John M.

Gottman I Nan Silver

.... Cele
- sap•e
' principii ale unei
CASNICII FERICITE
Ghid practic elaborat de eel mai renumit
expert in relatiile de cuplu

Imbogatita cu noi exercitii �i continand rezultatele ultimelor cercetari ale

respectatului Institut Gottman, aceasta editie revizuita a Celor �apte principii
ale unei casnicii fericite reprezinta ghidul ideal pentru oricine W dorqte sa aiba
o relatie implinita.

contact I comenzi:
telefon: 0364 711.115
ASCR comenzi@ascred.ro

Editura ASCR
ed.ascr@gmail.com
www.ascred.ro
Cele sap1:e pr•nc•pH ale une•
CASNICII FERICITE COLECTIA PSIHOLOGIE �I VIATA
Ghid practic elaborat de eel mai renumit expert

00
in relatiile de cuplu

1A DE TERMENE ANEXA 1 ASCR

>E RESTITUIRE
Data Numarul Data
·es ti tuirii permisului restituirii

Cu peste un milion de exemplare vandute in intreaga

-
Iume, Cele �apte principii ale unei ciisnicii fericite a _:
-;I'
revolu\ionat felul in care in\elegem, remediem �i ne
consolidiim disniciile.
?J@
Cercetarea rarii precedent a Jui John Cottman asupra
cuplurilor, de-a lungul mai multor ani, i-a permis
sii observe obiceiurile care pot alciitui - �i destriima
- o ciisnicie. Iatii incununarea acestei munci: cele
�apte principii care indrumii cuplurile pe calea ciitre
o rela\ie armonioasii �i de lungii duratii. Simple �i
in acela�i timp profunde, aceste principii ii inva\ii
pe cei doi parteneri noi modalitii\i de rezolvare
a conflictelor, de creare a unei vie\i comune �i de
ob\inere a unui nivel mai ridicat de intimitate.
Cottman oferii strategii �i resurse care ajutii cuplurile
sii colaboreze mai eficient pentru a rezolva orice
problemii, indiferent dadi este vorba de chestiuni
legate de sex, bani, religie, muncii, familie sau orice
altceva.

19-1-7 X7
Editura ASCR

EDITURA ASOCIATIEI DE �Tl!NTE COGN!TJVE EDITURA

DIN ROMANIA ASOCIATIEI DE �TIINTE COGNITIVE
DIN ROMANIA
www.ascred.ro

CLUJ-NAPOCA I 2016
John M. Gottman I Nan Silver

Cete sap1:e principlili ale unei

...., '
CASNICII FERICITE
Ghid practic elaborat de eel mai renumit
expert in relatiile de cuplu

Traducere din limba engleza

�tefania Miclea
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei
GOTTMAN,JOHN M.
Cele �apte principii ale unei casnicii fericite : ghid practic elaborat
de eel mai renumit expert in relatiile de cuplu / John M. Gortman, Nan
Silver; trad. din lb. engleza de $tefania Midea. - Cluj-Napoca : Edirura ASCR,
2016
Index
ISBN 978-606-8244-94-5

I. Silver, Nan . ·, Moriah Gottman.

. J ul"ie si
d.ma1.e,
II. Miclea, $tefania (trad.) . I or mel
F.uce , exuaor
. e frun1oase s1
159.922.1 J. G.

. . me1. devotap, ' Murray Silver,

. Blanche si
In onoarea pannplor . . de am. .
ei lor de �a1zec1
' a casnici
si
N.S.
Edipa in limba engleza
John M. Gortman, Nan Silver
THE SEVEN PRINCIPLES FOR MAKING MARRIAGE WORK
A Practical Guide from the Country's Foremost Relationship Expert
Copyright© 1999, 2015 by John Gortman, Ph.D. and Nan Silver
All rights reserved.

Edipa in limba roman:i

John M. Gortman, Nan Silver
CELE $APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE
Ghid practic elaborat de eel mai renumit expert in rela1iile de cuplu
Traducere I �tefania Miclea
Coperra j Carolina Banc
Foto coperta: © Msebastianphoto I Dreamstime.com
Pagina1 ie §i prepress j Kitty Bojan
Editor j Diana Breaz

Comenzi online: www.ascred.ro

Comenzi e-mail: comenzi@ascred.ro; ed.ascr@gmail.com
Comenzi telefon: 0364-711115/ 0756-164681

Copyright© 2016 Edirura ASCR

Toate dreprurile rezervate. Reproducerea integrala sau partiala a texrului §i srocarea sa
intr-o baza de date, fara acordul prealabil in scris al Editurii ASCR, sunt interzise §i se
pedepsesc conform legii.
 Multumiri

Inainte de toate, trebuie sa mulfumesc pentru dam! minunat cu

care mii de cupluri de voluntari participanfi in cadrul cercerarii noascre
au contribuit la cunoa�terea pe care o am acum. Disponibilitatea de
a dezvalui cele mai intime aspecte ale viefilor lor a deschis o poarta
pana in ace! moment inchisa, facand posibila alcatuirea acescor �apte
principii ale unei casnicii fericite.
Aceasra cane are la baza cercetarile care au fost constant sprijinite
de National Institute of Mental Health, deparramentul Behavioral
Science Research. Sprijinul devotat din partea lui Molly Oliveri, Della
Hahn �i Joy Schu!terbrandt a fost excrem de prefios.
De asemenea, aparifia acestei caqi a fost posibila datorica multor
colaborari importante, care au constituit tot atatea prilejuri de bucurie
in viap mea. Acestea includ colaborarea deosebica, care m-a onorat in
rascimpul ultimilor creizeci de ani, cu profesorul Robert Levenson de
la Universitatea din California, Berkeley. Prietenia �i buna dispozifie
au consrituit mereu esenp colaborarii noastre. Colaborarea avuta cu
regreratul Neil Jacobson de la Universitatea din Washington �i munca
desfa�uraca alacuri de Laura Carstensen de la Universitarea Stanford au
fost la fel de importance.
Am avur parte de colaborari valoroase in cadrul laboratorului
pe care ii conduc �i cu lnstitucul Gortman, in special cu Etana �i Alan
Kunovsky �i cu David Penner.
Sofia mea, dr. Julie Schwartz Gortman, mi-a oferit multi dragoste,
o prietenie minunaca, mocivafie, camaraderie imelectuala, sprijin �i
structura conceptuala. Julie a comribuit la munca noastra comuna CU
emuziasmul, cu infelepciunea �i cu calentul ei clinic nemaipomenir. In
urma multor discufii aprinse �i productive care s-au intins pe decenii
imregi (dispura esce dragostea evreiasca), teoria Caminul relafiilor
 MULTUM!Rl
CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE

. mulrumesc_ lui William Doherty pentru contributiile

tra1mce (the Sound Relatio nship House Theory) este in intregime de asemene a, s -
a - 1
Papp, Pepper
i do niul ritu alu �1lA or de aprc;;.1e:�� lui Peggy
rezultatul colaborarii noastre ; cercetatorul detapt �i clinicianul empatic adu s rolului
ru scudiul asup ra
e n me
d L v nt � 1 l an B oor P
s-au imalnit �i au invapt unul de la celalalt. Julie a fost �i profesorul, �i Schwartz, Ro lan e a

ghidul meu in practicarea psihoterapiei. A transformat ateli erele de lucru barbarului in familie. . b' l" lui Dan Wile la tera
pia
Tin sa r�marc_ cont .b:1�: r;;:r;; : ::i z in
organizate CU cupluri �i CU parinri intr-0 experienra creativa cap tivanta. �� pi o e or implicate. Aprecie
In vreme ce Julie �i cu mine sumem ocupafi la locurile noastre de de cuplu, cu.ev 1denp erea i rea lui reprezinta o exu a or d ina ra
d os b i scn . n ·t e lui W i1 e - g',and' va
munca cu norma intreaga, Alan �i Etana Kunovsky s um la conducerea mod e e t
. .
e
. . , 'rnuegime din perspecti
. rnie sale, sense m
Inscirurului Cottman, uncle dau dovada de compe renra, e muziasm, sursa de mspira pe. Ca . 1 ) as, zi ce eu) vizio
nare �i concord"a
. . a- , sunt ('inu-un mo,d 1ncred'b 1 ·J
imaginarie �i arenrie pemru decalii, u�urand u-ne comunicarea. Linda c1i mc etarilor mele. Cre
d ea- w·1i e
CU m e d tr e rezu1ta re1e cerc
Wright ne ajuta sa pa.scram proiectul plin de afe qiune �i de umanitate intru totUl . u l e in
ocos ca am putut sa ii impar
ta�esc
g mu. Am fos t exuem d e nor
pe care il derulam cu cuplurile - este extraordinar de inzestrata pentru est e un e
.. aordmar. .
te un terap eut exu
a lucra cu cuplurile disperate. ideile me1 e. E s . ui Irvin Yalom si a lu1
u c� � ' up
Vreau sa multumesc_ pen_u
n n b a l
Am avut s, ansa, de curand, sa lucrez cu srudemi , si' col aboratori p x 1 s np ala. al dovedic ea are � ma re
exc epfionali, cum ar fi Kim Buehlman, Jim Coan, Melissa Ha wki ns, Victor F ran kl la ps i hot era 1a � :: Y ::�lui de a evo lua. Frankl
su c r p un c s' 1 m puterea
incredere m , p oc e l e a e
. Ladner
Carole Hooven, Vansessa Kahen, Lynn Ka tz, Michael Lor ber, Kim . El s1 drao-oul meu va r Kurt
r

pa u l oc sp e 1al in sufl. erul meu

.
ocu . . · rului de concenuare de
e
McCoy, Jani Driver, Eun Young Nahm, Sonny R uckscahl, Regina Rushe, n la
zom · e · · s pr av.1etu 1ton a.t 1'aga
au fost pn• intensa suferinra,
n � u
Kimberly Ryan, Al yson Shapiro, Amber Tab ares, Tim Stickle, Be verly l
- . ,
acel context de
au gas 1t sens m
A

. Am a do i or
D c h . . cu mm . e am u anspus ea.uta- n·1e l
n
Wilson �i Dan Yoshimoto. Studiile receme ale lui Jim Coan asupra a au
. ezumamz · r . Jul i e s1
tiranie �1 d a e
sa
relariilor �i creie rul ui constiruie o extraordinara sursa de inspirafie.
nsului in conte,xtu"l relam " lor. In acest fel, am putut
Se cuvine sa mulrumesc pemru mo�tenirea care sta la baza exi stenp'al e al e se . ta r sp ct
, en , revelacoare, de e e
c - co fl. ccu l i ntr-o noua expen .
formarii mele imeleccuale. Newton a scris odinioara: ,,Daca vad mai cransro r m am n i
. d'mere_ noi ' de,gasire a unor sensun
fiecar - u
fata de visurile de. viata ale
1a
departe decat alrii este pemru ea sra u pe umerii uria�ilor". In cazul
. oc ,1mpart co so lidare a pn ere 111e
. .1 m cuplu. .
,
rec1p - -
a � 1te � .
1 d e n
. . . 'rnzesuat' i si inspirati care scnu
meu, ace�ti umeri pornesc de la realizarile impresionante al e lui Susan r . . rre scru
. . om .
S'nu acum ea. m uln dm .
t
Johnson in domeniul terapiei de cuplu cemrata pe emorii. Susan t . r . ,Sp r , e p r m conrn'b upa
, , de ciapt ' dreP a e e a
in domeniul relapi . lor au
Johnson a deschis drumul �i ne- a aratat ce e important. Ma i mule
o m agi , u ruru ror, a daugan
d un strop de precizie si
mea sa le po t d uc � n
a te
me face ea relatiile apropi
a e
decat ata t, �i-a imbinat empatia �i extraordinara inruirie CU munca
a mte1 e ge ce anu
neobosita �i statornica a cercetatorului obie ctiv. Niciunul dintre ac eia de unitate la srradama de
care lucram in acest domeniu nu are o contriburie atat de importanta. sa funqioneze. J.G.
Vreau sa ii mulrumesc Jui Bob Weiss pemru munca metodica asupra
multor concep te, inclusiv eel de reglare emorionala �i, de asemenea, Jui
Cliff Notarius, pentru acelea�i contributii, la care se adauga cercetarile
privind eficacitatea in cuplu. Doresc sa le mulrumesc �i J ui Howard
Markm an �i Scott Stanley pemru increderea lor in intervenfiile cu
caracter prevemiv, psihiatrului Jerry Lewis pentru cercetarile asupra
importanrei autonomiei �i a apropierii in cuplu, precum �i regretatului
meu col eg, Neil Jacobson, car e a scabilit, prin e for turil e l ui p ers evereme,
standardul cercetarii veritabile in domeniul terapi ei maritale. Sum
recunosdtor lui Jacobson pentru ultimele cercetari imreprinse alaturi
de Andy Christensen asupra accepcanrei in terapia de cuplu. Doresc,
9
8
 Cuprins

Mulfumiri 7
Introducere 13
1. In interiorul Laborarorului Iubirii din Seattle:
adevarul despre casniciile fericite 17
2. Ce face sa funqioneze o casnicie? 35
3. Cum pot prezice divoqul 45
4 . Principiul 1: Consolidari-va hartile iubirii 67
5. Principiul 2: Intariti-va aprecierea �i admiratia 81
6. Principiul 3: Apropiafi-va in loc sa va indepartati 101
7. Principiul 4: Usari-va partenerul sa va influenteze 129
8. Cele doua tipuri de conflict marital 151
9. Principiul 5: Rezolvari problemele rezolvabile 175
10. Cum sa faceri fata problemelor rezolvabile obi�nuite 211
11. Principiul 6: Depa�ifi blocajele 253
12. Principiul 7: Creafi un sens comun · 277
Cuvant de incheiere: Ce urmeaza? 295
Despre aurori 303
Index 305
 lntroducere

Atunci cand am inceput sa scriem primul capitol al acestei earri,

eram foarte nerabdacori sa facem cunoscute rezultatele cercetarilor
noastre de laborator asupra relariilor, insi �tiam ea urma sa ne
confruncam cu un anume grad de scepticism. Cum ar putea cercetarea
�tiintifiea a ceva atat de intangibil, idiosincratic �i personal precum
iubirea sa ofere cuplurilor sfacuri practice, in lumea reala? Ei bine, dupi
mai mule de 15 ani �i milioane de cititori, ne bucuram sa anunram ea
Cele 1apte principii ale unei cdsnicii fericite a reu�it cocmai acest lucru.
Nenumarati citicori din coati lumea ne spun ea straregiile prezencare
in aceasta carte le-au consolidat, le-au ocrotit sau le-au salvat easnicia.
Am primit mulrumiri din partea tuturor tipurilor de cupluri pe care
vi le putefi imagina, cum ar fi persoane proaspat easitorite, cupluri
cradirionale, cupluri in care ambii parteneri erau persoane de cariera,
sori evlavio�i, cupluri in care ambii sori erau incadrari in armati,
persoane neeasacorite care locuiau impreuna, parteneri de acela�i sex,
persoane logodite, persoane divorpte avand planuri de viitor, precum
�i consilieri care lucrau cu toate aceste categorii de persoane.
Fapcul ea am putut ajuta atat de mulfi oameni este penrru noi un
moriv de enorma sacisfactie' si, mandrie. Suncem incantati ' si
' de faptul ea
cercetarile continua sa confirme ceea ce ace�ti cititori ne spun mereu:
Cele 1apte principii pot avea un impact extraordinar de pozitiv asupra
relariei dumneavoastra. De fapt, un studiu clinic randomizat increprins
de eatre John �i colaboracorii sai (Julia Babcock, Kim Ryan �i Julie
Gortman) a aratat ea acele cupluri care au citit Cele 1apte principii, au
completat chescionarele �i au efeccuat singuri exercifiile (rara alt ajutor
specializat) au devenit mai fericifi in relariile !or, iar aceste efecte s-au
menrinut �i un an mai tarziu, cu ocazia unei evaluari ulredoare. Simpla
lectura a acestei eaqi s-a dovedic a fi atat de ucila, incac a racut praf
intreaga cercetare: experimentul original in care s-a urmirit testarea
 CELE $APT£ PR!NCIPil ALE
UNEJ CASNICJI FERICITE

rehnic i [ or de ter
INTRODUCERE
a pie marira la fusese concepur
c upluri care doar ciresc ca in aF fel 1ncar acesre
rrea sa faea pane din loru inre gistreaza" o s�ade " e a ·veJ u lui de satisfactie mar itala in primii c rei an i
J de control ! �
Tinand cont de a mecedem dup a na�terea �n �u u 1· c:�il) In at el i erele d� lucru Bringing Baby H ome ,
ele ex traordinare
al e a cesrei earri, v-
. � .
pu rea imreba de ce am h a ri cele sapce prinopu s e unlizea . za pencm_ ab ordare a ingri" orarilo r conc ret e ale
or arat sa o revizui .
m. Raspunsu1 esre simplu '
cerce rarile J ui John
�i acrivir area sa cu c upluri : proaspep·1 o r pa" rinti ' . Intr- un studiu cl m 1 c con troI at, so J p,.. ava, nd dificultati
le au prog resar de
can '"
tor ,, socori r" ce fa
ce ea o casnicie sa
am in re1ap. a maritala care au part1. c 1. pa t 'In cadrul ac estui program de doua
prospere §i cum purem pr '
ezice sau z1·1 e, au obp.nut o crestere semnmc ·c ati. va" a Ill·veJ ului de satisfactie ma nt . al" a.
d

p reveni un divorr- Se impli

n esc parruzeci §i doi de ani '
progresiv referitoare la i de dare acu m ular D e as emen ea, proC: ara_mul reduce int ensi tatea depr esi ei po st-par tu� �1 �
,

mporranra priereniei din

.

Exisra, de asemenea, un cadrul easaroriei. ostilitifii din c re sop. I n plus, imbuna tat este in c eractiunea ambilor pannp
e

volum crescan d de date '

la relariile marirale in staristice p riviroare cu be bel u�ul precum si dezvoltarea emono '. nal"a �i � limbaj ului copilului.
diverse pop ula rii
, indusiv familii cu ven ' '
recl use, parr eneri Srndii le efectuare in spi tale dm . Ausc ra1·' ,a �1. Is landa au o bt inut rezultate
care au devenit recent p
arinri, p arteneri asemanaroare
ituri

sex §i cu pluri in de acela§i

care sorii sum de e rnii di .
ferite. Toare acesre rez ulr Aceasta noua edifie reprezm . ta" O ocazie de a i:mpartasi cirir orilor
au confirmar univ are
ersali ratea celor
$apte principii §i au com tot ceea ce am mva" ta , t in cadrul activitatii desra�urate ll1 Lab oratoruI
inrelegere ma i aprofunda rib uir la o '
r a a morivelor pemru care Iubirii �i la Instirurnl G ortman.�e _co� parcursu c " ·· e · " ·1 larifieari
A

de pur ernice , pr acesr ea su m atat

· / :1:::: :::�: ;
A '

ecurn §i a modalirarilor p •
utilizeze eel m ai b
rin care cupluril
e pot sa le precum �1 ·impo1. ta nr e comp e[ ran s1 rev1·zu1 r , r resiunil;
in e. �
Lucrul ee l mai important, �i la rensiunile cu care se confruma c_u plurile moderne . De asem enea,
insa, esre acela ea, in ani . . at caracterul mteracr"v
urmat
am exnns . � 1 am acrualiz I al eelor Sapte
publiearii celor $apte p rinc .
p rincipii.
ipii, John �i soria lui, terapeu Astfel, pentru fiecare principiu vep avea I � disp " zi ti e care un chesn onar
i care au

Gortman, au verificat rezu rul Julie

'
.

ltarele acesror cerc etari in (cu fidelitate s, i validitate ridicate), cu aJutOru� ciiruia" dumneavoascra
Gortm an. Aceasra organiz c l Ins titurului
arie of era cu lur
p ilor asisrenra direcra, pri
.
sa ii puteti evalua in eadru1 re1 ap. e1 pe care o av eti' alatun de exerc1p
. ...1
adr u

imermediul curs n .
urilor si al terap
iei, si instruieste . ' . . a_ u fiost ,in
pe i lis r�v izu ite de c onsoli dare a ac estuia . Ac este exerc1 p1_
ea ace§tia sa poara oferi
la randul lor consiliere b
' ' pentru .
: �;"�perat analime \i validate de dm nummii pam':
' s o

azara p e cercer ar
c a ti
)

intreprinse de John. Da ile

rorita acesrui institut, in cadrul ateli erel or de lucru ale Institurnl�1 G ottma �, _ procedu
�::1��
predare cursuri a vand la b in g l me s um
aza cele $apre pri · ;;
ncipii. Activiratea terapeu cu cea apl1cata in cazul exercitiilor destm ate terap1e 1 de cu p de eatre
tre a a u

§i educarionala a institurul riea .' . .

ui esre strans lega
ra de cercetarea de la borato special t��:�!�i :�:�;�l �:; �r
- pe de o pane, ben efici
aza de pe urma
re zulr arelor �tiinr 0�� � ; ��; ��ategiei c elor pte p r ncipii _ 1
l

ifice, iar p e '.

r

de aha, ii aj ur a
pe John �i pe Julie G ort .
man sa i§i puna in pracr constituie versan. li tatea cu care abordeaza toate stadule une1 relap1.
l �
��
reoria §i, asrfel, ica
sa vina in aj ur orul cuplur
Aceasta carte va esre un a dad sunteti singur �I.vrep. sa" va. ,,punet, i la
ilor care solicira aj uror. T " " ·r
mai multe srudii comrol or
are au demonstra
r impacr ul p oziriv al acesre in c r - ' a·ament ermanent.Va este
abordari. D e exem
plu, in cadrul unui srudiu
clinic randomiz ar, un �t 1 :::a :���!�t�:�: :;a;:/:r:: ;�!r?e �i do�fi sa c�ns o l ida fi �i
a ��
e

cupluri
i

care imampinau
dificulrari au part
rez olvarii de co
icipat l a ateliere
de lucr u p e tem sa protepp · · ceea ce aven . In cazuI m , care dumneavoastra" s' 1 parteneru l
nB icre §i a prieteniei in '
, . -

cuplu, combinate cu nou dumneavoastra va confru�t �p . �u pro�ocar • i sau cu schimbari dramatic e

�edinre de terap ie de cuplu
a

desra�urara dup a
pe cele $apte p rincipii. D meroda G ortman �i bazar d v . " , cel e Sapte princ1pu va vor aJuta sa- va" fiti alaturi "unul altuia.
a

up a un an, s-a ' .

dovedit ea, in ur T�m a::� cont de recomandarile din pa ginile care urmeaza, ap purea
inter venrii, aceste ma acesrei
a

c upluri au ben eficiar eel m .

ai m ul e §i au av u ;alva o casnicie care este dej a in real penco1
mai seaz uta de reeadere. r rara cea • · . .
Bineinre1 es, mcmn ghid desp " re re .lam . nu poate salva toate
Un alr succes nora bil al Ins dsniciile �i nici nu esr_ e devarat ea ec ' r I .
cicurulu i Gortman a fosc r buie" salvara.
domen iuI asiscenrei cupluri inregiscrac in : � :: ::;�: .1; :
lor dupa na�t erea
sc resanca pen cru
p rimului l or c opiI,
o p eri oada Uneori, negativit,atea �1 t:adarea_ p t e i c rela fie, inch
maj oritatea cuplurilor (ap
roximativ 67% d aceasta este dej a mche1ata aru nc1 c� an11;:p1:1 solicit a aj utor. Cu toate
incre cupl uri

