UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

FACULTATEA URBANISM ŞI ARHITECTURĂ

CATEDRA “DESIGN INTERIOR”

FOTOGRAFIA DIGITALĂ
,,Aparatul digital și utilajul fotografic”
Indicaţie metodică

CHIŞINAU
UTM
2013
 Această indicaţie metodică este destinată pentru studenţii specialităţii
"Design Interior" (581.4), anului 3, care îndeplinesc proiectul de curs la
disciplina „Fotografia” la tema „Fotografia digitală - Aparatul digital și
utilajul fotografic”.

Autori:
lector asist. V.Epurean
lector universitar. I.Cebanița
conf. univ., doc.arh. А.Cocin

Redactor responsabil: Conf., lect. super. N.Luchianov

Recenzent: Dr., conf. univ., T. Buimistru

@ UTM, 2013
INTRODUCERE
2
 Fotografia este o reprezentare vizuală directă a unui subiect sau eveniment.
Impresia făcută fotografiei este mai directă şi conţinutul ei mai puţin supus neînţelegerii
în raport cu alte mijloace vizuale. Astăzi fotografia este considerată universală. Cu cât
este mai general mesajul unei fotografii, cu atât ea va fi mai folositoare. Căutările
permanente, novatoare, experimentele, valorificarea unor unghiuri deosebite sunt doar
câteva dintre posibilităţile care pot fi folosite pentru reţinerea atenţiei privitorilor.
Cu atât mai mult, în momentul în care aparatele de fotografiat încep să
incorporeze memorii, sisteme de operare, sisteme de dialog cu fotograful, acesta trebuie
să cunoască din ce în ce mai multă optică, mecanică, electronică, să aibă cunoştinţe
avansate despre soft şi despre programele de procesare ale imaginii, care încet încet au
trecut de fapt din computer în aparatul de fotografiat. Uşurinţa de a folosi un aparat de
fotografiat din ziua de azi poate crea falsa iluzie că o imagine de calitate se obţine uşor.
Dimpotrivă, văzând noile tendinţe estetice şi editoriale ale imaginii contemporane,
putem aprecia că o imagine bună este realizată numai de cel care poate controla unealta
de captat imagini - şi acest lucru se poate face numai având cunoştinţele necesare pentru
a face selecţia utilă.
Fotografierea digitală reprezintă, o procedură complexă care necesită mult timp și
echipament respectiv de înaltă calitate, dar mai presus de toate multă cunoștință,
competență și experiență din partea fotografului. Numai un fotograf profesionist va fi
capabil să construiască o scenă cu accentul principal, pentru a simula forma de obiecte
cu lumină și umbre, să pună accentul pe factură, pentru a identifica punctele forte și
caracteristicile interioare. Pentru a putea folosi cu inteligenţă întregul potenţial al
fotografiei, trebuie să fim familiarizaţi cu caracteristicile de bază ale acestui mijloc de
expresie.
Valorificarea acestei teme ,,Fotografia digitală-Aparatul digital și utilajul
fotografic” este importantă şi esenţială în procesul de pregătire a tinerilor designeri.

1. PRINCIPII, SCOPUL ȘI NOȚIUNILE GENERALE

A PROIECTULUI DE CURS

1.1 SCOPUL ȘI MISIUNILE CURSULUI

Cursul are drept scop consolidarea şi aprofundarea cunoştinţelor teoretice

acumulate de către studenţi.
Misiunea didactică şi de cercetare a specialităţii date este axată pe instruirea în
mod teoretic şi practic. Cadrul formativ vizează pregătirea fundamentală şi de
specialitate.
Fotografia, prin activitatea didactică şi de cercetare pe care o desfăşoară, doreşte
să formeze specialişti înzestraţi cu capacitate creatoare şi inventivitate corespunzător
criteriilor şi cerinţelor societăţii contemporane.
O altă misiune al programului de studii este de a oferi studentului posibilitatea de
a dobîndi cunoştinţe tehnice-practice care să-i permită integrarea pe piaţa de muncă şi în
diferite domenii conexe.

3
 1.2 OBIECTIVELE CURSULUI
Obiectivul fundamental al cursului îl reprezintă însuşirea deprinderii de a face
fotografii în diferite maniere şi stiluri. Pentru aceasta vă vom prezenta diferite
echipamente foto, iar descrierile detaliate ale metodelor şi ale lucrului cu sursele naturale
şi artificiale de lumină vă vor permite să descoperiţi secretele maeştrilor artei fotografi
ce. Cunoştinţele prezentate vă vor ajuta şi să dobândiţi deprinderi de a prelucra şi retuşa
fotografiile cu ajutorul computerului şi de a le transforma în format web, și anume prin:
- acumularea deprinderilor în echipamentele fotografice;
- dobîndirea cunoştinţelor teoretice şi practice în domeniul fotografiei;
- dezvoltarea aptitudinilor creative;
- însuşirea cunostinţelor tehnice necesare;

1.3 COMPETENTELE PROFESIONALE

- competenţa de a fi creator şi practician în domeniul fotografiei;
- competenţa de a realiza un program personal de cercetare în domeniu;
- competenţa de a executa la nivel profesionist sesiuni fotografice în interior;
- abilităţi practice privind tehnica prelucrării materialelor specifice fotografiei;
- dezvoltarea gîndirii creative în procesul de predare.

1.4 CONTINUTUL PROIECTULUI DE CURS

- Studierea tipurilor şi caracteristicilor aparatelor de fotografiat,
- Familiarizarea cu comenzile şi afişajele aparatului foto;
- Determinarea avantajelor fotografiei digitale ;
- Utilizarea meniurilor aparatului foto;
- Setările de bază și procesul de fotografiere.

               
1. APARATUL DE FOTOGRAFIAT DIGITAL

2.1 APARATUL DE FOTOGRAFIAT: TIPURI ŞI CARACTERISTICI

Cel mai simplu aparat de fotografiat este o cutie opacă (camera obscură), cu un
orificiu minuscul pe una din feţe, pe faţa opusă formându-se imaginea. Oricât a avansat
tehnica în ultimii ani, aparatele de fotografiat au aceleaşi componente de baza.
Clasificare aparate foto digitale:
Aparate foto compacte cu caracteristici de bază : Ieftine (cele mai ieftine),
carcase de plastic, senzor mic ( 1/2.9" …1/2.3" ), setări automate, calitate a imaginii
îndoielnică, poze nereușite la valori ridicate de ISO, cu soft care încearcă să mai
atenueze din erorile optice ale pozelor și  zoom mic (3x-4x).Exemple: Canon
A800, Nikon L23, (fig.2.1.1.).

