INTRODUCERE IN

MICROBIOLOGIE

Dr. Carmen Costache

 Medicina - obiective
 diagnosticul
 tratamentul
 prevenirea bolilor umane =>
 cunoaşterea etiologiei (cauza)
şi
 patogeniei (mecanismul de producere)
 MICROBIOLOGIA
 studiul microorganismelor
 Microorganisme
 invizibil
invizibilee cu ochiul liber
 Lumea microorganismelor: diversă
 organisme celulare:
– monocelulare: protozoare, fungi şi bacterii
– pluricelulare: helminţi
 STRUCTURI acelulare: virusurile, viroizi, prioni
 PARTICULARITĂŢILE
MICROORGANISMELOR
 1.ubiquitare
1.ubiquitare
 2.
2.agenţi
agenţi etiologici
 bolile infecţioase: nu se transmit de la o persoană
la alta (ex. panaritiu, furuncul).
 bolile infecto - contagioase: se transmit de la o
persoană la alta.
 3.lume
3.lume model în cercetări fundamentale
 PARTICULARITĂŢILE
MICROORGANISMELOR
 4.model simplu de diferenţiere
celulară..
celulară
 sporulare  germinare
 PARTICULARITĂŢILE
MICROORGANISMELOR
 5.celule
5.celule ancestrale
 PARTICULARITĂŢILE
MICROORGANISMELOR
 6.armă
6.armă biologică
To help protect y our priv acy , PowerPoint prev ented this external picture from being automatically downloaded. To download and display this picture, click Options in the Message Bar, and then click Enable external content.

PARTICULARITĂŢILE
MICROORGANISMELOR
 PARTICULARITĂŢILE
MICROORGANISMELOR
 7.competitoare al omului pentru
7.competitoare
supremaţie
supremaţie biologic
biologica
a
 variola eradicata 1977-
1977-1978;

 HIV: 1981-
1981-1982
“Microorganisme=Microbi = Germeni“

 BACTERII
 VIRUSURI
 FUNGI
 PARAZITI
TOTAL DIFERITI INTRE EI !!
STRUCTURA
DIAGNOSTIC
TRATAMENT
 Incadrare
 Regn protista: alge, protozoare
 Regn Myceta: fungi
 Regn Prokariota (Monera)
(Monera):: bacterii
 Archaebacerii
 Cianobacterii
 Eubacterii = bacteriile adevarate
 Bacteriile = prokariote

 celula prokariota ≠ celula eukariota

– Structura (morfologie)
– Functie
 Metabolism
 Multiplicare
 Virusurile
– NU sunt celule
– sunt structuri acelulare
Bacteriile = prokariote
Corpul uman/animal = eukariote
 DIFERENŢIERE ÎNTRE CELULE DE TIP
EUKARIOT ŞI PROKARIOT

Nucleu

 nucleu adevărat:  echivalent nuclear,

 nucleoli, nucleoid
 membrana nucleară.
 nu prezintă
 nucleoli,
 mb. nucleară
 Materialul genetic =genom.

