau spectaculoasi.
Ha Stiingificd.in.funcli" de persoanacu care disculi,
Son$tiln-
-
ta este ori qS!40"pJ*m.are mister aflat in fala cercetdrii Stiin-
{ifice, ori o nonproblemd totald. Surprinzdtor este numdrul
mare al oamenilor de gtiinld care intrd in a doua categorie.
Pentru mulqi oameni de qtiingd,poate pentru majoritatea, nu
meritd sd ne facem Criji din cauza congtiintei,pentru cd nu
estedecAtun subprodusal proceselorfizice. Mulli oameni
de qtiinld merg mai departe sus$nand despre con$tiintl nu
doar cd este un fenomen secundar,dar cd,in plus, nici mdcar
nu e reald.
Totu$i, mulli reprezentanti de frunte din domeniul neu-
ro$tiintei constiintei qi al filosofiei mintii nu sunt de acord cu
aceastdpozitie. ig ei au ajuns sd recunoascd
"]ti1qg-1,_qdecenii,
,,problemadurd a cqgstiinl€i". Cu toate cd ideease coceade
cAtevadecenii,D-avidChalmersa fost cel care a definit-o in
genialalui carte din 1996, The ConsciousMind (Minteacon-
Stientd).Problemaduri priveqte insigi edstenta experientei
con$tiinje,igi poate fi distilatd in acesteintrebdri:
lum ia nagtere-con$tiinladin funclionareacreierului uman?
In ge-tqportse afld con$tiintacu comportamentulpe care
il insolegte?
Careesterelalia dintre lumea perceputdEi lumea reald?
Problemhdurd este atat de greu de rezolvat, incAt tUti!-
g6nditori au spus cd rdspunsul se afld cu totul in afara
[,14e I