4
 Fig. 2.1.1. Canon A800, Nikon L23.

Aparate foto compacte de nivel mediu: Deși le spun de nivel mediu diferența față
de cele din prima categorie se găsește în general la capitolul aspect și finisaje ( un LCD
mai mare sau cu touchscreen, o carcasă de metal, niște setări mai frumos denumite) și
uneori la senzor dar insesizabil, tot nu trec de eticheta senzor mic. ( 1/2.5" …1/2.3" ),
poate o filmare full HD. Optica poate fi mai îngrijită decât la modele mai ieftine lucru
care se traduce și în preț, aceste aparate depășind bariera celor 100 E. Exemple: Canon
IXUS 115hs, Nikon Coolpix S6150. (fig.2.1.2.).

Fig. 2.1.2. Canon IXUS 115hs, Nikon Coolpix S6150.

Aparate foto ultracompacte: Același senzor minuscul împachetat însa într-o

carcasa metalica subțire, cu un design atrăgător. Optica este încorporata în carcasa
aparatului nefiind elemente ale lentilelor care să iasă în afara lui ceea ce duce la o
calitate puțin mai slabă decât a aparatelor din primele doua categorii.
Cu toate astea aceste aparate sunt perfecte pentru oamenii care vor sa aibă o
camera digitala oricând la ei, fie că sunt pe munte, la schi sau în apa marii și care vor sa
imortalizeze dinamica vieții (aici trebuie subliniat ca exista și sunt foarte amuzante
aparate digitale subacvatice și rezistente la joc. Exemple: Sony Cyber-shot DSC-
T99, Nikon Coolpix AW100 (fig.2.1.3.), Panasonic DMC-FT10.

5
 Fig. 2.1.3. Sony Cyber-shot DSC-T99, Nikon Coolpix AW100

Aparate foto compacte cu zoom mare și foarte mare: un obiectiv cu  zoom de
12x-24x-36x cu o calitate optică decentă, iar acest lucru alăturat unui senzor mic de
cameră digitală compactă este din categoria aparatelor foto scumpe dar cu performantele
slabe. Exemple: Fujifilm Finepix S2950, Nikon CoolPix L120 (fig.2.1.4.), Canon
Powershot SX130, Canon Powershot SX220HS.

Fig. 2.1.4. Fujifilm Finepix S2950, Nikon CoolPix L120

Aparate foto compacte cu senzor mare: Aceasta categorie este una demnă de luat
în seamă. Vorbim despre senzorii mai mici decât cei ai aparatelor DSLR, dar totuși
uriași fată de camerele prezentate la punctele 1-4 și anume  1/1.8"…1/1.7"…1/1.6" sau
chiar 2/3” . Zoom-ul este mediu, el nedepășind o valoare de 6x, iar obiectivele o idee
mai luminoase decât în cazurile sus menționate. Senzorul mai mare le permite acestor
camere să scoată poze decente chiar și la valori ISO mai mari ( ISO 200, ISO 400, ISO
800 ). Aceste aparate reprezintă alegerea perfectă pentru cineva care își dorește să
beneficieze de o imagine bună păstrând totuși camera foto în buzunar să zicem. Ele oferă
poate compromisul cel mai bun între calitatea imaginii și dimensiunile compacte.
De remarcat este și faptul că marea majoritate a camerelor de la acest punct vă
permit să salvați pozele în format necomprimat RAW… mult mai bun decât clasicul
JPEG ( dar și mai mare ca dimensiuni ) oferindu-vă un grad de libertate mai mare în
prelucrarea digitală a pozelor cu softuri de specialitate gen Photoshop.
Exemple: Canon PowerShot S95, Canon PowerShot G12(fig.2.1.5.), Nikon
Coolpix P7100.

6
 Fig.2.1.5. Canon PowerShot S95, Canon PowerShot G12

Aparate foto Mirrorless: Ultima perioadă vine cu o promovare din ce în ce mai

puternică a aparatelor “mirrorless” sau “non-reflex” cum li se mai spune, apar foarte
multe modele de la fiecare mare producător de tehnică foto, fiecare cu specificațiile,
avantajele și prețurile sale. Senzorul se apropie în cele mai multe cazuri de mărimea
senzorului DSLR ajungând chiar și la format full-frame (formatul filmului clasic de
35mm ) în cazul aparatului Leica M9 (fig.2.1.6.), este un aparat extrem de scump și
destul de inaccesibil publicului larg.
Aceste aparate se deosebesc de DSLR-uri prin sistemul de vizare care nu este
creat cu ajutorul unui sistem complex  de oglinzi sau prisme ci este unul direct și în cele
mai multe cazuri electronic.

Fig. 2.1.6. Leica M9

Avantajul acestor camere vine din dimensiunea lor care se apropie de cea a
aparatelor compacte permițând totodată în cele mai multe cazuri folosirea de obiective
interschimbabile.Totuși ele sunt adresate încă ( prin specificațiile lor care deocamdată nu
au ajuns la nivelul celor mai bune DSLR-uri ) fotografilor amatori sau entuziaști care
vor calitatea unui senzor mare în volumul unui aparat compact.
Exemple : producători precum Nikon, Panasonic, Olympus și Sony
DSLR-uri : acele aparatele pe care le vedeți la toți fotografii pasionați de artă
fotografică, și anume:
 În funcție de senzor clasificarea este simplă: Full-Frame și Crop. Full-frame-ul
este senzorul care are dimensiunea de 35mm a filmului clasic, iar crop-urile sunt
7
 variante mai mici de senzori ( numite de specialiști APS-C , APS-H, etc. ) care au
o dimensiune de 1.6x (adică cam 62% dintr-un full-frame ). Senzorul full-frame îl
găsim de regulă în aparatele din gama profesională a producătorilor de DSLR-uri,
aparate care au preturi de peste 2000 Euro.
 În funcție de preț, dotări și funcționalitate DSLR-urile pot fi:
- Entry level: Modele pentu începători care își pot forma deprinderile fotografierii,
modele dedicate persoanelor care vor să se bucure de calitatea imaginii oferită de un
asemenea aparat dar care nu sunt dispuși să cheltuiască foarte mulți bani în această
pasiune. Ele nu sunt la fel de ergonomice precum alte modele mai scumpe, nu sunt la fel
de rapide sau la fel de solide precum acelea, însă garantat vă pot oferi la un preț care în
ultima vreme este în creștere . Exemple: Nikon D3100 Kit 18-55, Canon 1100D Kit 18-
55 (fig.2.1.7.).

Fig. 2.1.7. Nikon D3100 Kit 18-55, Canon 1100D Kit 18-55

- Mid level: Din această categorie fac parte camere unde pe lângă specificațiile de
bază pe care le au cele entry level, producătorii au mai adăugat câteva brizuri gen ecran
rabatabil, unde au îmbunătățit puțin viteza cu care sunt achiziționate cadrele de către
cameră ( FPS sau CPS ), sau capacitatea de autofocus, precum și alte detalii relativ
minore. Exemple: Canon 600D kit 18-55, Nikon D5100 kit 18-55,(fig.2.1.8.).