Eukariote Prokariote
 ADN  Material genetic cromozomial
– cromozom = cz, extracrozomial.
– mitocondrial,  Un singur Cz = moleculă dublu
– cloroplastelor catenară de ADN circulară
– Informatii vitale
 uneori plasmide.
 Cz = perechi  Extra--cz
Extra
 Cz = ADN + histone  plasmide
 bacteriofagi
– informaţie neesenţială pentru
supravieţuirea şi multiplicarea
bacteriilor,
 ORGANIZAREA CITOPLASMEI
 compartimentată.  Necompartimentată,
 organite => (exc. mezozomi).
– ribozomi 80 S  Ribozomi 70 S
 su 60 S  50 S (Large)
 Su 40 S  30 S (Small).
MEMBRANA CITOPLASMATICĂ
 complexa  nu există steroli,
 excepţie
 Mycoplasma
 ÎNVELIŞURILE CELULARE
 lipsesc învelişurile  perete celular,
celulare – responsabil de
 Există la menţinerea formei
 levuri  rigiditate,
 plante,
 are peptidiglican
 sunt bogate în celuloză.
(mureină).
 MULTIPLICARE
 sexualitate.  divizarea asexuală
 informaţie genetică  Amitotică
– dublă - de la parentali  sciziparitatte sau fiziune
sciziparita
– se reasociază în meioză. binară.
 Informatia = Haploidă.
MORFOLOGIE BACTERIANĂ
 Microscopia optică
 evidenţierea formei,
 Dimensiunilor
– 900-
900-1000 X.
– 0,2 - 2m 2-20 mm
 Microscopia electronică
 Evidentierea structurii
bacteriilor.
 Morfologia =>
preparate
microscopice::
microscopice
 preparat nativ,
 frotiu
efectuate din:
– produse patologice
– cultură bacteriană pură.
 Frotiul - preparat microscopic
colorat,
Informaţii:
 forma
 dimensiunile
 dispoziţia bacteriilor,
 afinitatea tinctorialä,
 prezenţa structurilor facultative,
 numar (prod.patol.)
 Frotiul - preparat microscopic
colorat,

Forme fundamentale
 sferă - coci (1
(1)
 Cilindru
Cilindru,, bastonas - bacili (3-
(3-7);
 cilindru helicoidal – forma spiralată
 COCI
Dispoziţia rezultă în urma diviziunii
 diplo
diplo:: diplococi
 Pneumococi
Pneumococi::
– coci Gram pozitivi,
– ovoizi cu aspect de flacăre de lumînare (diviziune pe verticală),
 Neisserii
Neisserii::
– coci Gram negativi
– cu aspect reniform, concav –convex (diviziune pe orizontală),
 tetrade: Micrococi
tetrade: Micrococi:: 4 coci reuniţi
 octade:: Sarcina
octade Sarcina:: 8 coci.
 lanţuri:: Streptococi
lanţuri Streptococi..
 grămezi:: Stafilococi
grămezi
 BACILI
Capete bacililor pot fi:
 rotunjite la Enterobacterii
– b.coli şi alţi bacili Gram negativi
 ascuţite la Fusobacterium
– bacili Gram negativi
 drepte
– bacilii din genul Bacillus (bacili Gram pozitivi)

Grosimea cilindrului poate fi diferită: deformaţi prin endospori, incluzii

 Endosporii nu se colorează în coloraţia Gram = zone necolorate, albe,
sferice,
– endospori cu diam. < decât diam. f. vegetative, Bacillus (bacili Gram
pozitivi)
– endospori cu diam. > decât diam.f.vegetative, Clostridium
Clostridium,, Gram
pozitivi.
 terminal, Clostridium tetani
 subterminal
subterminal--rachetă de tenis: Clostridium botulinicum
 central
central--bărcuţă sau de fus: Clostridium septicum, sporogenes
 BACILI
Dispoziţia în frotiu:
frotiu:
 bacili izolaţi:
– Ent
Ente
erobacterii
robacterii:: bacil colii
colii (bacili Gram negativi)
 diplobacili:
– Bacilul cărbunos - produs patologic
 streptobacili:
– Bacillus (bacili Gram pozitivi): Bacil subtilis, bacil cereus, bacil
cărbunos - cultură pură).
 bacili uniţi la capete:
– Mycobacterium tuberculosis – aspect de majuscule (X, Y, W)
– Corynebacterium diphteriae – aspect de litere chinezeşti
(bacili încurbaţi, deformaţi la capete Gram pozitivi).
 bacili dispuşi în palisade:
– Bacili pseudodifterici (bacili Gram pozitivi)
 COCOBACILI
 bacili scurţi,
scurţi, subţiri,
 1,5 - 2 lungime
 0,6 - 0,8
0,8
 lăţime
 Gram negativi.
 Ex::
Ex
– Haemophyllus
Haemophyllus,,
– Brucella
Brucella,,
– Bordetella
 FORME SPIRALATE