,,qtiin{ei".Dar faptul cd se situeazddincolo de granilele
qtiintei curente nu diminueazd cu nimic fenomenul conqtiin-
tei - de fapt, este un indiciu cu privire la rolul ei insondabil
de profund in univers.
Ascendenlametodei gtiinfifice fundamentate doar in tIrA-
mul fizic, in ultimele patru sute de ani, prezintd o problemd
majord: aln.pieldut legf,tura cu misterul profund din centrul
existenfeinoastre - congtiinta noastrd. A fost (sub diferite
nume qi exprimatd prin diferite concep{ii asupra lumii) ceva
bine cunoscut $i tinut in secret de religiile premoderne,dar
s-a pierdut in cultura noastrdoccidentalilaicd,pe mdsurdce
ne-am indrdgostit tot mai mult de puterea$tiintei gi a tehno-
logiei moderne.
Pentrutoate succeselecivilizaliei occidentale,lumea a
pldtit un pret scump in termenii celei mai importante compo-
nente a existentei noastre - spiritul.uman. Pgggaintunecate
a tehnologiei de vArf - armamentul modern qi uciderile qi
sinuciderilenechibzuite, nenorocireawband, dezastrul eco-
logic, schimbdrile de climd catastrofale,polarizarea resurselor
economice- este indeajuns de rea qi aqa.$i mai rdu, c-Ern-
centrareanoastrd asupra progresului exponential din $tiintd
qi tehnologiei-a ldsat pe mulli dintre noi relativ neaiutomti
in ceeace privestesemnifica{iaqi bucuria,precum qi in ceea
ce priveqte modul cum se incadreazdvielile noastre in marea
schemda existenlei pentru furtreagaeternitate.
S-a dovedit sf,, l4-intrglirile privind sufletul qi viala de
dupd via1d,reincarnarea,Dumnezeu gi Rai,rdspunsurile sunt
dificil de gdsit prin mijloace qtiintifice convenlionale,ceeace
implici faptul cd s-ar putea ca acesterispunsuri sd nu existe.
in mod similat, fenomenelede conqtiinld extinsS,cum ar fi
vizualizareala distanld,perceptiaextrasenzoriald, psihokine-
zia, clarviziunea,telepatiaqi precognitias-au dovedit dificil
de inleles prin investigatii $tiintifice ,,standard".inainte de
perioadapetrecutdin com5,m-am indoit de veridicitatealor,
in principal pentru cd niciodatd nu le-am experimentatIa un
nivel profund gi pentru cd nu puteau fi explicateugor prin
concepliamea $tiintificd simplistd asupra lumii.
sci
[__-l
DovADALUMIIDEDrNcoLo
Ca mulli alti sceptici cu pregitire qtiin{ificd, a[r.refuzat
chiar sd analizez datele relevanteprivind chestiunile referi-
toarela acestefenomene.l{i-am plstrat ideil.-e-preconcepute
despre acesteinformafii gi {espre cei care le furnizau pentru
ci perspectivamea timitatd nu reugeasd oferenici ceamai
vagd ex"plicatiedespre qum ar putea avealoc in realitate astfel
de lucruri. Cei care sustin cd nu edsti dovezi pentru fenome-
nele care sugereazdcon$tiinla extinsd,in pofida numdrului
copleqitor de probe care dovedesccontrariul, sunt ignoranli
in mod deliherat. Ei cred cd gtiu adevdrul,fdrd sd mai fie ne-
voie sAcercetezefaptele.
Pentru cei pringi incd in capcanascepticismului gtiintific,
recomand cartealrreducible Mind: Toward a psychologyfor
the 21st Century (Minteaireductibild: spre o psihologiea se-
coluluiXX), publicati in 2002.Dovezilepentru congtiintaex-
tracorporald sunt bine prezentatein aceastdanalizd qtiinlificd
riguroasd.Irreducible Mind esteun adevdratpunct de reper
realizat de un grup de mare prestigiu, Departamenrulpentm
studii perceptualede la Universitateadin Virginia. Autorii
oferi o analizd exhaustivda datelor relevante.iar conclu-
ziA este inevitabild: aceste_fenomelequIL rc-qlegi trebuie
sd incercdmsd le inlelegemnatura, dacdwem si inlelegem
realitateaexjstenteinoastre.
{m fost sedugideideeapotrivit cdreiaconcep[ia$tiintificd
asupra lumii se apropie rapid de o Teorie a tuturor lucrurilor,
care nu ar pdrea sd lase mult loc pentru sufletul sau spiritul
nostru, pentru Rai gi pentru Dumnezeu.Cildtoria mea din
stareade comd profundd, in afara acestuitdrAm fizic inferior,
iIl tinutul superio_runde sdliqluie$te atotputernicul Creator,
a dezvdluit Lig.l indescriptibil de rlng.nqdintre cunoagterea
umaSr-{$i teramul inspirator de veneralie al lui Dumnezeu.
Noi toti suntem mai familiari cu congtiinla decAtcu orice
altceva$i totu$i inlelegem mult mai multe lucruri despre
univers decAtdespremecanismulcon$tiinlei.Esteatrit de
aproapede casd,incAt se situeazdaproapemereu dincolo
de inqelegereanoastrd.Nu edstd nimic legat de fizica lumii
malelale (quarcuri,electroni,fotoni, atomi etc.)gi,in special,
E]
de stmctura complexda creierului care sd ne dea cel mai vag
indiciu despre mecanismulcon$tiintei.
De fapt, cel mai mare indi^eiuprivind realitatea domeniului
spiritual este misteruI profund al existenlei noastre conqti-
e.nte.Aceastaesteo revelaliemult mai misterioasddecAtcele
de care fizicienii Ei speciali$tiiin neuroEtiinfd s-au aretat
capabili sd se ocupe,iar eqecullor de a face acestlucru a ldsat
in obscuritaterelatia iBtimi dintre conqtiintd qi mecanica
cuallliqi - qi, prin urmare, realitatea fizicd.
Pentru a studia cu adevdratuniversul la un nivel pro-
fund, trebuie sd admitem 1"olql-fundamentalal conqtiintgi in
zugrdvirearealitdlii. Experimenteledin pe-canica-cuq4lige
i;au-:qEat pe acei geniali pdrinti ai domeniului, dintre care
multi (WernerHeisenberg,Wolfgang Pauli,Niels Bohr, Erwin
Schrodinger,Sir JamesJeans,ca sd numim doar cAliva)s-au
indreptat spre conceptiamisticl asupra lumii in cdutarea
unor rdspunsuri. Ei qi-au dat seamacd eSljlgpggl[il sd sepa-
re e5;rerimentatorulde experiment qi sd explice realitatea fdrd
ajutorul conqtiintei. Ceeace am descoperitin lumea dg d!4-
colo este]qrgtpilag indescriptibild qi qggp$ilglea univer-
suiui qi faptul c{-hggga tot ceeace existd este con_Stii1lfa. Am
fost atdt de completconectatIa ea, incAt,adesea, nu a existat
nicio diferenliere intre ,,mine" qi lumea prin care md miq-
cam.Dacdar fi sd rezum toate acestea,aSspunemai intAi cd
Ugyg$l$-este mult mai mare decAtpare si fie dacdne uitam
doar la pdrtile lui imediat vizibile. (De fapt, asta nu e o idee
revolulionar5,intrucAt EtUfrJA conventionaldadmite c,i 9-0-la
_sqJddin univers este alcetuit din ,,materiegi energieneagrd".
Ce sunt acesteentiteu negre?nNimeni nu gtie deocamdatd.
Dar ceeace a fdcut ca experien{amea sd fie neobignuitda fost
" $aptezeciIa sutl este ,,energieneagrd",acealq1|{ extrem de miste-
rioasi descoperite de astronomi Ia mijlocul ultimului deceniu al secolului
trecut, cdnd au gdsit dcvadg indubitabilS bazatd pe supernovele de tip Ia,
potrivit cdreia in ultimele cinci miliarde de ani expansiuneauniversului
s-a accelerat.Alte 26 de procente sunt constituite de ,,materia neagrd",
aceagravitatie anormald ,,in exces" revelatd in ultimele decenii i4 rqlalia
gqlaxiilor gi a roiurilor galactice.Sevor gdsi explica[ii, dar misterele de
dincolo de acesteanu se vor sfArsiniciodata.(N.4.)
DovADALrrMrrDEDrNcoLo
i rsz
___l
urgenta surprinzito.ue cu care am experimentattolul.,fgl_
damental al qgEtiinlgi qau al spilitulqi. N-a fost teorie cAnd
am invigat asta acolo sus, ci un fapt, coplegitpr gi imediat ca
un suflu de aer arctic primit in fatd.) in al doilea r6nd: froi -
fiecare dintre noi - s.ultepsqlggtati in g_rodcomplex g,i
4e
leclintit cu u4iv.grsulidrgit. Ac"-estaeste adevdratulnostru
sdlqg9i si credemcd [umeaaceastafizicd estetot ceeace
conteazdeste ca qi curn ne-Erminchide intr-un mic dulap gi
ne-am imagina cd nu mai existd nimic dincolo de acesta.$i,
in al treilea rAnd: fgrta ss-enliqlda cyedj_rytyeiiryinlesnirea
ideii
{..'!g4t. deasupra1n_ateriei". C6nd eram student la medi-
cind, am fost adeseauimit de pulglea incredibilia efecrului
pla.cebo- cd studiile medicale au trebuit sd depigeascdcele
circa 30 de procente de binefacereatribuite faprului cipaei_
entul-credecd primeEteun medicamentcare-i este de folos,
chiar dacd e vorba despre o simpld substanldinertd. h log
-s6
vadd quterea_flRdqUent4lda,credinte-rqi a moduJgi cum ne
influen{eazd sdndtatea,profesia medicali a preferat sd vadd
jumdtatea goald a paharului - qi anume cd efectul placebo
este un obstacolin demonstrareaeficacitdtii unui tratament.
in miezul grug14eimecanicii cuailice se afli lelEita-tSA.ideii
noastre de localizarein timp gi spaliu. Restul universului -
adicdvastalui majoritate- nu este,de fapt, depdrtatde noi
in spaliu. Da, spaliul fizic pare real, dar este gi limitat, toto-
dat5. intreaga lungime $i ldtime a universului fizic este nimic
pentru tdrAmul spiritual din care a luat nagtere,- tfuamul*
conEtiintei(pe careunii ar putea sd-l numeasci ,,fo4a vitali,,).
Acest alt univers,cu mult mai mdre1,nu este,,depdrtat,,
deloc.De fapt, estechiar aici - aici unde md aflu, cAndtastez
aceastdpropozilie, gi chiar acolounde va aflag, cAndo citi{i.
Nu e departe fizic, dar nginu cuntem constienli de el pen-
tru cd suntem, in ceamai mare parte, bslrisi fald de acele
fg:cvenlq p_e_lqry gq qqqlfe5td. Trdim irJ dimensiunile fami_
liare ale spaliului gi rimpului, constran$ide li;4jri4le ciudate
ale organelornoastresenzoriale$i de,sqalaperceptualddin
cadrul spectrului care se intinde de la lumea cuanticd subato_
micd pAndla trtregul univers. Acele dimensiuni, desi au multe
ilsi I
lucruri carese intdmpld in ele,ne izoleazi totodati fa15de
alte dimensiuni care exista.
G;ecii d.inAntichitate au descoperit toate asteacu mult
timp in urm5, iar eu n-am fdcut decAtsd descopdrsingur
ceeace ei deja aflaserd:analogulinlelege analogrrl.-U.ruve.Ls*ul
esle astfel construit incAt, ca sd inlelegi orice parte a nume-
roaselor sa,ls-dimensiuniqi niveluri, trebuie sd devii palte a
aceleidimensiuni.Sau,formulat mai exact,trebuie sd fii des-
chis pentru 9 i{qqlific,qle cu aceaparte a universului pe care
deja o posezi,dar de cares-ar putea sd nu fi fost con$tient.
Universul nu are inceput qi nici sf6rqit, iar Dumngzeu es-te
particuld a acestuia'Multe - de
illlg tot$,pr9zqlll,i4 orice
fapt, ceamai mare pafie - din lucrurile pe eareoamenii