Fig. 2.1.8. Canon 600D kit 18-55, Nikon D5100 kit 18-55

- Prosumer: Camere care se adresează deja profesioniștilor sau amatorilor

entuziaști. La acestea a fost îmbunătățită viteza, evaluarea expunerii, sistemul de

8
autofocus, construcția, deja body-ul nu mai este din policarbonat ci aliaj de magneziu
pentru a fi mai rezistente în cazul unei folosiri intense, forma este optimizată pentru o
folosire îndelungată, dar toate astea se traduc într-o greutate mai mare și un preț mai
considerabil. Exemple: Canon 60D kit 18-135, Nikon D7000 kit 18-105 (fig.2.1.9.),
Canon 7D kit 18-135.

Fig.2.1.9. Canon 60D kit 18-135, Nikon D7000 kit 18-105

- Profesionale: Aici întâlnim senzori Full-Frame, o construcție excelentă,

rezistentă la ploaie și praf sporită, viteză la fel de bună ca în categoria prosumer,
evaluare a expunerii și mai bună, dispare la unele modele blitz-ul integrat în cameră,
creste greutatea și mai mult în cazul unor aparate, dar toate aceste fac foarte facilă
utilizarea lor în condiții neavantajoase. Exemple: Canon 5D mk II kit 24-105, Nikon
D700 (fig.2.1.10.).

Fig. 2.1.10. Canon 5D mk II kit 24-105, Nikon D700

-Ultra profesionale: Absolut tot ce se poate mai bun în tehnica fotografică.

Exemple:Canon EOS 1Ds MARK III, Nikon D4s (fig.2.1.11.) .

9
 Fig. 2.1.11. Canon EOS 1Ds MARK III, Nikon D4s

Aceste foto aparate ofera o combinație puternică între o viteza de fotografiere de

pînă la 11 fps, un senzor în format FX de 16,2 megapixeli și un nivel ISO incredibil de
înalt (care se poate extinde pînă la echivalent 204.800). Funcția D-movie oferă toată
flexibilitatea de care avem nevoie pentru a emite fișiere video de calitate. Unitatea
declanșatorului realizată dintr-un compus durabil de Kevlar/fibra de carbon permite o
durată de viața de 400.000 de declanșări, cu 30% mai mult decît modelele anterioare.
Sistem de focalizare automata Multi-CAM3500FX cu 51 de puncte, motorul de
procesare a imaginii EXPEED 3 cu conversie A/D de 14 biți și procesare a imaginii de
16 biți pentru o gradație superbă a tonurilor, control audio de înaltă fidelitate sînt unele
dintre multele caracteristici a acestor aparate foto, care fac fotosesiunea la un nivel
foarte înalt.
Un alt criteriu de clasificare a aparatelor foto este tipul de vizare. În funcţie de
tipul de vizor, aparatele se împart în:
- aparate foto cu vizare prin obiectiv (SLR - Single Lens Reflex) - cu ajutorul unei
oglinzi, care se ridică în momentul expunerii, fotograful poate vedea exact imaginea care
se va înregistra pe film.
- aparate foto cu vizare laterală - vizorul este separat de obiectiv, ceea ce creează
probleme la fotografierea unui subiect apropiat.

Sistemul de antrenare şi poziţionare a filmului: un aparat mai avansat permite

controlarea acestui sistem, oferind posibilitatea antrenării cadru cu cadru, continuă
(aparatul declanşează continuu, câteva cadre pe secundă, atât cât este ţinut apăsat
butonul de declanşare), expunere multiplă (obturatorul este armat, însă filmul este
menţinut pe poziţie pentru expunerea unei imagini suplimentare).

Senzorul digital- Senzorul aparatului poate fi de două feluri: full frame (notat
uneori FX) sau crop (notat uneori DX). Primul are dimensiunea unui cadru clasic de film
fotografic (35mm) și este dedicat în special aparatelor din gama profesională. Acest tip
de senzor are aproximativ 24x36mm, asemeni filmului fotografic. Orice obiectiv folosit
pe un aparat cu senzor full frame va avea distanța focală specificată pe obiectiv.
10
 Al doilea tip de senzor, mult mai răspândit între aparatele DSLR din gama entry
level sau semiprofesională are o dimensiune mai mică decât formatul clasic de 35mm.
Faptul că senzorul digital este mai mic duce la apariția unui factor de multiplicare, de
obicei 1,5x sau 1,6x în cele mai răspândite cazuri.
Factorul de multiplicare se reflectă la distanța focală a obiectivului. Astfel dacă
avem un teleobiectiv cu distanța focală de 300mm cu f2,8 și un aparat de fotografiat cu
un crop de 1,5x, vom obține atunci când le folosim împreună o distanță focală de
450mm cu f2,8. Luminozitatea obiectivului rămâne neschimbată. Bineînțeles că nu se
întâmplă nimic din punct de vedere constructiv cu obiectivul aparatului, modificarea
distanței focale fiind făcută prin decuparea unei anumite părți din imaginea formată pe
senzor și mărirea acesteia. Putem spune astfel, și de aici vine și denumirea, că decupăm
o anumită parte din imagine și o mărim până obținem formatul de 35mm.

2.2 UTILAJUL ȘI ACCESORIILE FOTOGRAFICE

Trepiedul se compune din 4 elemente principale: cap, coloană centrală, corpul
propriu-zis şi picioarele, aşa cum se poate observa din ( fig.2.1.1 ).

Fig.2.1.1 Elementele de structură a unui trepied.

În principal, există trei tipuri de trepiede: din oțel, din aluminiu sau din fibră de
carbon. Cele din aluminiu sunt mai grele și de obicei mai ieftine iar cele din carbon sunt
mai scumpe dar mai ușoare și mai confortabile la transport.
Fiecare trepied este proiectat pentru a susține în condiții de siguranța și stabilitate
maximă aparatura foto de o anumită greutate.
Există trei indici ce caracterizează înălțimea trepiedului: înălțimea maximă,
înălțimea minimă și lungimea cînd este transportat (strîns).
Trebuie de ținut cont și de numărul de segmente telescopice din care este compus
trepiedul ( fig.2.2.2 ).
Cu cît numărul de segmente este mai mic, cu atît stabilitatea va fi mai bună.