14
 CELE $APTE PR!NCIPIJ ALE UN
EI CASNICI! FERICITE

acestea, mo .. .
1 . dalitate.a adecvata de spn;m poate remed1. a mult mai multe
re at.u. s1 poate ofien mule mai mul ta- spe
refe;it�are l a divorr. Tcop. ce1 .
c
ranp- decat sugereaza s tatisticile
are studiaza sau lucr
1
.
mmuneaza- s1, . se indina in fat, a . - p1,.. a .
eaza cu cuplurile se
tenac1ta mg nio
.
ce1 or care se lUbesc �l. care sum e zirarii si a horararii
· ·
ca- srnc1 e. A m scn. s aceasra carte
ho tarati Sa faca sa
, " funcn. on' eze propn. a
pemru a 1e fi un tova' ra- � potrivi
calatoria lor. t in in interiorul Lahoratorului Iuhirii din Seattle:
M lre s-au schimbat in cei cincisp adevarul despre casniciile fericite
. � rezece ani care au trecut de la
pn a ed1p_ e a ce or $apte principii,
� _ � insa un singur lucru a ramas ace
lasi·
a ga;a em de lun
�e::��\� � ; a � u r ta, care implica iu bir
�i
t,
� _
e o a ta persoana,
� : e atr a cri�
. ramane eel m ai de pret dar
v1ara �l p ate da. vem speranr e
� _ _� a ea noua edirie a celo
r $ap�e prin�ip:::
P rote;a �1 va mt an relaria dumnea vo
asrra - si va va a;. uta Inrr-o dimineara surprinzator de senma m S eattle, proaspat
· ' sa- constrm ..p
impreuna o via ta , mai P 1m - de sens �1. de devotament.
a casatoririi M ark �i Janice stau la masa la micul dejun. Dincolo de
fereastra panoramica a apart amentului, apele din Montlake i�i etaleaza
albast rul inchis, in timp ce tree alergatorii �i ga�tele se leagana pe malul
lacului. Mark �i Janice savu reaza priveli� tea in timp ce-�i rontaie painea
prajita �i citesc ziarul de du minica. M ai rarziu, probabil ea Mark va
urmari meciul de fotbal, iar Janice va sta de vorba la telefon cu m ama
ei, care sea in S t. Lou is.
Tocul pare descul de normal in acesr aparcamem, pana cand observi
cele trei camere video prinse de perete, microfoanele prinse de gulerul
lui Mark �i al lui Janice, ea la emisiunile televizate, �i monitoarele Holter
inra�urate in jurul pieptului fiecaru ia. De fapt, apartamemul grozav cu
panorama al Jui Mark �i al Jui Janice nu e nicidecum apartamemul !or.
Este un laborator al Universiratii Washington din S eattle uncl e, timp de
�aisprezece ani, am condus cele mai ample �i mai inovatoare cercetari
facute vreodara in problematica casatoriei �i a divorrului.
Facand pane din unul dimre aceste studii, M ark �i Janice
(asemenea altor patruzeci �i noua de cupluri selectate aleatoriu) s- au
oferit voluntari pentru a-�i petrece noaprea in falsul nosrru apartament,
cunoscut �i sub numele de alint ,,Laborarorul Iubirii". Cei doi au
fost instruiti sa se poarte cat mai firesc posibil, in pofida echipei
mele de cercetatori care ii observa din spatele oglinzii unidireqionale
din bucatarie, a aparatelor de filmat care le inregistra fiecare cuvam
�i expresie faciala, precum �i in ciuda senzorilor care le urmareau
semnele corporale ale stresului sau ale relaxarii, cum ar fi viteza batailor
inimii. (Pentru a le asigura intimitatea elementara, cuplurile au fost
monirorizate doar de la 9 dimineap pana la 9 seara �i niciodata cat
timp erau in baie). A partamentul era echipat cu o canapea extensibila,
16
 CELE $APTE PRINCIPII ALE
UNEJ CASNICir FERICITE
fN INTERIORUL LABORATORULUJ fUBIRII DIN SEATTLE
o bucararie funqionala, telefo
n, televizor �i CD
spus sa-�i aduca cumpararu player. Sotilor Ii s-a
rile, carrile, lap top-u pe intuiria Jui, iscoria sa familiala �i, �osibil, chiar pe convingerile sale
rile, lucrul ,de m ana _
g�nrerele pa a �i_ani ale1 e d ,
: � 1:1 e companie - oric
e ar avea nevoi e pe
religioase. D ovezile �tiinfifice er au smgurele care nu stat a
� � la baz a
a-1 face sa se s1mta ea m tr-u n rru acestei abordari. Motivul il re prez enr a faprul ea nu ex istau mcmn_fel d
n wee ke nd obisn u
it _ _�
Scopul nostru nu a fos t cu date �tiintifice riguroase referitoare la cauzele pentru care unele casmcu
nimic �ai �rej os dedt ac
descoperi adevar u] despre ca ela de a reu�esc, in v reme ce altele e�ueaza. ·
sacorie-de a raspunde 1n sfa . • _ . . .
care au framanrat oamenii q it la intrebarile Prezicerea d ivortului reprezinta o �ti re de senza pe, msa stat1st1c1 le
atat d e mule timp:
de grea uneori? D e ce unel D e ce c asac oria e atat
e relarii d e durata
pot induce uneori i n' eroare. Am i nralnit perso:n e ��re respi�g:au
explodeaza ea o bo
rezista, 1n cimp ce
altele
.
mba cu ceas? $i cum p ori fac abord area bazata pe date �tiinrific e in evaluarea casmc 1lor susr'.n and
e sa previi deteriorar
! :
unei casnicii sau sa salvezi un ea ea, dat a fiind rata de aproximativ 50% a divorrurilor, ch1ar �1 o esnmare
a care se afl a dej a 1
n dificultace?
aleatorie ar duce la O rata a prediqiei relati v bun a. Cu toare aces ea
_ : '.
aceasta interpretare are la baza O i nreleg ere g re�ita a su�iectulut analt el
Prezicerea divo11ului cu o :
precizie de 91 % noast re. Rar a de 50% lar g vehicul ata reprezinta o esnmare generala a
M�lrumita deceniilor de cer divorturilor rn cazul casniciilor cu durate de peste patruzeci de ani.
cerari, aceste inrrebari au 1
ras n sf arsir
?� ns. In realitate, p ot prezice cu o mare precizie Smdiile noasue prezic divorful 1ntr-un i nterval mule mai_ scurt �e
f enc1t sau se va pierde, ascu d a c a u �up lu v� fi timp. D e exemplu, intr-un studiu efectuat pe 130 �e cuplun pro spa
n
ltand cum imeraqioneaza � :
mule de cincisprezece minut c ei doi nu m ai
e! In �apte srudii s casatorite am det erminat care anume 15 cuplun esre probab1l sa
epar at e, rata d e pre
cu care fac acesre preziceri es cizie divort eze in urmatorii 7 ani, pornind de la analiza interaqiunilor dintre
te, 111 medie, de 91
91 % dimre cazuri, atunci d %. Cu a lte cuvinre, 111
nd am prezis ea ac ea parte ; eri. In realitate, au divorpt 17 cupluri (inclusiv cele 15 pre�izat�
sau va dura, timpul mi-a d casnicie se va desrrama
ar dreprate. Nu c re de noi), obrinan d o ratii a prediqiei de 98% 1 n cazul respecnvulm
p rezice divorrul rmi poace d ea succesul meu de a
da vreun drep t sa m a laud studiu.
datore �za vreu ei per Pf i s , deoarece nu se
D e-a lungul anilor, �i alee laboratoare urilizand merode inir�ate
� �� ! au imuirii supraomeneFi. Mai degraba,
bazeaza exclus1v pe �tu nra : se de noi au i nregistrat succese notabile in prediqiile fa.cure, confirm a�d
dare acumulate decenii J a ra
de colegii mei. nd de mine si
astfel faptul ea rezultatele obrinute d e noi pe term en lu ng sunt S tabile
La o prim a edere, ari pu din punct de vedere Fiinfific, nu anomalii. D e exemplu, _laboraroa_rele
� rea fi tenrari sa reduce ri imp
rezult�telor cerceta_ nlor noa ortanra
conduse de catre Rand C onger la U niversitatea de scat dm I owa �1 de
stre, considerandu-le doar
lun? �I f de teor_ii la m oda. o p n d m r-un
Scepticismul esce prima rea
a e i
catre Tom B radbury la Universitatea C alifornia, din Los Angeles, au
pop avea atunc1 cand cine qi e pe care 0
va 1ri spune ea a descoper fa.cut prediqii foar te precise legat e de soart� un:i c as�icii, b�za�du-se
la trainicia unei casnicii �i i t ce comribuie
ea 1ri poare arata cum sa-ti salvezi pe analiza reaq iilor fizi ologice ale part enen! or 1�meg1str ate 111 n�pul
sau sa-ti
�rotej ezi �rop:ia_ ca�n'.ci�. Sum mulri aceia car discutiei purtate de ace�tia despre un conB.1ct. I ntr-un al t studm _de
e se �onsidera exp
In domenml casaton e1 �I c erri ref eri�ra efecru at pe cupluril e proaspat casacorite, psih l og l J amee
are sum cat se poat � �
p rezi� te p i ia lor l gara de e d e ner abdatori sa v
� � felul 111 care pureri avea o ca
a Kiecolr-Glaser, sotul ei Ron G laser �i colegii lor de la Umversttat ea de
� snicie perfecta.
Atenpe, msa, la cuvanrul-ch star din Ohio au �eu�it sa masoare nivelurile sangvin e adrenergice al�
eie : opinie. I nainre de desc
111 cadrul cercerarilor noas op eririle fa.cute
tre, exprimarea u hormonului de stres ale partenerilor i n timpul unei dispute . Zece am
nui punct de vede
aproap e tot c eea re er a mai tarziu, cercetarorii au constat at ea acele cupluri care au divorpt sau
ce putea face o persoana c
are intentiona sa
un ��pl . Iar a d spune s alveze au avut casnicii nef ericite aveau nivelurile de adrenalina m ai c rescute u
� � � m acest lucru, ne referim �
c�ns1l1eru manc li calificar i aproap e tofi
� i, tal encari �i bin
a
34% i n rimpul dispurelor de la i ncepurul c asatoriei, f�ra de cuplunle
as1stenra acordata
e insrrui fi. D e regu
la,
cuplurilor de cane un t erap care aveau casnicii fericite. S-a constatat, de asemenea, ea un alr hor m�n
eur resp onsabil se
rnca se bazeaza) pe experienr baza (si de stres, ACTH, era secret at i n cantitafi de dou a ori mai m�ri la femeil:
a �i pe prega tirea
profesionala a acesrui;,
proaspat casatorite care aveau casnicii nefericite sau care d1voqau dupa
18
19
 CELE SAP
, TE PR!NCIPJI ALE UNEJ CAS
NICII FERICITE
IN INTERIORUL LABORATORULUI IUBIRII DIN SEATTLE
zece ani, in comparap•
e cu fceme1.l e feri
cuvinte, aceste cercetari . cite ,m ca- srnc .u. ·1
e !o r. Cu alte
_ au prez1s care va fi soana Esce gen eral acceptat faptul ea inceligenp emorionala reprezinca
casarorire zece ani maz· ,, cup l un .1or proaspat
+-a'rzzu. , doar masu un predictor important al succesului unui copil in viara. Cu cat este
hormoni!or de stres in tim - ra, nd rnv . e1un!. e sangvine ale
pu1 pnm . u1 U!_ an de casatorie ' mai con�tient de emorii �i CU cat este mai capabil sa ii inreleaga §i sa
Cu toate ea abilitatea de a . . se inreleaga cu ceilalri, cu acat mai luminos va fi viirorul acestui copil,
p rezice divorru1 CU aJU toru! cercecarilor
de !aboraror a permis
' reo-1.strarea unor pr
m indiferent de coeficientul lui de in teligenra. Acela�i lucru esce valabil
studiu! relatiilo b ogrese remarcabile in
' r de durata", nu ered ea- aceasta e • �i pentru cupluri. Cu cat un cuplu esre mai imeligem emorional -
ste cea ma,· im
concribu ti' a acescui p ro1·ect· n·1mporn.va- ,
e porcanca CU alee cuvime , CU cat cei doi reU§eSC mai bine sa se inreleaga, sa se
care a meritat cu adevar cons1· der ea- descoperirea
at osceneala o
consnr _ preruiascii §i sa se respecte unul pe celalalt �i, in acela�i timp, easnicia
. are nu
refcento uie cele S, apte pnnc . 1p. .11.
doar la prezicerea d",vonuJ , lor - CU atat este mai probabil sa traiasea CU ad evarat fericiri pana la
Spre d eosebire de atat de ·
u1 . , ci si
, lap .
revemrea acestuia.
mu!te a1te mo'da11 tan _ . adanci batraneri. La fel cum parintii i�i invara copiii sa fie ime ligenri
a bordarea noascra
se bazeaz"a pe cunoast , de abordare a cup1 uri1 or,
, erea fac tor,"!or care emotional, rot a�a cupluril e pot invap sa fie mai inteligente emotional.
succesul casniciilor, mai d concribui e la
lntocmai, dezvoltarea acestei abilitafi poate protej a cuplul de pericolul
eg rab" a deca, t a celor
mai e nevoie sa ghicim m care 1 e fac s-a dea gres. Nu
onv . e1 e pencru eare cup1 un unui divorr.
casarorite si . ·1e reu§esc Sa ramana
' fericite· Datonca - arn·1or de cercetari si , de anal"ize a1 e date!or
§tiin rifice, reusi
' m sa idenn.fica- m cu
. ade va- rat prrn · ce se dif . . _ De ce v-ati salva casnicia?
cuplunle fericite in casnic-i · erenti aza
1"! e 1or de restu '
1 lumii.
Unul dintre cele mai crisce motive din cauza caruia se destrama
o easnicie este acela ea niciunul dimre parteneri nu i�i da seama de
Casniciile inteligente em
oponal valoarea acesceia pana cand nu este prea tarziu. Doar dupa ce actele
�� ea c e fac e Sa mearga O casnicie este sur . au fast semnat e, mobila impaqit a �i au fast inchiriate a parrameme
O amenu fericiti .. pnnza" tor de s 1.mplu.
, i n casnicu 1 l o nu sum mai de�tepp,. ma1. separate, cei doi fa�ti sori realizeaza la cat de mule au renunpt in
ma1. descurcareti decar al
e
bogap.sau
r
.
t, i"1. 1-n viaca 1 or . realita te, acunci cand au renunpc unul la celalalt. Unii oameni ar putea
'. .. de, 21 cu· z1·, .,rns-a, au descoperit
'
un proces p rin care reus