le-au ar,ut de spus despreDumnezeu qi despre lumile spi-
rituale superioare,aupresupus sd le aducemjos, Ia nivelui
nostru, in loc sd ne ridicdm noi pqrcepliile la indliimea lor. Cu
descrierilenoastre insuficiente, le;denaturim natura lor cu
adevdratcopleqitoare.
Dar, cu toate cd n-a inceput niciodatdqi nu se va sfArgi
niciodatd,qlr-y-re-{$liar.enigte Qgmle de punctualie, al cdror
scop este sd facd tunteJesi existegi sd le ingaduiesd parti-
cipe la mdrelia lui Dumnezeu.Big Bangcare a creat universul
nostru a fost unul dintre aceste,,serrlrlede punctuaqie"crea-
tive. Viziunea lui Om a fost din afard, cuprinzAnd intreaga
Crealie a lui Om gi dincolo chiar de cAmpulmeu vizual su-
perior-dimensional. Aici, a vedeainsemna a $ti. Nu a existat
nicio distinctie intre faprul cd am experimentatceva Si faptul
cd am inteles acelceva.
,,Amfost orb, dar acumvdd" a cdpitat acum o noud sem-
.nificalie cgn-43qh1eles c6t de orb am fost in legdrurd cu
n3qluacompletf, a -q,1Livgr sglgi.-qpi$tualpe care-l reprezentem
pe pdmAnt - mai ales oamenii cum am fost eu, care cred,eau
ci materiaesteesentareahtefli,cd toate celelalte- g6ndirea,
congtiinta,ideile, emotiile, spiritul - nu sunt decAtsimple
produseale acesteia.
AceastdrevelaEiem-a inspirat foarte mult, pentru cd
mi-a permis sd vdd inaltimile impresionante ale comuniunii
DovADALUM'DEDINcoLo
t t* l
qi tr[elegerii care se afld inaintea noastre, atunci c6nd fieca-
re dintre noi lasd ir urmd limitdrile corpulUrnostru fizic qi
ale creierului.
UmoI. Ironie.Patos.intotdeaunaAIncrezut cd acesteasunt
calitdti pe care oamenii le-au dezvoltat pentru a se adapta la
aceastdlume atdt de adeseadureroasdqi nedreaptd.$i chiar
astasunt. Dar, pe ldngdfaptul cd sunt nigte consoldri,acgste
calitili stJntrecunoa$teri- scurte, efemere,dar extrem de
importante - ale faptului c5, oricare ar fi luptele gi suferiqqe-
le noastre din lumea prezentd, ele nu pot sd atingd cu ad.evi-
rat fiintele mai mari, eteme care suntem cu adevdrat.RAsulgi
ironia sunt, ir esenld,aduceri aminte cd nu suntem prizonieri
in aceastdlume, gi cdl5toriprin_gA.
Un alt aspectal vegtii bune este cd 4u trebuie sd ajungi in
pragui mo{ii ca sd arunci o privire in spatelevdlului - dar
trebuie sd te strdduieqtiin acest sens.Sttnveti despre acel
tdrdm din cfuti gi prezentdri este un i:nceput- dar, in final,
fiecare dintre noi trebuie sd ajungdilr addnculpropriei sale
conEtiinle,prin rugdciunesau meditatie,pentru a accesa
acesteadevdruri.
Meditalia se prezintd in multe forme diferite. Ceamai
utile pentru mine de cdnd am iegit din comi a fost ceapusd
la punct de Robert A. Monroe,fondatorul Institutului Monroe
din Faber,Virginia. Libertatealor fa15de orice filosofie dog-
maticd oferd un avantaj deosebit.Singuradogmd asociatdcu
sistemulMonroede exercifiimeditativeeste:Sunt mai mult
decAtcorpul meu fizic. Aceastdsimpld confirmare are impli,
catii profunde.
Robert Monroe a fost un producdtor de programe radio
de succesin anii 1950,in New York. in timp ce investiga
folosirea inregistrdrilor audio ca tehnicd pentru invdlarea in
timpul somnului, a inceput sd aibi experienleextracorpora-
le. Cercetdrilelui detaliatepe parcursul a mai bine de patru
decenii au avut drept rezultat un sistem puternic pentru
perfectionareaexplordrii profund con$tientepe baza unei
tehnologii audio dezvoltate de el cunoscutdsub numele
de,,Hemi-S1mc".
EJ
 Hemi-S1'ncpoate amplificaconEtientizarea selectivdqi
performantaprin creareaunei stdri relaxate.Hemi-S1nc
oferd totuqi mult mai mult de atat - stdrile amplificate de
con$tiinle permit accesulla moduri perceprualealternative,
inclusiv meditalia profundd gi stdrile mistice. Hemi-Sync
implicd fizica antrendrii rezonante a undelor cerebrale,relalia
lor cu psihologiaperceptualdqi comportamentalda con$ti-
intei $i cu fiziologia fundamentald a binomului creier-minte
gi conqtiinqd.
Hemi-Syncfolosegtepatternuri specificede unde acus-
tice stereo(de frecventeu$or diferite pentru fiecareureche)
pentru a induce o activitate sincronizatd a undelor cerebrale.
Aceste,,bit5i binaurale"sunt generatela o.frecvenldcare
este diferenla aritmeticd dintre doud frecvenle de semnal'
UtilizAnd un sistem de sincronizare strdvechi,dar foarte
exact,situat in trunchiul cerebral,carein conditii normale
permite localizareasurselor acusticein planul orizontal din
jurul capului, acestebitdi binaurdrlepot antrena Sistemul
de Activare Reticulardadiacent,care furnizeazd semnalede
sincronizareconstantespre talamusqi cortex,careactiveazd
conqtiinla. Aceste semnalegenereazdQ sincronie a undelor
qgrehralein gama cuprinsd intre 1 qi 25 de hertzi (Hz sau cicli
pe secundd),incluzAnd rg,girrneacrucialSsiruatd mai jos de
pragul inferior normal pentru auzul omenesc(20 de hertzi)'
Aceastdgamd inferioare este asociatdcu undele cerebraledin
gamadelta (< 4Hz, manifestatenormal in stareade somn
profund, fdrd vise),theta (4 - I Hz, observatein meditalia
profundd gi relaxare qi in somnul non-REM),qi alfa Q - L3
Hz, caracteristicesornnului REMsau cu vise, stdrii de alipea-
l5 din pragul somnului sau relaxdrii din stareade trezie). in
cdldtoria mea de dupd comd dedicatdtrlelegerii, Hemi-S1'nc
mi*a oferit un mijloc potential de inactivare a funcqiei de
filtrare a creierului fizic prin sincronizareaglobald a activitd-
1ii mele electriceneocorticale,la fel cum e posibil sd fi fdcut
meningita de care am suferit, pentru a-mi elibera con$tiinta
extracorporald.Cred cd Hemi-Sy'ncmi-a permis sd revin la un
domeniusimilar cu cel pe carel-am vizitat in stareade comd
l-1s6 I
DovADALUM'DEDINC.L.
profundd,dar fdrd sd fie nevoiesd sufdr de o boall mortald.
Dar, la fel ca in viselemele din copildrielegatede zbor, acesta
esteintr-o mare mdsurdun procesde a permitecildtoriei sd
se desfdqoare- dacdincerc s-o fortez, sd o gAndescexcesiv
sau sd fiu prea ata$atde proces,nu funcqioneazd.
Folosireatermenului atotcunoscdtorparc inadecvatd,
deoarecevenefaFa$i puterea ereativdla care am fost mar-
tor s-au situat dinc_alode atribuirea unui nume. Mi-am dat
seamaca interdicliile proferate de unele religii fa15de nu-
mirea lui Dumnezeu sau descriereaprofelilor divini au ar.ut
intr-adevdr o corectitudine intuitive, pentru cd realitatealui
Dumnezeu este cu adevdratatat de complet dincolo de orice
tentativd umand de a-I cuprinde pe Dumnezeuin cuvinte sau
imagini, atat timp cAt ne afldm aici, pe pdmAnt.
La fel cum conqtientizareamea a fost atAt individuald. cat
qi totodatd complet unificatd cu universul, la fel gi grani{ele
a ceeace am experimentatca ,,eu"uleori se contractd,iar
alteori se extild pentru a irrcruae-totceeace existdin intrea-
ga eternitate. E.stompareagranitei dintre con$tiinta mea qi
tfuamul din jurul meu a mers atAt de departe,uneori, incAt
am devenitintregul univers. O alti modalitate de a formula
acestlucru ar fi sd spun cd.temporql,amvdzut o identificare
cu universul, care a fost acolo tot timpul, dar fald de care am
fost orb pAndatunci.
O analogiepe careo folosescadeseapentru a-mi demon-
stra congtiinla la nivelul cel mai profund este aceeaa oului de
gdin5.CAt timp m-am aflat ir Esenli, chiar cdnd 4m deru-enit
una cu Globul de lumind $i intregul univers superior dimen-
sional in toatd eternitatea,qi am fost unuf-cu Dumnezeuin
mod intim, am simtit cu tdrie cd aspectulcreativ, primordial
(de fo45 motrice) al lui Dumnezeu a fost coaja din jurul con-
tinutul oului, intim asociatdpretutindeni (agacum con$tiinta
noastrdesteo extensiedirectda Divinului)$i totu$i pe veci
4inqols de capacitateade identificareabsolutdcu con$tiilta
a ceeace a fost creat.Chiar cAndconqtiinlamea a devenit
identicdcu totul $i cu eternitatea,_arn simlit cd nu agputea sd
devin in intregime UnA.cuforfa motrice creativ5,originard a
i=f
 ilr-elslnta celei mai infinite unite$, a rimas
-tot cgea-c.g*exi^$td.
aceadualitate. Esteposibil ca o astfel de aparentddualitate sd
fie, pur Ei simplu, rezultatul incercdrii de a aduce o asemenea
con$tientizarei:rapoi tr acest tdram.
N-am auzit niciodatd vocealui Om direct qi nici nu i-am
vdzut chipul. A fost ca gi cum Qm.mi-a vorbit prin inteurre-
*Sul gandurilor care erau ca nigte zidru.i-Jaluri rostogolin-
du-se_g4p-ry[pe,legdndndtotul i:njurul meu gi ardtAndu-mi Trebuiesd ftu dispussd renunl Ia ceeace suntpentru a
cd existi ug3Saf..ad.aj mai profund al existenlei - un egafodaj deveni ceeace voi fi.
din care noi to$ facem parte, dar de care,in general,nu sun- Albert Einstein(1879_1955)
tem congtiengi.
Deci.am comunicat direct cu Dumnezeu?Absolut.
Exprimat astfel, suni pompos. Dar, cAnds-a iftimplat, nu Einstein a fost unul dintre primii mei idoli din domeniul
qm simtit asta.in schimb, an-Simtit-ci-fac ctea ce orice suflqt $tiintei gi citatul de mai sus a fost intotdeauna unul dintre
e capabil sd faci atunci cAndigi pdrdsegtecorpul gi ceeace preferatelemele. Dar acum am inqelesce insemnau,de fapt,
putem face cu totii chiar acum prin diferiteJ0etade"de.ruCg- acelecuvinte. oricdt de trisniti suna povesteamea de fiecare
cSAe sau de meditalie profundi. C-gglunicareacu Dumnezeu datd cAnd o relatarn unuia dintre colegii mei intr_ale gtiin_
gq!e.g-ea![3] Jxtraordinari experier\1i imaginabili $i, totu$i, tei - dupi cum observamin_exprcsiilelor goale sau pertur_
in acelagitimp, este ceamai fireasc{ dintre toate, p_entru bate - gtiam cd le spun ceva care are o veritabild validitate
cd._Dumnezetres-teprezentipngi,tgt_tirnpul._Omniscient, qtiinlific5. gi ci deschideaqtusa spre o inneagd lume noud _
.gplnlpolgn3,personql - gi,iubindu-ne firi condltii._g:ut9nn un intreg nou univers - dS inlelegere Etiingifici. Observatia
_c-onectati prin l-e$glll?rn_9as_trq._qYigg
ca_U-ngJ cu Dumnezeu. care onora con$tiinta insdgi drept ceamai mdreald entitate
din toatd existenta.