11
 Fig. 2.2.2. Specificații tehnice ale unui trepied.

Filtrele - Cu ajutorul filtrelor foto va putea fi compensă cu uşurinţă expunerea din

planul superior/inferior, fie schimba temperatura de culoare, fie mări contrastul şi
elimina reflexiile, fie scădea distanţa minimă de focalizare şi chiar proteja senzorul de
radiaţiile solare. Pe lângă aceste categorii de efecte realizate de diverse filtre sunt
prezente şi cele două mari categorii în funcţie de modul în care se ataşează pe obiectiv.
Prima categorie, cea mai des întâlnită, este cea a filtrelor ce se înfiletează pe filet. Acest
lucru se poate realiza foarte uşor nefiind necesare alte accesorii pentru montare. Cea de a
doua categorie este cea a filtrelor cu sistem Cokin. Acest sistem este alcătuit din trei
piese: inelul ce se montează pe obiectiv, suportul filtrelor ce se montează pe inel şi filtrul
în sine. Avantajul utilizării acestui sistem constă în utilizarea aceluiași filtru pe mai
multe obiective, fiind necesar doar un inel pentru modificarea diametrului.
Principalele tipuri de filtre sunt :
Filtrele UV/ Skylight: sunt utilizate în mare parte pentru înlăturarea radiaţilor
solare şi obţinerea unui peisaj clar, fără “ceaţa” specifică.
Filtrele de polarizare - se împart în două mari categorii, cele de polarizare liniară
şi cele de polarizare circulară. Filtrele de polarizare liniară (L-PL) sunt utilizate în
special pentru eliminarea reflexiilor de pe suprafeţele nemetalice şi pentru intensificarea
contrastului şi a saturaţiei culorilor. Filtrele de polarizare circulară (C-PL) sunt utilizare
tot pentru eliminarea reflexelor de pe suprafeţe însă diferenţa majoră este compatibilitate
cu sistemul de focus.
Filtrele graduale - sunt definite de o diferenţă a suprafeţei superioare de cea
inferioară, diferenţă ce este utilizată pentru compensarea expunerii creându-se astfel o
lumină uniformă în tot cadrul fotografiei.

12
 Filtrele close-up - sunt utilizate pentru micşorarea distanţei minime de focus,
permiţând să ne apropiem mult mai mult de obiectul, obţinând astfel un raport de mărire
mult mai ridicat.
În figura care urmează sunt reprezentate cîteva tipuri de filtre ( fig.2.2.3)

Filtre. Sistem Cokin Filtru gradual

Filtre close-up Filtru neutru uniform

Filtre color Folosirea filtrelor color

Fig.2.2.3. Tipuri de filtre

Filtrele neutre (ND)- (densitate neutră) sunt utilizare pentru scăderea luminii din
anumite zone ale fotografie sau de pe toată suprafaţa acesteia. Filtrele ND se împart în
două categorii, cele graduale şi cele uniforme.
Filtrele pentru efecte speciale - sunt cele ce asigură diverse modificări ale
fotografiei iniţiale încă din momentul declanşării nefiind necesară o postprocesare
pentru obţinerea aceluiaşi efecte. transformă luminile în forme stelare (fig.2.2.4.)

13
 Fig. 2.2.4. Folosirea filtrele pentru efecte speciale.

Este important însă să ţinem cont că fiecare filtru în plus pe obiectiv este un minus
în privinţa calităţii, de aceea trebuie să avem mare grijă în cazul în care dorim să
achiziţionăm mai multe filtre. Când alegem un filtru ţinem cont de diametrul
obiectivului şi de faptul că fiecare filtru va scădea cantitatea de lumină ce pătrunde pe
senzor.
Bliţul extern - de cele mai multe ori în cazul realizării de fotografii la diverse
evenimente blițul extern este una dintre cele mai importante achiziții, care, dacă va fi
folosit corect, va influența în bine majoritatea fotografiilor rezultate. (fig.2.2.5.).

Fig.2.2.5. Blitz-urile fotografice externe.

Desigur blițul extern nu va compensa în totalitate lipsa unui obiectiv luminos, însă
ne poate fi de folos în majoritatea situațiilor de iluminare slabă. Blițul poate fi însă
folosit și pe timp de zi ca lumină de umplere (fill flash) pentru înlăturarea umbrelor
destul de neplăcute datorită intensității puternice a luminii solare. Atașând blițul extern
pe aparatul de fotografiat vom avea posibilitatea de a fotografia în majoritatea
încăperilor fără a crea efectele “blițului clasic”, precum umbrele foarte puternice. Putem
realiza acest lucru folosindu-ne de capacitatea blițului extern de a se roti atât vertical cît
și orizontal.
Umbrele puternice reprezintă unul dintre dezavantajele fotografierii cu ajutorul
unui bliţ extern. Aceste umbre sunt date de lumina puternică şi de unghiul mic de
răspândire a acesteia. Pentru a scăpa de toate aceste umbre şi pentru a crea o lumină cât

14
mai plăcută, folosirea unor metode de difuzie reprezintă cea mai simplă soluţie. În
general în cadrul acestor metode de difuzie sunt incluse softbox-urile (fig.2.2.6.).

Fig. 2.2.6. Tipuri de softbox-uri

Flash-urile automate au o celulă foto-electrică (sensor), care „citeşte” cantitatea de

lumină reflectată de subiect, dozând astfel lumina emisă. Flash-urile dedicate unui
anumit tip de aparat lucrează complex împreună cu acesta în regimul de lucru automat,
reglând focalizarea automată, selectând diafragma şi cantitatea de lumină optimă pentru
o expunere corectă . Flash-urile sunt folosite atât de amatori cât şi de profesionişti. Iată
câteva situaţii şi principii care, dacă sunt respectate, conduc la imagini fotografice de
calitate sporită:
- nu este indicată folosirea flash-urilor la fotografierea subiectelor mai apropiate
de 2m deoarece există riscul „arderii” (supraexpunerii) subiectului.
- la subiectele care se desfăşoară în profunzime, datorită scăderii exponenţiale a
luminii flashului odată cu distanţa, vom avea elementele din fundal întunecate.
- flash-urile orientate direct către subiect vor da umbre supărătoare pe fundal. O
soluţie ar fi
orientarea flash-ului către tavan (dacă avem un flash cu cap mobil), ori către un
perete lateral, fapt
care va crea o iluminare fără umbre contrastante.
- în fotografia profesională de studio sunt folosite două sau mai multe flash-uri
care funcţionează sincron datorită foto-celulelor. În acest mod, putem realiza regii de
lumină („chei de lumină”) complexe .

Umbrelele se așează în dreptul surselor de lumină în două scopuri: fie pentru a

reflecta lumina emisă de sursă, dispersînd-o ca un reflector obișnuit (fig.2.2.7 .),

15
 Fig. 2.2.7. Umbrele reflectante.

fie pentru a difuza fascicolul luminos în momentul în care acesta traversează materialul
umbrelei (fig.2.2.8.).

Fig.2.2.8. Umbrele de difuziune.

În cazul utilizării luminii reflectate, distanța diferită pînă la obiectele cilindrice sau
ovoidale poate produce contraste accentuate de iluminare.

Bateria - Nici un aparat foto din ziua de astăzi, nu mai poate funcţiona fără baterii.
Dacă la aparatele pe film bateriile erau mai puţin folosite, la cele digitale, totul este
dependent de energie. Trebuie să avem întotdeauna baterii sau acumulatori de rezervă.