r
esc sa" imp , 1e d ice o-andun1e �1 emop.1·1 crede ea a divorp sau a suferi imr-o easnicie nef ericica nu e mare lucru
pe care le au unii fata d' e .. e n eg ative
al (� . pe careb toate per - pot chi ar sa considere ea este o realitate a viefii moderne . Acum, insa,
cop!e §easca pe cele p�zitive
l
soan ! le au) sa le
• n 1 oc sa_ creeze o atm
e e
. exisca numeroase dovezi care demonstreaza cat de vatamaroare pot fi
§1 i,mpocrivire, ac osfcera- de ne,mrelegere
es tia is, i inc, e!eg s1. 1 acar divorrul, cat �i re lariile nefer icir e pentru tofi c ei implicari.
,s1. accept-a unul altu1·a nev
ca, nd raspund une,i so!ic•t- . o,·1 e . Atunci
I an d"rn, pa, nea paneneru1 . Darorica muncii intreprinse de cercetarorii Lois Verbrugge �i
mai degraba un util " D . " u1, m otro-u! lor este
a, s1... ' deca, t ,, James House, amandoi de la Universitatea din Michigan, �tim acum
pozitiva le permite nu doar '_ Da d ar ..
. · A ceas ta atitudine
sa menn . _ " ' ea o easnicie nef ericita poate spori cu aproximativ 35% pnsele ea
' na , dar �1· s-a sporeasca
de iubire, cele ludice, d sencimence!e
e am uzam enc'
de avencur-a �,. de dezvolt dumn eavoastra sa va imbolnaviri �i poate chiar sa vi se scurteze viara
reciproca. Toate acesce . .
1ucrun const1t . uie nucI euI on· care
are
cu patru pana la opt ani. Reversul m edaliei: persoanele care au easnicii
, elungate de iubire· E1·
rnd - 1• relatii
au ceea c e eu nu . . . , fericite traiesc mai mule �i mai sanaros decat cele care au divorpr sau cele
emorional. mesc O c-asrnc 1e mteligenca
care sum nefericite in easnicie. O amenii de s' tiint, a stiu
, cu certitudine ea
aceste diferenre exista, insa, nu sumem inea siguri de c e lucrurile scau
Pot prezice dacd doi sofi vor astfel.
divorta,
dupd ce ii observ .fi ii ascult 0 pane a raspunsului poate fi aceea ea, intr-o casnicie nefericica,
nu mai mult de cincisprezece oamenii au pane de o stimulare croniea �i difuza la nivel fiziologic;
minute.
CU alee cuvinte, se simt stresari fizic �i, adesea, �i cople �iri emotiona l.
Acest fapt uzeaza �i epuizeaza corpul �i mimea, manifescandu-se atat
20
21
 CELE $APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE
prin divers e afecriuni fizice, cum ar fi tensiune arreriala
ridicata si boli
cardiace, cat �i printr-o multitudine de probleme psiho
logice, p;ecum
anxietacea, depresia, abuzul de subscanre, psihoze, viol
enra �i suicid.
D eloe surprinzator, cuplurile avand easnicii f ericite au
o rata mule
ma i scazuta a acestor afeqiuni. De asemenea, ele rind sa
fie mai sensibile
la aspectele legate de scarea de sanacace. C ercetatorii pr
esupun ea, in
felul acesta, sorii i�i poarra unul alruia de grija i n privin
ra controalelor
medicale, a administrarii medicatiei, a alimentatiei san
' ' atoas e si
' asa
' mai
departe.
Persoanele care sunt cdsdtorite trdiesc cu patru pdnd la opt
ani mai mult decdt cele care nu sunt cdsdtorite.
Exisca tot mai mulc e dovezi care araca ea o easnicie f ericita poate
menrine o stare buna d e sanatac e influenrand direct �i benefic sistemul de
�mu nitat e, care esc e in fruntea apararii organismului impotriva bolilor.
In urma cercetarilor i ntreprinse, se cunoa�te de aproximativ douazeci
de ani ea divorrul poate diminua funqionarea sistemului imunitar.
Teoretic vorbind, aceasta seadere a abilitatii sistemului imunitar de
a lupta impotriva agresorilor scraini poate �xpune organismul la mai
multe boli i nf ecrioase �i canceroase . �tim acum ea �i contrariul poate fi
valabil. Oar;nenii care sum f ericifi in easniciile lor nu doar evica aceasca
diminuare a funqiei imunitare, ci pot chiar beneficia de stimularea
sistemului imunitar.
Atunci ca nd am evaluat reacriile sistemului imunitar in cazul
celor cincizeci de cupluri care au petrecut o noapte in Laboratorul
Iubi rii, am constatat o dif erenra izbitoare imre cele care erau foarre
mulrumite de easniciile lor si c ele ale earor reactii emotionale in cuplu
erau neurre sau cele care er;u nefericite in easni�ie . Mdi exact, pe baza
analizelor de sange ale fieearui subi ect, am reseat reaqia unei categorii
�e celule albe - principalele arme de aparare ale sistemului imunitar.
I n general, femeil e �i barbarii f ericiri i n easniciile lor prezinta o cre�tere
a numarului acestor celule albe atunci cand acestea sum expuse unor
agresori straini, comparativ CU alri sub ieqi.
Cercetatorii Janice Kiecolt-Glaser si Ron Glaser au cestat
eficienra altar lupratori ai sistemului imunit ar: celulele natural-killer,
care, dupa cum le este �i num ele, distrug celulele defecte sau care au fast
modificate (cum ar fi cele i nf ectate sau cele canceroase) �i despre care
se �tie ea incetinesc cre �terea celulelor tumorale. La fel, subieqii care
22
IN INTERIORUL LABORATORULUI IUBIRII DIN SE'I.TTLE
erau multumiti
' ' i n relatia
' lor maritala au avut celule natural-killer mai
eficiente d ecat c eilalti sub iecti.
Vor fi necesa;e studii 'suplim entare care sa confirme ea aceasca
stimulare a sistemului imunitar este u nul dintre mecanismele prin care
o easnicie f ericita imbunarare �te scarea de sanatate �i speranp de viara.
Cu adevarat important este, insa, faprul ea �tim CU certitudine ea 0
easnicie f ericica of era i ncr-adevar aceste avantaje. Ma gandesc ades ea
ea daea pasionarii de fitness ar dedica macar 10% din rimpul alocat pe
saptamana exercifiilor fizice - Sa zicem, douazeci de minute in fiecare
zi - easniciei !or in locul corpului lor, ar avea de trei ori mai multe
beneficii decar cele obt' inure in urma exercit' iilor la sala.
Arunci cand o easnicie se degradeaza, sorul �i soria nu sum singurii
care sufera - �i copiii sufera. Imr-unul dintre studiile pe care le-am
efectuat pe pizeci �i crei de pre�colari, aceia care au crescut in familii in
care relaria dimre parinfi era una ostila aveau niveluri constant ridicate
ale hormonilor de stres, comparativ cu ceilalr i copii srudiafi. Nu �rim
care sunt repercusiunile pe termen lu ng ale acesrui stres asupra starii
!or de sanatate. Seim insa ea acest indicator biologic al unui stres foarre
intens se ref lecri in comporramentul lor. I-am urmarit pana la varsta
de cincisprezec e ani �i am constatat ea, in compararie CU ceilalri copii
de varsta !or acesti copii se confruntau mult mai mule cu absenteismul
�colar, cu d:presia, cu respingerea din partea colegilor, cu problem e de
comportament (mai cu seama agresivitate), cu rezultate �colare slabe �i
chiar cu esec scalar.
Un ' m;saj important pe ca re ni-1 t ra nsmit aceste rezultate este
acela ea nu este deloc o idee buna aceea de a rama ne intr-o easnicie care
nu merge bine doar de dragul copiilor. Este cu adevarat primejdios sa
cre�tem copii intr-un eamin care este discrus de ostilitate. Un divorf
amiabil este de preferat unui razboi marital fara sfaqit. D e foarre multe
ori exisca o dusmanie reciproea intre parimi, care continua si dupa
de;parrire . Di n dcest motiv, copiilor ai earor pirinfi au divoqat I� merge
la fel de prost ea �i c elor care sunt prin�i in schimbul de focuri al unei
easnicii nefericite .
Cercetari inovative, rezultate revolutionare
Arunci cand se pune problema salvarii unei easnicii, miza esce
mare pentru tofi membrii familiei . In pofida importanr ei confirmate
a satisfaqiei maritale, numarul cercetarilor temeinice asupra pastrari i
23
 CELE �APTE PRINCIPJJ ALE UNEI CASNlCil FERICITE
srabilitatii 9i a fericirii in easnicie este surprinzaror de redus. Cand
am inceput sa cercecez easaroria, acum mai bine de pauuzeci de ani,
ati fi avut probabil acces cu u9urinta la roace dacele 9ciintifice corecte
despre easarorie. Cand spun ,,corecte", ma refer la rezulrate care au fost
obtinuce ucilizandu-se merode stiintifice la fel de rio-uroase precum
, ' ) t,
cele din 9tiintele medicale. De exemplu, mulre dintre studiile care
investigau fericirea in casnicie au fost realizare doar pe baza completarii
de chestionare de eaue soti ' si
, socii.
' Aceasta abordare este denumira
meroda de auroraporrare·, care, desi are intrebuintarile ei, este totusi
destul de limitata. Cum putem 9ti dad O sorie este fericita doar pentr�
ea ea a bifar easup ,,fericit" pe un anume formular? Femeile care se afla
in relatii abuzive din punct de vedere fizic, spre exemplu, au scoruri
foarre mari la chestionarele care evalueaza satisfacria
, in relatia
' marirala.
Femeia care este abuzara va dezvalui adevarul doar dad se simte in
siguranta 9i dad este intervievara singura.
Pentru a compensa insuficientele cercetari calitarive, colegii mei
9i cu mine am completat abordarile uaditionale ale studiului asupra
easatoriei cu merode inovatoare 9i mai cuprinzatoare. Am dat de urma
a 9apte sute de cupluri care participasera in 9apte studii diferite. Am
analizat atat persoanele proaspat dsatorire, cat 9i pe cele dsatorite de
mai multi ani 9i care au fost evaluate pentru prima data cand aveau
varsta de patruzeci sau de Fizeci de ani. In plus, am analizat cuplurile
care tocmai aveau primul lor copil 9i pe cele care aveau copii pre9colari
sau adolescenti, Am analizat relatiile din interiorul cuplurilor provenind
din diverse grupuri socio-economice, rasiale 9i etnice sau cu orientari
sexuale diferite.
Majoritatea studiilor mele de lunga duraca au presupus interviuri
detaliate, in care sotii mi-au oferit detalii despre istoricul relatiei lor
marirale, despre filo�ofia lor privind relatiile in general 9i desp;e cum
vad ei dsniciile celorlalti, inclusiv cele ale parinrilor !or. I-am filmat
vorbindu-9i despre felul in care 9i-au peuecut ziua, discutand subiecte
asupra carora sunt mereu in contradicfie, dar 9i abordand subiecte mai
vesele. Pentru a afla parametrii fiziologici ai starii lor de scres sau de
relaxare, le-am masurat pulsul, tensiunea arteriala, rata uanspirariei, a
respiratiei, precum 9i funqionarea sistemelor endocrin 9i imunitar, pe
parcursul tuturor interaqiunilor filmate. In toate aceste studii, pentru
a avea o perspectiva din interior, am revazut filmarile imp�euna cu
· Termenul (engl. =self-report) se refera la modaliracea de coleccare a dacelor,
realizaca exclusiv pe baza informa�iilor oferice de cacre subieqi (n. crad.).
24
JN INTERIORUL LABORATORULUI IUB!Rll DIN SEATTLE
cuplurile 9 i le-am cerut sa spuna la ce se gandeau 9i ce simreau atunci
cand, sa zicem, pulsul sau presiunea aneriala crqceau brusc in timpul
unei dispute maritale. Ulterior, am pastrat datele de contact ale acestor
cupluri 9i am luat legatura cu ele pe tot parcursul studiului, eel putin o
data pe an, penuu a vedea cum evolueaza relatia !or.
Cuplurile care au participat la atelierele mele de lucru
au o rata a recaderilor de doua ori mai scazuta
decat cea a celor care au urmat terapie standard de cuplu.
Impreuna cu colegii mei am fost primii cercetatori care au observat
si au analizar imr-o maniera atat de cuprinzatoare cupluri easatorite.
Datele obtinute de noi au oferit prima descriere reala a proceselor
interne - �natomia - ale dsniciei. Aceste rezultate, nu parerile noastre,
au stat la baza celor �apte principii ale unei easnicii fericire. Acesre
principii, la randul lor, reprezinta elementele cheie ale terapiei de scurta
durata extrem de eficiente, pe care am elaborat-o impreuna cu....soria
mea, psihologul clinician dr. Julie Cottman.
Mii de cupluri au participat pana acum la programele noastre.
Majoritatea lor au venit la noi deoarece easniciile lor treceau printr-o
perioada de sues intens - multe aflandu-se in pragul divoqului. Mulce
dintre aceste cupluri erau sceptice in privinp faptului ea un simplu
workshop bazat pe cele �apte principii ar putea face ea relatia lor sa-9i
revina. Din fericire, scepticismul lor era lipsit de temei. Rezultatele
noastre au aratat faptul ea aceste workshop-uri au schimbat semnificativ
9i profund vietile acesror cupluri.
Atunci cand este vorba despre evaluarea eficientei terapiei
maritale, se pare ea primul an reprezinta o piacra de horar. De obicei,
cam pe-atunci cuplurile care vor recidiva dupa incheierea terapiei deja
recidiveaza. Acelea care pastreaza pe parcursul primului an beneficiile
achizitionate in rimpul terapiei rind sa continue sa fad acest lucru 9i
dupa aceea. Prin urmare, am supus arelierele noastre de lucru la un
rest extensiv, organizand la douasprezece luni un follow-up cu 640 de
cupluri. Sum bucuros sa anunt o rata de succes de 75%. Sum 9i mai
bucuros sa fac cunoscuta o rara foane seazuta de recadere de 20%.
(Rata de reeadere la nivel national pentru terapia maritala standard
este de 30-50%.) Mai exact, am constatat ea, la inceputul atelierelor
noastre de lucru, 27 % dintre cupluri aveau un rise foarte mare de
divort, insa, dupa noua 9edinte, la controlul efectuat la douasprezece
25
 CELE �APTE PRINCIPIJ ALE UNEI CASNICII FERICITE
!uni, rata a seazur la 7%. Rata s-a prabu�it la 4% in cazul cuplurilor care
s-au srraduit mai mult �i au parricipat la inea noua �edinre de terapie de
cuplu, dupa metoda noasrra. Mai mult, am constatat ea workshop-mile
cu scop preventiv, in care cuplurile s-au concentrat pe relaria lor inainre
ea ·aceasta sa ajunga in faza conflictuala, sum de rrei ori mai eficiente
decat cele organizate pentru cuplurile aflate deja in dificultate.
Motivul pentru care e�ueaza majoritatea terapiilor maritale
In ultimii ani, si
' alte laboratoare au obtinur
' rezultate similare celor
obrinure de noi �i, de asemenea, au elaborar rehnici pentru imbunatafirea
rerapiei de cuplu �i pentru prevenria problemelor relarionale. Cu toate
acesrea, in ciuda numarului sporir de abordari utile �i pline de speranra,
majoriratea terapeurilor din acest domeniu inca ofera modalirari de
tratament care nu reu�esc sa ajunga la aspectele esenriale care comribuie
la menrinerea pe termen lung a unei relarii. Pentru a reu�i sa intelegem
mai bine cum putem face sa prospere relatiile in care ne aflarn, trebuie
sa renunrarn la unele dintre convingerile consacrare despre easatorie �i
divorr,
Daca ati' avut sau aveti ' probleme in relatia' durnneavoastra, mai
rnult ea sigur ari primit o mulrime de sfaturi. Uneori, se pare ea oricine
care a fosr vreodata easatorit ori �tie pe cineva care a fosr vreodata
casatorit crede ea derine secretul garantat al iubirii eterne. Dar aproape
roate aceste informatii, fie ele .recitare de eaue un psiholog la televizor
sau de eatre o manichiurista de�teapta din mall, sum gre�ite. Muire
dintre aceste idei, chiar si acelea adoptare de catre teoreticieni talentati,
au fosr de mult discredi�ate - sau merita sa fie. Insa ele au devenit at�t
de inradacinate in cultura populara, incat nici nu vii dati seama.
Probabil ea eel inai mare mit dintre roate este acela ea a comunica­
�i, rnai exact, a invap sa va rezolvari conflictele - este calea cea mai sigura
earre iubire si
' d.rre o easnicie rrainica si
' fericira. Indiferent de orienrarea
teoretica a terapeutului din domeniul terapiei maritale, indiferent dad
ari optat pemru terapie de scurta sau de lunga durara, sau dad citifi
cu regularitate blog-urile care dau sfaturi in privinp relafiilor, mesajul
Pe care il veti ' primi este aproape acelasi: invatati
) ' , sa comunicat' i mai
bine. Larga popularitare a acestei abordari este u�or de inreles. Atunci
cand cuplurile i�i dau seama ea se afla imr-un conflict (fie ea este unul
de propoqii sau o sirnpla ciondaneala, o lupta cu fipete �i urlete sau o
tacere de gheara), cele mai multe persoane fac rot posibilul sa c�tige
26
iN INTERIORUL LABORATORULUI IUBIRII DIN SEATTLE
lupta. Sum atat de concentrate la cat de ranite se simt, la a demonstra
ea au dreptate �i ea sorul sau soria gre�e�te sau la a a-I rrara pe celalalr cu
raceala, incat liniile de comunicare pot fi blocare de critici dure sau cu
rotul inchise. Prin urmare, pare logic faptul ea incercarea de a asculta cu
calm si inteleoere punctul de vedere al celuilalt va duce la gasirea unor
) ' t,
,..
solurii in cuplu �i la reca�tigarea lini�tii maritale. Imr-adevar, abilitatile
de ascultare �i de rezolvare de probleme ocupa un loc important in
crearea si mentinerea unei relatii. lnsa, mult prea des, aceste abordari
sunt co�sidera�e a fi tot ceea �re nevoie un cuplu pentru a reu�i. Iar
cuplurile care nu i�i rezolva ,,bine" problemele sum considerate sortite
e�ecului. Niciuna dinue aceste convingeri nu este adevarata.
Meroda cea mai recomandata pentru rezolvarea conflictelor -
folosita intr-o forma sau alta de caue cei mai mulri terapeuti - este
ascultarea activa. De exemplu, un terapeut ar purea sa insiste sa incercari
o anumita forma de dialog intre asculraror �i vorbiror. Sa spunem ea
Rick esre suparat pentru ea Judy sta pana tirziu la serviciu aproape in
fiecare seara. Terapeutul ii spune lui Rick sa i�i formuleze nemulrumirea
sub forma ,,afirmariilor de tip eu", care se refera la ceea ce simte el �i nu
ea acuzatii si insulte la adresa lui Judy. Rick va spune ,,Ma simt singur
cand su�t �ingur acasa cu copiii, in timp ce tu lucrezi pana tarziu.",
in loc de ,,Este atat de egoist din partea ta sa lucrezi intotdeauna pana
tarziu �i sa te a�tepri ea eu sa ma ocup singur de copii."
Apoi, Judy este rugata sa reformuleze atat conrinurul, cat �i
emotia ce razbat din mesajul lui Rick si sa verifice impreuna cu el
dad' a inreles bine ce voia e1 sa spuna. (Aceasta arata ea ea 1-a ascultat
activ.) Este rugata �i sa ii valideze sentimenrele - sa ii spuna ea ea le
considera indreprarire, ea il respecta �i ea este alaturi de el, chiar daca nu
imparta�qre acela�i punct de vedere. Ar putea spune ,,Trebuie sa-ri fie
greu sa ai grija singur de copii in timp ce eu stau la serviciu pana tarziu."
Lui Judy i se cere sa se abrina sa i�i spuna parerea, sa nu i�i susrina
propriul punct de vedere �i sa raspunda intr-un mod non-defensiv.
�
Jnreleg ce vrei sa spui." este o expresie foarte la moda. ,,Inreleg prin ce
treci." este, poate, cea mai memorabila.
Farrand indivizii sa vada diferenrele dintre ei din perspectiva
celuilalt, este de a�teptat ea rezolvarea de probleme sa aiba loc rara
semimente de furie. Aceasta abordare este adesea recomandata,
indiferent de problema in sine - indiferent dad dispura se refera la
cheltuielile racure la piara sau la diferenre majore in privinp scopurilor
vietii fiecaruia. Rezolvarea conflicrelor este trambitata ea fiind nu doar
27
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE
remediul universal pentru roate cuplurile aflate in dificultate, ci �i un
imiiriror care preintampina distrugerea echilibrului unei easnicii reu�ite.
De unde a apiirut aceasta abordare? Pionierii terapiei maritale au
adaptat-o pornind de la tehnici urilizate de ea.ere reputatul psihoterapeut
Carl Rogers in psihoterapia individuala. Psihoterapia rogersiana a avut
perioada ei de glorie in anii '60 �i continua sa fie practicata �i astazi in
diferite forme. Abordarea lui Carl Rogers presupune reaqionarea inrr-o
maniera necritiea �i plina de acceptare la roate emotiile �i gandurile
exprimate de eatre pacient. De exemplu, dacii pacientul spune ,,Imi
urasc soria, este o adeviiratii scorpie cicaliroare.", terapeutul da din cap
aprobaror si , sune ceva de genul ,,Din ce ati , spus, am inreles
, ea sotia
' vii
bate la cap, iar dumneavoasrra urari acest lucru." Scopul este acela de
a crea o atmosferii empatica, in care pacientul sa se simtii In sigurantii
sii-�i exploreze gandurile �i emoriile profunde, avand deplinii incredere
In terapeut.
Intrucat easiitoria este, la modul ideal, rot o relatie in care oarnenii
se simt in sigurantii
, sa fie ei insisi,
' , este J·ustificat sa invatiim cuplurile
)
aceastii modalitate de intelegere
> �
neconditionatii.
>
Rezolvarea de conflicte
devine, CU siguranra, mai u�oarii, dad fiecare pane manifestii empatie
pentru puncrul de vedere al celuilalt.
Problema este aceea ea psihoterapia care se concentreaza doar pe
ascultarea accivii si
'
pe rezolvarea conflictelor nu functioneaza.
>
Un srudiu
asupra terapiei maritale efectuat in Miinchen de eatre Kurt Hahlweg �i
colaborarorii siii a relevat faprul ea, chiar �i dupii aplicarea rehnicilor de
ascultare activii, un cuplu obi�nuit continua sii Intampine dificultati.
Acele purine cupluri care au inregistrat un progres au revenit la starea
initialii in decurs de un an.
Atunci cand am inceput cercetarea noastra, spectrul larg al
terapiilor maritale bazate pe rezolvarea de conflicte se caracterizau prin
aceea�i ratii foarte crescutii a reeaderilor. Mai exact, cea mai mare rata
de succes in cadrul acesrui tip de terapie maritala, obtinutii de ciirre
Neil Jacobson, a fost de doar 35-50%. Cu alre cuvinte, studiile lui au
aratat ea doar 35-50% dintre cupluri au inregisrrat o imbuniitiitire
semnificativa a easniciilor !or, ea urmare a terapiei. Un an mai tarziu,
mai purin de jumiitate din ace! grup - sau doar 18-25% dinrre roate
cuplurile care au inceput terapia - �i-au mentinut progresele obrinure.
Recent, Consumer Reports a realizat un sondaj pe un e�antion extins
format din membrii sai activi, in legarura cu experienp acestora privind
toate categoriile de psihoterapeuti. Majoritatea psihoterapeurilor erau
28
iN INTERIORUL LA BORATORULUI IUBIRII DIN SEATTLE
foarte bine cotati din punctul de vedere al satisfaqiei clientilor - cu
excepria celor care faceau psihoterapie maritalii, care au primit cele mai
purine aprecieri. Cu roate ea aceasta analizii nu a indeplinit criteriile
unei cercetiiri �tiintifice riguroase, a confirmat ceea ce aproape toti
profesioni�tii din acest domeniu �tiau deja: pe termen lung, terapia
maritala nu le este de folos majoritiitii cuplurilor.
La o analizii mai atentii, nu sunt deloc greu de observat motivele
pentru care consilierea care se bazeazii exclusiv pe ascultare activa,
arunci cand are ea scop remedierea relatiilor, e�ueazii atat de des. Judy se
poate srradui din rasputeri sii asculte plinii de intelegere nemulrumirile
lui Rick. Insii ea nu este un terapeut asculrand un pacient care se
plange de o a rreia persoanii. Persoana pe care sorul ei o ataca in spatele
tuturor acelor ,,afirmatii de tip eu" este chiar ea! Existii persoane care
pot fi miirinimoase in fap unui astfel de criticism - Dalai Lama, spre
exemplu. Este foarte improbabil, insa, ea dumneavoastrii sau parrenerul
dumneavoasrrii sa fiti '
casiirorit cu una dintre ele. (Pana si>
in terapia
rogersiana, atunci cand clientul incepe sii fie nemultum it de terapeut,
acesta din urma trece de la empatie la alte abordari terapeutice.)
Ascultarea activii cere cuplurilor sa fie la nivel de Olimpiadii emotionala
chiar �i atunci cand relatia abia poate sa meargii.
Nu sugerez faptul ea validiirile, asculrarea activii �i ,,afirmatiile
de tip eu", sum inutile. Ele pot fi de un real folos in incerearile de
rezolvare a <;:onflicrelor. De fapt, le recomand adesea cuplurilor, inrr-o
variantii modificata �i CU instrucriuni dare, precum veri vedea ulterior
in aceastii carte. Problema este, insa, urmiitoarea: chiar dad ele vii vor
" imbunatiit' i" cerrurile sau le vor face mai rare, aceste srrategii
nu sunt
suficiente pentru a vii salva casnicia. Aveti nevoie de cele �apte principii.
Pana fi cuplurile fericite in cdsnicie pot avea dispute
zgomotoase - certurile zdravene nu sunt neapdrat
ddundtoare zmei cdsnicii.
In urma studiului efecruat asupra a aproximativ �apte sure de
cupluri �i dupii urmarirea evoluriei acesror casnicii timp de aproape
douiizeci de ani, acum inteleg faptul ea abordarea standard a consilierii
nu funqioneaza; nu pentru ea este aproape imposibil ea majoritatea
cuplurilor sii reu�easea, ci, mai important, pentru ea rezolvarea cu
succes a conflictelor nu garanteaza �i succesul in ciisnicie. Unul dintre
rezultatele cele mai surprinziiroare ale cercetiirii noasrre a fost acela ea,
in cuplurile care au reu�it sii i�i piistreze casniciile fericite, parrenerii
29
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE
rareori fac ceva care sa semene ma.car cu ascultarea activa, arunci cand
sum suparati,
Sa luam cazul unuia dintre cuplurile srudiate, Belle 9i Charlie.
Dupa mai bine de patruzeci 9i cinci de ani de ea.snide, Belle il anunta
pe Charlie ea 9i-ar fi dorit sa nu fi avut niciodata copii. Acest lucru,
evident, il infurie. Ceea ce a urmat a fost o conversarie care incalca
toate regulile ascultarii active. Aceastii discutie nu cuprinde prea multa
validare sau empatie - amandoi se avanra, sustinandu-9i propriul punct
de vedere.
CHARLIE: Crezi ea ti-ar
' fi fost mai bine daca eu as' fi fost de acord cu
tine sa nu avem copii?
BELLE: A avea copii a fost o adevarata insulta pentru mine, Charlie.
CHARLIE: Nu. Stai putin.
BELLE: Sa ma cobori la un asemenea nivel!
CHARLIE: Nu te-am cobo...
BELLE: Voiam atat de mult sa imi impart viap cu tine. In schimb, am
ajuns un cal de bataie.
CHARLIE: Hei, stai putin, oprqte-te. Nu cred ea a nu avea copii e
chiar atat de u9or. Cred ea exista o buna parte ce fine de biologic
pe care tu o ignori.
BELLE: Uita-te la toate relatiile minunate in care nu exista copii.
CHARLIE: Cine?
BELLE: Ducele 9i Ducesa de Windsor!
CHARLIE (oftand adanc): Mai lasa-ma!
BELLE: El era regele! S-a casatorit cu o femeie importanta. Au avut o
casnicie foarte fericita.
CHARLIE: Nu cred ea acesta este un exemplu potrivit. lnainte de
toate, ea avea patruzeci de ani. Asta schimba lucrurile.
BELLE: Nu a avut niciodaca copii. Iar el s-a indragostit de ea nu pentru
ea ea ar fi urmat sa se reproduca.
CHARLIE: Dar, adevarul este, Belle, ea exista o puternica presiune
biologica de a avea copii.
BELLE: Esce o insulta sa crezi ea sunt comrolata de partea biologica.
CHARLIE: Nu e nimic de fa.cut in privinp asta!
BELLE: Arunci, in orice caz, cred ea ar fi trebuit sa fi trait viap din plin
fara copii.
CHARLIE: Ei bine, cred ea am trait viap din plin 9i cu copiii.
BELLE: Eu n-am avut parte de cine 9tie ce discraqie.
30
IN INTERIORUL LABORATORULUI IUBIRII DIN SEATTLE
Charlie �i Belle nu par sa fie Cuplul Anului, insa au o casnicie
fericitii de peste patruzeci de ani. Amandoi spun ea sum extrem de
mulrumiti
' )
de relatia
' !or si
' ea sum foarte devotati ' unul alruia.
Fara nicio indoiala, ei au avut asemenea discutii directe de-a 1 ungul
anilor. Insa acestea nu se incheie CU suparare. In aceasta conversarie, ei
continua sa discute de ce Belle simte aceste lucruri despre insrincrul
matern. Marele ei regret este ea nu a puruc sa perreaca rnai mult tirnp
cu Charlie. Isi doreste
) ' sa nu fi fost
� mereu atat de irascibila si
, de obosita.
Ideea de baza in ceea ce spune Belle este ea il iube9te din tot sufletul pe
Charlie 9i ar fi vrut sa fi petrecut mai mule timp cu el. In mod evident,
intre ei se petrece ceva foarte pozitiv, care este mai important decat
stilul !or argumentativ. Indiferent ce este acel ,,ceva", nu poate fi 'gasit de
cuplurile care ii cauta cu ajutorul consilierii maritale care se focalizeaza
doar pe disputele ,,bune".
Spulberarea mai multor mituri despre casatorie
Ideea ea va puteti ' salva casnicia doar invarand
' sa comunicati ' CU
mai mu!ta intelegere este, probabil, conceptia cea mai gre�ii:a despre
dsniciile fericite - �i nu este singura. Pe parcursul anilor, am descoperit
multe mituri care nu doar ea sum false, dar au 9i un potential distructiv.
Sum periculoase deoarece pot indruma grqit cuplurile sau, mai rau
chiar, le pot convinge ea au o casnicie sortita e�ecului. Printre miturile
frecvent intalnite se afla:
Nevrozele sau problemele de personalitate distrug cisniciile.
Cercetiirile au demonstrat doar existenta ' celei mai seizure corelatii '
intre nevrozele obisnuite
' si
' ' esecul in dragoste. Mocivul: cu totii
' avem
probleme fata de care nu reaqionam intru torn! rational. Numim ace�ti
factori declan9 atori ,,vulnerabilitati persistente", un termen pe care 1-am
imprumutat de la Tom Bradbury de la UCLA. Acestea nu interfereaza
neaparat CU casnicia, daca ati ' invatat
' sa le recunoasteti
')
si sa evitati
) ' sa le
activati la dumneavoascra 9i la partenerul dumneavoastra. De exemplu,
Sam are O problema in relatia CU autorirarile - ura9te sa aiba un 9ef.
Daca ar fi dsatorit cu cineva cu tendinte de control, rezultarul ar fi
dezastruos. In schimb, insa, are o casnicie fericica cu Megan, care ii
trateaza ea egal 9i care nu incearca sa ii domine.
Facem o comparatie intre ei 9i un alt cuplu care se confrunta cu
probleme in casnicie. Jill are o teama adanc inradacinata de abandon.
Sotul ei, Wayne, flirreaza cu neru9inare la petreceri, in ciuda faprului
31
 CELE �APTE PRINCIPll ALE UNEI CASNICII FERICITE
ea ii este imru totul fidel soriei. Acunci cand ea i se plange, el insista
ea ea s-o lase mai moale �i sa ii lase sa se bucure de aceasta placere
nevinovata. Insa ameninprea pe care Jill o simte ea urmare a flirturilor
lui - si
' a refuzului de a inceta - ii determina sa se separe si, ' in cele
din urma, sa divorreze. Ideea este ea nevrozele nu crebuie neaparat sa
ruineze o casnicie. Dad reu�iti sa va obi�nuiti cu partea de ,,nebunie"
din celala!t �i sa ii faceri fara CU inrelegere, afeqiune �i respect, easniciei
dumneavoastra ii poate merge bine.
Bineimeles,
' o boala mimala grava este altceva. Nu sumeti ' dumneavoastra. Multe relatii de lunga durata reu�esc sa supraviepiasca
0 persoana rea dad puneri capat unei relatii CU un partener care se
confruma CU O parologie severa �i care nu este capabil sa gandeasea �i sa
funqioneze independent. Cu roate acestea, in cazul mulror cupluri, este
complicat sa se mentina pe un teren neutru: ce este de fa.cut in cazul unor
probleme de sanatate mimala care sum extrem de dificile, dar cu care,
in anumite relafii, oamenii se pot obi�nui? Aceasta categorie include
adiqiile, depresia clinica, fobiile, culburarea de sues posttraumatic
�i culburarile afective sau de personalitate severe. Dad oricare dintre
acestea este valabila in cazul dumneavoastra, nu vii bazati doar pe
aceasta carte pentru a lua decizii in legacura CU viitorul dumneavoastra.
Cautati ajutor de specialitate din partea unui profesionist bine informat
�i experimemat in domeniul sanatatii mimale.
lnteresele comune vii tin impreuna. Totul depinde de felul in
care interacrionati in cimp ce urmariti realizarea acelor interese. Daea
sorul �i soria earora le place sa mearga CU caiacul pot aluneca u9or pe
apa impreuna, atunci hobby-ul lor imbogare�te 9i adance�te aprecierea
9i imeresul pe care 9i le arara unul alcuia. Daea, insa, excursiile lor sunt
presarate cu ,,Nu a�a se vasle�te, fraiere!", arunci urmarirea acesrui
interes comun nu este nici pe departe in favoarea casniciei lor.
Tu faci asta pentru mine, iar ... Unii cercetarori considera ea ceea
ce distinge casniciile reu9ite de cele nereu9ite este faprul ea in casniciile
fericite cei doi sori i�i inrorc unul alcuia gescurile frumoase. Atunci cand
unul il ajuta pe celalalt la treburile din gospodarie, acesta din urma va
face imenrionat la fel 9i toe a9a. in esenra, cuplul funqioneaza pe baza
unei intelegeri nescrise, recompensand pentru fiecare cuvant bun sau
fapra buna. in casniciile nefericite, aceasca intelegere nu se mai respecta,
iar furia 9i resemimencele ajung sa domine. Ajutand cuplurile aflate in
dificultate sa devina con9tience de nevoia unui astfel de contract, se
spune in teorie, inceraqiunile din cadrul cuplului pot fi remediate.
32
IN INTERIORUL LABORATORULUI IUBIRII DIN SEATTLE
Insa a fi nevoit sa tii mereu socoteala a ceea ce cineva a fa.cut
pemru altcineva este cu adevarat un semn ea exista probleme in acea
casnicie. in cazul sorilor fericiti unul cu celalalt, unul nu spala vasele
ea rasplata pemru faprul ea celalalt a gatit, ci pencru ea, in general, se
simte bine cu el si cu relatia !or. Dad tineti socoteala unor lucruri ce
, , J ,
tin de partenerul dumneavoastra, inseamna ea acele aspecte sum surse
de tensiune in casnicia dumneavoastra.
Evitarea conflictelor va duce la destramarea casniciei
chiar daea se feresc de confrumari. in patruzeci de ani de casnicie, Allan
�i Betty nu au ,,discutat" niciodata despre relatia !or. Niciunul nu ar
putea spune ce inseamna o afirmatie de ,,validare". Atunci cand Allan
se enerveaza pe Betty, da drumul la televizor, pe programul de sport.
Cand Betty se supara pe el, pleaea la cumparaturi. Apoi, se comporta
ea �i cum nimic nu s-ar fi intamplat. Cu roate acestea, amandoi declara
ea sum foarte fericiti in casnicie 9i ea se iubesc din tot suflerul, cred
in acelea9i valori, le place sa pescuiasca 9i sa calacoreasca impreuna �i
le doresc copiilor lor sa aiba aceea�i viara fericita de cuplu pe care au
avut-o ei.
Fiecare cuplu are propriul sril de conflict. Unele evita cu orice
prer disputele, altele se cearta mereu, iar altele reu�esc sa discute deschis
despre diferenrele dintre parteneri 9i sa ajunga la un compromis rara
ma.car sa ridice conul. Niciun stil nu este neaparat mai bun decat altul
- atata timp cat stilul esre potrivit amandurora.
Aventurile amoroase sunt principala cauza de divort. In
majoritatea cazurilor, esre exact pe dos. Problemele in easnicie care
proiecteaza cuplul pe o traiectorie cacre divoq ii imping pe unul dimre
parteneri (sau pe amandoi) sa caute legaturi incime in afara easaroriei.
De regula, rendez-vous-urile nu sum pentru sex, cat pentru a cauta
prietenie, sprijin, inrelegere, respect, atenrie, afeqiune 9i exprimarea
interesului. in cadrul unuia dintre cele mai demne de incredere sondaje
efecruate vreodara asupra problematicii divorrului, realizat de eacre
Lynn Gigy 9i Joan Kelly din cadrul Proiecrului de mediere in caz de
divort, din Corre Madera, California, 80 % dintre barbatii , divortati
, , si
,
femeile divoqate au declarat ea motivul pentru care easniciile !or s-au
destramac a fost acela ea s-au indepartat treprat de partenerii lor 9i ea
au pierdut acel sentiment de apropiere sau din cauza ea nu s-au simtit
iubiti 9i apreciati. Doar 20 pana la 27% dintre cupluri au declarat ea o
relarie extra-marirala a fost, intr-o oarecare masura, de vina.
33
 CELE �APTE PRINCIPIJ ALE UNEI CASNICII FERICITE
Barbafii nu sunt ,,facuti" biologic pent;ru casatorie. Ca un
corolar la ideea ea avemurile amoroase due la divoq, aceasta teorie
susrine fapcul ea barbatii sum afemeiafi de la natura 9i, astfel, nu sum
capabili de monogamie. Dar, oricare ar fi legile naturale pe care le respecta
celelalte specii, in cazul oamenilor, frecvenp legaturilor extra-maritale
nu depinde atat de mule de gen, cat de oportunitifi. Acum, cand
multe femei lucreaza in afara caminului, rata de legaturi extra-maritale
inregistrata in cazul lor a explodat. Conform cercerarilor imreprinse de
sociologul britanicAnnette Lawson, care a lucrat in cadrul Universitafii
din California, Berkeley, de vreme ce numarul femeilor care lucreaza a
crescut atat de mule, numarul de legacuri extra-maritale ale tinerelor
este acum usor
, mai ridicat decat eel al barbatilor.
, carierei mele erau, in linii mari, acelea9i cu cele pe care le dadea aproape
Barbafii �i ferneile provin de pe planete diferite. Conform
unor carti' care s-au bucurat de succes pe piara,, barbatii' si
' femeile nu
se pot inrelege unii CU ceilalri, deoarece barbarii sunt ,,de pe Marte",
iar femeile ,,de pe Venus". Cu toate ,acestea, cei care au casnicii fericite
(cupluri de heterosexuali) sum 9i ei ,,extratere9cri" unul fara de altul.
Diferenrele de gen pot comribui la aparifia problemelor maritale, insa
nu le determina.
Factorul determinant al satisfacfiei sotiilor privind sexul
romantismul fi pasiunea din cdsniciile lor este datorat,
in proportie de 70%, de calitatea relatiei de prietenie
din cuplu. Pentru barbati, Jactorul determinant este, in
proporfie de 70%, calitatea relafiei de prietenie din cuplu.
A1a cd, pand la urmd, barbafii fi femeile sunt
de pe aceea1i pfanetd.
� pucea continua la nesfaqit. Ideea este nu doar ea exista o
multime de mituri despre casarorie, ci fapnil ea informariile false pe
care acestea le raspandesc pot fi descurajatoare pentru cuplurile care
incearca disperate sa-9i redreseze casniciile. Dad aceste mituri sugereaza
ceva, acest lucru este fapcul ea fiecare casnicie este o insticurie extrem
de complexa 9i de impunaroare, pentru care cei mai multi dincre noi
nu suntem destul de bine pregatifi. Nu spun ea a fi casarorit este u9or.
Cu totii
, stim
' ea avem nevoie de curaJ·, determinare si ' forta
' pentru a
mentine pe termen lung o relarie. Dar, dupa ce intelegeti ceea ce face
CU adevarat O easnicie sa fie trainiea, salvarea sau protejarea easniciei
dumneavoastra va deveni mai u9oara.
34
2
Ce face sa. functioneze o ea.snide?
Sfaturile pe care obi�nuiam sa le dau cuplurilor la inceputul
oricare dintre terapeurii maritali din vremea aceea - nimic in afara
de acelea9 i pareri invechite despre rezolvarea de conflicte 9i despre
abilitarile de comunicare. Insa, dupa ce mi-am analizat onest propriile
mele date de cercetare, a crebuit sa infrunt realitatea dura: ajmorul dar
cuplurilor pemru a se certa mai ,,frumos" putea reduce nivelul lor de
stres din timpul certurilor, insa, foarte adesea, nu era de ajuns pentru a
le reinvia easniciile.
Calea cea dreapta pemru aceste cupluri a devenit evidenta abia
dupa ce am analizat interactiunile
, , ale earor easnicii au reusit
dintre sotii '
sa faea fara cu succes mulror dificultati. Cum de aceste cupluri au reu9ir
sa se descurce atat de bine? Erau aceste cupluri mai inteligente 9i mai
echilibrate sau erau doar mai norocoase decat celelalte? Ar fi putut
invata
, si
' altii
' ceea ce stiau
' ei?
Curand, a devenit clar fapcul ea aceste easnicii fericite nu erau
niciodata perfecre. Unele dintre persoanele care spuneau ea sum
foarte multumite
' una de cealalta aveau in continuare difereme ' de
temperament, de imerese 9i de valori familiale. Conflictele erau desmle.
Se certau, la fel cum faceau 9i cei cu easnicii nefericite, pentru bani,
slujbe, copii, creburile casei, sex 9i rude. Misterul consta in felul in
care depaseau CU indemanare aceste dificultati
) ) ' pastreze
' reuseau sa isi
' si
casnicia fericira 9i echilibrata.
A crebuir sa smdiez sure de cupluri pemru a descoperi secretele
acesror casnicii inteligente emotional. Nu exisra doua easnicii la fel,
dar, cu cat eu �i echipa mea de cercetare analizam mai atem casniciile
fericite, CU atat mai clar era fapcul ea ele se asemanau in 9apte privinre
graitoare. Cuplurile fericite nu �tiau ea respecra cele �apte principii, insa
toate o faceau. Casniciile nefericite sunt mereu deficitare in privinp a
 CELE �APTE PRINC!Pll ALE UNEI CASNJCII FERICITE
eel purin una dintre aceste .ppte dimensiuni - de obicei, in mai multe.
Stapanind cele �apte principii, puteti garanta mersul bun al casniciei
dumneavoastra. Veri invap sa idenrificari care dinrre aceste componente
reprezinra puncte slabe sau potenrial slabe ale relariei dumneavoastra
�i va pureri indrepta atenria eatre ceea ce averi CU adevarat nevoie. In
urmaroarele capirole, va vom prezenta roate secretele de a menrine (sau
a rec�tiga) o easnicie fericita �i va vom fi alaruri pe masura ce aplicari
rehnicile respective la relaria dumneavoastra.
Prietenie versus conflict
La baza celor �apte principii sta un adevar simplu - easniciile
fericite se intemeiaza pe o prietenie crainiea. Prin aceasta eu inreleg
respect reciproc �i bucurie de a fi impreuna cu celalalt. Ace�ti parteneri
se cunosc indeaproape unul pe celalalt - cunosc extrem de bine ce-i
place sau nu-i place celuilalr, care ii sum trasaturile de personalitate
definirorii, ce speranre �i ce visuri are. Au un respect profund unul
pemru celalalt �i i9i exprima aceasta apreciere nu atat prin fapte marere,
cat mai ales prin gesturi marunre, de zi CU zi.
Sa luam exemplul lui Nathaniel, un barbat extrem de muncitor,
care este angajat al unei companii de import �i care lucreaza mult peste
program. Inrr-o aha easnicie, programul lui ar putea fi un adevarat
calvar, insa el si
' sotia
' lui, Olivia, au gasit modalitati ' de a fi impreuna.
Vorbesc sau i�i trimit frecvent mesaje pe parcursul unei zile. Arunci
cand ea are programat un consult medical, el i�i aminre9 te sa o sune
sa O intrebe cum a fost. Atunci cand el are O intalnire CU un client
important, ea se intereseaza cum a decurs intrevederea. Daea au pui
la cina, ea ii pastreaza pulpele, pentru ea �tie ea acestea ii plac lui eel
mai mult. Daea el face clatite cu afine pentru copii inrr-o duminica
dimineata, va face cateva si fara afine, pencru ea stie ea ei nu-i plac. Desi
' ' J ,
el nu este religios, o insoreFe la biseriea in fiecare duminiea, deoarece
este un lucru important pentru ea. De9i ea nu se da in vant sa petreaea
prea mult timp cu rudele, a cultivat o relatie de prietenie cu mama �i
cu surorile lui Nathaniel, pentru ea familia inseamna exuem de mult
pentru el.
Daea toate acestea vi se par plictisitoare �i lipsite de romanrism,
sa Fifi ea lucrurile nu stau nici pe departe a.p. Prin merode simple,
dar eficiente, Olivia �i Nathaniel i�i pastreaza prietenia care sta la baza
dragostei lor. Drept rezultat, ei au o easnicie mult mai pasionala decat a
36
CE FACE SA FUNCTIONEZE O CASNICIE?
acelor cupluri care isi condimenteaza vietile cu vacante romanrice si cu
' ) , J
cadouri scumpe, insa nu reu�esc sa fie apropiari in viap lor de zi CU zi.
Prietenia menrine vie flaeara iubirii, deoarece protejeaza
partenerii de senrimenrele de du9manie pe care le-ar putea avea unul
fata de celalalr. lnrrucat Nathaniel si Olivia au mentinut o relatie de
J ' ' J
prietenie in ciuda neinrelegerilor �i nemulrumirilor inevitabile ale unei
viqi de cuplu, au pane de a�a-numirul ,,sentiment pozitiv generalizat",
un concept propus initial de catre psihologul Robert Weiss, de la
Universitatea din Oregon. Acesta se refera la faprul ea roate gandurile
pe care fiecare le are despre celalalt 9i despre easnicia !or sum atat de
generalizate, incat acestea reu9esc sa ia locul sentimentelor negative.
Ar fi nevoie de un conflict foarte important penrru ea ei sa-9i piarda
echilibrul ea cuplu. Pozitivitatea lor ii determina sa se simra optimi9ti
unul fara de celalalt �i fara de casnicia lor, sa aiba a�teptari pozitive de la
viap petrecuta impreuna �i sa i9i acorde reciproc incredere.
Iara un scurt exemplu. Olivia 9i Nathaniel se pregatesc sa
gazduiasca o peuecere. Nathaniel intreaba ,,Uncle sum 9 erverelele?", iar
Olivia ii striga iritata ,,Sunr in bufer!". Deoarece casnicia lor se bazeaza
pe o prietenie uainica, Nathaniel nu ia in seama tonul vocii Oliviei, ci
se concenrreaza pe informaria oferta de aceasta - aceea ea 9erverelele
se afla in bufet. Pune iritarea ei pe seama unei oarecare probleme care
nu are nicio legatura CU el - cum ar fi ea ea se simte in intarziere �i nu
reu9e9te sa scoata dopul sticlei de vin. Cu roate acestea, in cazul in care
casnicia lor s-ar fi afl.ar in dificultate, el mai probabil i-ar fi spus ,,Lasa,
o sa le iei tu!"
Un alt mod de a privi aceasta sentiment pozitiv generalizat
este asemanaror teoriei ,,set point'" utilizata in tehnicile de scadere
in greutate. Conform acestei teorii bine cunoscute, organismul are
o greurate ,,prestabilira" pe care incearca sa 9i-o menrina. Darorita
homeostaziei, indiferenr de car de mult veri incerca sa slabifi, organismul
dumneavoastra are o puternica tendinra de a oscila in jurul acestei
greutafi. Doar reserand metabolismul organismului dumneavoasua
(prin exercifii fizice regulate, sa zicem), restriqia alimenrara poate cu
adevarat sa dud la o pierdere definitiva in greutate. Intr-o casnicie,
pozitivitatea 9i negativitatea funqioneaza pe acela9i principiu. Odara ce
· Teoria ,,sec point" a fosc elaborara in 1982 de catre W Bennett �i J. Gurin, in
incercarea de a explica e�ecul menrinerii pe rermen lung a scaderii in greurare.
Aceasta abordare presupune existenra unei valori sau a unui punct de referinra
prestabilit in ceea ce prive�te greurarea corporala, la care organismul se simre
conforcabil �i spre care va rinde mereu (n. rrad.).
37
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE
I CE FACE SA FUNCTIONEZE O CASNICIE?
easnicia dumneavoastra este ,,setata' la un nivel ridicat de pozitivitate,
va fi nevoie de mai mulca negacivitate pentru a destabiliza relatia
dumneavoascra decit daea ,,punctul de referinta'' ar fi fost mai seazut.
In cazul in care relatia dumneavoascra devine cople�ita de negativitate,
ea va fi mule mai dificil de remediat.
Cele mai multe easnicii incep de la un nivel de referinta acat
de ridicat, ind.t cu greu i�i pot imagina cei doi parteneri ea relatia lor
se va deteriora vreodaca. Cu toate acesrea, mult prea des, aceasta stare
binecuvantata nu se pascreaza. Cu cimpul, iritarea, resenrimenrele �i
furia iau propoqii, ajungandu-se intr-un moment in care prietenia
devine mai degraba un lucru abstract. Cei doi pot precinde ea nu
este a�a, insa nu aceasta este realitatea lor cocidiana. In cele din urma,
sfar�esc avand un ,,sentiment negaciv generalizat". Tomi ajunge sa fie
interpretat din ce in ce mai negativ. Cuvintele roscice pe un ton neutru
sum considerate atac la persoana. Sotul spune ,,N-ar crebui sa porne�ci
cuptorul cu microunde daea nu este nimic inauntru." Sotia o ia ea un
acac la adresa ei �i-i raspunde ,,Nu-mi spune mie ce sa fac. Eu sunt cea
care cite�te instrucriunile de fiecare daca!" O noua cearca incepe.
Cum sa va construiti
' Caminul relatiilor
' trainice
In anii care au trecut de la prima aparitie a acestei earti, colegii
mei �i cu mine am explorat anatomia prieceniei din cadrul cuplului
�i am inteles tot mai mulce cu privire la motivele pentru care aceasta
este atat de imporranra pentru succesul relatiei maritale. Sentimenrele
pozitive care invaluie cuplurile fericite asemenea celui al Jui Nathaniel
�i al Oliviei se datoreaza accepcarii �i inrelegerii reciproce de care ei dau
dovada la un nivel emotional profund. Denumirea pe care eu o dau
acesrei legaturi dintre doua persoane este armonizare. Cu cat partenerii
devin mai pricepufi in dobandirea acescui lucru, cu atat prietenia lor
va fi mai durabila, iar viitorul !or impreuna va fi mai trainic �i mai
promitator. Unele cupluri sunt armonioase in mod natural. Insa alcele
(cei mai multi dintre noi!) crebuie sa depuna un oarecare efort pentru a
obtine acesc lucru. Merita osteneala.
Pe masura ce partenerii se cunosc mai bine �i se apropie mai
mule unul de celalalt, construiesc ceea ce eu numesc Caminul relatiilor
trainice. Cele �apte principii sunt cuprinse in multele etaje sau niveluri
ale Caminului relatiilor trainice. Acesce principii se impleresc cu
38
increderea fi angajamentuf, care alcacuiesc zidurile prorectoare �i solide
ale casei.
lmporranta increderii �i a angajamentului in obtinerea
succesului in dragosre pare atat de evidenta, incat ati putea spune ea
cercetarea stiintifiea asupra acestor caracteristici nu poate fi de mare
ajutor. Luc�uril� nu scau, insa, ap. Datorita dacelor obtinute in cadrul
Laboratorului Iubirii, am pucut invesciga ce inseamna cu adevarat sa te
dedici unui partener si unei relacii. Cu alee cuvinte, folosind principiile
teoriei jocurilor (o 'binecunos�uta abordare matemaciea a analizei
confliccelor), am reu�it sa elaborez formule prin care sa decermin daea
parcenerii prezinta un nivel crescuc de incredere sau sunt predispu�i la
o forma sau alca de infidelitace in viitor. (Carrea noascra What Makes
Love Last? scudiaza in profunzime problemacica increderii �i a tradarii
si analizeaza modalitati de prevenire a infidelitacilor sau de revenire
�i
in urma acescora). Pri�tre aceste ecuatii se afla ceea ce eu numesc
sistemul de masurare a increderii in cuplu - un indicator al increderii
parcenerilor unul in celalalc.
Imaginati-va doua cupluri proaspar easatorite care sum evaluate
in Laboratorul lubirii. La prima vedere, ele par la fel de pregatite sa
construiasea un Camin al relatiilor trainice. Insa, arunci cand echipa
mea codeaza �i interpreteaza detaliile conversatiilor !or, rezulcacele arata
diferente frapante. La capacul poziciv al continuumului se afla Dennis �i
Jackie. Asemenea Jui Nathaniel �i Oliviei, ace�tia par deja experti ai unei
relatii pe termen lung. Ei gandesc doar in termeni extrem de pozicivi
unul despre celalalt �i despre relatia lor. Sunt capabili sa inteleaga, intr-o
oarecare masura, perspectiva celuilalr, chiar �i atunci cand nu sunt
deloc de acord unul cu celalalc. Arunci cind au vazut o inregistrare cu
ei, facura in laborator, au declarat ea ii deranjeaza sa il vada pe celalalt
nefericit sau indurerat. Fi�ele lor medicale cu dace despre puls, rensiune
arteriala etc. au confirmat aceste declaratii. Fericirea unuia depinde de
sentimentele partenerului. Fiecare dintre ei esce in acord cu emotiile
celuilalt, imparta�ind un sentiment durabil de emparie �i avand un inalc
nivel de incredere. Facand calculele, valorile masurace ale increderii in
acesc cuplu sunt dintre cele mai ridicace. Una pesce alca, ei fac o treaba
excelenta construind propriul Camin al relatiilor trainice.
La celalalc capac al continuumului increderii in cuplurile
proaspefilor easatorifi, ii inralnim pe Tina �i pe Matt. Spre deosebire
de Dennis �i Jackie, cei doi au mari dificultati in privinp apropierii
emotionale �i a impliearii. Pe parcursul conversatiilor avuce in
39
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE
Laboratorul Iubirii, au aratat ea le lipse�te intelegerea fora de celalalt �i
increderea in relatia
' !or. Emotiile
' Tinei nu sum deloc in acord cu cele
ale sorului ei. De exemplu, declara ea emotiile ei sum ,,nemre" atunci
cand i�i exprima regrerul ea sorul ei nu a obtinut o promovare la locul
de munea. Nici indicatorii ei biologici nu indiea semne de disconfort
crescut, precum tensiune arteriala crescuta sau puls ridicat. Reaqiile
sorului ei sum la fel de decuplate de sentimentele ei. In mod clar, acest
cuplu are un nivel seazut al increderii. Daea nu se schirriba nimic intre
ei ' capacitatea lor de a aJ·unge la aceeasi' viata
' implinita emotional
' si
' inseamna ea partenerii nu sum nevoiti sa aiba o relarie perfecta pentru a
sexual va fi extrem de ingreunata. De asemenea, ei vor fi cu atat mai
purin capabili sa evite certurile �i alte interaqiuni negative.
Nu este deloc o surpriza ea relaria dintre Tina �i Matt este
cople�ita de semimente negative, fapr care interfereaza cu capacitatea
lor de a construi o relarie in care sa se sprijine reciproc. De fapt, ei
gandesc in cermeni atar de negativi aespre relaria lor 9i intr-un mod
atat de generalizac, incar ajung prizonieri ai unei srari de negativirate
pe care o numesc Motelul Piaza Rea al indragostifilor. Acest loc oribil
este plin de certuri interminabile �i de sentimente urare. Cuplurile ,,se
cazeaza" aici, iar apoi descopera ea nu mai pot pleca. Arunci cand cei
doi sum prizonieri in Motelul Piaza Rea, ajung sa creada ea partenerul
!or este absolut egoist. Mintile lor sum pline de ganduri precum ,,Lui
nu ii pasa deloc de ceea ce simt." �i ,,0 intereseaza doar sa faea cum vrea
ea.". Fiecare este tot mai convins ea celalalt nu este de parcea lui �i ea nu
il va proteja. Relaria lor degenereaza intr-un joc cu suma :ero, in care
victoria panenerului esre percepura ea infrangerea celuilalt. In conditiile
acestei neincrederi cronice, sentimentul de siguranra dispare. Caminul
relatiilor trainice nu poate rezista. Zidurile se prabu�esc, lasand relaria
descoperita in fap ispitelor forrelor din exterior.
Ce le rezerva viitorul Tinei �i lui Matt? Daea nu se schimba
nimic, se indreapta, eel mai probabil, earre tradare. Cu mate ea avem
tendinp de a ne referi la infidelitate in termeni sexuali, o aventura
extraconjugala esre doar un tip de lipsa de loialitate care ameninra un
cuplu atunci cand zidurile Caminului relatiilor trainice se prabu�esc.
Tradarea este, in esenra, orice act sau alegere de viara care nu pune
pe primul loc partenerul 9i angajamentul fora de relarie. Tradarile
non-sexuale pot distruge o relarie la fel de bine ea o aventura sexuala.
Unele forme des intalnite de tradare includ neimplicarea emorionala,
alianp cu un parinte impotriva propriului parcener, lipsa de respect fara
de partener �i inealcarea promisiunilor importance. Adevarul este ea cei
40
CE FACE SA FUNCTIONEZE O CASNICIE?
mai multi' dimre noi suntem vinovari' de lipsa de incredere' din cand
in cand. insa arunci cand ambii sori rri9eaza constant, apare pericolul.
De fopt, cercetarile efectuate in Laborarorul Iubirii au aratat ea trddarea
zace in fiecare relafie e1uatd.
Cele mai mulre cupluri nu sum nici atat de blocate de neincredere
precum Matt 9i Tina, nici atat de iscusite sa traiasea impreuna, cum sum
Dennis 9i Jackie. Majoritatea relariilor pe termen lung se afla undeva
intre aceste doua extreme. Acest fopt reprezinta o veste buna, deoarece
reu�i sa se iubeasea. Cel mai important lucru este sa invarari cum sa fiti
in acord unul cu celalalr 9i sa faceri din prietenie o prioritate. Pe masura
ce cele Sapre principii va indruma eatte obtinerea acesror obiective veri
observ; o imbunatatire a calitatii
' ' interact1u
' nilor de zi cu zi. Cu ;oa:e
ea veri continua sa nu fiti de acord in toate, conflictele vor deveni de
departe mai purin distructive. Toate acestea se petrec dintr-un anume
moriv, unul dintre cele mai importance rezulrate ale Laboratorului
Iubirii.
impacarile: arma secreta a unui cuplu fericit
Redescoperirea sau reimprospatarea prieteniei nu scme te
9
cuplurile de cenuri, insa le furnizeaza o arma secreta care o-aranteaza
0
faptul ea disputele lor nu scapa de sub control. De exemplu, iaca ce se
petrece atunci cand Olivia �i Nathaniel se cearca. Pe fondul planului lor
de a se muta din centru la periferie, rensiunile dintre ei sum purernice.
Cu mare ea sunt de acord in privinp aparramentului �i a felului in care
sa il amenajeze, se iau la haqa arunci cand vine vorba de cumpararea
unei masini noi. Olivia crede ea ar trebui sa fie in ton cu ceilalti si
sa aleag:l o camionera. Nathaniel esre de-a dreprul dezolat - vrea' u�
Jeep. Cu cat discuta mai mule despre subiect, CU atat cre�te numarul
de decibeli. Daea ari fi o musea pe peretele dormitorului lor, ari avea
serioase indoieli cu privire la viitorul !or impreuna. Apoi, dintr-odata,
Olivia i�i pune mainile in 9old �i, imitandu-1 perfect pe fiul !or de patru
ani, i9i scoate limba. Nathaniel Fie ce e pe cale sa foea, ap ea scoate el
primul limba. Apoi incep amandoi sa rada. Ca intocdeauna, aceasta
intrecere prosteasea reduce rensiunea dintre ei.
In cercetarile noastre, avem o denumire tehniea a felului in care
se comporca Olivia �i Nathaniel. Spunem ea fac o tentativd de impdcare.
Acest termen se refera la orice afirmarie sau aqiune - prosreasea sau de
41
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE CE FACE SA FUNCTIONEZE O CASNICIE?