BACILI ÎNCURBAŢI: număr mic de ture de spiră

 Vibrion holeric
– bacil încurbat mobil,
– aspect de virgulă,
– Gram negativ
 Campylobacter
– 2 bacili încurbaţi uniţi la capete, aspect de literă S
 Helicobacter
– mai mulţi bacili încurbaţi uniţi la capete (2-
(2-5)
– produc gastrite, ulcer duodenal
 FORME SPIRALATE
 Spirochete: bacterii spiralate
Spirochete:
 lungi 5 - 10
10,
 Subţiri 0,2 - 0,3 ,
 mobile prin aparat locomotor;
locomotor;
– Ex. Treponema pallidum,
pallidum, Leptospira
Leptospira,,
Borrellia

 Spirili: bacterii spiralate rigide, neimplicate în

Spirili:
patologia umană;
 Forma: menţinută
menţinută datorita peretelui celular.
 Bacterii fă
fără perete celular : Mycoplasma
 culturi vechi 48-
48-72 ore = pleomorfismul
bacterian

 Bacterii necolorabile prin coloratia Gram

=>
– Bacterii spiralate
 Treponema pallidum, Leptospira, Borrellia
 Necesita coloraţii speciale: Fontana, Burri, Giemsa
– genul Mycobacteria
Mycobacteria
 coloraţia Ziehl – Neelsen
– Bacterii intracelulare:
 Rickettsia, Chlamydia
 coloraţia Giemsa, Machiavello, Giemenez
 Treponema pallidum –
Burri Fontana
 genul Mycobacteria
Mycobacteria
coloraţia Ziehl – Neelsen
 Chlamydii,
Chlamydii, Ricket
Rickettii
tii
 Giemsa,,
Giemsa Gimenez

 Macchiavello
INTRODUCERE IN
MICROBIOLOGIE

Dr. Carmen Costache

 Pe tine cum te cheama ?
 Aha, cred ca stiu: Somnorosul, Bucurosul,
Morocanosul….
 Taxonomie
 Taxonomie
clasificare, nomenclatura, identificare

 Clasificare
– Diviziuni bacteriene =
unitati taxonomice
- 3 domenii
- Regn
- Phylum
- Clase
- Ordine
- Familii
- Genuri
- Specii
 Taxonomie
clasificare, nomenclatura, identificare
 Specia = unitatea de baza a clasificarii
– ~ Reflecta proprietate
 Variante
 Tip (biotip, serotip)
 Nomenclatura: latinizata (reguli internationale)
– proprietati
– Ex. Mycobacterium tuberculosis
 ordinele – ales
 familiile - aceae
 Genuri – eae
 Identificare – importanta practica a clasificarii
 IDENTIFICAREA