Cardul de memorie- La majoritatea aparatelor foto imaginile sunt stocate pe

carduri de memorie. Acestea pot fi de multe feluri, cele mai uzuale fiind Compact Flash
şi SD. Capacitatea de stocare este foarte mare la unele modele, dar acest lucru nu este
singurul la care trebuie să atragem atenția când achiziţionăm un card. Foarte importantă
este şi viteza de scriere a datelor.
16
 Harddisk-ul portabil - Uneori cardul nu este de ajuns, mai ales dacă nu avem
posibilitatea să descărcăm fişierele. În astfel de cazuri putem opta pentru un harddisk
portabil cu cititor de card, unde se va stoca temporar imaginile.

Accesorii pentru obiective - Obiectivele sunt protejate cu capace, atît în partea

frontală ( unde au montura pentru filtre și parasolar) cît și în partea posterioară (unde au
montura de prindere pe aparat). Capacele sunt confecționate de obicei din plastic, se
montează – demontează rapid pe partea frontală a obiectivului, sau chiar pe filtru, cu
ajutorul a două cleme cu arc (fig.2.2.9.). Se recomandă o prindere suplimentară (de
obiectiv sau de camera) cu un șnur flexibil, pentru a evita pierderea capacului.

Fig.2.2.9. Capace pentru obiective.

Obiectivul, ca accesoriu al aparatului de fotografiat, este transportat împreuna cu o

serie de alte accesorii, evitînd riscul ca prin lovirea de acestea să se deterioreze. Pentru
protecția obiectivelor pe durata transportului se utilizează două tipuri de tocuri : Tocul
rigid și nedeformabil este utilizat de obicei pentru teleobiectivele mari și grele care
trebuiesc protejate în caz de cădere sau de lovituri accidentale puternice (se
confecționează din plastic, piele groasă, aluminiu, etc.) și tocul soft , are forma unei
pungi de piele, material plastic sau textil și protejează obiectivele transportate în geantă
fotografului (fig.2.2.10.).

Fig.2.2.10. Tocuri pentru obiective.

Un alt accesoriu este parasolarul care are rolul de a limita conul de raze care
pătrunde prin obiectiv, îmbunătățind randamentul optic al acestuia ( fig.2.2.11. ), razele
de lumină care pătrund în obiectiv se întâlnesc în focar, urmînd să formeze imaginea.
Acest fenomen este valabil numai pentru razele cuprinse de unghiul care caracterizează
deschiderea obiectivului. Razele de lumină incidente la lentila frontală a obiectivului sub
un unghi mai mare decît unghiul de cuprindere al acestuia, nu se vor mai întîlni în focar,
formînd reflexe și imagini pe lentilele interioare ale acestuia.
17
 Fig.2.2.11. Parasolare pentru obiective.

Bineînțeles ca fiecare obiectiv va avea propriul său parasolar, în funcție de

unghiul său de cuprindere și de montura de prindere. Parasolarul, protejează obiectivul și
împotriva intemperiilor și lovirilor accidentale în partea frontală a acestuia. Condițiile pe
care trebuie să le îndeplinească un parasolar bun sunt : - unghiul de cuprindere
corespunzător cu unghiul obiectivului (lungime suficientă pentru a limita toate razele
laterale) și prinderea rapidă a acestuia. Montura parasolarului se fixează de obiectiv prin
înfiletare, prin montura tip baionetă sau prin presare.
Accesorii utilizate în următoarele scopuri sunt:
- reducții pentru filtre, care permit montarea unor filtre mai mari pe obiective cu
montura mai mică,
- adaptoare pentru obiective, care permit montarea unor obiective pe aparate de
fotografiat cu montură de prindere diferită.
- inelele pentru macro-fotografiere,
- inversorul de obiectiv și adaptoarele pentru alte accesorii suplimentare
(dispozitivul de copiere film, portfiltrul, etc.).
Alte dispozitive și accesorii sunt reprezentare în (Anexa nr.1).

2. PRINCIPALELE COMPONENTE ALE APARATULUI DIGITAL

(NIKON D7000).

3.1 FAMILIARIZAREA CU COMENZILE ȘI AFIȘAJELE FOTO-APARATULUI

(NIKON D7000)
Corpul aparatului foto- Este complet izolat, astfel încât nu permite intrarea
luminii în interior, cu excepţia celei care intră prin obiectiv şi e destinată impresionării
filmului. Aspectul fizic, piesele și butoanele de control sunt reprezentate în ((fig.3.1.1a),
(fig.3.1.1b),( fig.3.1.1c), (fig.3.1.1d), ).
Nikon D7000 este un DSLR ce va răspunde atît exigentelor fotografilor amatori
cît și celor profesioniști.
Noul sistem de procesare a imaginii, EXPEED 2, care marește viteza procesării,
astfel încît D7000 este capabil să realizeze pînă la 6 cadre pe secundă. Pentru focalizarea
rapidă, aparatul a fost dotat cu 39 de puncte de focalizare, inclusiv 9 senzori tip cruce,
precum și cu un sistem de detectare al feței.

18
 1- Selector mod de funcţionare;
2- Selector moduri;
3- Buclă pentru curea aparat foto;
4- Buton deblocare selector mod de funcţionare;
5- Cuplă accesorii (pentru unităţi opţionale de bliţ) ;
6- Capac cuplă accesorii;
7- Comutator alimentare;
8- Buton declanşare;
9- Buton E (compensare expunere) Buton reiniţializare prin două butoane;
10- Buton Z (măsurare) Buton Q (formatare) ;
11-Buclă pentru curea aparat foto;
12- Marcaj plan focal (E) ;
13- Panou de control.

Fig. 3.1.1 a) Comenzile şi afişajele aparatului foto (NIKON D7000).

Corpul este proiectat conform unor principii ergonomice, astfel încât să permită
accesul uşor şi rapid la facilităţile aparatului.

19
14- Bliţ încorporat;
15- Buton M (mod bliţ) Buton Y (compensare bliţ);
16- Buton D (bracketing);
17- Receptor infraroşu (faţă);
18- Marcaj montare;
19- Microfon încorporat;
20- Buton eliberare obiectiv;
21- Capac conector;
22- Capac pentru terminalul accesoriu şi conectorii microfonului extern;
23- Buton mod AF;
24- Selector mod focalizare;
25- Comandă cuplare dispozitiv măsurare;
26- Oglindă;
27- Conector USBConectarea la un computer,Conectarea la o imprimantă;
28- Conector A/V;
29- Conector mini-pini HDMI;
30- Terminal accesoriu;
31- Conector pentru microfon extern;

Fig. 3.1.1 b) Comenzile şi afişajele aparatului foto (NIKON D7000).