ale fel � care impiediea negativitatea sa ia propoqii �i sa scape de sub incercand sa schirnbe felul de a gandi aJ celuila1r. Acest lucru esre, insa,
control. Tentativele de impacare reprezinta arma secreta a cuplurilor imposibil, deoarece majoritatea neintelegerilor dintre ei i�i au radacina
inteligente emotional - chiar daea multe dintre acestea nu sunt in diferenrele fundamentale de stil de viata, de personalitate sau de
constiente
' ea folosesc ceva atat de purernic. Amnci cand cei doi soti ' au valori dinrre ei. Certandu-se din cauza acestor diferenre, tot ce reu�esc
o prietenie trainica, devin in mod natural experti in a face tentative de sa obtina este sa-�i iroseasea timpul �i sa faea rau casniciei !or. In loc sa
impacare �i a le descifra career pe cele ale parrenerului. Insa arunci cand faca acest lucru, trebuie sa inreleaga ce anume sta CU adevarat la baza
cuplurile sunt cople�ite de negativitate, pana �i o tentativa de impacare conflictului �i sa invqe cum sa se obi�nuiasea CU acesta, preruindu-se
clara precum ,,Hei, imi pare rau." nu are prea mare succes. �i respectandu-se reciproc. Doar arunci ei vor reu�i sa ajunga sa
Succesul sau e�ecul tentativelor de impacare ale unui cuplu imparta�easea acelea�i valori.
reprezinta unul din facrorii de baza care determina daea easnicia lor va Pana acum, cuplurile puteau atinge acest obiectiv doar cu ajutorul
inflori sau, dimpotriva, se va afla in impas. Din nou, forp prieteniei propriei intuitii, al instinccului sau cu noroc. Acum insa, cele �apte
dintre soti este cea care asigura succesul tentativelor de impacare. Daea principii dezvaluie secretele succesului in easnicie tuturor cuplurilor.
pare simplist sau prea evident, veti vedea in paginile care urmeaza ea Indiferent de situaria in care se afla in prezent rel 3:ria durnneavoastra,
nu este deloc ap. Incarirea prieteniei in cadrul easniciei dumneavoastra urmand aceste �apte principii pmeri obrine schimbari evidence,
nu se rezuma doar la a fi ,,dragu(. Chiar daea crederi ea prietenia pozitive.
dumneavoasua este deja desml de solida, veri fi surprins sa descoperiti Primul pas catre imbunararirea sau consolidarea casrnc1e1
ea este loc de mai bine. Majoritatea cuplurilor care au participat la dumneavoascra este acela de a inrelege ce se intampla arunci cand cele
atelierele noastre de lucru au fost u�urate afland ea aproape toti oamenii �apte principii nu sunt urmate. Acest fapt a fost confirmar de cercetari
nu se descurea prea bine in timpul unei dispute. Ceea ce conteaza cu amanunrice asupra cuplurilor care nu au reu�it sa i�i salveze casniciile.
adevarar este daea reu�esc sa se impace. Invarand despre nereu�ite, nu vqi face acelea�i grqeli in easnicia
dumneavoastra sau o veri putea salva daea deja le-ari fa.cut. De indara ce
veri intelege de ce unele casnicii queaza �i cum pot cele �apte principii
Scopul casniciei
preveni asemenea tragedii, veri fi pe cale sa va imbunatatifi casnicia
In cazul celor mai solide easnicii, sorul �i soria imparta�esc acelea�i pentru totdeauna.
valori. Nu doar ,,se inteleg bine" - ii sunt alaturi celuilalr in speranrele
�i visurile pe care acesta le are �i i�i construiesc acelea�i scopuri pentru
viap petrecuta impreuna. La acest lucr:u ma refer atunci cand vorbesc
despre preruirea �i respectul aratate unul alruia. Foarce adesea, amnci
cand sotii
, nu reusesc
' sa faea acest lucru, se trezesc prinsi ' in runde de
certuri nesfaqite, zadarnice, sau se simt instrainati �i singuri in propria
easnicie. Dupa ce am vizionat nenumarate inregistrari ale conflictelor in
cuplu, pot spune cu toata convingerea ea cele mai multe dintre dispute
nu sunt despre capacul de la WC la.sat jos sau ridicat �i nici despre al
cui rand este sa duea gunoiul. Exista chestiuni mai profunde, ascunse,
care alimenteaza aceste conflicte superficiale �i le fac rnai grave �i mai
dureroase decat ar fi in mod normal.
De indaca ce intelegeti aceste lucruri, veri fi pregatir sa acceptafi
unul dintre adevarurile cele mai surprinzatoare despre easatorie: cele
mai multe certuri dintre sofi nu pot fi rezolvate. Sotii pecrec an dupa an