Dar unul dintre evenimentelelarg rdspdnditein EpM_uri

nu mi s-a int6mplat. Sau,mai exact,a edstat un mic numdr
de experienlepe care nu le-am fteit Si toate acestease gru_
pau tr jurul unui fapt:
Cat Ump m-am aflat in afara corpului, nu mi_am amintit
de identitatea mea terestrd.
Deqi nu existd similitudini perfecte intre experienfelein
pragul mortii, am descoperit,irci de la inceputul lecturilor
mele, cd edstd o foarte consistenti listi de trdsituri tipice
pe care multe dintre ele le conlin. Una dintre acesteaeste
intAlrrireacu una sau mai multe persoanedecedatepe care
subiectul EPMle-a cunoscut in timpul vielii. Eu n_am intAl_
nit pe nimeni cunoscut.Dar aceaparte nu m-a deranjat prea

T 158-l DovADALUMTDEDTNcoLo
mult, cdci deja descoperisemci uitarea identitdtii mele teres-
tre mi-a permis sd ajung mai departe ,,induntru" decAtmulli
dintre subieclii EPM.Cu siguranld, nu aveamde ce sd md
plAng de acestlucru. Ceeace md deranja era cd exista o anu-
miti persoandcu care tare rnult mi-a$ fi dorit si md intAl-
nesc.Tatdl meu murise cu patru ani inainte de coma mea. Dat
fiind cd $tiuse ce simleam in legdturd cu faptul cd nu reuqi-
sem sd md ridic la indllimea standardelor lui in timpul acelor
ani pierduli ai mei, de ce nu a fost acolo ca sd-mi spund cd e
in regutS?Cdci alinareaera,ilttr-adevdr, ceeace prietenii sau
rudele subieclilor EPMcare-i intAmpinau pe aceqtialineau
cel mai mult sd le transmitd. TAnjeamdupi aceaalinare' $i
totu$i,n-o primisem. r precognitiv,preverbal,eu $tiusemtoatd viata cd fusesem
Nu era vorba cd nu primisem niciun cuvAnt de alinare,
desigur.Primisem,de la Fata de pe Aripa de Fluture. Dar
oricdt de minunatd $i de angelicdera acea fatd, nu era cineva
cunoscut.VdzAnd-o pe aripa de flurure de fiecare dat[ cdnd
intram tr aceavale idiiicd, mi-arrl amintit fata ei perfect -
atat de bine incAt $tiam cd nu o irrtilnisem niciodatd in viala
mea, cel putin in viala de pe pf,mAnt.Iar in EPM-uri adesea
tocmai intAlnirea cu un prieten sau rudd de pe pdmAnt era
ceacare pecetluia evenimentulpentru oamenii care suferiserd
acesteexperienle.
OricAtincercamsd nu 1in seamdde asta,acestaspecta
introdus un element de indoialS in gAndurilemele cu privire
la ceeace a insemnattotul. Nu cd mI indoiam de ceeace mi
seintAmplase.Asta era imposibil, la fel cum nu m-ag fi putut
indoi de cdsniciamea cu Holley sau de dragosteamea pentru
copii. Dar faprul cd eu cilStorisem in lumea de dincolo fSrd
sd-mi intalnesc tatdl, intAlnind*o in schimb pe frumoasa mea
inso{itoarede pe aripa de fluture, pe caren-o cuno$team,
incd md tulbura. Tinand cont de natura intens emotionale
a relaliei pe care o avearncu familia mea, de faptul cd md
simleamnewednic,fiindcd fusesemdat spre adoplie,de ce
nu-mi fusesetransmis acel mesaj extrem de important - cA
eramiubit, cd niciodatl nu voi fi ldsat de izbeliqte- de cdtre
o persoani pe careo cuno$team?Cinevaca... tatdl meu?
DovADALUMtDEDINcoLo
11!ql
Cdci,de fapt, ,,ldsatde izbeligte"a fost, la un nivel pro-
fund, felul cum m-am simfit cu adevdrattoatd viata - in
pofida tuturor eforturilor din partea familiei mele de a vinde-
ca acel simlimdnt prin dragostealor. Tata mi-a spus adesea
sd nu fiu excesivde preocupatde celece mi se intAmplaserd
inainte ca el qi mama sd md fi luat de la cdminul pentru copii.
,,Oricum,n-ai putea sd-!i aminte$ticevadin celece ti s-au
intdmplat in acei primi ani", mi-a spus.Dar in aceastdprivin-
[d se hEelase.Experienlape care am a\,ut-o m-a convins cf,
existd o parte tainicd din noi careinregistreazdfiecare aspect
al vieqiinoastrepdmAntegtiqi cI acestprocesde inregistrare
incgpe incd de la inceputul inceputului. Aga incAt, la un nivel
dat, iar la un nivel profund incd md mai strdduiam sd iert
acestlucru.
Atat Ump cAt aceastiintrebarerdrn6neadeschisd,aveasd
rdmAndgi o voce negativd.Una careirni spunea,insistent $i
adeqgqcu,$g1gt_e, cd,in ciuda perfecguniiqi a caracterului
minunat al experienleimele in pragul mor{ii, cevalipsea, ceva
era in nereguldin privinla ei.
in esenld,o parte din mine furcdse indoia de experienla
mea uluitor de realddin stareade comdprofundd qi astfel de
adevdrul existentei aceluiintreg tdrAm.Pentru aceaparte din
mine, acestacontinua sd ,,nu aibd logicd" din punct de vedere
$tiintific. Iar aceavoce mici, dar insistentd, a indoielii a ince-
put si-mi ameninleintreaganoud conceptiedesprelume pe
careo construiamlent.
:in
 Pecare n-am reugit sd ni le spunem.
$tiu cdt de mult mi iubegti,
La fel de mult cdt te iubesc qi eu,
$i de fiecaredatd cdnd te gande$rila mine,
$tiu ci $i tie o sd g se facd dor;
Dar cdnd mAineincepe fdri mine,
Gradtudinea estenu doar cea mai mare dintre virtuli, Te rog, incearcdsd intrelegi,
Cd un trger a venit gi m-a strigat pe nume,
dar Si pdrintele tuturor celorlalte.
$i m-a luat de mdni.
Cicero (106_43 i.h.)
$i mi-a spus cd locul meu e pregdtit,
in rai, departe, sus
gi cd va trebui sd-i las in urmd
La patru luni dupd plecareamea de la spital, Kathy, sora mea Pe toti cei pe care i-am iubit nespus.
biologici, a ajuns in sfArgit sd-mi trimitd o pozi a surorii Dar cdnd m-am itrtors si plec,
mele biologice, Betsy.Eram in dormitor, locul unde incepuse O lacrimd mi-a cdzut din ochi
irtreaga rnea odisee,cdnd am deschisplicul supradimensio- Cdci toatd viata mea, am crezut mereu
nat qi am scos din eI o fotografie color lucioasdqi inrimatd a Cd nu voiam sd mor.
surorii Pe care nu o cunoscusemniciodati. Era pozatd in pi- Aveam atat de multe pentru care sd triiesc.
cioate, avearn sd aflu mai tArziu, l6ngd debarcaderulferibotu- Atdtea lucruri de fdcut,
lui Balboa Island din apropiere de lopuinta ei din California de Pdreaaproapeimposibil
Sud,cu un frumos apus de soarefurfundal, specific Coastei Ca eu si te pdrdsesc.
de Vest. Avea pdrul castaniulung gi ochii de un albastru-in-
chis, iar zAmbenrl,radiind iubire gi bundtate,plrea si trea- M-am gAndit la toate zilele de ieri,
cd prin mine, umplfindu-mi inima gi, totodati, fdcdnd-o sd Celebune qi celerele,
md doari. M-am gandit la dragosteape care am impdrtdEit_o
$i la cAt de bine ne-am simfit.
Kathy a ata$atgi un poem peste fotografie. Era scris de Dac-aqputea sd retrdiescziua de ieri
David M. Romano in 1993 gi era intitulat ,,CandmAineincepe Chiar gi numai pentru putin,
fird mine". Mi-aq lua rdmas-bun gi te-aq siruta
$i poate Ei-agvedeazAmbetul.
CAnd rnAine incepe fdrd mine, Dar apoi mi-am dat seamape deplin
Iar eu nu voi fi acolo si vdd, Cd nu voi mai putea face asta weodatd,
Dacdsoarelerisare $i-U gese$teochii Cdcipustiul $i amintirile
Plini de lacrimi pentru mine; irni vor lua locul.
Mi-aS dori tare mult sd nu plAngi Iar cdnd m-am gdndit la lucrurile lumegti
Aga cum ai pl6ns astizi, Caremi-ar putea lipsi de mAine,
GAndindu-te la multele lucruri, M-am gandit la tine, iar c6nd am fdcut asta,
Inima mi s-a umplut de tristete.

| 162 I DovADALUMtrDEDTNcoLo
 Dar cdnd am p[git prin portile raiulut,
M-am simtit atat de acasd