 Deosebeste
– Microorganismele “bune”
– “Rele” = patogene
 Proprietati specifice
 Morfologice
 De cultura
 izolare si identificare
 agent cauzator = etiologic al unei imbolnaviri
 CLASIFICAREA BACTERIILOR
 Clasificarea Linné – nu după înrudirea
naturală ci după unele proprietăţi
fenotipice:
 structura peretelui celular,
 afinitatea morfotinctorială,
 proprietăţi metabolice,
 rezistenţa la diverse condiţii de mediu
 Bergey’s Manual of Systematic
Bacteriology
 International Commission of Bacterial Systematic 1980
 Adansoniana – numerica
 Prezenta/absenta: pigmenti, enzime
 Complicata
 statistica
 Filogenetica – 1980
– Tehnici moleculare si genetice
 hybridizarea acizilor nucleici
 Analiza secventelor ARN-
ARN-ului ribozomal (rRNA)
– inrudirea evolutiva
 Peretele celular => 4 divizii
editia 9-
9-a
 I. Gracillicutes – Bacterii Gram negative
– Grup 1: Spirochete:
 Treponema, Borrelia, Leptospira
– Grup 2: Aerobe/micro-
Aerobe/micro-aerofile, mobile, helicoidale
 Campylobacter, Helicobacter
– Grup 3:
 Bacterii incurbate, imobile sau rar mobile
– Group 4: Aerobe/ micro-
micro-aerofile, bacili si coci:
 Bordetella
 Brucella,, Francisella
Brucella
 Legionella, Moraxella
 Neisseria, Pseudomonas
 Bacteroides
I. Gracillicutes – Bacterii Gram negative
 Grup 5: bacili facultativ anaerobi
– Escherichia, Klebsiella
– Proteus, Providencia
– Salmonella, Shigella
– Yersinia, Vibrio
– Haemophilus,, Pasteurella
Haemophilus
 Grup 6: bacili incurbati sau helicoidali, anaerobi
– Fusobacterium
 Group 7: bacterii reducatoare de sulf
 Group 8: coci anaerobi
 Group 9: Rickettsiae and Chlamydiae:
– Rickettsia
– Chlamydia
– Coxiella
 Grup 10-
10-16 - fara importanta medicala
II. Firmicutes
Firmicutes:: bacterii Gram pozitive
 Grup 17:
– Staphylococcus
– Streptococcus
– Enterococcus
– Peptostreptococcus
 Grup 18: bacili formatori de endospori:
– Bacillus
– Clostridium
 Grup 19: bacili nesporulati
– Listeria
– ClasaThallobacteria
 Grup 20: bacili neregulati, nesporulati :
– Actinomyces
– Corynebacterium
 Grup 21: Mycobacteria: Mycobacterium
 Grup 22-
22-29: Actinomycete:
– Nocardia, Streptomyces, Rhodococcus
 III. Tenericutes
Bacterii fara perete celular
 Group 30:
– Mycoplasma, Ureaplasma

 IV. Mendosicutes:
– Archaebacteria
 GRUPE DE
HAZARD

 RISC INFECŢIOS: 4 grupe

 gradul de pericol la locul de muncă.
 Criterii
 patogenitatea pentru om
 risc pentru personalul de laborator
 transmisie în colectivităţi
 exista
– profilaxie
– tratament corespunzător
 I. Microorganisme care nu par a determina boli
umane
 II. Microorganisme care:
 pot cauza boli umane
 prezintä risc pentru personalul de laborator
 nu par a se răspândi în colectivitate
 există măsuri de profilaxie, tratament

 Bacterii: Bacillus cereus, Bordetella pertussis, Campylobacter,

Clostridium botulinicum şi alte clostridii, Bacil difteric, Enterobacter,
Enterobacter,
Eschericia coli, Stafilococ aureu, Streptococ, Treponema pallidum,
Klebsiella, Mycobacterii netuberculoase, Proteus, Vibrio holeric,
Shigella.
 Virusuri: Adenovirus, Coronavirus, Herpesvirus, virusuri Coxackie,
Echo, virusul hepatitei A, virusuri poliomielitice, Rhinovirus,
Rotavirus, virusul rubeolei, virus gripal, Paramyxovirus
 III. Microorganisme care:
 determină boli severe
 prezintä risc serios pentru personalul de laborator
 prezintä risc de răspândire în colectivităţi
 există profilaxie şi tratament corespunzător
 Bacterii: Bacil cărbunos, Brucella, Chlamydia
psittaci,, bacilul TBC, bacilul leprei, Rickettsii,
psittaci
Salmonella typhi, Salmonella paratyphi A,B,C.
A,B,C.
 Virusuri: CMV, Bunyavirusuri, Hepatita B,D,
Enterovirus, HIV, Virusul rabic
 IV. Microorganisme care:
 determină boli serioase la om
 prezintă risc serios pentru personalul de laborator
 prezintă risc crescut de răspândire în colectivităţi
 nu au profilaxie şi tratament eficient
 Virusuri: Arenavirusuri (virusurile Lassa, Junin, Machupo),
Bunyavirusuri (v. febrei de Crimeea Congo), Filoviridae (virusurile
Ebola, Marburg);

Poxviridae (virusul variolei)

 Produsele patologice
 nu se cunoaşte conţinutul microbian
 trebuie prelucrate cu respectarea normelor de
protecţie.