42 43
 3

Cum pot prezice divortul

Dara �i Oliver stau fara in fara in Laboratorul Iubirii. Amandoi

sum aproape de treizeci de ani �i s-au oferit sa participe volumari in
studiul meu despre cuplurile proaspat easatorite. In aceasra cercetare
amanunrira, 130 de cupluri au acceptat sa i�i puna relaria nu doar sub
microscop, ci �i in fata camerei de filmat. Dara �i Oliver sum princre cei
cincizeci care au fost sub observatie pe parcursul unei nopti petrecute
in ,,apartamentul" Laboratorului Iubirii.
Dara �i Oliver declara ea au o viata agitata, dar fericita. Ea
urmeaza cursurile serale ale �colii de asistente, iar el lucreaza mu!te ore
suplimencare ea inginer programator. Asemenea multor altor cupluri,
acat cele care sum mulrumite, cat �i cele care divoq-eaza in cele din
urma, Dara �i Oliver recunosc ea nu au o easnicie perfecta. Cu toate
acestea, spun ea se iubesc �i ea sunt hotarati sa ramana impreuna. De-a
dreptul radiaza atunci cand vorbesc despre viara pe care vor S-0 aiba
impreuna.
Le cer sa petreaea cincisprezece minute in laborator incercand sa
incheie o dispura pe care o aveau, in timp ce ii filmez. Pe masura ce ei
discura, senzorii conectati de corpurile !or masoara nivelurile de stres
ale fieearuia, pe baza diferitilor indicatori ai sistemului !or circulator,
precum rata batailor inimii.
Ma a�tept ea discuria !or sa fie, eel putin inrr-o oarecare masura,
neplacura. In definitiv, le-am cerut sa se cerre. Cu toate ea unele cupluri
reu�esc sa i�i incheie dispurele cu vorbe bune �i cu zambete, de cele mai
multe ori atmosfera ramane tensionata. Dara �i Oliver nu fac exceprie.
Dara crede ea Oliver nu se impliea destul in treburile casnice, iar el
considera ea ea ii bare prea mult la cap, ceea ce ii face �i mai purin
motivat sa se implice.
Dupa ce i-am ascultat discucand aceasra chestiune, le spun cu
rristete colegilor mei ea relaria dimre Dara �i Oliver se va deteriora
 CELE �APTE PRINC!Pll ALE UNEI CASNICII FERICITE
progresiv. Bindnteles, patru ani mai rarziu, ajung in pragul divortului.
De�i inca locuiesc impreuna, due vieti separate. Au devenit asemenea
unor fanrome, care continua sa bamuie easnicia care le-a racur candva
sa se simta atat de vii.
Am prezis ea relatia lor se va clarina nu din cauza ea se cercau - la
urma urmei, eu le-am cerut acest lucru. Neintelegerile dintre soi �i sorie
nu sum, in sine, predictori ai deteriorarii easniciei. Alce cupluri care
au participat la studiul asupra persoanelor proaspar casatorite se cercau
mule mai aprins in timpul celor cincisprezece minute de inregistrari,
comparativ cu Dara �i Oliver. Cu toate acestea, am prezis ea multe
dimre acesrea vor ramane fericite impreuna - 9i ap a fost. Semnele
care indicau viiroarea despaqire dimre Dara �i Oliver se aflau in modul
in care ei se certau, mod care i a racut vulnerabili la negativitate 9i la
0 lnceputul prea dur al Darei a fost semnul de avertizare ea ea
neincredere.
Primul semn: un inceput prea dur
Cel mai clar indicator al faptului ea aceasta discurie (9i aceasta
easnicie) nu se va sfaqi bine este felul in care a inceput. Dara a devenit
imediat negaciva si , acuzatoare. Acunci cand Oliver a adus in discutie , Defensivitatea Ji Impietrirea.
subie.ctul rreburilor gospodare9ri, ea era pregatira sa fie sarcasciea. ,,Nu
mai spune!", ii zice ea. Oliver a incercat sa indulceasea putin lucrurile,
glumind: ,,Ce zici de cartea pe care spuneam ea o s-o scriem: Bdrbafii
sunt nifte porci." Dara a ramas nemi9caca, lipsica de orice reaqie. Au mai
vorbit purin, incercand sa nascoceasea un plan care sa il faea pe Oliver
sa se achite de partea lui din gospodarie, cand Dara a spus ,,Vreau sa
spun ea mi-ar placea sa vad ea lucrurile astea se rezolva, dar se pare ea
nu e cazul. Adiea, am tot incercat sa fac liste �i nu a funcrionat. Apoi
re-am lasat sa faci cum ai vrut tu 9i nu s-a imamplat nimic cimp de
o luna." Acum, ea da vina pe Oliver. De fapt, spune ea problema nu
sum rreburile gospodare9ti, ci el. S-ar putea ea Dara sa aiba motive
imemeiate de a se simti , acat de frustrara fata
, de sotul
, ei. Insa modul in
care ea se exprima va deveni un obsracol insemnat in calea rezolvarii
disensiunilor dintre ei.
Atunci cand o discutie, debureaza in felul acesta - cu criticism si/,
sau CU sarcasm, care este O forma a disprerului - inseamna ea a ,,inceput
prea dur". Cu roare ea Dara i se adreseaza lui Oliver cu o voce clama
�i pe un ton foarte lini9rit, cuvimele ei poarta o inearearnra negativa.
Ascultand doar inceputul conversariei !or, pemru mine nu a fost nicio
46
CUM POT PREZICE DIVORTUL
' Oliver nu au reusit deloc sa isi
surpriza cand, la sfarsit, Dara si
) } , rezolve
problema. Cercetarea a demonstrat faprul ea, dad discutia are un
inceput prea dur, se va incheia inevitabil in aceea9i nora negaciva, chiar
daea vor exista mai multe incereari de impacare intre timp. Statiscicile
araca ea in 96 % dimre cazuri puteti prezice rezulcarul unei conversatii pe
baza prime/or trei minute ale unei imeraqiuni de cincisprezece minute!
Un inceput prea dur vii condamna la e9ec. Apdar, daea incepeti astfel
o discurie, arunci mai bine vii opriti, crageri aer in piepr 9i incepefi din
nou.
Al doilea semn: cei patru calareti
, Oliver ar putea avea dificulrati, serioase. Pe masura ce se desfasoara
si ,
discutia lor, eu cominui sa caut anumite cipuri de imeracriuni negative.
Anumire tipuri de negativitate, daea sum seapate de sub control,
devin acar de discrugatoare pemru o relatie, incar le numesc Cei patru
calareti ai Apocalipsei. De regula, ace�ti patru calareti intra la crap in
sufletul unei casnicii in urmatoarea ordine: Criticismul, Disprerul,
' 1: Criticismul. Mereu veri
Ciilaretul , avea anumite nemulcumiri
,
CU privire la persoana CU care vii petreceti viara. Dar esre O diferenra
ea de la cer la pamam imre exprimarea unei nemulrumiri Ji criticism.
0 nemulrumire se refera la un anumit comportament sau la o siruarie
specifiea. ,,Sum foarce suparata ea nu ai maturat aseara prin bucararie.
Ne-am inteles ea facem cu randul. Ai putea face asta acum?" este o
nemultumire. Precum multe nemulrumiri, are crei paqi: (1) cum ma
simt (,,Sunt foarte suparata"), (2) se refera la o situatie foarte precisa
(,,ea nu ai marurat aseard"), (3) �i iara ce doresc/ vreau / prefer (,,Ai
putea face asta acum?"). Dimpocriva, o cricica are caraccer general �i
exprima sentimenre sau pareri negative despre caracterul sau despre
personalirarea celuilalr: ,,Cum poti fi atat de uituc? Urasc sa crebuiasca
sa matur intordeauna bueataria atunci cand e randul tau. Chiar nu-ti
pasa." Afirmatii care sunr exprimarea unor nemulrumiri reprezinra
inceputuri mai blande, in vreme ce acelea care critica sum inceputuri
prea <lure. Doua forme foarte des intalnite de criticism sum afirmatii
care contin ,,tu intotdeauna'' sau ,,tu niciodata". Puteti foarte u9or sa
preschimbati e o nemulrumire incr-o critica doar adaugand replica mea
,,favorica': ,,Care-i problema ta?"
47
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE
Puceri observa cat de repede nemulrumirea Darei s-a transformat
incr-o critidi (�i incr-un inceput prea dur) in urmacorul fragment al
discuriei ei CU Oliver.
DARA: Vreau sa spun di mi-ar placea sa vad sa lucrurile astea se rezolva,
dar se pare di nu e cazul (nemulrumire). Adica, am tot incercat
sa fac liste si
' nu a functionat.
' Apoi te-am lasat sa faci cum ai vrut
tu �i nu s-a incamplac nimic timp de o luna. (Criticd. Sugereazii.
ea este vina lui. Chiar dacd ar ft a1a, a-I invinovdfi nuface decdt sd
inrdutdfeascd lucrurile.)
Iara cateva exemple care demonstreaza diferenp dintre
nemulrumire �i critica.
Nemulfumire. Nu mai avem benzina. Ma deranjeaza ea nu ai
fa.cue plinul aF cum ai spus. Pori, ce rog, sa te ocupi maine de asta?
Criticd. De ce nu esti
' in stare sa tii
' mince ceva? T' i-am spus de o
mie de ori sa faci plinul �i n-ai facut-o. E�ti incotdeauna a�a de nepasator.
Nemulfumire. Mi-ar fi placut sa-mi fi spus mai devreme ea qti
prea obosica sa facem dragoste. Sum foarce dezamagit �i ma simt cam
penibil. Te rog, spune-mi �i mie cand nu ai chef de sex. Chiar nu ma
deranjeaza un ,,nu".
Criticd. De ce eFi intotdeauna atat de egoisra? A fost foarte urat
din partea ta sa ma induci in eroare. Care-i problema ea? E�ti frigida?
Nemulfumire. Te rog sa te consulri �i cu mine inaince sa invifi pe
cineva la cina. In seara asta imi doream sa scam doar noi doi. Vreau sa
avem O seara romantica saptamana aceasta.
Criticd. De ce prietenii tai sum intotdeauna mai imporranri decat
mine? Mereu sum ultima pe lista ta. Eviti sa petreci timp doar cu mine?
Dad va suna cunoscut, fie ea e vorba de dumneavoastra sau de
Partenerul dumneavoascra, sa stiri
' ' ea nu sunteti
' singurii. Primul calaret'
esre foarte des incalnit in relatii.
' Prin urmare, dad va dati ' seama ea
sunceri critici unul CU celalalt, nu presupuneri ea va indrepcari CU pa�i
siguri di.ere divorr. Necazul CU criticismul este acela ea, atunci cand
devine foarte frecvent, a�terne calea pentru celalalt ealarer, mule mai
nimicitor.
48
CUM POT PREZICE DIVORTUL
Caliireful 2: Dispretul. Cel de-la doilea calarer se ive�te atunci
cand apare un sentiment de superioritate fata de parcener. Este o forma
de lipsa de respect. Sosirea sa a fost vestita atunci cand Dara a luat in
deradere sugestia sorului ei de a pune pe frigider o lisra cu indacoririle
lui casnice, pentru a-i fi mai u�or sa i�i aduca aminre. Ii spune ,,Chiar
crezi ea re descurci cu lisre?" Mai apoi, Oliver ii spune ea ar avea nevoie
de cincisprezece minute sa se relaxeze dupa ce ajunge acasa, inaince de
a se apuca de treaba. ,,Deci, dad te !as in pace cincisprezece minute, tu
crezi ea vei fi gaca sa ce repezi �i sa faci treaba?", H increaba, batjocoritor.
,,Poate. N-am incercat, nu-i asa?",
' o intreaba si' Oliver.
Dara are acum o ocazie sa o lase mai moale, insa, in schimb,
riposteaza cu sarcasm. ,,Cred ea re descurci descul de bine sa vii acasa
�i sa zaci pe undeva sau sa dispari in baie.", spune ea. �i apoi adauga
provocator ,,Deci, crezi ea asta-i solutia universala, sa te las cincisprezece
minute?"
Sarcasmul �i cinismul Darei reprezinra forme ale disprerului. La
fel sunt �i folosirea diverselor apelative, datul ochilor peste cap �i umorul
raucacios. Indiferenc de forma, disprerul otrave�te relatia pentru ea
exprima repulsie. Este pracric imposibil sa rezolvati o problema atunci
cand partenerul dumneavoastra primqte mesajul ea va este sila de el
sau de ea. lnevitabil, disprerul duce la escaladarea conflictului, nu la
reconciliere.
Peter era un maescru al disprerului, eel putin in ceea ce o privea pe
soria lui. Iara ce se incampla atunci cand el �i Cynthia incearca sa poarte
o discurie despre parerile !or contradictorii despre cheltuirea banilor.
El spune ,,Uira-te numai la diferenta , dintre masinile
, si
, hainele noascre.
Cred ea asta spune multe despre cine suntem �i cat valoram. Adica, re
iei de mine ea imi spa! camioneta, iar tu te duci �i plate�ti pe cineva
sa-ti
' spele masina. Am platit masina ta cat nu face si
) ) ' tu nici macar nu
te sinchisqci sa o speli. Cred ea este revo!tator. Cred di, probabil, este
eel mai clar semn de rasfat din partea ta". Acesta este un exemplu tipic
de disprer. El nu doar atrage atenria ea i�i cheltuie§te in mod diferit
banii. 0 acuza pe soria lui de lipsa unei crasaturi de caracter - de a fi o
rasfaraca.
Cynthia ii raspunde spunandu-i ea ii este greu fizic sa spele
singura ma�ina. Peter nu ia in seama explicaria data �i continua sa fad
caz de inalca lui tinuca morala. ,,Eu am grija de camioneta mea pentru
ea, dad am grija de ea, va fine mai mule. Nu am mencalitarea de «Ah,
lasa ea ma due �i-mi cumpar una noua», pe care se pare ea o ai tu."
49
 CELE $APT£ PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE
Inca sperand sa il aduca pe Peter de panea ei, Cynthia spune
,,Mi-ar placea foane mulr dad ai putea sa ma ajuti sa-mi spal ma�ina.
Ar insemna foane mult pentru mine." Dar, in loc sa profite de aceasta
pnsa la reconciliere, Peter vrea sa se razboiasea.
,,De cate ori m-ai ajutat sa-mi spal camioneta?", riposteaza el.
Cynthia incearca din nou sa se impace. ,,0 sa re ajut sa-ri speli
ma�ina dad �i tu ma ajufi sa o spal pe a mea."
Scopul lui Peter nu este de a rezolva aceasta chestiune, ci de a-�i
denigra soria. A�a ea raspunde ,,Nu asra am inrrebat. De cate ori m-ai
ajutat?"
,,Niciodata", spune Cynthia.
,,Vezi?", zice Peter. ,,De asta cred ea e�ti lipsita �i de simtul
raspunderii. E ea �i cand, daca tatal tau iti cumpara o casa, sa te a�tepti
sa vina sa ri-o �i zugraveasca, nu?"
,,Ei bine, ma vei ajuta sa-mi spa.I ma�ina dad �i eu te ajut de
fiecare data sa-ti speli camioneta?"
,,Nu prea cred ea vreau sa ma ajuti", spune Peter, razand.
,,Arunci, ma vei ajuta de fiecare data sa-mi spa.I ma�ina?", inueaba
Cynthia.
,,0 sa re ajut cand o sa pot. Nu-ti pot garanta pe viata, $i ce-o sa
faci, o sa ma dai in judecata?", intreaba Peter. $i rade iar.
Asculrand aceasta discurie, este evident ea principalul scop al lui
Peter este de a-si' umili sotia.
' Disprerul ' sau ia forma pretinderii unor
inalre standarde morale, atunci cand spune ,,Cred ea asta spune multe
despre cine suntem �i cat valoram." sau ,,Nu am mentalitatea de «Ah,
lasa ea ma due �i-mi cumpar una noua.» "
Sofii care sunt disprefuitori unul fafd de celdlalt
au o tendinfd mai mare de a suferi de boli infecfioase
(rdceli, gripd Ji altele asemenea) comparativ cu alfi oameni.
Disprerul este alimentat de ganduri negative despre parrener
inabu�ire mulra vreme. Dad disputele dintre dumneavoastra nu sunt
rezolvate, este foarte probabil sa averi asrfel de ganduri. Fara indoiala,
atunci cand Peter �i Cynthia s-au cerrat pentru prima data pe tema
spalarului ma�inilor, el nu a fosr chiar arar de lipsir de respect. Probabil,
a dar o explicarie, de felul ,,Cred ea ar rrebui sa-ri speli singura ma�ina.
Cosca prea mule ea de fiecare data sa ti-o spele cineva." Au continuat,
insa, sa se cene pe acest subiect, iar nemulrumirile lui s-au rransformat
50
CUM POT PREZICE DIVOR'fUL
intr-un cnnc1sm generalizat, precum ,,Tu cheltui imordeauna prea
mult." lar cand conflictul a continuat, el s-a simtit din ce in ce mai
scarbir �i mai satul de Cynthia, o schimbare care a influenrat ceea ce
spunea arunci cand se certau.
Conflicrualitatea, o ruda apropiata a disprerului, este la fel de
lecala pentru o relarie. Reprezinta o forma de furie exprimata agresiv,
deoarece este alcatuita din amenintari sau din provocari. Arunci cand
o sorie esre nemulrumita ea sorul ei nu ajunge acasa la vremea cinei, o
reaqie conflictuala ar fi ,,Ei bine, ce ai de gand sa faci in privinp asta?"
Arunci cand Peter Ii spune Cynthiei ,,$i ce-o sa faci, o sa ma dai in
judecaca?", el are impresia ea glume�te, insa, in realitate, el este cat se
poate de conflictual.
Ca.laretul 3: Defensivitatea. Deloe surprinzator este faptul ea,
avand in vedere cat de rautacios este sorul ei, Cynthia se apara. Ea
ii auage atenria ea nu i�i spala ma�ina atat de des pe cat crede el. Ii
explica ea ei ii este mai greu din punct de vedere fizic sa i�i spele singura
ma�ina decat ii este lui. De�i este de inteles ea Cynthia ajunge sa fie
defensiva, cercetarile arata ea aceasta abordare are rareori efecrul comae.
Cel care ataea nu renunra �i nici nu-�i cere scuze. Acest lucru se petrece
din cauza ea defensivitatea este, in fapt, o modalitate de a da vina pe
partener. De fapt, spuneri ,,Problema nu sum eu, eFi tu." 0 forma
obi�nuita de defensivitate o constituie arirudinea de ,,victima inocenta",
care, de obicei, presupune lamentari �i transmite mesajul ,,De ce re iei
de mine? Cum ramane cu toate lucrurile bune pe care le fac? Nimic
. .
nu-p convme."
Defensivitatea, in toate formele sale, doar agraveaza conflicrul;
de aceea este atat de periculoasa. Atunci cand Cynthia ii spune lui Peter
dt ii este ei de greu sa i�i spele ma�ina, el nu spune ,,Oh, acum inteleg."
El ii ignora scuza - nici ma.car nu-�i da seama ce-i spune. Bate �i mai
tare moneda pe rema inaltelor lui standarde morale, spunandu-i cat de
bine i�i ingrije�te el ma�ina �i sugerand ea ea este o rasrapta pentru ea
nu face acela�i lucru. Cynthia n-are cum sa caFige - nici casnicia lor,
de altfel.
Criticismul, dispretul �i defensivitatea nu dau buzna intr-un
eamin intr-o numita ordine. Funqioneaza mai degraba ea intr-o cursa
de �tafeta - predandu-�i �tafeta unul altuia la nesfaqit, daea cei doi sori
nu reu�esc sa ii puna eapat. Acest lucru se incampla pe masura ce Oliver
�i Dara continua sa se cerre pe rema curareniei din locuinra. De�i par sa
51
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNJCII FERICITE
' Dara devine din ce in ce mai dispreruitoare
came o solutie, , - batandu-si,
joc de Oliver sub forma inrrebarilor pe care i le adreseaza �i a desfiinrarii
fieearui plan la care se gande�te acesta. Cu cat el devine mai defensiv, cu
atat mai tare il ataea ea. Semnalele transmise de ea prin limbaj corporal
indiea aroganta., Ea vorbeste, domol, coatele ii sunt asezate
, pe masa,
iar mainile cu degetele incruci�ate ii sprijina barbia. Asemenea unui
profesor de drept sau a unui judeeator, ii bombardeaza cu intrebari doar
ea sa-1 vada cum se framanta.
DARA: Deci, crezi ea asta-i soluria universala, sa re Ias cincisprezece
minute? (zdmbind rdutdcios)
OLIVER: Nu, nu cred ea e soluria la roate. Ma gandesc, eventual, sa
fie combinat cu lista de sarcini pe care le avem de facut intr-o
sapramana. De ce sa nu punem un calendar pe frigider? A�a, 1-a�
vedea imediat.
DARA: De parea atunci cand ifi pui in telefon o lista de lucruri de
facut, ele se �i fac? (ridicufizdndu-l· in continuare disprefuitoare)
OLIVER: Nu apuc intotdeauna sa ma uit la liste in timpul zilei. Dar
acasa ... (apdrdndu-se)
DARA: Si
, crezi ea o sa te uiti
, in calendar, sa inteleg?
, ceilalti
OLIVER: Da. Oricand, daea nu sum descul de operativ, te rog sa imi
ceri lamuriri. insa acum tu nu ma imrebi, tu imi comanzi ,,N-ai
facut asta, n-ai facut cealalta." In loc de asta, mai bine spune ,,E
vreun motiv pentru care nu ai facut asta sau cealalta?" E ea �i
arunci, stii,
' cand am star in Seara aia pana tarziu si , ti-am
, facut
CV-ul. Chestii de-astea se imampla tot timpul �i ru nu fii deloc
cont de ele. (defensiv)
DARA: �i ce, eu nu fac lucruri pentru tine?
OLIVER: Ba da, faci... Cred ea ar fi mai bine sa o la�i ceva mai moale.
DARA (sarcasticd): Hmm. Se pare ea am rezolvar o gramada de chesrii.
Evident, Dara �i Oliver nu au rezolvat nimic, din pricina
criricismului, a dispretului
, si
, a defensivitatii,
, care au predominat.
Calaretul 4: lmpietrirea. In easniciile in care discuriile incep
prea dur, uncle criticismul �i disprerul due la defensivitate �i viceversa,
unul dintre paneneri, in cele din urma, renunra. Acest lucru veste�re
sosirea celui de-al parrulea calarq.
52
CUM POT PREZICE DIVORTUL
Gandifi-va la un sor care se imoarce acasa de la munea, esre
intampinat CU un potop de critici din partea soriei casnice �i reaqioneaza
dand drumul la televizor. Cu cat reaqioneaza mai purin, CU atat ripa
ea mai rare. Imr-un final, el se ridiea �i iese din camera. Decar sa-�i
infrume nevasra, mai bine se retrage. Indepartandu-se de ea, el evira
o confrunrare, insa evita �i sa fie prezent in casnicia lui. Cu roate ea
atar sorii, car �i soriile pot ajunge impietrifi, cercetarile indiea faprul ea
acest comporrament este mule mai des imalnir in randul barbarilor, in
toare categoriile de easnicii, penrru motive pe care le vom prezenta in
conrinuare.
In timpul unei conversarii obi�nuite dimre doi oameni, eel care
asculta ofera o mulrime de indicii care ii dau de inreles vorbitorului
ea este atent. Poate folosi contacrul ·vizual, poate da din cap sau poate
spune ceva de genul ,,Mda." sau ,,Ihi". 0 stana de piatra, insa, nu ofera
nici un fel de feedback spontan. Are tendinp de a privi in altii pane sau
in jos, fara a scoate niciun sunet. Sta ea �i cum ar fi de piatra, impasibil.
Stana de piaua se comporra ea �i cand nu-i pasa caru�i de purin de ceea
ce ii spuneri, chiar daea aude.
Inrr-o easnicie, impietrirea apare, de regula, mai tarziu dedt
' ealareti.
' De aceea, este mai rar inralnica in randul biirbatilor '
proaspat easaroriti, cum este Oliver, fara de alte cupluri care se afla in
aceasta spirala negativa de ceva timp. E nevoie de timp ea negativitatea
creatii de primii rrei ealareri sa devina intr-atat de coplqitoare indt
impietrirea sa fie o cale logica de ,,ie�ire". Aceasta esre atitudinea pe
care Mack o adopta atunci dnd el �i soria Jui, Rita, se cearta pe tema
comportamenrului lor la petreceri. Ea spune ea problema este ea el bea
prea mule. El crede ea o problema �i mai mare sum reaqiile ei: ii face de
ras in fap prietenilor sai. Iata-i, deja in mijlocul unei dispute.
RITA: Iar sunr eu problema. Am inceput sa-ri spun ce nu-mi convine,
dar acum eu sunr de vina. A�a se imampla inrotdeauna.
MACK: Da, a�a faci, �tiu (pauzii.). Insa mi-e jena de crizele �i de
copilariile tale �i la fel le este �i prietenilor mei.
RITA: Daea n-ai mai bea arata la chefuri, te rooog...
MACK: (privind fn jos, evitdnd contactuf vizuaf - este stand de piatrd)
RITA: Pentru ea eu cred (rdde) ea, in majoritatea timpului, ne inrelegem
chiar bine. (rdde)
53
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE
MACK: (conrinuand sa Stea neclintit. Ramane tacut, nu ridiea ochii,
nu da din cap, nu i se mi�ea nici un mu�chi de pe fata, nu spune
nimic.)
RITA: Nu crezi?
MACK: (niciun rdspuns)
RITA: Mack? Hei?
Al treilea semn: cople�irea
Rita ar putea crede ea disprerul �i criticismul ei nu au niciun efect
asupra lui Mack. Nimic mai neadevarat. De obicei, persoanele ajung
sa fie srane de piatra penrru a se proteja de supraincarcarea psihologiea
�i fiziea, un sentiment caruia ii spunem cople1ire·. Apare atunci cand
negativitatea partenerului dumneavoasrra este atat de purernica �i de
nea�teptata, incar ramanefi �ocat. Va simtifi arat de lipsit de aparare
in fara acestui atac tintit, incat invapri sa faceri orice pentru a evita
repetarea lui. Cu cat va simtiti mai coplqit de criticismul sau de
disprerul partenerului dumneavoastra, CU atat sunreri mai atent la
semnele care va arata ea acesta este pe cale de a ,,exploda" din nou. De
aceea, tot ceea ce poate gandi Mack este cum sa se protejeze de cat de
mizerabil il fac atacurile Ritei sa se simta. Iar felul in care o face este sa
nu se mai implice emotional in relarie. Din pa.care, intre timp, Mack �i
Rita au divoqar.
AMY: Atunci cand ma enervez, ar rrebui sa vii �i sa incerci sa indrepri
lucrurile. Dar cand tu incetezi sa mai vorbe�ti inseamna ,,Nu-mi
mai pasa de ce simti tu." Ma face sa ma simt de nimic. Ca �i cand
parerea mea sau ceea ce simc nu conreaza deloc pentru tine. Nu
aF ar rrebui sa fie o casnicie.
PAUL: Ce vreau sa spun este ea, daea vrei sa avem o discurie serioasa,
. va crebui sa incecezi sa mai fipi �i sa urli tot cimpul. lncepi sa spui
lucruri care dor.
AMY: Ei bine, cand ma simt ranita, suparata �i vreau sa te fac sa suferi,
incep sa spun chestii. Atunci e momenrul cand amandoi ar
rrebui sa incetam. Eu ar trebui sa spun ,,Imi pare rau.", iar tu ar
crebui sa spui ,,�ciu ea vrei sa vorbe�ti despre asta. Ar rrebui sa ma
srraduiesc �i eu sa vorbesc, in loc Sa re ignor."
Termenul (engl. = self-report) se refera la modalitatea de colectare a datelor,
realizati exclusiv pe baza informa�iilor oferite de citre subieqi (n. trad.).
54
CUM POT PREZICE DIVORTUL
PAUL: Voi vorbi atunci cand ...
AMY: lti convine.
PAUL: Nu, atunci cand n-o sa mai fipi �i n-o sa mai urli �i n-o sa ma
mai calci in picioare.
Amy ii tot spunea lui Paul cum se simte ea atunci cand el se
inchide �i nu mai comuniea. Insa, se pare ea nu il aude spunandu-i de
ce se inchide in el: nu ii suporra ostilitatea. �i acest cuplu a divorpt.
Destramarea unei casnicii poate fi prezisa astfel, de inceputurile
prea dure �i de senzaria consranra de coplqire, pricinuite de prezenra
necruratoare a celor patru calareri in timpul disputelor. Cu toate ea
fiecare dinrre ace�ci factori poare prezice un divort, ei coexisra de obicei
intr-o casnicie nefericita.
Al patrulea semn: limbajul corporal
Chiar dad nu a� fi putut auzi discuria dinrre Mack, stana de
piacra, �i Rita, soria lui, a� fi putut prezice divoqul !or doar vazand
parametrii lui fiziologici. Arunci cand monitorizam modifiearile
somatice ale cuplurilor in rimpul unei discurii aprinse, putem vedea cat
de srresanta este cople�irea la nivel fizic. Una dinrre cele mai evidence
reaqii fizice esce accelerarea batailor inimii - cu pesre 100 de batai'
pe minut - ajungand chiar la 165. (Prin compararie, pulsul obi�nuit
la un barbac de aproximativ 30 de ani este 76, iar al unei femei de
aceea�i varsta, 82.) Se perrec �i modificari hormonale, se secreta inclusiv
adrenalina, care conrribuie la declan�area reaqiei de ,,fuga sau lupra".
De asemenea, cre�te tensiunea arreriala. Aceste modificari sum atat de
intense, incat, dad un parrener este in mod frecvent cople�it in timpul
disputelor maritale, este u�or de prezis ea, in cazul in care dinamica
dintre parteneri nu se schimba, ei vor ajunge la divoq.
Episoadele recurente de cople�ire due la divoq din doua motive.
Imai, ele semnaleaza faptul ea eel purin unul dinrre sofi se simte foarce
solicitac emotional
, atunci cand inreractioneaza
, cu celalalc. in al doilea
rand, senzariile fizice de cople�ire - batai rapide ale inimii, cranspiratii �i
altele - fac praccic imposibila o discurie productiva, in care sa se incerce
rezolvarea problemelor. Atunci cand organismul ajunge intr-o stare de
suprasolicirare in timpul unei dispute, reaqioneaza la un sistem foarre
Primitiv de alarma pe care I-am mostenit ' de la srramosii, nostri
, din
epoca preistorica. Toate acesre reaqii de sues, precum batai rapide ale
55
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE
inimii 9i rranspiratii, se pecrec deoarece, la un nivel bazal, organismul
noscru percepe sicuatia in care se afla ea fiind una periculoasa. Cu roate
ea craim in epoca conceptiei in vitro, a rransplamelor de organe �i a
hartilor genetice, din punct de vedere evolutionist nu a trecut prea mult
timp de cand locuiam in pqteri. Prin urmare, organismul uman nu �i-a
rafinat reactiile de frica - reactioneaza la fel, fie ea se afla in fata unui
rigru cu di�ti-sabie, fie ea se �aseste in fata unei sotii care ii i�ueaba
Plina de <lisp'ret' cum de nu-si' amimeste
' �iciodata si coboare capacul
de la toaleta.
Atunci cand inima bate cu pucere si ' toate aceste reactii
' fizice de
stres se petrec in mijlocul unei dispute cu partenerul dumneavoasrra,
consecimele sum dezasuuoase. Abilitatea dumneavoasua de a procesa
informatia este redusa, insemnand ea va este mai greu sa fiti atem la
ceea ce �pune el. Rezolvarea creativa de probleme 9i simtul 'umorului
se due pe apa samberei. In repertoriul dumneavoastra raman reaqiile
cele mai simple �i mai putin sofisticate din punct de vedere intelectual:
lupta (criticati, sumeti dispretuitor sau defensiv) sau fuga (impietrirea).
S-a pierduc orice ocazie de a se rezolva problema respectiva. Cel mai
Probabil, discutia' doar va inrautati
' situatia.
' ea tensiunea arteriala a unei femei va crqte din nou dad este presata
Barbatii
' si' femeile chiar sunt diferiti
' barbatii sum mai predispu�i decat femeile sa incerce sa le evite.
In 85% dintre casniciile heterosexuale, stana de piatra este sorul,
nu neaparat din cauza ea, fiind barbat, ar avea vreun defect. Explicatia
se afla in mo�tenirea noastra genetica. Dovezile antropologice sugereaza
ea am evoluat de la stadiul de hominizi a caror viata era guvernaca de
roluri foarte rigide, in funqie de gen, deoarece acestea ofereau avamajul
de a putea supravietui imr-un mediu ostil. Femeile erau specializate in
cre�terea copiilor, in vreme ce barbatii se specializau in aqiuni colective
de vanatoare 9i de aparare.
AF cum va poate spune orice mama care alapteaza, cantitatea
de lapte este influ{'.npta de cat de relaxata se simte, stare asociata CU
secretia de oxitocina la nivelul creierului. In felul acesta, selectia
naru:ala favorizeaza o femeie care este capabila sa se autolini�teas'ca
rapid �i sa se calmeze dupa ce se simte stresata. Capacitatea ei de a
ramane calma poate cre�te Fnsele de supravietuire ale copiilor ei,
oferindu-le o cat mai mare camicate de hrana. La barbati, insa, seleqia
naturala a recompensat exact reaqia opusa. In ceea ce-i privea pe acqti
va.natori in grup, mentinerea vigilentei era o abilitate esentiala pentru
56
CUM POT PREZICE DIVORTUL
supravietuire.
' Astfel, barbatii
' ale caror niveluri de adrenalina cresteau
'
rapid �i care nu se lini�teau prea u�or aveau cele mai mari Fnse de a
supravietui �i de a procrea.
In zilele noastre, sistemul cardiovascular al barbatului esce in
cominuare mai acciv decat eel al femeii �i i�i revine mai incet in urma
unui sues. De exemplu, aF cum a reie�it in urma cercetarilor efectuate
de Robert Levenson 9i de scudenta lui, Loren McCarcer, dad un barbac
�i o femeie aud in acela�i timp un zgomot scurt 9i foarte puternic, ea o
explozie, eel mai probabil ea bacaile inimii lui vor fi mai rapide 9i vor
ramane accelerate mai mult timp decat cele ale femeii. Acela9i lucru se
petrece 9i in privinp tensiunii arteriale - cea a barbarului va cre�te mai
mule �i va ramane ridicata mai mule cimp. Psihologul Dolf Zillmann
de la Universitatea din Alabama a constat ea arunci cand barbatii sum
tratati nepoliticos in mod deliberat, iar apoi li se cere sa se relaxeze
cimp de douazeci de minute, tensiunea lor arteriala cre�te mult �i
ramane ridicata pana cand vor putea raspunde CU aceea9i moneda. lnsa
cand femeile sum supuse aceluia�i tratamem, ele sum capabile sa se
lini�teasca in cursul celor douazeci de minute. (Este imeresant faprul
sa isi
' ia revansa!)
' Imrucat confrumarile maritale care activeaza vigi]ema
.._, ,
inseamna pemru barbac un pret mai mare de placic, nu e de mirare ea
Este o realitate biologicd:
barbafii sunt mai u;or cople;ifi
de conflictele maritale decdt sofiile lor.
Aceasta diferenta de gen la nivelul reaccivitatii fiziologice a
organismelor
.._, noastre influemeaza
, si
' ceea ce barbatii
, si femeile sum
)
inclinati sa gandeasca despre experienrele !or srresame din casnicie. Ca
pane a experimencelor noastre, le-am cerut cuplurilor sa se priveasca
certandu-se in inregistrarile video fa.cute de noi �i sa ne spuna la ce
se gandesc in momemeie in care senzorii detectau ea sum cople�ifi.
Raspunsurile lor sugereaza ea barbatii au o tendinta mai accemuata
de a avea ganduri negative, care le imretin starea de sues, in timp ce
femeile sum mai predispuse sa aiba ganduri lini�titoare, care le ajuca
sa se calmeze �i sa fie conciliante. Barbatii, in general, fie se gandesc
cat de indreptatiti �i de indignati sum ei (,,0 sa i-o platesc eu.", ,,Nu
am de ce sa suport asta."), ceea ce de regula duce la dispret sau la
57
 CELE $APT£ PRINCIPIJ ALE UNEI CASNICII FERICITE
conflictualitate, fie se considera victime nevinovate ale nervilor sau ale
nemulrumirilor soriei (,,De ce da tot timpul vina pe mine?"), lucru care
duce la defensivitate.
In mod evident, aceste reguli nu sunt valabile pentru orice barbat
�i pentru orice femeie, iar ideea ea barbafii sunt mai u�or cople�iti de
conflictele maritale decat soriile lor este, in conrinuare, intr-o oarecare
masura, controversata. Dar, dupa patruzeci �i doi de ani de cercetari,
am remarcat ea in majoritatea cuplurilor heterosexuale sum valabile
aceste diferenre de gen in reaqiile fiziologice �i psihologice la sues.
Din cauza acestor deosebiri, cele mai multe dintre easnicii (indusiv
cele echilibrate �i fericite) urmeaza acela�i tipar al conflicrului, in care
soria, care este constitutional mai capabila sa faea fara srresului, aduce
in discurie subiecte sensibile. Sorul, care nu este la fel de capabil, va
incerca sa evite sa abordeze subiecrul respectiv. El poate deveni defensiv
�i lipsit de reaqie. Or, poate chiar sa devina conflictual sau dispreruitor,
in incercarea de a o face sa taea.
Daea O easnicie urmeaza acest tipar, nu inseamna neaparat CU
cei doi vor divoqa. De fapt, ii putem imalni pe tofi cei patru ealareri �i
chiar, ocazional, suprainearcare emorionala in unele easnicii. echilibrate.
Insa, atunci cand cei patru calareri se instaleaza permanent in acea
easnicie, cand unul dimre sori incepe sa se simta cople�it aproape tot
timpul, relaria are serioase dificultari. Sentimemul constant de cople�ire
duce aproape inevitabil la deta�are emotionala, care, la randul ei, duce
la sentimentul de singuratate. In lipsa unui ajutor, cuplul va ajunge
sa divorreze sau sa rraiasea intr-o easnicie fara rosr, in care vor avea
vieri separate, paralele, sub acela�i acoperir Cei doi pot continua sa
fie impreuna - asistind la joaca propriilor copii, gazduind perreceri,
mergand in vacanre CU intreaga familie. Emotional insa, ei nu se mai
simt apropiati unul de celalalt. Au renunpc
Cel de-al cincilea semn: incerdirile e�uate de impacare
Va trece mulr timp pana cand cei patru ealareri �i sentimemul de
cople�ire care apare in urma lor vor ajunge sa discruga o easnicie. Cu
toat_e acestea, foarce adesea, divoqul poate fi prezis ascultind o singura
conversarie a unor persoane proaspat easatorite. Cum este posibil a�a
ceva? Explicaria este aceea ea, prin analizarea oriearui conflict din
cadrul unui cuplu, va putefi da seama de tiparul de interaqiune dintre
cei doi sofi, care este purin probabil sa se schimbe in lipsa unui ajutor
58
CUM POT PREZICE DIVORTUL
adecvat. 0 componenta esentiala a tiparului unui cuplu este succesul
sau e�ecul incerearilor sorilor de a se impaca. lncerearile de impacare,
ap cum le-am descris la pagina 41, reprezinca eforcurile pe care sotii le
fac (,,Hai sa luam o pauza.", ,,Stai sa ma calmez intai.") pentru a reduce
tensiunea din cimpul unei discufii aprinse - a lua lucrurile mai u�or
pemru a preimampina apariria sentimemului de cople�ire.
Incerearile de impacare salveaza easniciile nu doar pentru ea reduc
tensiunea emorionala dimre sofi, ci Ji pemru ea, diminuand nivelul de
stres, impiediea accelerarea ritmului cardiac �i apariria semimencului
de a fi cople�it. Atunci cand cei patru calareri decid felul in care are loc
comunicarea imr-un cuplu, incerearile de impacare adesea nici nu sum
bagate in seama. Cu preeadere atunci cand va simtifi cople�it, nu mai
sumeri in stare sa auziti un semn de pace verbal.
In casniciile nefericite, se stabile�re o buda de feedback intre cei
patru ealareri �i e�ecul incercarilor de impacare. Cu cat sorii sunt mai
dispretuirnri
' si
' mai defensivi unul faca ' de celalalt, cu atit mai coplesiti
' ' se
simt �i le esre mai greu sa auda �i sa raspunda la o incercare de impacare.
�i, de vreme ce impacarea trece neobservata, disprerul �i defensivitatea
se accentueaza, facand mai cople�itoare suprainearcarea emorionala,
ceea ce face �i mai dificila remarcarea unei noi tentative de impacare,
ajungandu-se ea, in final, unul dimre parceneri sa renunre.
Acesta este motivul pentru care pot adesea prezice un divorr
ascultand doar o singura discufie dintre un sot �i o sorie. E�ecul
temarivelor de impacare reprezima un indicator precis al unui viitor
lipsit de fericire. Simpla prezenra a celor patru ealarqi prezice divorrul
cu o precizie de 82%. Daca, insa, adaugam qecul remarivelor de
impacare, acurarerea prediqiei cre�re la 90%. Acesr lucru se intampla
deoarece unele cupluri care defileaza CU cei patru calareri atunci cand
se ceana reu�esc sa repare raul fa.cut de acqria. De regula, in asemenea
situafii - cand cei patru ealareri sunt prezenti, insa temativele de
impacare au succes -, rezultarul obrinut este o easnicie mulrumitoare.
De fapr, 84% dintre cuplurile proaspat casatorite care sum influenpte
de cei patru calareri, dar reu�esc sa se impace, au easnicii Stabile, fericite,
�ase ani mai tarziu. Daea, insa, nu exista incercari de impacare - sau
daea temativele nu sum luate in considerare - casnicia este in fap unui
real pericol.
In easniciile imeligente din punct de vedere emotional, am auzit
o gama larga de incercari reu�ite de impacare. Fiecare persoana are
propria sa abordare. Olivia �i Nathaniel i�i scot limba unul la celalalt,
59
 CELE $APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE CUM POT PREZICE DIVORTUL