CdciDomnul m-a privit gi mi-a zdmbit,
De pe mdre6.rlLui tron de aur,
A spus:,,Astae eternitatea,
$i tot ce ti-am fegdduit.
Astdzi, viata ta pe pimAnt e trecut
Dar aici incepe din nou.
Nu iti fdgdduiescniciun maine
Dar astdzi va dura mereu,
gi pentru cd fiecarezi e la fel,
N-ai de ce sd t6njegtidupd trecut.
Ai fost foarte credincios, r la limita congtiinfei mele, dar incd nu reugisesd pdtrundi.
Foarteincrezdtorgi foarte sincer.
Chiar daci au fost clipe
in care ai fdcut lucruri
Pecare$tiai ce n-ar trebui sd le faci.
Dar ai fost iertat
Iar acum in sfirgit e$ti liber. i
Aqa cd vino qi ia-md de mAnd /
$i trdie$te-ti viata cu mine!"
Aqadar,cdnd mdine incepe fdrd mine,
Sdnu crezi ci suntem agadepSrtali,
Cdci de fiecare datd cdnd te gAndegtila mine,
Eu sunt chiar aici, in inima ta.
Ochii mi s-au incefoqat cdnd am pus poza cu griid pe co-
modd qi am continuat sd md uit lung la ea.Arita atdt de stra-
niu, de obsedant de cunoscutd.Dar, desigur,cd aga trebuia
sd arate.Eram rude de sdngegi aveammai mult ADN comun
decdt oricare alti oameni de pe planetd, exceptAndu-lepe su-
rorile mele de sAnge.Indiferent dacd ne-am cunoscut sau nu
weodatd, Betsy gi cu mine eram profund conectali.
A doua zi de dimineate, eram in dormitor gi citeam din
ea$ea lui ElisabethKribler-RossDespreviagade dupd moarte
cAndam ajuns la povesteaunei fetile de 12 ani care a tre-
cut printr-o EPMqi, la inceput, nu le-g spus pirinqilor acest
t1o4l DovADALrMrDEDrNcoLo
lucru. in cele din urmd, totuqi, n-a mai putut sd [ini secre-
tul qi i-a mdrturisit tatilui siu. I-a povestit cum cdldtorise
irtr-un peisaj incredibil plin de iubire gi frumusele qi cum
s-a furt6lnit qi a fost lini$tite de fratele ei.
-
fingura problemi, i-a spus fata tatilui ei, e cd eu nu
am un frate.
Ochii tatilui s-au umplut de lacrimi. I-a spus fetei despre
ffqlgle pe care l-a ar,ut de fapt, dafgrc-USud$e cu doar trei
luni inainte sd se nasci ea.
M-am oprit din citit. Pentru o clip5, am intrat intr-un
spatiu straniu, nducitor, fdri sd gAndesccu adevdratsau fdrd
sd g6ndesc,doar... absorbind ceva.Ilggflrd care se afla chiar
Apoi, ochii mei s-au deplasat spre birou gi spre fotogra-
fia pe care mi-o trimisese Kathy. Pozasurorii pe care n-o
cunoscusemniciodatd. Pe care o qtiam doar prin interme-
diul povegtilor pe care rudele mele de sAngemi le relataserd
despre ce persoandde o bundtate uriagd qi minunat de atentd
fusese.O persoand,spuneauei adesea,care era atat de bune
incAt, practic, era un furger.
Fdrdrochia bleu-indigo, fdrd lumina cereascda porgiiin
jurul ei cdnd gedeape frumoasa aripi de fluture, la inceput
n-a fost ugor de recunoscut.Dar era cdt se poate de firesc.
Eu ii vdzusem eul ceresc- cel care trdia deasupraqi dincolo
de acesttdrim pimdntean, cu toate tragediile gi grijile lui.
Dar acum nu aveamcum sI n-o recunosc,sd nu-i re-
cunosc zdmberul iubitor, privirea increzf,toaresi infinit de
liniqtitoare, ochii albagtri scAnteietori.
Eraea.
Pentru o clipd, lumile s-au intAlrrit. Lumeamea de aici, de
pe pimdnt, unde eram doctor, tate $i sot. $i lumea de aco-
lo - o lume atAt de vastd,incdt, cildtorind prin ea,poti sd-ti
pierzi chiar.Cftqtuleului tiu pdmantescEi si devii o parre
purd a cosmosului,intunecimea irnbibati de Dumnezeu gi
plini de iubire.
in acel moment unic, furdormitorul caseinoastre,intr-o
dimineald ploioasd de mar1i,lumea d_qgusgi cea de jo.rs-au
itrtahit. Vedereaaceleifotografii m-a fdcut si md simt pulin
 semnificalia vietii. Am aflat c,!re eram acolo sus gi, c6nd
ca bdiatul din povestecare cdldtoregtein alte lumi qi apoi se m-am intors, mi-am dat seamacd ultimele fire rupte ale celui
intoarce,doar ca sd constateci totul a fost un vis - pAnd careeram aici,jos, au fost cusutela loc.
cdnd cautd in buzunar gi gdseqteo m6nd de pimdnt magic, EStiiubit. Acele cU.:rinteerau ceeace aveamnevoie sd aud
scAnteietor,de pe tdrimurile de departe. ca orfan, qn egpil carefusese dar. Dar, in acelaqitimp, este
Oricdt ag fi incercat sd neg, de cAtevasdptdmdnio luptd se ceeace oricare dintre noi, cei din epocamaterialistd, are
dddeai:r mine. O luptd intre partea nintii mele care fuse- nevoie sd audd,pentru cd, din perspectivaa cine suntem cu
se acolo,in afara corpqlui, qi doctorul - vindecdtorul care adevdrat, de"Unde.V.eeftrde fapt Si uqdg-*nS-.dlfcem, cu totii
iqi dedicaseviata Stiintei. M-am uitat la fala surorii mele, a ne simfim (in mod greqit) ca niqte orfani. Dacdnu recuperdm
ingerului meu, gi am gtiut - am $tiut complet - cd cei doi aceaamintire a StddinQaslfe de interconectareqi a iubirii ne_
oameni care fusesemin ultimele luni, de cdnd md furtorse- cpndtlanate.tuCreatprululnesJnr,inrotdeaunane vom simli
sem, erau de fapt unul singw. Trebuia s5-mi imbrdti$ez intru pierduli aici pe pimdnt.
totul rolul meu de doctor, de om de qtiinli gi de vindecdtor, Aga cd iatd-m5. Am rimas om de gtiintd, am rimas doctor
qi pe cel de subiect aI unei cdlitorii foarte improbabile, foatte
qi, ca atare, am doud datorii esenliale Si onorez adevdrulgi
reale gi foarte importante in Divinut insugi. Era importantd nu sd ajut vindecarea.Asta inseamnd sd imi spun povestea.O
datoritd mie, ci datoritd detaliilor fantastic, uluitor de con- poveste care, odatd cu trecereatimpului, sunt tot mai sigur
vingdtoare din spateleei. Experientamea in pragul mortii imi cd s-a intAmplat dintr-un anumit motiv. Nu pentru cd ag fi o
vindecasesufletul fragmentat. imi ingaauise sd aflu cd fuse- persoandspeciald.E doar faptul cd, odati cu mine, doui eve_
sem intotdeauna iubit gi, de asemenea,imi ardtasecd absolut nimente au avut loc la unison qi in concordanfi, qi, impreund,
toatd lurnea din univers esteiubite. $i realizaseasta in timp
au anihilat ultimele eforturi ale gtiinlei reducfloniste de a
ce imi plasasecorpul fizic intr-o starF care,conform terme-
6ffi!6tumea cd tdrAmul material este tot ceeace etsta $i
nilor curen[i ai $tiintei medicale,ar f,i trebuit sd md impiedice
cd spiritul sau congtiinfa - al vostru gi al meu - nu consti-
cu desivdrgire sd mai experimentezorice.
tuie marele mister central al universului.
$tiu cd, oricum, se vor gisi oameni care vor cduta sd-mi Eu sunt dovadavie.
invalideze experienta,iar multi o vor respingedin capul locu-
lui, din cauza re-fuzglqld_e_q3lede cd ceeace mi s-a intAmplat
ar putea fi ,,gtiin1ific"- cd ar putea fi altcevadecdt un vis ]t
nebunescgi febril.
Dar eu $tiu mai multe. gi atat de dragul celor de aici de pe
pdmdnt ca qi al celor pe care i-am cunoscut dincolo de acest
tdram, vid ca o datorie a mea - atat ca om de $tiintd qi deci
in calitate de cdutdtor al adevdrului,qi ca doctor dedicat aju-
tdrii oamenilor - sq-fag,cunosgutunui numir cAt mai mare
de oameni cd intdmpl5rile prin care am trecut sunt adevdrate,
reale gi de o importan[d extraordinard.Nu doar pentru mine,
ci pentru noi tofi.
Cdldloria mea nu a avut drept subiect doar iubirea, ci
gi cine suntem gi cum suntem conectali cu totii - insdgi