20
32- Dispozitiv iluminare asistenţă AF, Indicator luminos autodeclanşator, Lumină reducere ochi
roşii;
33- Selector secundar de comandă ;
34- Buton Fn;
35- Buton previzualizare profunzime cîmp;
36- Capac cameră acumulator;
37- Zăvor capac cameră acumulator;
38- Capac contact pentru pachetul opţional de baterii MB-D11;
39- Capac conector alimentare;
40- Contacte CPU;
41- Montură obiectiv;
42- Montură trepied;
43- Capac corp.

Fig. 3.1.1 c) Comenzile şi afişajele aparatului foto (NIKON D7000).

Acest aparat foto oferă un senzor CMOS format APS-C de 16 megapixeli și un

sistem de focalizare extrem de rapid ce permite captarea unor detalii impresionante la o
viteza de 6fps și un nivel scăzut de zgomot la sensibilitați mari (pînă la ISO 12800).

21
44- Ocular vizor;
45- Vizor din cauciuc;
46- Buton (ştergere), Ştergerea imaginilor;
47- Buton (redare) ;
48- Monitor,Vizualizare setări, Vizualizarea imaginilor;
49- Buton meniu;
50- Buton (ajutor/protecţie), Buton WB (balans de alb) ;
51- Buton (miniatură/micşorare redare) Buton ISO (sensibilitate ISO) ;
52- Buton (mărire redare) Buton QUAL (calitate/dimensiune imagine);
53- Control reglare dioptrii;
54- Buton (AE-L/AF-L) ;
55- Difuzor;
56- Selector principal de comandă ;
57- Comutator vizualizare în timp real;
58- Buton înregistrare film;
59- Selector multiplu;
60- Capac fantă card memorie;
61- Buton (OK) ;
62- Receptor infraroşu (spate) ;
63- Blocare selector focalizare;
64- Indicator luminos acces card memorie;
65- Buton (info).

Fig. 3.1.1 d) Comenzile şi afişajele aparatului foto (NIKON D7000).

Pentru o durabilitate cît mai mare, aparatul este protejat de o carcasă din aliaj de
magneziu și de un sistem de etansare împotriva prafului și umezelii, iar pentru stocarea
în siguranță a informatiei, D7000 are două sloturi pentru carduri SD.

22
 Comutatorul de alimentare- Rotim comutatorul de alimentare după cum este
arătat în ( fig.3.1.2.), pentru a opri aparatul foto și rotim invers comutatorul de
alimentare, pentru a porni aparatul foto.
Bateria inclusă ofera o autonomie ridicată, de 1050 de cadre în medie.

Fig.3.1.2 Comutatorul de alimentare

Selectorul de moduri-Aparatul foto oferă posibilitatea de a alege dintre

următoarele moduri (fig. 3.1.3.) :
1. Modurile P, S, A şi M:
- P—Programmed auto (Moduri automate programate)
- S—Shutter-priority auto (Prioritate declanşare automată)
- A—Aperture-priority auto (Prioritate diafragmă automată)
- M—Manual
2. Moduri automate:
- Auto (Automat)
- Auto (flash off) (Automat (bliţ oprit))
3. Moduri scenă:
- Aparatul foto optimizează automat setările pentru a se potrivi cu scena selectată.
4. Modurile U1 şi U2:
- Păstrează şi reapetă setările de fotografiere personalizate.

Fig.3.1.3 Selectorul de moduri.

Selectorul mod de funcţionare- Pentru a alege un mod de funcţionare, apăsăm

butonul de deblocare a selectorului mod de funcţionare şi răsucim selectorul mod de
funcţionare la setarea dorită ( fig.3.1.4.).
23
 Fig.3.1.4. Selector mod de funcţionare

Panoul de control- Monitor LCD de 7,5 cm (3 inci): monitorul LCD TFT cu

aprox. 920.000 puncte are un unghi larg de vizualizare VGA (170°), cu sticlă întărită,

astfel încît se obține rezultatele în detaliu. Indicatorii și panoul de control sînt

reprezentați în (fig.3.1.5.).

1- Indicator temperatură culoare;2- Viteza de declanşare,Valoare compensare expunere,Valoare

compensare bliţ, Reglaj fin balans de alb.Temperatură culoare.Număr presetare a balansului de
alb.Număr de fotografii în secvenţă debracketing.Număr de intervale pentru fotografierea cu
temporizator, Distanţă focală.3- Indicator acumulator MB-D11; 4- Indicator acumulator; 5- Mod
bliţ;6- Dimensiune imagine;7- Calitate imagine;8-Indicator reglaj fin balans de alb; 9-Balans de alb;
10- Indicator oprire diafragmă;11- Diafragmă (apertură relativă); Diafragmă (număr de
opriri).Număr de fotografii pe interval. Diafragmă maximă (obiectiv non-CPU) Indicator mod PC;12-
Indicator program flexibil; 13- Indicator card memorie; 14- Indicator card memorie; 15- Indicator

24
sensibilitate ISO; Indicator sensibilitate ISO automat ;16- „K” (apare atunci cînd rămвne memorie
pentru peste 1.000 de expuneri);17- Indicator „beep”;18- Indicator compensare expunere;19-
Indicator sincronizare bliţ; 20- Indicator compensare bliţ;21- Indicator zonă AF automată.Indicator
mod zonă AF;Indicator urmărire 3D.22- Mod focalizare automată;23- Indicator „Ceasul nu este
setat”;24- Indicator temporizator;25- Indicator expunere multiplă;26- Indicator expunere şi
bracketing bliţ; Indicator bracketing WB.Indicator bracketing ADL .27- Indicator progres
bracketing;28- Indicator conectare GPS ;29- Măsurare;30- Număr de expuneri rămase; Număr de
fotografii rămase, Indicator mod captură.Sensibilitate ISO. balans de alb Nivel D-Lighting active.
Indicator conectare HDMI-CEC.

Fig.3.1.5. Indicatorii și panoul de control

Vizorul- Aparatul foto este prevăzut cu ajustarea dioptriei pentru a se ajusta la
diferenţele de vedere individuale. Vizorul cu pentaprisma din sticla oferă o acoperire de
100% a cadrului și o magnificare de 0,94x, iar declanșatorul este capabil de o viteza de
1/8000s, testată la 150000 de cicluri.
Vizorul permite vizualizarea imaginii înainte de a fi înregistrată pe film,
permiţând controlarea compoziţiei și, în funcţie de tipul aparatului, a clarităţii.
Ecranul de vizare (viewfinder) al aparatelor din ultimele generaţii are pe lângă
microprismele pentru controlul focalizării şi alte informaţii, de la parametrii expunerii,
până la punctele de focalizare ale sistemului AF (fig.3.1.6.). Pe ecran sunt vizualizate
punctele de focalizare automat.