altii rad sau zambesc ori spun ea le pare rau. Pana Ji un enervat ,,Hei, Al �aselea semn: amintirile urate
nu mai striga la mine!" sau ,,Vorbe�ti pe langa subiect." pot detensiona
Atunci cand o relarie ajunge sa fie dominata de negativitate, nu
o siruarie incordata. Toate aceste incereari de impacare menrin easnicia
doar prezentul 9i viitorul vietii impreuna ale celor doi sunt vulnerabile.
echilibrata, deoarece ii impiediea pe cei patru ealarqi sa se instaleze pe
�i trecutul se afla in pericol. Cand intervievez persoanele casatorite, de
vecie.
obicei pun intrebari despre istoricul relatiei lor maritale. Am constatat
Succesul sau esecul unei impaeari are putin de-a face cu elocventa
de nenumarate ori ea acele persoane la care perspectiva negativa asupra
insa depinde total d; starea in care se afl a easni�ia. Cei care m-au inva�a�
parrenerului �i a propriei casnicii este adanc inradacinata isi rescriu
aceasta leqia au fost Hal Ji Jodie. Din cauza profesiei sale, Hal, chimi�t,
adesea trecutul. Pornind de la raspunsurile !or la intrebarile iegate de
afla adesea in ultimul minut ea nu va putea ajunge la timp acasa, la cina.
ince�ucurile relariei !or, de nunta, de primul an petrecut impreuna, pot
De�i Jodie, care avea �i ea un serviciu cu norma inrreaga, Jtia ea Hal nu
prez1ce probabilitatea ea ei Sa divorreze, fara ea ma.car Sa am cunostinta
' '
i9i poate face singur programul, chestiunea cinei o deranja. Cand au
de sentimentele !or din ace! moment.
discutat aceasta problema in laborarorul nostru, ea i-a arras atenria ea,
Cele mai mulre cupluri i9i incep viap de persoane casatorite cu
intotdeauna, copiii refuzau sa manance pana nu ajungea e1 acasa, ap
mari sperante 9i cu a9teptari ridicate. Intr-o easnicie fericita, sotii isi
ea de multe ori luau cina foarte rarziu, lucru care ei nu-i placea. Hal i-a
privesc cu drag trecurul avut impreuna. Chiar daea nunta nu � fo;t
sugerat sa le dea copiilor o gustare, ea sa le fie mai u�or. Sceptiea, ea se
perfecta, i9i aduc aminte mai degraba de lucrurile bune decat de cele
raste�te la el: ,,Ce crezi ea am fa.cut pana acum?"
rele. La fel se intampla 9i cu ce cred unul despre celalalt. I9i amintesc cat
Hal �i-a dat seama ea a gre�it. N-a �tiut ce se intampla in propria
de bine s-au simtit mai demu!t, cat de incantati erau atunci cand s-au
lui casa �i, mai rau, a aratat ea nu are incredere in capacitatea soriei lui
A cunoscut �i cat de mult se placeau unul pe celal�lt. Atunci cand vorbesc
de a rezolva simatia. Intr-o easnicie aflata in dificultate, aceasta situatie
despre momentele dificile pe care le-au avut, i�i lauda stradaniile,
ar putea foarre u�or sa devina punct de pornire pentru o cearta de zile
declarand ea au devenit mai puternici in urma necazurilor prin care au
mari. Am a�teptat sa vad ce urmeaza. De vreme ce roate indiciile sugerau
trecut impreuna.
ea ei au o easnicie fericita, am anticipat ea Hal va face o incercare foarte
Insa, atunci cand O easnicie nu merge bine, istoria este rescrisa
abila de impacare. Insa Hal doar i-a zambit, facand o mutra nostima.
- in tall. Acum, ea i�i aminte9te ea el a intarziat O jumatate de ora la
Jodie a izbucnit in ras �i �i-au conrinuat discutia.
cununie. Sau el insista pe faptul ea ea a petrecut atata timp cu cavalerul
Zam?erul Jtrengaresc al lui Hal a dat r�ade pentrll ea relaria !or
de onoare la cina de dinaintea nuntii - sau a ,,flirtat" cu prietenul lui,
funqiona. Insa atunci cand Oliver a incercat sa o imbuneze pe Dara
i se pare lui acum. Un ale semn de rau augur este atunci cand unuia
chicotind in timp ce discutau chestiunea treburilor casnice n-a obtinut
dintre parteneri sau chiar amandurora le este greu sa iJi aduca aminre
nimic. In easniciile in care cei patru ealareti sunt instalati' confor�abil
de trecut - a devenit atat de neimportant sau de dureros incat I-au la.sat
pana �i cea mai limpede, mai sensibila si , mai bine intentio�ata incercar;
, sa se stinga.
de impacare va fi sonita e�ecului.
Peter �i Cynthia nu �i-au petrecut toata viata certandu-se pe
in mod ironic, intalnim mai multe incereari de impacare in
tema spalarului maJinii sau a cheltuirii banilor. Fara indoiala ea, daca
easniciile cu probleme decat in cele care merg bine. Cu cat e�ueaza mai
v-ari uita in albumul !or CU fotografii, veri gasi O mulrime de forografii
mult incercarile de impacare, cu atat aceste cupluri incearea mai tare. A
frumoase din primele !or zile fericite impreuna. Acele forografii, insa,
face incercari repetate de impacare fara nici un folos poate fi supararor
s-au Jters de mu!t din mintea !or. Daca sunt rugati sa povesteasca despre
pentru eel care incearca. Ce face ea lucrurile sa stea in felul acesta?
trecutul !or, pot spune multe despre perioada cand el ii facea ei curte
S:um puteti creJte pnsele de reu9ita a incerearilor dumneavoastra?
Ji despre relatia !or, dar nimic mai mult. Cvnthia isi aminteste ea s-au
In capitolele care urmeaza, veti invata cum sa va cresteti sansele de
, cunoscut la o cafenea uncle ea lucra ea bar�anita. I�a retinue' numele si
succes imbunatatind prietenia care s�a la baza relatiei c� �anenerul
numarul de telefon de pe bonul de casa dupa �e el a a�hitat cu cart;a
dumneavoastra.

60 61
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE
de credit 9i 1-a sunat pentru a-1 inrreba dad manu9ile gasite in local ii
apartin. �i-au dat prima intalnire.
Cynthia spune di, la inceput, a fost atrasa de Peter pentru di el era
la facultate 9i di era O persoana atragatoare 9i CU care ii facea placere sa
stea de vorba. ,,Cred di era pentru di aveam o cane de credit.", strecoara
vorba Peter, o remarca sarcastica vizand dispurele !or din prezent despre
bani. Nici el nu pare sa i9i aduca prea bine aminte ce 1-a arras la ea cand
s-au imalnit prima oara. Spune ,,Oh ... (o pauzd lungd), sincer, nu mai
�tiu. N-am star niciodata sa ma gandesc la un singur lucru. Cred di ar
fi destul de periculos pentru mine."
Cand au fost intrebati in legatura CU tipurile de activirari pe
care le faceau cu placere mai demult, le-a fost greu sa i9i aminteasdi.
,,Nu mergeam la iarba verde, parca?" imreaba Cynthia, iar el ridica din
umeri. Acelasi , sentiment de absenta
' il au si
' cand vorbesc despre decizia
!or de se casatori. ,,Credeam di ne va consolida relatia. Parea un pas
logic inainte - in esenta, acesta-i principalul motiv." spune Peter. I9i
aduce aminte ea a cerut-o in disatorie la un restaurant, legand inelul cu
o panglica alba de un buchet de rrandafiri albi. Suna promitator, pana
cand a adaugat, CU un suras trist, ,,N-o sa uit niciodata asta. A vazut
inelul. A inceput sa rremure u9 or �i m-a imrebat «Ma gandesc di vrei 9i
un raspuns, nu?» Nu era chiar reaqia la care ma a9teptam." Se intoarce
ditre sotia lui. ,,N-ai zambit �i nici nu ai ras cand ai spus asta - erai
lipsita de orice expresie, ea 9i cum ai fi zis «Ce tampit.»"
,,Oh, nuuu", abia ii raspunde Cynthia.
Lucrurile nu se imbunararesc nici cand ei i9i amintesc despre
nunta. Cynthia i�i aduce aminte di s-a simtit jignita deoarece multi
invitati
, au plecat imediat dupa masa. Peter tine ' mime di toti ' loveau
paharele CU linguritele ea ei sa se sarute. ,,Incepea sa ma enerveze."
Amintirea lui cea mai vie este din limuzina, dupa petrecere, unde era
cu Cynthia �i cu cavalerul de onoare. Prietenul sau a dar drumul la
muzidi 9i a pus la maximum melodia lui Motley Crlie ,,Same Old Ball
and Chain". Facand rezumatul zilei nuntii !or, el spune ,,A fost tragedia
vierii tale.", iar Cynthia aproba, zambind obosit.
Peter �i Cynthia au amintiri atat de distorsionate din cauza ea
negarivitatea dintre ei a devenit atat de purernica, ea 9i cum ar fi de
piatra. Atunci cand cei patru calareti ajung sa stapaneasca un camin,
distrugand comunicarea dintre SOfi, negativitatea se raspande9te CU
o asemenea putere incat orice face - sau spune - partenerul este pus
inrr-o lumina negariva.
62
CUM POT PREZICE DIVORTUL
Inrr-o casnicie fericita, dad sotul promite sa ridice rufele sotiei
de la spalatorie, dar uita sa fad acest lucru, eel mai probabil, ea se va
gandi ea ,,Ma rog, e destul de stresat in ultima vreme �i ar trebui sa se
odihneasca mai mult." Considera di scaparea Jui este una rreditoare
si
' ea se datoreaza unei siruatii ' paniculare. Intr-o casnicie nefericita,
aceea9i situatie duce mai degraba la ganduri precum ,,Imotdeauna e
ad.t de nesimtit ' si
' de egoist." in acelasi
' fel, inrr-o casnicie fericita, un
gest de iubire, cum ar fi arunci cand soria i�i intampina sorul dupa o
zi de munca sarurandu-1 pasional, este vazut ea o dovada ea sotia esre
dragastoasa 9i grijulie. Or, intr-o casnicie CU probleme, acela�i gest ii
face pe SOf sa se gandeasca ,,Oare ce vrea de la mine?"
Aceste percepfii distorsionate explica de ce unul dimre sorii
care au panicipat la srudiul nostru, Mitch, s-a gandit di exista motive
ascunse pentru care soria lui, Leslie, i-a luat un cadou, 1-a imbrati9ar sau
chiar i-a relefonat. Cu timpul, el a rescris istoria casniciei lor, creand un
scenariu foarte negariv. Ori de cate ori aparea un conflict, era gata sa
se simta indreptafit 9i indignat. Gandurile lui negative despre Leslie ii
aJ·urau sa isi
, intretina
' starea de disconfort. Devenea coplesit
, de indara ce
incepeau sa se certe. A9reptarile negative in privinp ei �i a relatiei lor au
devenit o obisnuima
, ' pentru el. Intr-un final, au divortat.
,
Se apropie sfar�itul
Atunci cand o disnicie ajunge in punctul in care cei doi soti i�i
rescriu trecurul avut impreuna, mintile �i trupurile lor fac imposibile
comunicarea �i rezolvarea problemelor !or de zi cu zi, iar fara ajutor
potrivit, relatia lor se va disrruge cu siguranra. Cei doi se afla in
permanenta in alerta. Intrucar se a�reapra mereu la o confrunrare,
disatoria !or devine un chin. Rezultatul a�teptat: nu se mai implica in
relarie.
Uneori, un cuplu aflar in acest stadiu final al disatoriei apeleaza la
consiliere. La prima vedere, nimic important nu pare sa fie in neregula,
deoarece nu se ceana, nu se poarta cu dispret, nici nu stau lipsiti de
reaqie. Cei patru calareti sum absenti. Cei doi soti discura calm 9i
detapt despre relatia �i despre disputele lor. Un terapeut fara experienta
ar purea presupune cu u9urinta di problemele lor nu sum majore. Insa,
de fapt, unul dintre ei sau chiar amandoi s-a detapt deja emotional de
relatia !or. Studiile efectuate in laboratorul nostru indica faprul di aceste
cupluri distance din punct de vedere emotional ajung sa divorteze - insa
63
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE
se despart dupa un interval rnediu de 16 ani, cornparativ cu 5,6 ani in
cazul cuplurilor in care conflictele sunt dominate de cei patru calareti,
Unii parasesc la propriu o casnicie, divoqand. Altii o fac
ramanand impreuna insa ducand vieti paralele. Indiferem de calea
urmata, exista patru etape finale care prevescesc sfar�icul relariei.
1. Sotii considera ea au probleme grave de cuplu.
2. Reluarea acelora�i subiecte la nesfar�it pare inurila. Fiecare
incearca sa-�i rezolve singur problemele.
3. Socii
, due vieti, paralele.
4. Sotii sunt tot rnai insingurati,
Atunci cand un cuplu ajunge in stadiul final, unul sau ambii
parreneri pot avea o relarie excraconjugala. Aceasta infidelicace, insa,
este un semn al unei easnicii pe dud, nu cauza acesteia. Sfar�icul unei
casnicii putea fi prezis CU mule timp inainte ea oricare dintre sori sa
calce stramb. Mult prea des, cuplurile cauta ajutor abia dupa ce casnicia
lor a ajuns sa aiba dificulrari serioase. Aproape intotdeauna, semnalele
de avertizare au fost acolo inca de la bun incepuc, daca ar fi �tiut unde
sa came. Samburii de discordie se afla in (1) ceea ce parrenerii i�i spun
efectiv �nu! alcuia (prevalenra inceputurilor prea dure, prezenp celor
patru calareti �i refuzul de a accepta influenp celuilalt), (2) e�ecul
incerearilor de impacare, (3) reaqiile fiziologice (de coplqire) �i (4)
ganduri negative generalizate despre easnicia lor. Oricare dintre aceste
sernne sugereaza ea, in absema , unei schimbari in modul de imeractiune
, viicorul relatiei, deoarece reprezinta ingredientul principal al unei stari
in cuplu, deta�area emorionala �i, de cele mai multe ori, �i divoqul sunt
doar o chestiune de timp.
Sa nu renuntam inainte de vreme
Oricat de descurajator ar suna, sum convins ea mult mai multe
_ casnicii ar putea fi salvate decat sunt in realitate. Pana �i O casnicie care e
pe cale sa se destrame poate fi facuta sa renasca CU O intervenrie adecvata.
Din pa.care, cele mai multe casnicii aflate in acest stadiu primesc tocmai
ajutorul nepotrivit. Terapeuri bine intenrionari vor revarsa asupra
cuplului un pocop de sfaturi despre cum sa i�i negocieze diferenrele
dincre ei si sa isi imbunatateasea comunicarea. La un moment dat, si
, ' J )
eu am racut acela�i lucru. La inceput, cand mi-am dat seama cum pot
prezice divoqul, am crezut ea am gasit soluria salvatoare pentru toate
64
CUM POT PREZICE DIVORTUL
casniciile. Tot ce aveam nevoie, credeam, este Sa invar oarnenii cum
Sa se certe rara Sa ajunga sa fie dominari de cei patru ealareri �i tara sa
devina cople�ifi. Apoi, incercarile lor de impacare ar fi avut succes, iar
ei �i-ar fi putut rezolva diferendele.
lnsa, asemenea multor altar experri dinaintea mea, gre�earn. Nu
am reu�it sa descopar cum a� purea salva casniciile pana cand nu am
incepuc sa analizez ce mergea bine in casniciile fericite. Acum, in urma
analizarii vietilor cuplurilor fericite timp de mai bine de douazeci de
ani, �tiu ea soluria pentru reinsuflerirea unei rel;itii sau pentru protejarea
acesteia impouiva divoqului nu consta doar in felul in care facern fara
neinrelegerilor dintre noi, ci in felul in care interaqionam unul cu
celalalt atunci cand nu ne certam. Prin urmare, de�i cele �apte principii
ale mele va vor indruma in cazul unui conflict, fundamentul abordarii
mele, care sea la baza primelor trei principii, este de a intari prietenia �i
increderea, esenra oriearei casnicii.
Consolidarea prieteniei dintre dumneavoastra, ea sori, este
atat de importanta mai ales pentru ea ea srimuleaza rornantismul,
pasiunea �i viap sexuala pe care cu totii ne aFeptam sa le avem inu-o
casnicie. De fapt, atunci cand un cuplu se plange ea relatiile sexuale au
devenit monotone, ea sunt sporadice sau aproape inexistente, nu ma
apuc sa le dau un manual despre sex. Mai degraba, ii indrum folosind
primele trei principii, astfel incat sa-�i poaca consolida �i redescoperi
carnaraderia care i-a unit inainte de toate. Forp prieteniei dintre sori
nu doar intere�te flaeara sentimentelor din prezent, ci �i prevesce�te
emorionale pozitive dominance. Ap cum am vazut, acesc sentiment
funqioneaza ea o polira de asigurare --cre�te semnificativ probabilicacea
ea incerearile de irnpacare sa aiba succes �i sa reduca censiunea in cuplu.
Prin urmare, indiferent de situaria in care se afla relaria dumneavoastra
maritala, veti' avea enorm de dscigat
, daea veti, intretine,
' veti
' revigora
sau, dad e necesar, veri resuscita prietenia dumneavoasua. Acest prim
pas al procesului presupune sa incercari sa va dati seama cat de mule
va (mai) cunoa�teti unul pe celalalt - ideea de baza a primului meu
pnnc1pm.
65
 4

Principiul 1:
Consolidati-va hartile iubirii
) )