166 I DOVADA LI'MII DE DINCOLO

Eternea
Experienlamea in pragul morlii m-a inspirat sd contribui Ia a
face din lumea noastri un loc mai bun pentru to[i, iar Eternea
este vehiculul care permite aceastdschimbarefundamentald'
Eterneaeste o organizalie caritabild nonprofit cu sustine-
re publicd pe care am infiinlat-o impreund cu prietenul 9i
colegulmeu John R. Audette. Eterneareprezintd un efort plin
de pasiune de a sluji binele mai mare ajutAnd Ia creareacelui
mai bun viitor posibil pentru pimAnt qi locuitorii sdi.
Misiuneaorganizaliei Eterneaeste sd contribuie la pro-
gresul cercetdrii,educdrii qi programelor aplicative privind
experienteletransformatoare din punct de vedere spiritual,
precum qi fizica con$tiintei qi relalia ilnteractivddintre congti-
inte $i realitatea fizicl (de exemplu,materia gi energia).Este
un efort organizat pentru a aplica in practicd nu doar infor-
matiile dobAnditein urma experien(elorin pragul mortii, dar
$i pentru a sluji ca depozitar pentru tot felul de experiente
transformatoare spiritual.
Vi rog sd vizitali www.Eternea.orgpentru a vd aprofunda
propria deEteptarespirituald sau ca sd vd impdrte$i$ pro-
pria povestepersonalddespre o experienli transformatoare
spiritual pe care ati trdit-o (sau dacd sunteti indurerali dupd
pierdereaunei persoaneiubite ori dacd dumneavoastrdsau o
persoandiubitd vi confruntali cu o boald terminal6).Eternea
va oferi, de asemenea,o resursdpretioasd pentru oamenii de
qtiinld, universitari, cercetetori,teologi gi membri ai clerului
care sunt interesati de acestdomeniu de studiu.
Dr. EbenAlexander
Lynchburg, Virginia
10 iulie 2012
[i68 l DEDrNcoLo
DovADALUMrr
Mulpmiri
Vreau s5-i aduc mulEumiri deosebitedragii mele familii,
pentru suferin[ele indurate in timpul celei mai dificile pirqi a
acesteiexperienle,perioadacAt am fost in comd.Lui Holley,
sotia mea de treizeci qi unu de ani, qi minunalilor nostri
fii, EbenIV gi Bond, care au jucat cu totii roluri centralein
aducereamea inapoi Eiin ajutorul dat pentru a inlelege ceea
ce mi s-a intdmplat. Altor rude $i prieteni dragi cdrora weau
sd le mulEumesc,inclusiv pdrinfilor mei iubiti, Betty qi Eben
Alexander,Jr., gi surorilor mele Jean,Betsy qi Phyllis, care
au luat cu totii parte la un pact (aldturi de Holley, Bond gi
EbenIV) prin care m-au tinut de mAndneintrerupt cdt timp
am fost in comd, asigurAndu-secd eu simt atingereaiubirii
lor. Betsy gi Phyllis au indeplinit munca ceamai grea,petre-
cAndu-gi noptile cu mine in timpul declangdriipsihozei de
terapie intensivi (cAndnu puteam sd dorm deloc,nicio clipd)
qi aceleprime gi foarte dificile zile de dupd ce-am fost trans-
ferat la unitatea de neuroqtiintd. PeggyDaly (sora lui Holley)
gi SylviaWhite (prietenl cu Holley de treizeci de ani) au luat
qi ele parte la vegheaneincetatddin salonul meu de la terapie
intensiv6.Nu ag mai fi putut si md intorc fdri eforturile lor
individuale, pline de iubire, de a md readuceinapoi in aceastd
lume. Lui Dayton $i Jack Slye,care s-au descurcatffuA mama
lor, Phyllis, cdt timp aceastaa fost cu mine. De asemenea,
Holley, EbenIV, mama Ei Phyllis au ajutat la redactareapo-
vegtii mele gi au fost primii mei critici.
Familia mea biologicd trimisd de ceruri qi mai ales sora
mea dispdrutd, pe care o chema tot Betsy,gi pe care n-am
cunoscut-o tr aceasti lume.
Doctorif mei binecuvantafi $i capabili de la Spitalul
Generaldin Lynchburg,indeosebi Scott Wade,Robert
:rr
, l;l
Brennan,Laura Potter,MichaelMilam, CharlieJoseph,Sarahgi
Tim Hellewell $i multi altii.
Extraordinareleasistenteqi personalul medical de la
Spitalul Generaldin Lynchburg:RhaeNewbill, Lisa Flowers,
DanaAndrews, Martha Vesterlund,DeannaTomlin, Valerie
Walters,JaniceSonowski,Molly Mannis,Diane Newman,Joanne
Robinson,JanetPhillips, Christina Costello,Larry Bowen,Robin
Price,Amanda Decoursey,BrookeReynoldsgi Erica Stalkner.
Eramin comd gi numele le-am aflat de Ia rudele mele, agacd
vd rog si md iertaEidacda1ifost acolo gi v-am omis numele.
De o importanfi crucialdpentru intoarcereamea au fost
MichaelSullivan gi SusanReintjes.
John Audette, Ra;rmondMoody, Bill Guggenheimqi Ken
Ring,pionieri ai comunititii EPM,a cdror influentd asupramea
a fost nemdrginitd (ca sd nu mai vorbim despreexcelentaasis-
tentd a lui Bill in redactareatextului).
Alli lideri gdnditori din cadrul migcdrii ,,Virginia
Consciousness",printre care doctorii BruceGreyson,Ed Kelly,
Emily Williams Kelly, Jim Tucker, RossDunseathgi Bob Van
de Castle.
Agenrul meu literar, trimis parce de Dumnezeu,Gail Ross,
qi minunalii ei colaboratori,Howard Yoon qi ceilalli de la Ross
Yoon Agency.
PtolemyTompkins pentru contributiile lui erudite ce au la
bazd cunoagtereafdrd egal a mai multor milenii de literaturd
despreviala de apoi qi pentru superbalui pricepere de redac-
tor gi de scriitor, folositi pentru a impleti experien[amea in
textul acesteicdrti, sporindu-i valoarea,aqacum merita.
Priscilla Painton,vicepreqedinteqi redactor executiv,gi
JonathanKarp, vicepregedinteexecutivqi editor la Simon&
Schuster,pentru extraordinaralor viziune gi pasiuneade a face
aceastdlume un loc mult mai bun.
Marvin qi Terre Hamlisch, prieteni minunafi ale cdror
entuziasm gi interes pdtimag m-au ajutat sd trec printr-o
perioaddcriticd.
Terri Beaversqi MargarettaMcllvainepentru modul strd-
lucit in care au reugit sd creezeo punte intre vindecaregi
spiritualitate.
DovADALIIMIIDEDINcoLo
| 170 |
Karen Newell pentru impdrtdgireaexplordrilor in stdrile
de conqtiinli profundd gi pentru cd m-a invdqatcum ,,sdfii
iubirea care egti", gi ceilal{i fdcdtori de miracole de la Instirutul
Monroe din Faber,Virginia, in specialRobert Monroe pen-
tru cd a urmat ceeace estenu ceeace ar trebui sd fie; Carol
Sabickde la Herran qi Karen Malik, carem-au ciutat; gi paul
Rademachergi Skip Atvvater,carem-au primit cu drag in acea
comunitate iubitoare de pe pdgunileetericedin munqii indti ai
Virginiei centrale.De asemenea,lui Kevin Kossi,Patty Avalon,
PennyHolmes,Joe qi Nancy ,,Scooter"McMoneagle,Scott
Taylor, Cindy Johnston,Amy Hardie,Loris Adams $i tuturor
colegilor Cdldtori prin Poarti de la Institutul Monroe din fe-
bruarie 2011, asistentii mei (CharleeneNicely,Rob Sandstom
qi Andrea Berger)9i colegii parricipanti la Lifeline (qi asistengii
FranceenKing qi Joe Gallenberger)in iulie 2011.
Bunii mei prieteni qi critici Jay Gainsboro,Judson Newbern,
dr. Allan Hamilton gi Kitch Carter, careau citit versiuni initiale
ale acestuimanuscris$i au sesizatfrustrarea pe caremi-o
provoca sintetizareaexperienteimele cu neuro$tiinta.Judson
gi Allan au contribuit major ajutdndu-md sd apreciezadevd-
rata forqi a experienteimele din perspectivaomului de gtiintd
sceptic,iar Jay a fdcut acelagilucru de pe pozitia omului de
$Uintemistic.
Confrali exploratori ai congtiin[ei profunde $i ai Unitefli,
printre care Elke Siller Macartneygi Jim Macartney.
Confratelemeu in ale experienlelorin pragul motii Andrea
Curewitz, pentru excelentelelui sfaturi legatede redactarea
texnrlui, gi Caroll'n Tyler, pentru felul profund emolional in
caremi-a ghidat in[elegerea.
Blitz qi Heidi James,SusanCarrington,Mary Horner, Mimi
Sykesqi Nancy Clark, ale cdror curaj qi credinld in fala unei
pierderi profunde m-au ajutat sd-mi apreciezdarul.
Janet Sussman,Martha Harbison,Shobhan(Rick)qi Danna
Faulds,SandraGlickman Ei Sharif Abdullah, confrali cil5-
tori cu carem-am intAlnit pentru prima oardpe 11.11.2011,
cdnd ne-am adunat ca sd ne impdrtdgim cele qapteviziuni
optimiste privind un viitor con$tient strdlucit pentru
intreaga umanitate.
 Printre numerogii alti oameni cdrora trebuie sd le adre-
sez mulgumiri, i-ag numi pe acei prieteni ale cdror gesturi
din aceaperioadd extrem de dificild qi ale cdror cornentarii $i
observalii ingeleptemi-au ajutat familia qi au cdliuzit rela-
tarea pove$tii mele:Judy gi Dickie Stowers,SusanCarrington,
Jackiegi Dr. Ron Hill, Drs. Mac McCrary qi GeorgeHurt,
Joannagi Dr. Walter Beverly,Catherinegi WesleyRobinson,
Bill gi Patty Wilson, DeWitt qi Jeff Kierstead,Toby Beavers,
Mike gi Linda Milam, Heidi Baldwin, Mary Brockman,Karen
gi GeorgeLupton, Norm gi PaigeDarden, Geiselgi Kevin Nye,
Joe $i Betty Mullen, Buster gi Lynn Walker, SusanWhitehead,
Jeff Horsley, Clara Bell, Courtney Si Johnny Alford, Gilson gi
Dodge Lincoln, Liz Smith, SophiaCody,Lone Jensen,Suzanne
qi SteveJohnson,CopeyHanes,Bob qi StephilrrieSullivan,
Diane gi Todd Vie, Colby Froffitt, familiile Taylor, Reams,
Tatom, Heppner, Sullivan qi Moore qi foarte multi al[ii.
Recunoqtinlamea,ir specialfald de Dumnezeu,este
nemdrginitd.
aE l DovADALUMnDEDINcoLo
Listi de lecturd
Atwater, F. Holmes. Captain of My Ship,Master of My SouI.
Charlottesville,VA:HamptonRoads,2001.
Atvvater,P. M. H. Near-Death Experiences:The Restof the
Story.Charlottesville,VA: HamptonRoads,2011.
Bache,Christopher.Dark Night, Early Dawn: Stepsto a Deeper
Ecologyof Mind. Albany, I{Y: StateUniversity of New
York Press,2000.
Buhlman,William. The Secretof the SouI:Using Out-of-Body
Experiencesto UnderstandOur True Nature. New York:
HarperCollins,2001.
Callanan,Maggiegi Patricia Kelley.Final Gifts: Understanding
the SpecialAwareness,Needs,and Communicationsof
the lring. NewYork PoseidonPress,1992.
Carhart-Harris,R.L.,et alia,,,Neuralcorrelatesof the
psychedelicstate determined by fIt4RIstudies with
psilocybin", Proc. Nat. Acad. Of Sciences109, no. 6 (Feb.
2or2l: 2138-2143.
Carter, Chris. Scienceand the Near-Death Experience:How
Consciousness SurvrVesDeath. Rochester,VT: Inner
Traditions, 2OlO(gtiinta $i experienfeletn pragul mor{ii,
Bucuregti,Editura Lifestyle Publishing,2Ol2).
Chalmers,David J. The ConsciousMind: In Searchof a
Fundamental Theory.Oxford: Oxford University Press,
1996.
Churchland,Paul M. TheEngine of Reason,the Seatof the
Soul.Cambridge,MA: MIT Press,1995.
Collins, Francis S. TheLanguageof God:A ScientistPresents
Evidencefor Belief.New York Simon& Schuster,2006.
Conway,John gi SimonKochen.,,Thefree will theorem",
Foindations of Physics(SpringerNetherlands)36, nr. 10
(2006):r44I-73.
-.,,The with the Dalai Lama on Brain Scienceand Buddhism.
strong free will theorem", Noticesof the AMS 56,
Ithaca,NY: SnowLion, 1999.
no.2 (2009):226-32.
Dalai Lama (His Holiness the Dalai Lama).The Universein a Jahn,Robert G. $i BrendaJ. Dunne. Margins of Reality: The
RoIeof Consciousness in the PhysicalWorld.New York:
SingleAtom: The Convergenceof Scienceand
Harcourt BraceJovanovich,1987.
Spirituality.New York BroadwayBooks,2005.
Davies,Paul. Ihe Mind of Go* The ScientificBasisfor a Jampolsky,GeraldG. Love Is Lefting Go of Fear.Berkeley,CAi
CelestialArts, 2004.
RationalWorld.New York Simon& Schuster,1992.
D'Souza,Dinesh.Life After Death: TheEvidence. Washington, Jensen,Lone. Gifrsof Grace:A Gatheringof Personal
Encounterswith the VirginMary. New York
DC:Regnery,Inc., 2009.
HarperCollins,1995.
Dupr6, Louis gi JamesA. Wiseman.Light from Light: An
Anthology of Christian Mysticism.Mahwah,NJ: Paulist Johnson,Timothy. Finding God in the Questions:A Personal
Press,2001. Journey.Downers Grove,IL: InterVarsity Press,2004.
Kauffman, Sruart A. At Home in the Universe:The Searchfor
Eadie,Betty l. Embracedby the lighf. Placerville,CA: Gold
the Laws of Self-Organizationand ComplexiDl.New
LeafPress,1992.
York Oxford University Press,1995.
Edelrnan,GeraldM. gi Giulio Tononi. A Universeof
Kelly, Edward F., Emily Williams Kelly, Adam Crabtree,Alan
Consciousness. New York: BasicBooks,2000.
Gauld,Michael Grossogi BruceGreyson.Irreducible
Fox,Matthew gi Rupert Sheldrake.The Physicsof Angels:
Mind: Toward a Psychologyfor the 21st Century.
Exploring the RealmWhereScienceand Spirit Meet New
Lanham,MD: Rowman& Littlefield, 2OO7.
York HarperCollins, I gg6.
Koch, C. gi K. Hepp. ,,Quantummechanicsand higher brain
Fredrickson,Barbara.Positivity.NewYork Crown, 2009.
functions: Lessonsfrom quantum computation and
Guggenheim,Bill and Judy Guggenheim.HeIIofrom Heaven!
neurobiology",Nattf,re440 (2006):611-12.
NewYork, NY:BantamBooks.1995.
Kribler-Ross,Elisabeth.On Life After Death. Berkeley,CA: Ten
Hagerty,BarbaraBradley.Fingerprints of God.New York:
SpeedPress,1991.
RiverheadHardcover,2009.
LaBerge,Stephengi Howard Rheingold.Exploring the Worldof
Haggard,P gi M Eimer. ,,Onthe relation betweenbrain
potentials and consciousawareness", Experimental Lucid Dreaming. New York BallantineBooks, 1990.
(1999):128-33. Lau, HC, R. D. Rogers,P. Haggardgi R. E. Passingham.
BrainResearch126
Hamilton, Allan J. The ScaIpeIand the SouLNew York: ,,Attentionto intention", Science303 (2004):1208-10.
Laureys,S. ,,Theneural correlate of (un)awareness:Lessons
PenguinGroup, 2008.
from the vegetativestate", ,,Trendsin Cognitive
Hofstadter, DouglasR. Gridel,Escher,Bach:An Eternal Golden
Science",in CognittveScience9 (2005):556-59.
Braid.NewYork BasicBooks,1979.
Libet, B., C. A. Gleason,E. W. Wright qi D. K. Pearl.,,Timeof
Holden,JaniceMiner, Bruce Greysonqi DebbieJames.,eds.
consciousintention to act in relation to onset of
TheHandbookof Near-Death Experiences:Thirty Years
cerebralactivity (readinesspotential):The unconscious
of Investigation.SantaBarbara,CA: Fraeger,2009.
initiation of a freely voluntary act", Brain 106 (f 983):
Houshmand:,Zara,Robert B. Livingston gi B. Alan Wallace,
623-42.
eds., Conscioaslressat the Crossroads:Conversations