1- Reţea încadrare (afişată cînd este selectat On (Pornire) pentru setarea personalizată d2)
2- Puncte focalizare.Mod zonă AF
3- Bracket-uri zonă AF
4- Avertizare nivel scăzut acumulator
5- Indicator alb-negru
6- Indicator „Fără card de memorie”
7- Indicator focalizare
8- Blocare expunere automată (AE).
9- Viteză de declanşare. Mod AF
10- Diafragmă (apertură relativă).Diafragmă (număr de opriri)
11- Avertizare nivel scăzut acumulator
12- Indicator expunere şi bracketing bliţ. Indicator bracketing WB. Indicator bracketing ADL
13- Indicator sensibilitate ISO
14- „K” (apare atunci cînd rămîne memorie pentru peste 1.000 de expuneri)
15- Indicator bliţ pregătit
16- Indicator blocare FV
17- Indicator sincronizare bliţ
18- Indicator oprire diafragmă
25
19- Indicator expunere . Afişaj compensare expunere. Indicator оnclinaţie
20- Indicator compensare bliţ
21- Indicator compensare expunere
22- Indicator sensibilitate ISO automat
23- Număr de expuneri rămase. Număr de fotografii rămase înainte de ocuparea completă a
memoriei.Sensibilitate ISO .Indicator înregistrare presetare balans de alb.Valoare compensare
expunere .Valoare compensare bliţ. Nivel D-Lighting activ .
Mod zonă AF.

Fig.3.1.6. Indicatorii și Ecranul de vizare

Afişajul informaţiilor- Apăsăm butonul respective (fig.3.1.7.), pentru a afişa pe

monitor viteza de declanşare, diafragma, numărul de expuneri rămase, modul zonă AF
şi alte informaţii despre fotografie.

1- Mod fotografiere; 2- Indicator program flexibil; 3- Indicator sincronizare bliţ;

4- Viteza de declanşare.Valoare compensare expunere .Valoare compensare bliţ.Număr de fotografii
оn secvenţă de bracketing . Distanţă focală (obiective non-CPU) Temperatură culoare; 5- Indicator
temperatură culoare;6- Indicator oprire diafragmă;7- Diafragmă (apertură relativă) .Diafragmă
(număr de opriri) .Pas bracketing. Diafragmă maximă (obiectiv non-CPU); 8- Indicator expunere ;
Afişaj compensare expunere, Indicator progres bracketing Expunere şi bracketing bliţ. Bracketing
WB.9- Indicator zonă AF automata. Indicator puncte focalizare, Indicator mod zonă AF, Indicator
urmărire 3D;10- Indicator sensibilitate ISO; Indicator sensibilitate ISO automat ;11- „K” (apare
atunci cînd rămîne memorie pentru peste 1.000 de expuneri); 12- Număr de expuneri rămase ; Număr
obiectiv manual ;13- Atribuire buton Fn ;14- Atribuire buton AE-L/AF-L;15- Indicator Picture
Control ;16- Indicator reducere zgomot expunere îndelungată;17- Control automat distorsiune;
18- Balans de alb ;Indicator reglaj fin balans de alb;19- Calitate imagine; 20- Dimensiune
imagine;21- Mod bliţ;22- Indicator „beep” ;23- Indicator expunere multiplă ; 24- Indicator expunere
şi bracketing bliţ; Indicator bracketing WB, ADL;25- Nivel bracketing ADL; 26- Indicator
temporizator;27- Indicator acumulator aparat foto;28- Afişaj tip acumulator MB-D11; Indicator
acumulator MB-D11;29- Indicator conectare GPS;30- Măsurare;31- Atribuire buton previzualizare
profunzime cîmp;32- Spaţiu culoare; 33- Indicator D-Lighting activ ;34- Indicator reducere zgomot
ISO mare; 35- Calitate film ;36- Mod focalizare automata;37- Informaţii drepturi de proprietate
intelectuală;38- Indicator „Ceasul nu este setat” ;39- Indicator comentariu imagine;
40- Mod funcţionare.Viteză fotografiere continua;41- Indicator conectare Eye-Fi ,42- Indicator
blocare FV ;43- Indicator compensare bliţ ;44- Indicator compensare expunere .

Fig.3.1.7. Afişajul informaţiilor

26
 Selectoarele de comandă- Selectoarele de comandă principal şi secundar sunt
folosite singure sau în combinaţie cu alte comenzi pentru a regla diverse setări, (vezi
Anexa nr.2).

3.2 MENIURILE APARATULUI FOTO

Majoritatea opţiunilor de fotografiere, redare şi setare pot fi accesate din
meniurile aparatului foto. Pentru a vizualiza meniurile, apăsăm butonul Menu
(fig.3.2.1).

Fig.3.2.1 Butonul MENIU al fotoaparatului

Utilizarea meniurilor aparatului foto- Selectorul multiplu şi butonul OK sunt

folosite pentru a naviga prin meniurile aparatului foto (fig.3.2.2).

27
 Fig.3.2.2 Meniurile aparatului foto
Pentru a naviga prin meniuri se parcurg următorii pași ( vezi Anexa nr. 3):
- Afişaţi meniurile.Apăsaţi butonul MENU pentru a afişa meniurile.
- Evidenţiaţi pictograma pentru meniul curent.Apăsaţi pentru a evidenţia
pictograma, pentru meniul curent.
- Selectaţi un meniu.Apăsaţi sau pentru a selecta meniul dorit.
- Poziţionaţi cursorul оn meniul selectat.Apăsaţi pentru a poziţiona cursorul în
meniul selectat.
- Evidenţiaţi un element din meniu. Apăsaţi sau pentru a evidenţia un

element din meniu.

- Afişaţi opţiunile. Apăsaţi pentru a afişa opţiunile pentru elemental selectat din
meniu.
- Evidenţiaţi o opţiune. Apăsaţi sau pentru a evidenţia o opţiune.

- Selectaţi obiectul evidenţiat.

- Apăsaţi OK pentru a selecta elementul evidenţiat. Pentru a ieşi fără a selecta
nimic, apăsaţi butonul MENU.

3.3 SCHEMA DE ATAŞAREA A UNUI OBIECTIV

Trebuie prevenită infiltrarea prafului în aparatul foto atunci când nu este montat
obiectivul. Obiectivul folosit în scopuri ilustrative este un AF-S DX NIKKOR 18-
105mm f/3.5-5.6G ED VR (fig.3.3.1).

28
 Fig.3.3.1 Obiectiv AF-S DX NIKKOR 18-105mm f/3.5-5.6G ED VR

La atașarea unui obiectiv se parcurg următorii pași:

- Oprirea aparatul foto.
- Scoaterea capacului posterior al obiectivului şi capacul corpului aparatului foto.
- Ataşarea obiectivului. Menţinerea marcajului de montare de pe obiectiv aliniat cu
marcajul de montare de pe corpul aparatului foto,
- Poziţionarea obiectivul în montura tip baionetă (1). Cu atenție, nu se apăsă
butonul de eliberare a obiectivului, se rotește obiectivul în sens invers acelor de
ceasornic pînă cînd se fixează în poziţie (2).
- Deplasarea comutatorului A-M la A (focalizare automată; dacă obiectivul are un
comutator M/A-M, se selectează M/A pentru focalizarea automată cu
supracomandă manuală), (fig.3.3.2.).