Rory este medic pediatru, aflat la conducerea unei seqii de

neonatologie. Esre foane indragit in spiral, uncle toata lumea il nume9re
Dr. Rory. Este o persoana rezervata, insa capabila de multa ealdura,
cu umor 9 i cu mult prrn. A fost dintotdeauna dependent de munea,
dormind in spiral, in medie, cam douazeci de nopfi pe luna. Nu 9tie
cum se numesc copiii prietenilor lui, nu 9tie nici ma.car numele cainelui
lui. Cand a fost intrebat care dintre camerele !or duce la up din spate a
casei, 9i-a intrebat soria, pe Lisa.
Sotia lui este suparata din cauza ea se vedeau exrrem de putin
9i penrru ea vedea ea el este foarce detapt emorional. A incercat in
repetate randuri sa ii arate ea ei ii pasa, insa incercarile ei au reu9it doar
sa il enerveze. A9a ea ea a ajuns sa creada ea el nu o apreciaza deloc 9i ea
nu pune niciun pref pe relatia lor.
Pana in ziua de azi, sum contrariat de povestea acestui cuplu.
Era vorba despre un om inzestrat intelectual care habar n-avea care
este numele propriului caine 9i nici uncle se afla u9a din spate a casei!
Dinrre multele probleme cu care se confrunta aceasta relafie, probabil
cea mai importanta era 9ocanta ignoranta de care dadea dovada Rory in
privinp vietii sale de familie. Ajunsese atat de prins de munca sa, ind.t
ii ramasese excrem de pufin spafiu minral pentru lucrurile elementare
care faceau parte din viap soriei lui.
Orid.t de bizara ar pucea parea incredibila ignoranra a lui Rory,
am constacat ea in multe cupluri easatorite exista acela9i obicei (chiar
daea mai pufin dramatic) de a nu acorda prea mulca atenrie detaliilor
viefii SOfului sau soriei. Unul sau chiar ambii parteneri pot avea doar
o idee foane vaga despre bucuriile, placerile, neplacerile, temerile,
supararile celuilalt. Sorului ii poate placea area moderna, insa SOfia nu
ar fi in stare sa spuna de ce 9i care este artistul lui preferat. El nu i9i
 CELE �APTE PRINC!Pll ALE UNEI CASNICll FERICITE
aminte�re numele prierenelor ei sau al colegului de care ea se reme ea ii
submineaza constant cariera.
Spre deosebire de acestea, in cuplurile inteligente emotional
deraliile viecii fieearuia se cunosc indeaproape. Acest lucru inseamna
a avea o ha�td a iubirii foarte detaliata - termenul pe care ii folosesc
CU referire la acea parte a creierului in care scocari toate informariile
relevance despre viap partenerului dumneavoastra. Un ale fel de a spune
acelasi lucru esre ea acesri sari au suficient de multe resurse cognitive
dedi�are easniciei !or. Ei i�i �due aminte de evenimemele importante
din viap celuilalt �i au grija sa se puna la curent cu informatiile pe
masura ce realitatile (efective �i afective) din lumea panenerului lor se
schimba. Daca ea comanda pentru el o salara, �tie ce sos ii place. Daea
ea lucreaza peste program, el se va gandi sa ii inregistreze emisiunea
preferata. El va poate spune ce parere are ea despre �eful ei �i cum se
poare ajunge in biroul ei pornind din dreptul liftului. El �tie ea religia
esce imporrama pentru ea, insa, in sufletul ei, are unele indoieli. Ea �tie
ea el se teme sa nu semene prea mule CU tatal lui �i ea se considera un
,,spirit liber". I�i cunosc unul alruia scopurile, ingrijorarile �i speranrele.
Fara o ascfel de harta a iubirii, nu va puteti cunoa�te cu adevarat
sotul sau sotia. Iar daea nu sciti cine este in mod real, cum ii puteti iubi
cu' adevarat? Nu e de mirar; ci termenul biblic pentru iubirea tru�easea
este a ,,cunoa§te".
. Cuno�terea inseamna putere
Din cunoastere izvoraste nu doar iubirea, ci si taria de a uece
cu bine prin mo�entele grel� ale unei easnicii. Cupl�rile care au harti
detaliace ale iubirii pentru lumea celuilalr sum de deparre mai bine
pregacice sa faea fata rnnflictelor �i evenimentelor suesame. Sa luam,
ea exemplu, una dinrre principalele cauze ale nemulrumirii dimre sari:
na�terea primului copil. 67% dintre persoanele care au parricipat la
studiul nostru asupra cuplurilor proaspat easacorite au inregistrat o
scadere brusea a nivelului de satisfaqie in easnicie dnd au devenit
pentru prima data parinfi. Cele 33% ramase nu au avut acela§i regres
- de fapt, jumarace dintre ele au conscarar o imbunatatire a relatiei !or
maritale.
Ce le deosebqte pe cele doua grupuri? Ati ghicir: cuplurile ale
earor relatii marirale prosperau dupa na§tere aveau ha.qi ale iubirii
deraliate de la bun inceput, a§a cum reiese dintr-un studiu efectuat
68
PRINCIPIUL I: CONSOLIDATI-VA HAATILE IUBIRII
asupra a cincizeci de cupluri de eatre studema mea, Alyson Shapiro.
Acesre harti ale iubirii le protejeaza easnicia in fata acestei dramarice
prefaceri. Intrude sotul �i soria avea deja obiceiul de a se informa §i de
a se mentine
, intentionat
' la curent cu ceea ce simte si , gandesce
' celalalc,
nu �i-au pierdut echilibrul relatiei. Daea, insa, sotii nu incep prin a se
cunoa§te indeaproape unul pe celalalt, casnicia lor se va abate U§Or de
la calea cea dreapca atunci dnd vietile !or iau brusc o turnura atat de
dramatica.
Maggie §i Ken se �riau doar de putin timp dnd s-au easarorir �i
au decis sa incemeieze o familie. Dar, desi, , relatia
, !or nu avea o viata ,
prea lunga, au compensat prin incimitate. Erau la curent nu doar cu
aspectele esentiale ale vietii celuilalt - hobby-uri, sporturi preferate �i
asa ' mai departe -, ci si , cu cele mai profunde dorinte, ' convingeri si
'---' '
temeri ale lui. Indiferent cat de ocupati erau, celalalt era mereu prioritar
- i§i raceau intotdeauna timp sa se puna la curent CU felul in care celalalt
isi
,
perrecea ziua. Si,
>
eel putin
'
o data pe saptamana, ieseau'
la cina si'
doar povesteau - uneori politica, alceori despre vreme, iar alreori despre
propria easnicie.
Acunci cand fiica !or, Alice, s-a nascut, Maggie a decis sa renunte
la slujba ei pencru a sta acasa cu ea. Pana §i ea a fast surprinsa de propria
decizie, de vreme ce imocdeauna fusese orientata spre a face cariera. Dar
odaca deveniti mama, sensul fundamental al vietii , ei s-a schimbat. Si-a
,
dat seama ea era dispusa la multe sacrificii de dragul Jui Alice. Acum
dorea ea economiile fa.cute cu scopul de a-§i cumpara o bard. cu motor
sa fie pasrrare pentru a finanp studiile fiicei !or. Ceea ce s-a intamplac
cu Maggie se intampla cu multi parinti - experienta de a avea un copil
este acat de profunda, indt intreaga cunoa�tere de sine �i a valorilor
proprii se transforma radical.
La inceput, Ken a fast derutat de schimbarile survenice in viata
soriei lui. Femeia pe care credea ea o cunoa�te se transformase sub ochii
Jui. Dar, pencru ea aveau obiceiul sa fie mereu foarre apropiati, Ken a
reu�it sa tina pasul cu ceea ce gandea §i simtea Maggie. Muir prea des,
atunci dnd apare un copil, sorul este lasat pe dinafara. (Vqi afla mai
multe despre acesr subiect §i despre cum sa ii faceti fata in capirolul
10.) El nu poate tine pasul cu metamorfozele sotiei lui, pe care nu le
intelege §i de care nu este prea indntat. �tiind ea Maggie a fast mereu o
prioritate pentru Ken, el nu a fa.cut ceea ce majoritatea barbatilor face -
nu a dat inapoi din fata cercului magic abia format incre mama §i copil.
69
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASN!Cll FERICITE
Drept rezu!tat, ei au reu�it impreunii sii devinii piirinti fiirii a se neglija
unul pe celiilalt �i nici propria easnicie.
Venirea pe lume a unui copil este doar unul dintre evenimenrele
de viatii ce pot face un cuplu sii se riitaceasea daea nu are o hartii
detaliatii a iubirii. Orice schimbare majorii - de la schimbarea locului
de munea sau a domiciliului, la imbolniiviri sau pensionare - poate avea
acel�i efect. La fel se intamplii �i cu simpla trecere a timpului. Cu cat vii
cunoasteti si vii intelegeti mai bine, CU atat vii este mai usor sii ramaneri
apropiari' a;unci cind vi�p se involbureazii in jurul durn'neavoastrii.
CHESTIONAR DE EVALUARE A HARTILOR IUBIRII
Raspunzand sincer la urmiitoarele inrrebiiri, veri putea afla care
este calitatea harrilor iubirii pe care le averi in prezent. Pentru a obtine
cea mai precisii imagine a situatiei in care se aflii easnicia dumneavoastrii
in concordantii cu primul principiu, este necesar ea amandoi sii
completati cele de mai jos.
Cititi fiecare afirmatie
, si, incercuiti
' A daea e ,,adeviirata" si F daea
) ' )
este ,,falsii."
I. $tiu cum se nume�te prietenul eel mai bun al partenerului meu.
AF
2. $tiu cu ce probleme se confruntii in prezent partenerul meu.AF
3. $tiu cum se numesc unele dintre persoanele care 1-au enervat pe
partenerul meu in ultimul timp. A F
4. $tiu care sunt unele dintre sperantele partenerului meu. AF
5. Cunosc foarte bine ideile �i convingerile religioase ale partenerului
meu.AF
6. $tiu care este filosofia de viatii a partenerului meu.AF
7. Pot numi rudele pe care partenerul meu le agreeazii eel mai putin.
AF
8. $tiu ce tip de muziea prefera parrenerul meu. A F
9. Pot numi trei dintre filmele favorite ale partenerului meu. A F
10. Sorul meu/ Soria mea stie care sunt supararile mele din prezent. A F
11. $ti� care sunt' trei di�tre momentele cele mai speciale din viap
partenerului meu.AF
12. $tiu ce 1-a suparat eel mai tare pe partenerul meu atunci cand era
copil. AF
70
PRINCIPIUL I: CONSOLIDATI-VA HARTILE IUBIRII
13. Pot numi principalele dorinte 9i sperante de viatii ale partenerului
meu.AF
14. $tiu care sunt ingrijorarile din prezent ale partenerului meu. AF
15. Soiul meu/ Soria mea �tie cine sunt prietenii mei. A F
16. $tiu ce ar face parrenerul meu daea ar ca9tiga pe neaFeptate la
loterie. A F
17. Pot relata in detaliu care a fost prima mea impresie asupra
parrenerului meu. AF
18. Din dnd in dnd, imi inrreb parrenerul ce se indmpla in viata lui.
AF
19. Cred ea partenerul meu ma cunoa�te desrul de bine. A F
20. Sorul meu/ Soria mea �tie care sunt dorintele 9i speranrele mele.
AF
Cotare. Acordati-va cite un punct pentru fiecare raspuns corect.
10 sau mai mult. Acesta reprezinta un punet tare al easniciei
dumneavoastra. Aveti o harta a iubirii destul de detaliata despre viap
de zi CU zi a sorului sau a soriei dumneavoastrii, CU toate speranrele,
visurile �i temerile sale. $titi ce il face pe partenerul dumneavoastra sa
,,funqioneze". Dat fiind scorn! obtinut, vii va fi mai u�or sii parcurgefi
exercitiile urmatoare referitoare la hiirrile iubirii si le veti considera utile.
Acest�a vii vor ajuta sa vii aduceri arn.'inre cat d� apro�iati sunteti unul
de celalalr. Nu considerati ea aceasta cunoa�tere �i inrelegere a celuilalt
sunt de la sine inrelese. Pa.strand mereu legarura unul CU celala!t in acest
fel ' veti
' fi mai bine pregatiti' sa faceti' fara oricaror probleme care pot
)
aparea in relatia dumneavoastra.
Sub 10. Ciisnicia dumneavoastrii ar putea fi imbunatiifitii in acest
domeniu. Probabil, nu ati avut niciodata timpul sau metodele necesare
pentru a ajunge sii vii cunoa�reti cu adeviirat unul pe celalalt. Sau poate ea
hiinile dumneavoastrii sunt invechite, de vreme ce viata dumneavoastra
s-a �chimbat de-a lungul anilor. In orice caz, fiicand' acum efortul de
a invap mai mu!te despre sorul sau despre soria dumneavoastrii, veti
vedea ea relatia dumneavoastrii devine mai puternica.
Exista purine daruri pe care sotii �i le pot face unul altuia mai
pretioase decat bucuria de a simti ea celalalt il cunoa�te 9i il intelege.
A vii cunoa9te unul pe celiilalt nu ar trebui sa fie o corvoadii. Iatii
de ce primul exercitiu legat de hartile iubirii descris mai jos este, de
fapt, un joc! In timp ce vii distrati jucandu-vii, vii veri liirgi �i adanci
71
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE
�i cuno�tinrele despre celalalt. La finalul tuturor exercifiilor din acest
capitol ' veti> recunoaste
'
cat adevar este in vechiul d.mec ,,To know you
is to love you·".
Nu judecari ce va spune sorul sau soria dumneavoastra, nici nu
incercati sa ii dati celuilalt sfacuri. T ineti mime ea sunceci doar intr-o
misiun� de gasir; a indiciilor. Scopui du:Uneavoastra este de a asculta �i
de a invara despre partenerul dumneavoastra.
EXERCIT IUL 1: JOCUL CU 20 DE INT REBARI
, AL HARTH IUBIRII
Jucari acesc joc impreuna, pastrandu-va buna dispozifie �i dorinp
de amuzament. Cu cat va jucari mai mule, CU atat veri invara mai multe
despre conceptul harfii iubirii �i despre rnodul in care il putefi pune in
aplicare in relafia dumneavoascra.
Pasul 1. Luati fiecare d.te o foaie de harrie �i un creion ori un
pix. Irnpreuna, aleg�fi la intamplare douazeci de nurnere aflate intre 1
�i 60.
Pasul 2. Veri gasi mai jos O lista CU intrebari numerotate. Gasifi
intrebarile care corespund numerelor alese de durnneavoastra. Fiecare ii
va pune celuilalt respectivele intrebari, incepand cu prima gasita in lista.
Daea sotul sau sotia durnneavoastra raspunde corect (dumneavoastra
decideti 'acest lucr�), va prirni numarul de puncte indicate in dreptul
acelei intrebari, iar dumneavoastra primifi un punct. Daca raspunde
incorect, niciunul nu prime�te niciun punct. Aceea�i regula se aplica �i
cand raspundefi dumneavoastra. Ca�tigator este acela care obrine scorul
eel mai mare dupa ce ari raspuns amandoi la toate cele douazeci de
intreoiiri.
1. Nume�te doi dintre prietenii mei cei mai buni. (2)
2. Care este trupa de muziea, instrumentul sau compozitorul meu
favorit? (2)
3. Cu ce erarn imbracat(a) cand ne-am imalnit prima data? (2)
4. Nume�te unul din hobby-urile mele. (3)
5. Uncle m-am nascut? (1)
6. Ce ma supara in momentul de fata? (4)
7. Descrie in detaliu ce am racur eu azi sau ieri. (4)
· ,A re cunoasre inseamna a re iubi" este un cinrec compus de Syreeta Wright �i
d; Stevie Won'der la inceputul anilor '70.
72
PRINCIPIUL I: CONSOLIDATI-VA HAR.TILE IUBJRII
8. Cand e ziua mea de naFere? (1)
9. Cand este aniversarea casatoriei noastre? (1)
10. Care este ruda mea preferata? (2)
11. Care este visul meu eel mai drag, pe care nu I-am realizat? (5)
12. Care este website-ul meu preferat? (2)
13. Care este una dintre cele mai mari frici ale mele sau unul dimre
scenariile rnele dezastruoase? (3)
14. Care este momencul din zi d.nd prefer sa fac dragoste? (3)
15. Ce ma face sa ma simt cea/ eel mai competem(a)? (4)
16. Ce ma excita din punct de vedere sexual? (3)
17. Care este mancarea rnea preferata? (2)
18. Cum prefer sa imi petrec o seara? (2)
19. Care este culoarea mea preferata? (1)
20. Ce vreau sa imbunatatesc la viata mea? (4)
' >
21. Ce fel de cadou imi place eel mai mule? (2)
22. Care a fosc una dintre cele mai frumoase experienre din copilaria
mea? (2)
23. Care a fost vacanp mea preferata? (2)
24. Care este unul din modurile mele preferate de a ma relaxa? (4)
25. La cine apelez eu eel mai mule pentru ajutor (in afara de tine)? (3)
26. Care este sportul meu preferat? (2)
27. Ce imi place eel mai mule sa fac in timpul liber? (2)
28. Care esre una dincre acrivitafile mele preferate la sfar�it de
saptamana? (2)
29. Care este locul unde mi-ar placea sa plec in vacanra? (3)
30. Care este filmul meu preferat? (2)
31. Care sum dteva din evenimencele importate care urmeaza sa mi se
incample? Ce cred despre ele? (4)
32. Care sunt unele din activitafile fizice pe care le prefer? (2)
33. Cine a fost eel mai bun priecen al meu in copilarie? (3)
34. Care este una din revistele mele preferate? (2)
35. Numeste unul dincre rivalii sau ,,dusmanii" mei. (3)
36. Care c�ed ea esce slujba ideala pentr� mine? (4)
37. De ce anume imi este eel mai tare frica? (4)
38. Care esre ruda de care imi place eel mai pufin? (3)
39. Care este sarbatoarea mea preferata? (2)
40. Ce fel de carri imi place eel mai mule sa citesc? (3)
41. Care esce emisiunea mea preferata la televizor? (2)
42. Pe care pane a patului prefer sa dorm? (2)
73
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNlCll FERlCITE
43. Ce maintristeaza eel mai mult? (4)
. 44. Nume�te una dintreingrijorarile sau preocuparile mele. (4)
45. Ce probleme medicale maingrijoreaza? (2)
46. Care a fost momentul eel mai penibil prin care am trecut? (3)
47. Care a fost cea mai urata experienra pe care am avut-oin copilarie?
(2=3)
48. Nume�te doua persoane pe care le admir. (4)
49. Nume�te-1 pe eel mai mare rival sau inarp.ic al meu. (3)
50. Dintre roti' oamenii pe care ii cunoastem
' amandoi, de cine imi
place eel mai purin? (3)
51. Care este unul din deserrurile mele favorite? (2)
52. Care este CNP-ul meu? (2)
53. Nume�te unul dintre romanele mele preferate. (2)
54. Care este restauranrul meu preferat? (2)
55. Care sunt doua dintre dorintele, speranrele, visurile mele? (4)
56. Am o ambitie secreta? Care este? (4)
57. Ce mancaruri nu-mi plac? (2)
58. Care este animalul meu preferat? (2)
59. Care este melodia mea preferata (2)
60. Cu ce echipa sportiva tin? (2)
Jucari acest joc cat de des dorifi. Cu cat veri juca mai des, CU atat
mai mult vetiintelege
) ' conceprul de harta a iubirii si tipul de informatii
) '
pe care ar trebui sa le �tifi despre sorul sau despre soria dumneavoastra.
EXERCITIUL 2: ADRESAREA DE INTREBARI DESCHISE
Acrualizarea hartii iubirii dumneavoastra este la fel de importanra
ea harta in sine. Procesul presupune punerea de intrebari deschise �i
apoi reaminrirea raspunsurilor date. 0 inrrebare deschisa este una
la care nu se poate raspunde cu un rapid ,,da" sau ,,nu". In schimb,
partenerul dumneavoastra este invitat sai�i faca cunoscute experientele,
parerile �i sentimenrele. Adresarea uneiintrebari deschise demonstreaza
un interes sincer pentru viap partenerului dumneavoastra �i pentru
lumea lui launrrid.
Instruqiuni. Mai jos veti gasi o lista lunga de inrrebari
deschise. Alegeri patru dinrre ele pe care vi le veri adresa unul altuia.
Fiti, alternativ, eel care vorbe�te �i eel care asculta. Dupa ce partenerul
74
PRINCIPIUL l: CONSOUDATI-VA HARTILE IUBIRII
raspunde la intrebarea dumneavoastra, urmeaza o intrebare deschisa
adresata dumneavoastra. Raspundeti apoi la intrebarea pe care i-ati
adresat-o intai partenerului dumneavoastra. Acu�, este randul lui sa
va adreseze ointrebare deschisa si ' tot asa.
' Bindnteles,
' puteti
' alege mai
mult de patruintrebari. Cu timpul, le putqi parcurge pe roate - acest
lucru poate fi distractiv �i edificator.
1. Cum fi-ai dori sa fie viafa ta peste trei ani?
2. Crezi ea munca ta se va schimbain viitor? Cum?
3. Cum ti se pare casa noasrra? Ai face schimbari dad ai putea?
4. Cum crezi ea ti-ar
>
fi fost viata
>
dad ai fi trait acum 100 de ani?
5. Cum qti ea mama (tata) in comparatie cu mama ta (tatal tau) ?
6. Ce fel de oameni crezi ea vor deveni copiii no�tri? Ai vreo temere?
Ce speranre ai?
7. Cum ti se pare slujba ta acum?
8. Dad ai putea relua cinci ani din viap ta, care ar fi aceia?
9. Cum te simri acum, ea parinte?
10. Dad ai putea schimba un lucru din trecurul tau, care ar fi acela?
11. Care este lucrul eel mai exrraordinar care se petrece acum in viap
ta?
12. Dad ai putea avea dintr-o data trei noi abilitati, pe care le-ai alege?
13. Vorbind despre viitor, ce teingrijoreaza eel mai mult?
14. Pe cine ii consideri cei mai buni prieteni ai tai? S-a schimbat ceva
in privinra asta recent?
15. Ce calitati apreciezi eel mai mult la prieteni,in momenrul de fata?
16. Care au fost lucrurile cele mai bune �i cele mai rele care ti s-au
inramplatin adolescenra?
17. Dad ai putea rrai imr-o alta epod isrorid, cand ai vrea sa traie�ti
�i de ce?
18. Dad ai putea alege o alta cariera sau profesie, care ar fi aceea �i de
ce?
19. Care este lucrul pe care ti-ai dori eel mai mult sail schimbi la felul
tau de a fi? De ce?
20. Crezi ea lipsesc unele lucruri din viap ta? Care?
21. Crezi ea te-ai schimbatin ultimul an? Cum a�a?
22. Dad ai putea proiecta casa perfecta pentru noi, cum ar fi aceasta?
23. Dad ai putea trai viap altcuiva, pe a cui ai alege-o?
24. S-a schimbat recent vreunul dintre scopurile vietii tale?
25. Care sunt cateva din visele pe care le ai acum legate de viap ta?
75
 CELE �APTE PRINC!Pll ALE UNEI CASNICII FERICITE
26. Ce iti propui pentru noi, ea familie?
27. Care sunt scopurile tale personale in momenrul de fara?
28. Daca ai putea schimba un singur lucru la tine, care ar fi acela?
29. Care au fost momentele tale bune �i cele proaste in anul care a
trecut?
30. Ce experiente
' mai deosebite ai vrea sa ai in momenrul de fata?'
Intrebarile referitoare la harca iubirii sunt mile pentru a obtine
o descriere in linii mari a vierilor dumneavoastra din momenrul de
fata.
' Dar hartile
' iubirii nu ar trebui sa fie doar schitate
' - ele trebuie sa
conrina detalii esenriale.
EXERCITIUL 3: CINE SUNT?
Cu cat �titi mai mulre despre lumea interioara a celuilalt, cu atat
mai profunda �i mai recompensaroare va fi relatia dumneavoastra. Acest
chestionar are ea scop atat indrumarea dumneavoastra in explorarea
propriei persoane, cat �i facilitarea comunicarii acestui lucru partenerului
dumneavoastra. Parcurgeri acest exercitiu chiar daca sunteti de parere
ea nu averi secrete unul fata de celalalt. Intotdeauna va fi ceva de
invapt unul despre celalalt. Viap ne schimba, ap ea niciunul dintre
dumneavoastra nu mai este aceea�i persoana care �i-a spus juraminrele
la nunta de acum cinci, zece sau treizeci de ani.
Multe dintre intrebarile din acest exercitiu sum pline de foqa.
Asigurari-va ea aveti destul timp �i intimitate pentru a le putea parcurge
cum se cuvine. De fapt, eel mai bine ar fi daea ari putea face acest
exercitiu
' arunci cand stiti' ' ea nu averi , nimic de fa.cm, ea nu aveti
vreun termen limita pentru vreo lucrare, mesaje de trimis sau copii
(sau alte persoane) de supravegheat. Cel mai probabil, nu veri reu�i
sa ii terminari incr-o singura zi �i nici nu ar rrebui sa va propuneri. In
schimb, impaqifi-1 pe categorii �i luari-le pe rand pe fiecare.
Raspundeti cat mai sincer la intrebarile din fiecare caregorie.
Nu e nevoie sa va referiti la fiecare aspect al intrebarii - raspundeti
doar la partile care sunt relevance pentru viap dumneavoasrra. Norati
raspunsurile pe care le dati intr-un jurnal sau un carnerel. Daea va este
greu sa scrieti atat de mult, puteti consemna cateva idei principale, insa
procesul de a nota raspunsurile este important pentru reu�ita acestui
exercitiu. Cand sunteti gara, faceti schimb de notite �i ararari-i celuilalt ce
76
PRINCIPIUL I: CONSOLIDATI-VA HAATILE IUBIRII
ati scris. Discucati insemnarile fiecaruia si ce inseamna aceste informatii
' J ' '
pentru easnicia �i pentru adancirea prieteniei dumneavoastra.
Reusitele
' si
' stradaniile mele
I. Care eveniment din viata dumneavoastra v-a fa.cut sa va simtiti
eel mai mandru/ cea mai mandra? Scrieti despre reu�itele
dumneavoasrra in plan psihologic, experienrele care v-au depa�it
a�teptarile, momente cand ari avut de caFigat trecand prin incereari
�i necazuri.
2. Cum v-au modelat viap aceste reu�ite? Cum au influenpt felul
in care gandiri despre dumneavoastra �i despre capacitatile
dumneavoastra? Cum v-au influenpt scopurile �i lucrurile pentru
care luptati?
3. Ce rol a jucat sentimenrul de mandrie (adica de te simti mandru,
a fi laudat, a-i lauda pe altii) in viap dumneavoastra? Parinrii v-au
aratat ea sunt mandri de dumneavoasrra atunci cand erati copil?
Cum? Cum au reaqionat alti oameni la realizarile dumneavoasrra?
4. V-au aratat parintii ea va iubesc? Cum? ln familia dumneavoastra,
afeqiunea era exprimata cu adevarat? Dad nu, care sunt efectele �i
implicatiile acestui fapt asupra dsniciei dumneavoastra?
5. Ce rol joad mandria fata de realizari in dsnicia dumneavoastra?
Ce rol au stradaniile in easnicia dumneavoastra? Ce vreti sa �tie �i sa
inteleaga partenerul despre acesce caracteristici ale dumneavoastra,
despre trecutul, prezentul �i planurile dumneavoastra de viitor?
Cum aratati ea suncqi mandri unul de celalalc?
' Rani si remedii
1. Prin ce perioade sau evenimente dificile ati trecut? Scrieti despre
orice ofensa �i prejudiciu psihologic pe care le-ari suferit, despre
pierderile, dezamagirile, incerdrile �i necazurile dumneavoastra.
Indudeti perioadele de stres �i de presiune, precum �i orice perioade
de disperare, lipsa de speranra �i singuratate.
Includeti �i orice traume profunde prin care ati trecut ea adult sau
copil. De exemplu, relatii
' daunaroare, umilinte,' chiar si
' molestari,
abuz, viol sau tortura.
2. Cum ati rezistat in fap acesror traume? Ce efecte durabile au ele
asupra dumneavoastra?
77
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CA.SNICll FERJCITE PRINClPIUL I: CONSOLIDATI-VA HARTILE IUBIRII

3. Cum ari devenit mai puternic(a) �i cum v-ati vindecat? Cum ari Misiunea si '
, mostenirea mea
compensat neajunsurile? Cum v-ati revenit si �um v-ati reracut' '
4. Cum v-ari pregatit �i cum v-ari pr�tejat pe�rru ea ace�te lucru;i sa I. linaginari-va ea sumqi 1ntr-un cimmr, privind piatra propriului
nu se mai 1mample niciodata? dumneavoastra mormant. Scrieti epiraful pe care v-ar placea sa ii
5. Cum vii influenreaza acum casnicia aceste prejudicii �i felul in vedeti acolo. Incepefi cu cuvimele: ,,Aici zace... ".
care v-ati protejat �i v-ari revenit in urma lor? Ce vreti sa stie si sa 2. Scrieti-va necrologul (nu rrebuie sa fie neaparat scurt). Cum ati vrea
inteleaga partenerul despre aceste caracteristici ale du�nea�oa;tra? ea oamenii sa se gandeasea la viata
' dumneavoasua, sa 1si ' aminteasea
de dumneavoastra?
Lumea mea emotionala
'
3. Acum sunteti pregatit sa scrieti o declararie oficiala privind propria
dumneavoastra viara. Care este scopul viefii dumneavoastra? Care
I. Cum se manifestau cele de mai jos in familia dumneavoastra, cand esre sensul ei? Ce incercari' sa obtineti?
' ' Care este cea mai mare
erati copil: provocare pentru dumneavoastra?
4. Ce mostenire
' ati
' vrea sa ramana JO urma dumneavoastra cand veti '
• Furia muri?
• Tristetea 5. Ce obiective importance mai averi de realizat?' Aceasta poate sa
• Frica insemne crearea a ceva sau trairea unei anumire experienre. Exemple
• Afeqiunea marunte ar fi sa invarati sa cantati la banjo, sa urcari un mume �i
• Imeresul aratar unul alruia aF mai departe.
• Semimentul de a fi mandru de celalalt
Cine vreau sa devin
2. In rimpul copilariei dumneavoastra, v-ari confruntat in familie
CU O anumita problema emorionala, cum ar fi agresiune intre Scari purin �i reflecrari asupra a ceea ce tocmai ati scris. Cu tofii
parinti, un pa.rime depresiv sau care avea o suferinta emotionala? sumem implicari in devenirea persoanei care am vrea eel mai mule sa
Ce ainsemnat acest lucru pemru easnicia dumneav;astra �i· pentru fim. In acea provocare, avem cu totii demoni cu care sa ne luptam �i pe
celelalre relatii apropiate (prieteniile, relariile cu parintii, cu fratii, care saiiinvingem.
cu copiii dumneavoastra)?
3. Ce credeti despre a vii exprima sentimentele, mai ales tristetea, I. Descrieti persoana care doriti sa devenifi.
furia, mandria �i iubirea? Va este greu sa vii exprimati vreuna di�tre 2. Cum ari purea sa vii ajutafi eel mai bine pentru a deveni acea
acestea sau sail auziti pe partenerul dumneavoastra exprimandu-le? persoana?
De unde credeti ea a pornit tocul? 3. Cu ce provoeari v-ari confruntat deja inincercarea de a deveni acea
4. Ce difereme sumimre dumneavoastra si sorul/ soti� dumneavoastra persoana?
in privint; exprimarii emoriilor? Ce s�a 1� baza 'acestor diferente? 4. Cu ce demoni interiori a trebuit sa va luptati? Sau va mai luptafi
Ce inseamna aceste diferenre pentru dumneavoastra? inea?
5. Ce este eel mai probabil sa schimbati la dumneavoastra?
6. La ce visuri ati
, renuntat
' sau nu ati
' reusit
' sa vi le impliniti?
'
7. Cum v-ati, dori sa fie viata
' dumneavoasua pesce cinci ani?
8. Ce puteti spune despre persoana care v-ar placea sa fiti?

78 79
 CELE �APTE PRINCIPIJ ALE UNEI CASNICII FERICITE

Pasul urmator
5
Toate exercitiile �i i:nrrebarile de mai sus va vor ajuta sa va
cunoaste ' mai bine si
' ti , sa
averi
'
harti
'
ale iubirii mai detaliate ale
fiecaruia. A va cunoaste' mai bine sotul sau sotia
) '
si
'
a-i arata cum sunteti
'
dumneavoasrra cu adevarat este un proces continuu. De fapt, esre un Principiul 2:
proces care dureaza roara viap. Prin urmare, a�teptati-va sa reveniti la
intariti-va
, aprecierea si
, admiratia
,
aceste pagini din cand i:n cand, penrru a va actualiza cuno�tintele despre
dumneavoasua i:n�iva �i despre celalalt. Ganditi-va ce i:nrrebari vreti sa
i:i adresati partenerului. Un rerapeut pe care il cunosc obi�nuia sa poarre
o insigna mica intruchipandu-1 pe Bugs Bunny �i sa le spuna sorilor ea
solutia pentru a avea o casnicie fericita esre de se i:nrreba din dnd in
Sa ne intoarcem iar la dr. Rorv, sotul a carui harra a iubirii avea
cand: ,,Ce se inrampla, docrore?'".
'' ..
,/ )

marimea unui cimbru po�cal �i care nu reu�ea nici ma.car sa-�i aminreasca
Chiar �i cu roata puterea pe care o detin, hartile iubirii sunr doar
numele cainelui !or. Ani la rand, soria lui, Lisa, a trecut CU vederea
primul pas. Sotii care au o casnicie fericita nu ,,doar" se cunosc unul
dependenp lui de munca. Dar relaria lor a ajuns intr-un moment de
pe celalalt. Ei i�i consrruiesc �i i�i imbogaresc cunoa�rerea i:n mulce
rascruce inrr-un an, cand, in ziua de Craciun, Rory, bineinteles, lucra.
feluri relevance. Penrrµ inceput, ei i�i folosesc haqile iubirii pentru a-�i
Lisa a hotarat sa pregateasca un cos CU bunatati de Craciun si , ' CU copii
exprima atat intelegerea fata de celalalt, cat �i aprecierea �i admiratia -
CU tot, sa Ji faca sorului ei O surpri�a la spiral. ,
eel de-al doilea principiu la care fac referire.
Pe cand erau cu totii in sala de a�teptare, Rory s-a indreptat catre
Lisa, CU O expresie furioasa. I-a spus ea il enerveaza sa fie surprins CU O
masa de picnic: ,,De ce ai facut asta? Este de-a dreptul penibil." Tocmai
acunci, a sunat un rezident �i, raspunzand la telefon, figura Jui Rory
s-a imblanzit, iar vocea i-a devenit indatoritoare, calda �i prietenoasa.
Dupa ce a inchis, s-a incors din nou d.tre Lisa, plin de furie. Ceva s-a
franr in Lisa. Evident, socul ei era capabil de bunavoinra - doar ea nu
ea.ere ea. A impachetat to� �i a plecat acasa cu copiii.
Curand dupa aceea, a inceput s� ias:i in ora� serile fara el. Dupa
o vreme, Rory i-a cerut sa divorceze. lnsa, inrr-un ultim eforc de a-si
rezolva neintelegerile, au decis 'sa incerce consilierea maritala. La
inceput, n-au rezolvat nimic. Cand, la prima intalnire cu un rerapeut
de familie, Lisa a incercat sa fie impaciuiroare, Rory nu a fosc capabil sa
raspunda la fel incercarilor ei de impacare.
Dar speranp nebanuita a casniciei !or a fost descoperita acunci
cand au fost de acord sa fie inregistrati in laboratorul meu pentru o
secvenra a unui nou program TV: Incervievarorul i-a intrebat despre
primii ani petrecuti impreuna. Pe masura ce Rory descria prima lor
inralnire, fata lui s-a luminat. Iara un fragment din ceea ce �i-au amintit
amandoi:
· Este vorba despre celebra expresie a personajului animat, Bugs Bunny: ,,What's
up, doc?" (n. trad.)