, rA DovADALuMrrDEDrNcoLo
I
Libet, Benjamin.Mind Time: The TemporalFactor in
Consciousne,ss. Cambridge,MA: Harvard University
Press,2004.
Llin6s,Rodolfo R. I of the Vortex From Neuronsto SeIf.
Cambridge,MA: MIT Fress,2001.
Lockwood,Michael.Mind, Brain & the Quantum: The
Compound?'. Oxford: Basil Blackwell,1989.
Long,Jeffrey gi Paul Perry.Evidenceof the Afterlift: The
Scienceof Near-Death Experiences. New York:
HarperCollins,2010.
McMoneagle,Joseph.Mind Trek: Exploring Consciousness,
Time, and SpaceThrough RemoteViewing.
Charlottesville,VA: HamptonRoads,.l993.
-.Remote ViewingSecrets:A Handbook Charlottesville,
VA: HamptonRoads,2000.
Mendoza,Marilyn A. WeDo Not Die Alone: ,,JesltsIs Coming to
GetMe in aWhite Pickup Truck", Duluth, GA: I CAN,
2008.
Monroe,Robert A. Far Journeys.New York Doubleday,1985.
-.Journeys Out of the Body.New York: Doubleday,1971.
-.Ultimate Journey.New York Doubleday,1994.
Moody,RaymondA., Jr.Life After Lifu: TheInvestigationof a
Phenomenon-Survival of Bodily Death. New York:
HarperCollins,2001.
Moody, Raymond,Jr. gi Paul Per;y. Glimpsesof Eternity:
Sharing a Loved OneTfassage from thisLife to the
Nexr.New York Guideposts,2OlO.(Imagini ale
eternitd;ii. Despretrecereacelor dragi din aceastdvia{d
tn urmdtoarea,Bucuregti,Editura Lifestyle Publishing,
2011)
Moorjani, Anita. Uing to Be Me: My Journey ftom Cancer,to
Near Death, to True Healing. Carlsbad,CA: Hay House,
Inc.,2012.
Morinis, E. AIan. Everyday Holiness:TheJewishSpiritual Path
of Mussar.Boston:Shambhala,2007.
Motrntcastle, Vemon. ,,An Organizing Principle for Cerebral
Functions:The Unit Model and the Distributed System",
T17o I DovADALUM'DEDrNcoLo
ln TheMindfnl Brarn, edited by GeraldM. Edelmanand
Vernon Mountcastle,pp. Z-50. Cambridge,MA: MIT
Press,1978.
Murphy, Nancey,Robert J. RussellEi William R. Stoeger.,eds.
Physicsand Cosmology-scientiftcperspectiveson the
Problem of Naural Evil Notre Dame, IN: Vatican
Observatory and Center for Theology and the Natural
Sciences,2007.
Neihardt, John G. Black EIkSpeaks:Being the Life Story of a
HoIy Man of the oglala sroux Albany: state university
of New York hess, 2008.
Nelson,Kevin. The Spiritual Doorway in the Brain: A
Neurologist'sSearchfor the Godhperience. New york:
Penguin,2011.
Nord, Warren A. TenEssayson Goodand EviI.ChapelHill:
University of North Carolina program in Humanities
and Human Values,2010.
Pagels,Elaine. The GnosticGospels.New york Vintage Books,
1979.
Peake,Anthony. The Out-of-Body hperience: TheHistory and
Scienceof Astral Travel.London: Watkins, 2011.
(Experien[eextracorporale: Istoria Si StiinSacdldtoriilor
astrale,Bucuregti,Ed. Lifestyle publishing, 2013)
Penrose,Roger.Cyclesof Time:An Extraordinary New Viewof
the Universe.New York Alfred A. Knopl 2010.
-.The Emperor'sNew Mind. Oxford: Oxford University
Press,1989.
-.The Road to Reality:A CompleteGuide to the Laws of
the Universe.New York Vintage Books,2002.
-.Shadows of the Mind. Oxford: Oxford University press,
1994.
Pemose,Roger,Malcolm Longair, Abner Shimony,Nancy
Cartwright gi StephenHawking. TheLarge, The SmaII,
and the Human Mind. Cmnbridge:Cambridge
UniversityPress,1997.
Piper,Don gi Cecil Murphey. 90 Minutes in Heaven:A True
Story of Ltfu and Death. Grand Rapids,MI: Revell,2004.
,w1
Reintjes,Susan.Third EyeOpen-UnmaskingYour True
Awareness.Carrboro,
NC:Third EyePress,2003.
Ring,Kenneth qi SharonCooper.Mindsight:Near-Death and
Out-of-Body Experiencesin the Blind. PaloAIto, CA:
William JamesCenterfor ConsciousnessStudiesat the
Institute of TranspersonalPsychology,1999.
Ring,Kenneth qi EvellmElsaesserValarino. Iessonsfrom the
Light: I'VhatWeCan Learn from the Near-Death
Experience. NewYork Insight Books,1998.
Rosenblum,Bruceqi FredKuttner. QuantumEnigma:Physics
EncountersConsciousness. New York: Oxford University
Press,2006.
Schroeder,GeraldL. TheHidden Faceof God:How Science
Revealsthe Ultimate Truth. New York Simon &
Schuster,2001.
Schwartz,Robert.Your Soul'sPIan:Discoveringtfe ReaI
Meaning of the Life You PlannedBeforqYou WereBorn.
Berkeley,CA:FrogBooks,2007.
Smolin,Lee. The Troublewith Physics.New York: Houghton
Mifflin.2006.
Stevenson,Ian. Children WhoRememberPreviousLives:A
Questionof Reincarnation.Rev.ed. Jefferson,NC:
McFarland.2001.
Sussman,Janetlris. TheReality of Time.Fairfield, IA: Time
Portal.2005.
-.Timeshift: TheExperienceof DimensionalChange.
Fairfield,IA:Time Portal, 1996.
Swanson,Claude.Life Force,the ScientiftcBasis:Volume Two
of the SynchronizedUniverse.Tucson,AZ: Poseidia
Press.2010.
-.The SynchronizedUniverse:NewScienceof the
Paranormal.Tucson,AZ: PoseidiaPress,2003.
Talbot, Michael. TheHolographic tlniverse.New York:
HarperCollins,1991.
Tart, CharlesT. TheEnd of Materialism:How Evidenceof the
Paranormal Is Bringing Scienceand Spirit Together.
Oakland,CA: NewHarbinger,2009.
tt DovADALUMIIDEDINcoLo
l
Taylor, Jill Bolte. My Strokeof Insight: A Brain Scientist's
PersonalJourney.New York Penguin,2006.
Tipler, Frank J. The Physicsof Immortalify. New York:
Doubleday,1996.
Tompkins, Ptolemy. TheModern Book of the Dead:A
RevolutionaryPerspectiveon Death, the SouI,and What
ReaIIyHappensin the Life to Come.New York Atria
Books,2012.
Tononi, G. ,,An information integration theory of
consciousness", BMCNeuroscience5 (2004):42-72.
Tucker, J.B.Ltfe BeforeLife: A ScientificInvestigationof
Children'sMemoriesof Previouslrves. New York St.
Martin's,2005.
Tlrrrell, G. N- M. Man the Maker: A Studyof Man's Mental
Evolution.New York Dutton, 1952.
Van Lommel, Pim. Consciousness BeyondLife: The Scienceof
Near-Death Experience.New York HarperCollins,2010.
Waggoner,Robert. Lucid Dreaming: Gatewayto the Inner Self.
Needham,MA: MomentPoint Press,2008.
Wegner,D.M. Thelllusionof ConsciousMIl. Cambridge,MA:
MIT Press,2002.
Weiss,Brian L. Many Lives,Many Masters.New York Fireside,
1988.
Whiteman,J. H. M. TheMysticalLife: An Outline of Its Nature
and Teachingsfrom the Evidenceof Direct Experience.
London:Faber& Faber,1961.
-.OId & NewEvidenceon the Meaning of Life: The
Mystical World-Viewand Inner Contest.Vol. l, An
Introduction to ScientiftcMysticism.Buckinghamshire:
Colin Smythe,1986.
Wigner,Eugene.,,TheUnreasonableEffectivenessof
Mathematicsin the Natural Sciences",Communications
in Pure and AppliedMathematics13,no. f (1960).
Wilber, Ken., ed. Quantum Questions.Boston:Shambhala,
1984.
Williamson,Marianne.A Return to Love:Reflectionson the
Principlesof a Coursein Miracles.New York:
HarperCollins,1992.
Ziewe,Jurgen. MultidimensionalMan. SeIf-published, 2008'
Zukav, Gary.TheDancing Wu Li Masters:An Overviewof the Anexa A:
New Physics.New York: William Morrow, 1979' Declara[ia doctorului
Scott Wade

Ca specialistin boli infecfioase,am fost solicitat s5-l consult

pe dr. EbenAlexandercdnd s-a prezentatla spital,pe 10 no-
iembrie 2008,qi s-a descoperitcd suferdde meningitdbacte-
riand. Dr. Alexander s-a irnbolndvit foarte rapid, cu simptome
asemdndtoaregripei, dureri de spate qi durere de cap. A fost
imediat transportat la Urgente,unde i s-a efecruat o tomo-
grafie computerizati la cap gi apoi o punclie lombarf, in urma
cdreialichidul rahidian a sugerat o meningitd gram-negati-
vd. S-a inceput imediat administrarea de antibiotice pe cale
intravenoasdavdnd drept gintd meningita gi a fost conectat
la o magini de ventilalie, din cauza condigieicritice in care
se afla gi a faprului cd intrase in comd.in decurs de doudzeci
gi patru de ore, s-a confirmat ci bacteria gr:rm-negativddin
lichidul rahidian era E. coli. O infecge mai rdspdnditd la copii,
meningita E coli este foarte rard la adulti (incidente anuald
mai micd de 1 la 10 milioane in StateleUnite ale Americii),
mai ales in absenlaunor traume la cap, a neurochirurgiei sau
a altor afecfiuni medicale cum ar fi diabetul. Dr. Alexander
era foarte sdndtosin momentul diagnosticului gi nu a putut fi
identificati nicio cauzi subiacentdmeningitei sale.