29
 Fig.3.3.2 Atașarea unui obiectiv

3.4 SETĂRILE DE BAZĂ ȘI PROCESUL DE FOTOGRAFIERE

- Aparatul foto este alimentat de un acumulator Li-ion EN-EL15 (furnizat). Pentru

a creşte timpul de fotografiere, înainte de utilizare, se verifică acumulatorul , care
trebuie sa fie preventiv încărcat,
- Setarea de bază se efectuiază prin afişarea unui dialog pentru selectarea limbii
prima dată cînd aparatul foto este pornit. Se alege limba de comunicare şi apoi se
setează data şi ora. ( Nu se pot face fotografii pînă cînd nu se parcurg acești pași).
- Aparatul foto stochează imagini pe carduri de memorie Secure Digital (SD),
Aparatul foto are două fante pentru carduri de memorie (fanta 1 şi fanta 2); dacă
se folosește un singur card de memorie, se introduce în fanta 1.
- Cardurile de memorie trebuie să fie formatate înainte de prima utilizare sau după
ce au fost utilizate sau formatate în alte dispozitive.
30
- După aceste acțiuni aparatul foto este gata de utilizare.
- Se selectează modul de fotografiere, automat sau manual în dependență de
utilizare ;
- Se alege mod scenă, calitatea și dimesiunele imaginii, tipul de focalizare și
sensibilitatea ISO (vezi Anexa nr.4);
- Setarea expunerii, balansului de alb (vezi Anexa nr.5);
- Setarea blițului în dependent de ambianță.
- Se încadreaza fotografia în vizor, se folosește inelul de zoom pentru a apropia
subiectul astfel încît acesta să acopere o zonă mai mare din cadru sau se
îndepărtează pentru a mări zona vizibilă din fotografia finală (se selectează
distanţe focale mai mari pe scala de lungime focală a obiectivului pentru a
apropia şi distanţe focale mai mici pentru a îndepărta;
- Focalizarea cadrului ( butonul de declanşare la jumătate pentru a focalize. Punctul
de focalizare activ va fi afişat. Dacă subiectul este luminat slab, este posibil ca
bliţul să se deschidă şi să se aprindă dispozitivul de iluminare asistenţă AF);
- Fotografiere și înregistrarea fotografiei prin eliberarea declanșatorului(fotografia
este înregistrată pe cardul de memorie).

ANEXA nr.1
Alte dispozitive și accesorii ale aparatului de fotografiat digital

31
 ANEXA nr.2
Selectoarele de comandă principal şi secundar ale aparatului de fotografiat

32
 ANEXA nr.3
Utilizarea meniurilor aparatului foto digital

4 3

7 8

33
 ANEXA nr.4
Alegerea mod scenă, calitatea și dimesiunele imaginii, tipul de focalizare
și sensibilitatea ISO

34
 15
ANEXA nr.5
14
Setarea expunerii fotoaparatului digital
16

35
 ANEXA nr. 5 (continuare)
Setarea expunerii, balansului de alb și a blițului fotoaparatului digital

BIBLIOGRAFIE
36
1. ASAFTEI, D. Primii 10 pași în fotografia digitală. Editura ISSA, 2010

2. CATALOG OBIECTIVE NIKKOR., Octombrie 2010

3. DICU, A. Manualul fotografului amator, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1961

4. E-BOOK FOTOGRAFIC- 25 de ghiduri fotografice ideale pentru un început şi o

evoluţie rapidă în fotografie, 2003

5. FEININGER, A. Fotograful creator, traducere Eugen Iarovici, Editura

Meridiane, Bucureşti, 1967. 341 p.

6. KARBO, M. Camerele digitale de la A la Z, Editura Egmont, Bucureşti, 2003

7. NEGREA, I. Lecția de fotografie. Editura Albatros, București, 1984

8. PUIU, C. Fotografia din punct de vedere tehnic. Editura Tehnica, București, 2003

9. RADULET, T. Optica foto-cinematografică. Editura Tehnica, București, 1977

10. VUXANOVICI, V. Curs. Fotografie de amator - aproape artă, 2003

11. БАКАНОВ А. Журнал ФОТОМАГАЗИН №6(61) `2001, государственное

издательство, ИСКУССТВО, Москва, 1959

12. ДАНИЛОВА Т. Цифровая фотография, Москва, 2005

13. WWW.CANON.COM
14. HTTP://A-R-S.RU
15. WWW.NIKON.COM
16. WWW.WIKIPEDIA.COM

CUPRINS:

37
 ÎNTRODUCERE................................................................................................. 3

1. PRINCIPII, SCOPUL ȘI NOȚIUNILE GENERALE A PROIECTULUI

DE CURS......................................................................................................... 3

1.1 SCOPUL ȘI MISIUNILE CURSULUI................................................. 3

1.2 OBIECTIVELE CURSULUI.............................................................. 4
1.3 COMPETENTELE PROFESIONALE.................................................... 4
1.4 CONTINUTUL PROIECTULUI DE CURS........................................... 4

2. APARATUL DE FOTOGRAFIAT DIGITAL………………………….. 4

2.1 APARATUL DE FOTOGRAFIAT: TIPURI ŞI CARACTERISTICI... 4

2.2 UTILAJUL ȘI ACCESORIILE FOTOGRAFICE............................... 11

3. PRINCIPALELE COMPONENTE ALE APARATULUI DIGITAL

(NIKON D7000)…………………………………………………………… 18

3.1 FAMILIARIZAREA CU COMENZILE ȘI AFIȘAJELE FOTO-

APARATULUI (NIKON D7000)......................................................... 18
3.2 MENIURILE APARATULUI FOTO………………………………...... 28
3.3 SCHEMA DE ATAŞAREA A UNUI OBIECTIV……………….......... 29
3.4 SETĂRILE DE BAZĂ ȘI PROCESUL DE FOTOGRAFIERE............. 31

ANEXE................................................................................................................. 32

11
BIBLIOGRAFIE................................................................................................. 38
13
14
12
15
16
17
20
18
19

FOTOGRAFIA DIGITALĂ
38
 ,,Aparatul digital și utilajul fotografic”

Indicaţie metodică
Pentru executarea lucrării de curs

Autori: V. Epurean
I. Cebanița
А. Cocin

Redactor: N.Luchianov

Bun de tipar Formatul hârtiei 60x84 1/8

Hârtie ofset. Tipar RISO Tirajul 50 ex.
Coli de tipar 3,5 Comanda nr.

UTM, 2013, Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 168.

Secţia Redactare şi Editare a UTM

2068, Chişinău, str. Studenţilor, 9/9

39