Rata mortalitdtii pentru meningita gram-negativdla copii

gi adulti se situeazdintre 40 gi 80 la sutd. Dr. Alexander s-a
prezentat la spital cu acceseepileptice $i o stare mentald
vddit alteratd, amdndoudreprezentAndfactori de risc pentru
complicagiileneurologicesau deces(mortalitatede peste90 la
sutd).in pofida tratamentului prompt gi agresivcu antibiotice

180-l DovADALUMIIDEDINcoLo
pentm meningita E. coli,precum 9i a ingrijirii neintrerupte de
Ia sec$a de terapie intensivi, eI a rlmas in comi timp de qase
Anexa B:
zile, iar sperantapentru o recuperarerapidi a scdzut (mor- Ipoteze neurostiintifice
talitate de peste 97 la sutd).Apoi, in a $apteazi, a avut loc
un miracol - a deschisochii, a devenit alert qi a fost repede
lilate in calcul'pentru
deconectatde la ventilator. Faptul cd gi-a revenit complet de explicareaelq)erien[eimele
pe urma bolii dupd ce a fost in comd aproapeo sdptimAnd
este cu adevirat remarcabil.

Dr. ScottWade
AnalizAndu*mi amintirile impreunl cu mai mulli neurochi-
rurgi gi oameni de qtiinqd, am luat ire calcul cdteva ipoteze
care ar putea sd explice lucrurile pe care mi le-am amintit.
Ca si trec direct la esenta problemei, niciuna nu a reuqit sd
explice interactivitatea variatd, robusti qi complexd a expe-
rienlelor din Poartd qi Esen{d (,,ultrarealitatea"). Printre ele
se numdrd:

1. Un program primitiv al trunchiului cerebral pentru

alinarea durerii gi suferinlei terminale (,,argumentul
evolu{ionist" - o posibild reminiscenqd a strategiilor
de ,,moarte mimat5" de la mamiferele inferioare?).
Aceasta nu explicd natura robustd Si variat interactivd
a amintirilor.

2. Rememorarea distorsionatd a amintirilor din pdrqile

profunde ale sistemului limbic (de exemplu, amigdala
Iaterald) care sunt acoperite suficient de straturile de
creier pentru a fi relativ protejate de inflamalia
provocatd de meningitd, care se produce in principal la
suprafa{a creierului. Aceasta nu explici natura robustd
Si variat interactivd a amintirilor.

3. Blocajul glutamaruIui endogen prin excitotoxicitate,

imitand un anestezic halucinogen, ketamina (folositd
uneori pentru a explica in linii mari EPM-urile). Am

l-fif DovADALUMIIDEDINC'L.
 avut ocazia se constat efecteleketaminei folosite ca
anestezicin prima pafie a carierei mele de neurochi-
rurg la Facultateade Medicind Harvard. Stareahaluci-
nogeni pe care o inducea era extrem de haoticd qi
nepldcuti, neavdndabsolut nicio asemdnarecu
experientamea din stareade coma.
4. ,,Evacuatea"N,N-dimetiltriptaminei (DMT)(din glanda
pineald sau din alt loc din creier).DMT,un corrpetitor
al serotoninei (mai ales Ia receptorii S-HTIA, 5-HT2A
qi 5-HT2C),provoacdhalucina(ii animate qi stdri
asemdndtoarevisdrii. Personal.sunt familiarizat cu
experienlelelegate de substanleleagoniste/antagonis-
te serotoninei (adicd,LSDgi mescalind)din perioada
adolescenlei,la inceputul anilor 1970.N-am avut nicio
experien!5directd cu DMT, dar am vdzut pacienli sub
influenla acesteisubstanle.Ulftarealitateavariati ar
necesitatoru$i un neocortex auditiv qi vizualintact ca
regiuni-fint5 in care sd se generezeo exper,ien{d
audiovizual5 atAt de variatd precum ceape care am
a\,'ut-oin comd. Comaprelungitd cauzat5de meningi-
ta bacteriandmi-a vdt5mat grav neocortexul,acesta
fiind locul in care toate aceaserotoninl din nucleul
rafeului din trunchiul cerebral (sau DMT,un agonist al
serotoninei)ar fi alut efecte asupra experienlei vizual/
auditive. Dar cortexul meu era scos din funcqie,iar
DMT nu ar fi alut unde si aclionezein creier. Ipoteza
DMT a cdzut datoritd ultrarealitdtii experientei
audiovizuale gi a lipsei cortexului asupra cdruia sd fi
putut acliona.
5. Conservareaizolatd a regiunilor corticale ar fi putut
explica o parte din experientaa\,"ute,dar probabilitatea
era extrem de redusd,lindnd cont de severitatea
meningitei qi a lipsei de reaclie la terapie timp de o
sdptdmAnd:celulelealbe de sAngeperiferice numdrau
peste27 000 per mm3,31 la suti benzi cu granulalie
i84l DovADALUMIIDEDINcoLo
todcd, numirul celulelor albe de sdngedin lichidul
cefalorahidian(LCR)era de peste 4 300 per mm3,
glucozadin LCRscdzusela 1,0 mg/dl, proteinaLCR
1 340 mg/dl, implicare meningealddifuzi cu anomali-
ile cerebraleasociateau apdrut pe tomografiile mele
computerizate,qi examindrileneurologicece demon-
strau alteriri grave ale funcliei corticale gi disfuncgi
ale motilitifii extraocu]areindicAnd vitdmarea trun-
chiului cerebral.
6. ?n efortul de a explica ,,ultrarealitatea"experientei,am
examinat gi aceastdipotez5: era posibil oare ca re{ele
de neuroni inhibitori sd fi fost afectatepreponderent,
permitAnd astfel niveluri neobignuit de ridicate de
activitate printre retelele neuronale excitatorii care sd
generezeaparenta,,ultratealitate"a experienteimele?
Este de a$teptat ca meningita sd afectezepreferenqial
cortexul superficial, ldsAndprobabil strarurile mai
profunde pa4ial funcfionale. Unitatea de calcul a
neocortexului este ,,coloanafunclional5" din gase
straturi, fiecare cu un diametru lateral de 0,2-0,3
milimetri. Existi o intrep dtrundere semnificativd
laterald la coloaneleimediat adiacenteca rispuns la
semnalelede control modulatoare care-gi au originea
in mare parte in regiunile subcorticale(talamusul,
ganglionii bazali Ei trunchiul cerebral).Fiecarecoloand
funclionald are o componentdla suprafald (straturile
1-3), astfel incAt meningita pertubd efectiv funclia
fiecdrei coloanedoar prin deteriorareastraturilor
superficiale ale cortexului. Distributia anatomicea
celulelor inhibitoare qi excitatoare,care au o reparti-
zare destul de echilibratd in cadrul celor qasestraturi,
nu susfineaceastdipotezi. Meningitadifuzd peste
suprafata creierului scoateefectiv din funcgieintregul
cortex ca urmare a acesteiarhitecturiin coloane.
Distrugereape intreagagrosimenu estenecesari
pentru perturbarea totald a funclionalitdlii. JinAnd
EL
 cont de durata prelungitd a deteriordrii funcliei mele
neurologice (Saptezile) $i de severitateainfecliei, este
improbabil ca pAndgi strarurile mai profunde ale
cortexului sd fi rimas funclionale.

7. Talamusul,ganglionii bazali gi trunchiul cerebral sunt

structurile cerebralemai profunde (,,regiunisubcorti-
cale") despre careunii dintre colegi au postulat ce se
poate sd fi contribuit la procesareaunor asemenea
experiengehiperreale.De fapt, niciuna dintre acele
structuri nu ar fi putut sd joace weun astfel de rol fdrd
sd fi ar.ut mdcar cAtevaregiuni ale neocortexului incd
intacte. Togi au admis, in final, cd numai aceste
structuri subcorticalesingure nu ar fi pLtut sa
efectuezecalculeleneuronaleintensenecesarepentru
o asemeneatapiserie experienliald atAt de bogat
interactivd.

8. Un ,,fenomende reboot" - o evacuarealeatorie,,aunor

amintiri disjuncte provenite de Ia amintiri vecdi din
neocortexul vdtdmat, care ar putea sd apard la restar-
tarea cortexului in congtiinld dupd o cddereprelungitd
a intregului sistem, ca in meningita mea difuz6.
Jin6nd cont mai ales de complexitateaamintirilor
mele complicate,acestlucru pare extrem de
improbabil.

9. O neobiqnuitdgenerarea amintirilor printr-o cale

vizuald arhaicd ce trece prin mezencefal,folositd in
mod proeminent de pdsir| dar numai rareori identifi-
cabild la oameni.Poatefi demonstratdla oamenii care
sunt orbi la nivel cortical, ca urm.[e a vitdmdrii
cortexului occipital. Nu a oferit niciun indiciu privind
ultrarealitatea la care am fost martor gi nu a reugit sd
explice intreleserea auditiv-vizuald.

| 186 | DovADALUMTTDEDTNcoLo