80
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNTCII FERICITE
RORY: Cred ea ea era foarre agitata, iar eu avea o oarecare idee de
ce era agirara, unele chesriuni culcurale cu care ea incerca sa se
impace. �i, din cauza asta, am 9riur ea va dura mult, mulr. AF
ea, nu eram agitat deloc. Ma gandeam ea este prirna etapa a unui
maraton pe cinci ani ...
LISA: Vrei sa spui ea iti facuse9i un plan pe cinci ani de la prima noasrra
inralnire?
RORY: Poate ea asta e exagerat, insa 9riam ea va fi mai mule decat un
pranz.
LISA: Uau.
Rory 9i Lisa se tineau de mana cand povesreau aceste lucruri. Lisa
radia - el nu pomenise niciodata nimic despre campania lui de cucerire
a inimii ei. Aceasta scurra vinieta nu pare prea impresionarita (de fapt,
aceasta secvenra a fosr ediraca 9i s-a difuzat doar o mica parre din ea),
insa penrru un observaror insrruit erau prezenre multe indicii in aceasta
inreraqiune dimre cei doi sari care ofereau o speranra casniciei !or.
Aminririle pline de tandrete ale lui Rory 9i ale Lisei despre primele lor
zile impreuna reprezentau dovezi ea dedesubtul antagonismului existau
sclipiri a ceea ce eu numesc sistemul de apreciere 9i admirarie. Aceasra
inseamna ea fiecare dintre ei a pasrrar ea idee fundamemala fapcul ea
celalalt merita sa fie respectat 9i chiar indragir.
Dad sotii mai piistreaza inca un sistem funqional de apreciere
9i admiratie, casnicia lor ar putea fi salvara. Nu sugerez ea modalitatea
de a reface o casnicie arat de problematica precum cea a lui Rory 9i a
Lisei este u9oara. Insa poate fi facura. Dupa doi ani, rorul s-a schimbat
in ceea ce-i prive9te. Cu ajurorul terapeurului lor, Lois Abrams, Rory
�i Lisa au utilizat tehnici precum cele descrise in paginile urmaroare,
pentru a scoate la iveala 9i mai multe dintre semimentele lor pozitive
�i pemru a le pune sa lucreze in scopul salvarii casniciei !or. Rory 9i-a
revizuit programul de lucru. A instruit un rezident sa preia o buna pane
a muncii pe care el o facea de unul singur.A incepur sa ia cina in fiecare
seara cu Lisa 9i cu copiii. Cei doi au inceput sa i-asa serile, mai ales la
dansuri populare. In pofida agoniei prin care au rrecut, Rory 9i Lisa
9i-au salvat easnicia.
Aprecierea 9i admiraria sum doua dinrre elementele cele mai
importance inrr-o relatie de afectiune
) , de durata plina de satisfaccii.
, Desi ,
in cuplurile care au o casnicie fericita, parcenerii se pot simti uneori
ao-asati
0 '
de trasaturile dificile de personalitate ale celuilalr, inca simr ea
82
PRINCIPIUL 2: INT.ARITI-V.AAPRECIEREA �I ADMIRATIA
persoana CU care s-au ea.satori( merita sa fie Onorata §i respecrata. Se
pretuiesc unul pe celalalt, ceea ce este esential penrru a menrine intact
Caminul relatiilor trainice 9i a preveni infideliratea. Dad aprecierea i
9
admiratia lipsesc cu desavar9ire, rdnvierea relatiei este imposibila.
A invata
' lectia
' trecutului
AF cum s-a intamplat in cazul Jui Rory 9i al Lisei, cea mai buna
metoda de a testa dad sotii mai au un sistem funqional de apreciere
9i admiratie este, de regula, de a vedea cum i9i privesc trecurul lor
impreuna. Dad o easnicie are dificultari ' , dnd veri ' cere celor doi sa
povest�asca despre sicuaria lor din prezenr, nu veti auzi prea mulre
laude. Insa, chesrionari-i cu privire la rrecur si veri afl.a adesea scanteieri
' '
de senrimente pozitiv�.
Desigur, unele casnicii vin deja pustiite. In aceste relatii,
anragonismul a ajuns in sradiul de merastaza, asemenea unui cancer
agresiv, care se raspandqte in rrecur 9i distruge amintirile frumoase
ale celor doi sari. Vedem sfar�itul regrerabil al casniciei lui Peter cu
Cynthia. Ei i9i aduc aminre foarce purine lucruri despre inceputul
relatiei
, lor. Intrebati
' ce obisnuiau sa faca atunci cand se imalneau' ei se
)
uitau unul la celalalr cerand parca ajuror din priviri i apoi ramaneau
9
racuri,' facand eforturi sa-si
, aminteasc a. Peter nu si-a putut aminti nicio
'
singura calitate pe care o admira la Cynthia pe atunci. Casnicia lor nu
a purur fi readusa la viara.
Jn 94% dintre cazuri, sofii care interpreteazd pozitiv istoria
cdsniciei for fi caracteruf partenerufui for au fanse mai mari
de a avea un viitor fericit. Atunci cdnd amintirife frumoase
sunt distorsionate, acesta este un semn cd relafia are nevoie
de ajutor.
Spre deosebire de ei, atunci cand alti doi soti care au participat
la studiul meu asupra cuplurilor proaspat casatorite, Michael �i Justine,
au fost intrebati de trecutul lor impreuna, au radiar. Nunra !or a fost
,,perfecta", luna de miere a fosr ,,nemaipomenita". Aceasta nu inseamna
doar ea ei au senrimente pozitive despre primii lor ani impreuna, ci �i
ea acele amintiri sum inca proaspete. Justine i9i aminte�te ea au mers
la acela�i liceu, el fiind cu cariva ani mai mare decar ea. S-a indragosrit
de el atat de tare, incat 9i-a lipir fotografia lui imr-un album cu taieturi
83
 CELE $APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICil FERICITE
din ziare. (I-a marturisit acest lucru �i i-a aratat albumul la cea de-a
parra inralnire). S-au revazut oficial dupa cariva ani, cand ea a insorir-o
pe sora lui vitrega (una dinrre prietenele ei) inrr-una din vizitele de la
sfar�it de saptamana la facu!tatea lui.
Michael a simtit imediat ea Justine esre jumatatea lui, insa se
temea ea ei nu ii place de el. Ea i�i aminre�te chicotind cum a descoperit
scrisoarea in care el ii marturisea senrimenrele, acolo unde el o srrecurase
la sfar�irul acelei vizite, adica sub po�eta ei. ,,Nu am umblat niciodata
foarte mule dupa femei.", spune el. ,,Ea a fost prima fara dupa care am
umblat vreodara cu adevarat. De aceea am �tiut ea este ceva special in
ceea ce o prive�re."
Ei i�i aminresc de lungile plimbari �i discurii pe care le-au avut,
de scrisorile pe care �i le scriau in fiecare zi cand el era la �coala. Singura
pane neplacuta a acelor zile, spune Michael, a fost ea ,,eram departe de
Justine. Mi-era foarte dor de ea." Va putefi da seama de aprecierea �i de
admiraria lui Justine penrru Michael arunci cand spune ,,Ma gandearrt,
oh, Doamne, dad nu ma marit cu tipul acesta, o va face altcineva. Mai
bine ii fac sa fie al meu cat mai pot." Michael spune ,,Ma uitam la alte
fete �i nu doream sa fiu cu ele. Voiam sa fiu doar cu ea. Imi doream sa
devenim oficial un cuplu �i sa arat rururor cat de importanta este ea
pentru mine." Justine i�i aminte�te solidaritatea dintre ei atunci cand
a fost vorba despre unul dinrre prietenii lui caruia nu-i convenea ea
Justine rapea atat de mule din timpul lui Michael. ,,El n-a priceput ea
eu ii dadeam ei timpul meu.", spune Michael.
Nu e chiar a�a o surpriza ea Michael �i Justine au in continuare o
casnicie fericita. A va privi partenerul �i propria casnicie intr-o lumina
favorabila reprezima o modalitate eficienra de a amortiza �ocurile unor
perioade dificile. Inrrucat aveau aceasra rezerva de senrimente pozitive,
Justine �i Michael nu aveau ganduri catasrrofice despre separare �i divorr
de fiecare data cand se certau.
Antidotul pentru dispret
Imai de roate, este un fapt atat de evident, incar frizeaza ridicolul:
oamenii care sum fericiri in casnicia lor se plac unul pe celalalt. Dad
nu ar fi ap, nu ar fi fericiri in acea casnicie. Insa, aprecierea �i admiraria
pot deveni fragile dad nu sunreri mereu con�tienri de importanp lor
cruciala pentru prietenia care sta la baza oricarei casnicii rrainice. Doar
amintindu-va de calitatile sorului
) ' sau ale sotiei
' dumneavoasrra - chiar si '
84
PRINCIPIUL 2: INTARITI-VAAPRECIEREA $1 ADMIRATIA
atunci cand averi de-a face cu defecrele Jui sau ale ei - puceri impiedica
deteriorarea unei casnicii fericire: .Motivul simplu este acela ea aprecierea
�i admiraria sunt anridoturi penrru disprer, Dad va respecrari sorul
sau sotia, sunreri' mai putin tentati sa reactionati
) } ) ' ' dezgustari fara de el
) )
sau de ea arunci cand sumeri inrr-o disputa. Prin urmare, aprecierea �i
admiraria va prorejeaza in fap celor patru calareri.
Dad aprecierea �i admiraria reciproce au disparut CU desavaqire,
casnicia dumneavoascra este inrr-o siruarie disperara. In absenp
convingerii ea sorul sau soria dumneavoasrra merira preruire �i respect,
pe ce se mai bazeaza orice forma de relarie care sa fie satisfacaroare? Cu
roate acescea, esre posibil ea aprecierea �i admiraria sa se esrompeze pana
aproape de disparifie �i tot sa poara fi reinsuflerire. In asrfel de cazuri,
soluria penrru a revigora aprecierea �i admiraria o constituie dutarea
calitatilor �i a faprelor pe care le apreciafi. Iar atunci, dari-i de inreles
parrenerului dumneavoastra ca le-ari observat �i ea ii sunreri recunoscaror
pentru acesrea. Aceste gesturi de mulrumire de fiecare zi nu e nevoie sa
fie fapte memorabile din partea partenerului dumneavoastra. Uirari-va
dupa momenre marunre, de fiecare zi. Dad observari ea partenerul
dumneavoasrra a fa.cut ceva bine, oricat de neinsemnar ar fi, ararari-i ea
il apreciati sincer spunandu-i ,,Imi place felul in care te-ai descurcar ieri
la imalnirea profesorilor.", sau Jri mulrumesc ea ai facut-o pe sora mea
sa se simta binevenita la noi." sau Jri sea atat de bine in tinuta asra, ea
ma gandesc la tot felul de chestii obraznice."
Uneori, unul dinrre sori se opune cautarii �i exprimarii
recuno�tinrei fata de comportamenrul pozitiv al partenerului, deoarece,
spune el, i se pare O prefacatorie sa faca acest lucru. Insa a avea un
bun obicei nu inseamna ea va ,,indulciti" relaria. Mai degraba, acesta .
o va readuce la o stare de fapt mai realista. Simpla cuno�tere a acestui
fapt schimba cu totul siruaria in cuplurile in care sorii sunr pesimi�ti
in privinp partenerului �i a relariei !or. Cercerarile efectuare de catre
Elizabeth Robinson �i Gail Price explica acest adevar binevenit. Ele
au cerur unor observatori obiectivi, instruifi, sa numere care aqiuni
pozitive se perrec intre doi sori pe parcursul unei seri. Apoi, ei le-au
cerut acestor sori sa socoteasca �i ei cate interaqiuni pozitive au avut.
Atunci cand cercetatoarele au comparat scorurile date de cupluri !or
insele cu cele oferire de dtre observatori, au constatat ea acele cupluri
care se descriau ea avand probleme maritale au remarcat doar jumatate
din inreraqiunile pozitive care s-au petrecuc de fapt. Inrrucat aceste
85
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE
persoane erau atat de inclinate sa observe gre�elile partenerului, pierdeau
toatii cealalta jumatate din aqiunile pozitive ale acestuia.
CHESTIONAR DE EVALUARE A APRECIERII $I A
ADMIRATIEI
Pentru a evalua starea sistemului dumneavoastra de apreciere �i
admiratie din prezent, raspundeti la urmatoarele afirmatii.
Cititi' fiecare afirmatie si
) ' A pentru ,,adevarat" �i F
, incercuiti
pentru ,,fals".
1. Pot enumera cele rrei lucruri pe care le admir eel mai mule la
panenerul meu. AF
2. Cand sumem departe unul de celalalt, ma gandesc adesea cu drag
la partenerul meu. AF
3. Gasesc adesea o modalitate de a-i spune ,,Te iubesc." partenerului
meu. AF
4. Adesea, imi ating sau imi sarut cu tandrete partenerul. AF
5. Partenerul meu ma respecta CU adevarat. A F
6. Simt ea sum iubit(a) �i ea mi se poarta de grija in aceasta relatie. AF
7. Simt ea panenerul meu ma accepta �i ma iube�te. AF
8. Partenerul meu considera ea sum sexy �i atragator/ arragatoare. A F
9. Panenerul meu ma excita din punct de vedere sexual. AF
10. In aceasta relatie exista entuziasm �i pasiune. A F
11. Romantismul continua sa fie o parte a relatiei noastre. A F
12. Sum cu adevarat mandru/ mandra de partenerul meu. AF
13. Panenerul meu se bucura cu adevarat de realizarile �i reu�itele mele.
AF
14. Pot spune cu u�urinta de ce m-am easatorit cu partenerul meu. AF
15. Dad ar fi sa o iau de la capat, m-a� ea.satori cu aceea�i persoana. AF
16. Mergem rareori la culcare fara sa ne aratam vreun semn de iubire
sau de afectiune. AF
17. Cand intr� in indpere, partenerul meu se bucura sa ma vada. A F
18. Panenerul meu apreciaza lucrurile pe care le _fac in easnicia noasrra.
AF
19. Sotului meu/ Sotiei mele ii place felul meu de a fi. A F
20. Viata noastra sexuala este, in general, satisfaeatoare. A F
86
PRINCIPIUL 2: INTARITI-VAAPRECIEREA �I ADMIRATIA
Cotare. Acordati-va care 1 puncr pentru fiecare raspuns
,,adevarar".
10 sau mai mu.It. Acesta reprezinta un punct rare al dsniciei
dumneavoastra. Imrucat va pretuiti mult unul pe celalalr, aveti un scut
care va protejeaza de a deveni cople�iti de orice negativitare care deja
exista intre dumneavoastra. De�i v-ar putea parea evident faptul ea
oamenii care se iubesc au o mare considetatie unul pentru celalalt, cu
timpul, sotii scapa adesea din vedere aprecierea �i admiratia unuia fata
de celalalr. Amimiti-va ea aprecierea �i admiratia sunt un dar care merira
ocrotit. Efectuarea din cand in cand a exercitiilor din acest capitol va va
ajuta sa va intariti semimentele pozitive unul fata de celalalt.
Sub 10. Casnicia dumneavoastra ar purea fi imbunatatita in
acest domeniu. Nu firi ' descuraJ·aci
' de un asemenea scor scazut. Exisa
multe cupluri in care sistemul de apreciere �i admirarie nu a incetat sa
funqioneze, insa este ingropat sub srraturi de negativitate, sentimente
ranite �i tradari. Reinviind sentimenrele pozitive care ind se mai gasesc
dedesubt, va puteti imbunatati semnificativ easnicia.
Dad aprecierea �i admiratia sunt fa.cure farame, calea de a
le recupera incepe intotdeauna cu recunoa�terea importantei !or.
Amintiti-va ea ele sum esentiale pentru fericirea unei relatii pe termen
lung, deoarece impiediea dispretul - unul dintre cei patru calareti
uciga�i ai dsniciilor - sa devina o prezenta impovaratoare in viap
dumneavoastra. Disprerul este un coroziv care, cu rimpul, disrruge
legatura dintre sot �i sorie. Cu car pa.strati o legarura mai srransa c_u
sentimentele pozirive adanc inradacinate unul fata de celalalt, cu arat
veri fi mai purin tentati sa va punari CU dispret fata de sorul sau de soria
dumneavoastra atunci cand aveti un diferend.
intetirea Hacarilor pasiunii
Reinsufletirea sau sporirea aprecierii si
' ' a admiratiei
' dumneavoastra
nu e ceva complicar. Pana �i sentimentele pozirive demulr inabu�ite
pot fi readuse la viata doar gandindu-va la ele �i vorbind despre ele.
Puteti face acest lucru gandindu-va putin la partenerul dumneavoasrra
si
, la ce va face sa ii preruiti.
, ' Dad simtiti) ' ea v-ari, pierdut indemanarea
sau va simtiti prea stresar sau prea furios pentru a face acest ,,exercitiu
liber ales", urmatorul exercitiu va va indruma. Oricat de simple ar
Parea aceste exercirii,
, ele au o forta , enorma. Atunci cand recunoasteti' ,
87
 CELE �APTE PRINC!Pll ALE UNEI CASNlCll FERJCITE PRINCIPIUL 2: INTARITI-VA APRECIEREA �I ADMIRATIA

si discutati deschis despre caracteristicile pozirive al e partenerului �i ale !mi place foarre mult sa ma imbrari9ezi .
�asniciei dumneavoastra, legatura pe care O averi unul CU celalalr devine fti sta nemaipomenir cu culoarea asta.
mai pmerniea. Acest lucru va face mai u�oara abordarea asp�ctel_o� Mulrumesc ea Stai CU mine.
problemarice al easniciei dumneavoastra �i va produce sch1mb�n Multumesc ea iti pasa de ceea ce am eu nevoie.
pozirive. Parcurgeti aceste exercitii ori de care ori doriri. Nu su�t me_mr: Mulrumesc ea mi-ai adus flori.
doar pentru relatiile cu probleme. Daea relatia dumnea�oastra mantala Mulrumesc pentru ea ma dorqti.
esre una srabila �i fericira, acestea se dovede sc a fi un
m1Jloc excelent de Pentru mine conteaza foarte mult cand re porri a9a de frumos CU
a spori romantismul. copiii.
Felul in care te porti cu familia mea conceaza foarce mule pentru
mm e.
EXERCITIUL 1: ,,MULTUMESC PENTRU ... " Mulrumesc ea ai pus muzica ce-mi place.
Mulrumesc pentru toate drumurile cu ma9ina pe care le faci.
Din lisra de mai jos, alegeti cinci mulrumiri pe care ati dori sa i Multumesc pentru ea muncqti atar de mult pentru familia noastra.
le adresari CU propriile cuvinte parrenerului dumneavoast ra, adauga �d Multumesc ea m-ai invitat la cina. A fost minunat.
care un ex emplu care sa arare cand anume parrenerul dumneavoasr:a _a Multumesc ea ai fa.cut o baie cu mine.
fa.cut ace! lucru sau a fa.cut dovada calitaiilor pozitive pe care le apreoap. Ai un gust delicios.
Pe parcursul atelierelor mele de lucru, pot constata pe loc :a�ti �ul de �� Mulrumesc ea ma asculti.
urma acesrui ex ercitiu. C ei care incep �edinp stand repem � 1 stmghenp Mulrumesc ea ai chemar insralatorul (elecrricianul, ramplarul,
se rel axeaza b rusc. Ineaperea e plina de rasere. Privind acesre cupluri in gradinarul etc.).
rimp ce parcurg acesr ex erciriu, pot spune ea redescopera ce au ratacir Mulrumesc ea ai fost alaturi de mine atunci cand am fost rrist(a).
candva. Multumesc ea esti incelegaror/ incelegaroare fara de mine.
, ' , Iv , ,

Multum esc ea qti alaturi de mine.

Mulrumesc pentru cina. A fosr delicioasa. Mulrumesc ea i-ai dus pe copii la medic.
Mulrumesc ea ai grija de copii. Mulrumesc ea ma lini9re9ti.
Mul�umesc ea esti un rata arar de bun. Mulrumesc ea e�ti bun(a) CU min e.
Mul�umesc ea ai curarat bueataria. M-am distrat la petrecere. Mulrumesc ea ai fost CU mine.
Mul�umesc ea ai spal�r hainel e. Saruti exrraordinar de bine.
i vorbesc despre ce
Mul�um
' ' i alaturi de mine arunci cand ir
esc ea est Multumesc ea ma tii in brare.
ma supara. Mulrumesc ea Stai CU copiii.
Multumesc ea ai spalar vasele. Mulrumesc ea ai economi sit bani pencru noi.
Mul�umesc ea m-ai ascultat cand ti-am spus cum mi-a fosr ziua. Mulrumesc ea razi.
Mul�umesc ea ai fosr inrelegaror/ intelegatoare atunci cand ri-am Mulrumesc ea imi spui ceea ce ai nevoie.
s�us despre persoana aceea nesi mtira cu care m-am intalnir. Mulrumesc ea ma duci CU ma�ina.
Imi place sa facem dragosre. Multumesc ea ma la�i sa am timp pentru mine.
Multumesc 10a c rte mulr ea• a1· c1ost
1 ata'r de afecruos/ afectuoasa in Imi iau cu greu mainile de pe tin�.
ult ima vreme. Mulrumesc ea ma incampini arat de calduros cand vin acasa.
Imi place foarte mult sa vorbim in timpul cinei. Mulrumesc foarte mult pentru ie9irea pe care am fac ut-o.
Mulrumesc ea esti o mama atat de b una. Mulrumesc ea ai fa.cut treburil e prin casa.
E fo;rte plac ut ;a ne plimbam impreuna. M i-a placut foarte mule picnicul pe care 1-am fa.cut.

88 89
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICJTE
Arari superb in seara asra.
Mulrumesc ea ai grija de mine cand sum bolnav(a).
Mulrumesc ea imi spui cum re simti.
lmi place foarte mule sa re ating aici.
Iti' multum
' ' un partener de incredere.
esc ea esti
Miro�i atat de bine.
Mulmm esc ea ma iubesti.
' '
Multumesc ea ai fa.cut casa noasrra atar de frumoasa.
Mulrumesc ea iti perreci rimp cu familia mea.
Mulrumesc ea mi-ai fa.cut cafea.
Placintele acelea au fost delicioase. Multumesc ea le-ai luat.
Mulrumesc ea ai sunat medicul atunci cand am avut nevoie de un
consult.
Mulrumesc ea platqri facturile.
Mulrumesc ea imi iei parrea amnci cand sunt criticat(a).
EXERCITIUL
' ' FILOSOFIA RE LATIEI
2: TRECUT UL SI ' aceste perioade?
DUMNEAVOAS TRA
Va prezentam mai jos o variama a chestionarului pe care 1-au
folosit Rory �i L isa penrru a-�i reca�tiga aprecierea �i admiratia unuia
fata de celalalr. Complerand impreuna acest chestionar va veri afla fata
in fara CU primii ani ai relariei dumneavoastra �i va veri putea aduce
aminte cum �i de ce ati devenit un cuplu. Yeti avea nevoie de cateva
ore neintrerupte pemru a-1 completa. Nu exista raspunsuri corecte
sau gre�ite la acesre inrrebari - ele sunt menire doar sa va indrume in
reamimirea iubirii �i a viziunii asupra casniciei care v-a determinat sa
va uniti vietile de la bun incepur. lndreptati-va gandurile catre amimiri
Pozitive - cu siourant a nu vreti, sa rransformati acesr exerciciu intr-o
t, , , '
sesiune de reclamatii!
Partea incii: trecutul dumneavoastra
1. Discurati despre cum v-ati intalnit �i cum ari ajuns sa fiti impreuna.
Care a fost prima impresie despre celalalt? Prin ce s-a remarcat
partenerul dumneavoascra?
2. Care este cea mai pregnanta amintire despre incepururile relariei?
Ce fel de activitati faceari impreuna? Care au fost unele dintre
momentele cele mai importance?
90
PRINCIPIUL 2: INTARITI-VAAPRECIEREA �I ADMIRATIA
3. De cat timp va cuno�teari inainre de easatorie? Vorbiti despre felul
in care ati luat decizia de a va easacori. A fosc usor sau greu? E rati
indragos�iti? Dintre toti oamenii de pe lumea a�easta, ce v-a fac�t
sa credeti ea aceasra esre persoana aleasa?
4. Imparrasici
' ' amimiri de la numa dumneavoascra si ' din luna de
miere, dad ati ' avut. Ce va amintiti ' mai bine, fiecare dintre
dumneavoastra?
5. Aduceti-va amime de primul an de easnicie. A fost necesar sa faceri
unele ;chimbari?
6. Ce puteti spune despre tranzitia la sratutul de parime? Cum a fost
perioada aceasra, pemru fiecare dintre dumneavoastra?
7. Privind in urma, care au fost momentele cu adevarat fericite din
casnicia dumneavoasua? Ce inseamna pentru dumneavoastra, in
iposraza de cuplu, a va simti bine? S -a schimbat ceva in privinra
aceasta, de-a lungul anilor?
8. Multe relatii tree prin perioade mai bune sau mai rele. Acesr lucru
esre valabil si
' in cazul dumneavoascra? Puteti ' descrie cateva dintre
9. Privind in urma, care au fost momemele cu adevarac dificile din
casnicia dumneavoasrra? De ce credeti ea ari ramas impreuna? Cum
ari trecut peste acesce perioade dificile?
10. Ati
' incetat sa mai faceti' impreuna lucruri care alradata va faceau
placere? Discutati mai mule despre acest subiect.
Partea a doua: filosofia dumneavoastra despre ea.snide
11. De ce credeti ea unele casnicii funqioneaza, in timp ce altele nu?
Discutati despre doua cupluri pe care le cunoa�reri �i despre care
considerati ea au o relarie buna, respectiv proasra. Care este diferenra
dimre aceste doua easnicii? Cum este relatia dumneavoastra in
comparatie CU acestea?
12. Discutati despre easnicia parintilor dumneavoastra. Ati spune ea
acestea au fost foarte asemanatoare sau foarte diferite de casnicia
dumneavoastra?
13. Trasati o diagrama a easniciei dumneavoastra, consemnand
principalele momeme de cotitura, momemele bune �i cele dificile.
Care au fost cele mai fericite momeme pentru dumneavoastra?
Pemru parrenerul dumneavoastra? Cum s-a schimbat easnicia
dumneavoastra de-a lungul anilor?
91
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE PRINCIPIUL 2: iNTARITI-VA APRECIEREA SI
' AD MIRATIA
'

Cele mai multe cupluri constata ea reaminrirea trecutului avut Ceea ce prefuiesc cu adeviirat la partenerul meu este ea el este
,
impreuna da forte proaspete relariei !or. Raspunzand la acesre inrrebari, atat de:
sotii i9i amintesc iubirea 9i marile a9teprari care i-au condus, de la bun Acriv De9tepr Istet
inceput, la decizia de a se ea.satori. Astfel, cuplurile care au crezut ea Adaptabil Desroinic Iubitor
relaria lor s-a incheiat au o licarire de speranra care sa le indemne sa
Adorabil Determinat fncaparanat
lupre penrru a o salva. Simpla parcurgere din cand in cand a celor Ager Devotat fncrezaror
doua exercitii prezentate mai sus poate fi suficienta pentru a salva �i a Agreabil Dezinvolt Incurajaror
consolida aprecierea 9i admiraria unuia pentru celalalr. Ambitios Dinamic Indemanatic
Amuzant Disciplinat Indrazner
Cum sa va pretuiti partenerul Araros Distractiv Inrreprinzator
neavoasua Atent Echilibrat fnrelegaror
Cat de des va ganditi cu bucurie la panenerul dum Autentic Empatic fnrelept
iti cu mand rie la
arunci cand sunreti departe unul de celalalt? Va gand Auto-suficient Energic Laudativ
uiesc prquirea, o
mulrele lui trasaruri frumoase? Asemenea ganduri alcar Avenruros Entuziast Linistit
rarie din cuplu. '
componenta esenriala a sistemului de apreciere �i admi Binevoiror Eric Loial
arunci cand sunteti
Pretuirea reprezinta un obicei al mintii prin care, Bucuros Exact Matur
gandurile despre
separati pe parcursul unei zile, sporiti cat mai mule Bun Exuberant Marinimos
pe cele negative.
calitatile panenerului dumneavoastra 9i le reduceri Cald Fascinanr Mandru
merir ele panenerului
Aceasta acrivitate care se concentreaza pe Calm Fericit Meticulos
pentru ceea ce
dumneavoastra va permite sa alimentati recuno9tinp Capabil sa rezolve Ferm Milos
te. Multi sori nu
aveti, in loc de resenrimentele fata de ceea ce va lipse9 probleme Flexibil Modest
lt. Din fericire,
i 9i dau seama ea neglijeaza sa se preruiasca unul pe celala Compatimiror Generos Motivat
acest lucru se poate corecta cu usuri
, nra. Exerciriile
, care urmeaza vii pot
)

ala. Constant Ghidu� Muncitor

ajuta sa va formati acesr obicei de o imponanra capit ConFient Grijuliu Natural
Con�tiincios Hamic Neinfricat
EXERCJTIUL 3: CUM SA VA PRETUITI PARTENERUL Capabil Hotarat Neobosit
Corect Ienaror Nerabdator
Partea intai. Alegeti din lisra de mai jos zece calitati pe care le Creativ Idealist Onesr
preruiti la parrenerul dumneavoastra. Pentru fiecare dintre acesrea, Credincios Imaginariv Onorabil
mentionati care o siruarie in care acesra a aratat ea o poseda. Apoi, Cunoscaror Independent Optimist
spuneri-va ,,Sunt de-a dreptul norocos ea sunt CU panenerul meu." Tineri Curajos Ingenios Organizat
aceasra lista la indemana 9i utilizari-o arunci cand sunreti singur, pemru Curat Inteligent Original
a vii indrepta gandurile afecruoase carre panenerul dumneavoascra 9i Curios Interesant Pa9nic
penrru a acriva sentimentul de recuno9tinra. Darnic Imim Perseverent
Partea a doua. Scrieti-i panenerului dumneavoasrra o scrisoare Dedicat Intuiriv Perspicace
de dragosre, in care sa exprimati car de mult ii pretuiti calitatile. Demn Invenriv Pia.cut
Cititi-i-o CU voce tare la O intalnire romantica. Deschis Iscoditor Politicos
Descurcarq Iscusit Pozitiv

92 93
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE PRINCJPIUL 2: INTi\RITI-VAAPRECIEREA �I ADMIRATIA

Practic Rezisrenr Talentat la o parre a corpului sau pe care o considera1i arragatoare. De asemenea,
Prevazar9r Sanaros Tandru asigurari-va ea realizari sarcina simpla care insore�re fiecare afirmarie
Prietenos Sclipiror Temerar poziciva. Face1i acest exerci 1iu in fiecare zi, indiferent cum v-ari pu:ea
Principial Sensibil Tolerant simti fara de rela1ia sau de parrenerul dumneavoastra. Continuati chiar
Purernic Serios Unic daea rocmai a avuc loc o cearra zdravana sau vii simciri' ' foarre ins�rainati
'
Rational Sigur Vesel unul de celalalc.
Rabdator Sincer Vigilent Dqi acest exerciriu poate parea prostesc sau cusut CU ara alba,
Realizat Sociabil Vioi se bazeaza pe numeroase cercetari asupra forrei pe care o are repetarea
Recepciv Spiritual Vireaz gandurilor pozitive. Ac·easta abordare reprezinta unul dintre principiile
Reflexiv Spontan Voios de baza ale terapiei cognitive, care s-a dovedir foarre eficient in
Relaxat Statornic Vrednic trararea depresiei. Acunci cand oamenii devin deprima1i, gandirea lor
Respectuos Studios Altceva poare deveni distorsionata - vad totul exrrem de negaciv, sporindu-le
Responsabil Suportiv sentimenrul de lipsa de sperama. Dar daea, cu rimpul ei isi obisnuiesc
Rezonabil Surprinzaror deliberac mimea sa gandeasea' altfel, mai poziciv, sen�ari; de lipsa de
speran1a se poare diminua.
Acesc exerciriu esce un experiment prin care easniciei i se da aceasta
EXERCITIUL
' 4: UN CURS DE SAPTE
' SAPTAMANI DE speranra. Ceea ce faceri, de fapr, esce ea repera1i un mod mai pozitiv de
APRECIERE �I ADMIRATIE a vii gandi la parrenerul �i la relaria dumneavoasrra. Asemenea oriearei
alee repetifii, daea o facqi desrul de des, cuvimele (�i, mai important,
Acest exerciriu este menit sa vii deprinda CU obiceiul de a vii gandurile) vor deveni a doua dumneavoasrra natura.
precui parrenerul. Daea sunteti nervos, srresat sau rezervat fata de Nora: De vreme ce sorii petrec destul de mule timp departe unul
sor�l sau de soria dumneavoas�ra, puceri fi tentat Sa fiti mai at�nt la de celala!t de !uni pana vineri, aceste zile sum specificate in programul
caracteristicile sale negative. Acest lucru duce la ganduri care vii intrqin de mai jos. Purqi schimba zilele in a�a fel inclt acestea sa se porriveasea
starea de suparare, care, la randul ei, vii va face sa vii simtiti �i · mai mai bine programului dumneavoastra (dad, de exemplu lucrati la
distant �i mai izolat in propria dsnicie. Acest exerciriu contracareaza sfar�it de saptamana), atata timp cat faceri exerci1iile de c:nci o/i pe
aceasra tendin1a, inva1andu-va sa vii indreprari atenria earre rrasaturile saptamana.
pozirive ale parrenerului dumneavoastra, chiar �i atunci cand nu ari
petrecut impreuna cea mai grozava zi. Saptamana I
Penrru fiecare dintre zilele de mai jos, exisra o afirmarie pozitiva LUNI
sau un gand pozitiv, urmata de o activitate de realizat. Ganditi-va la
Gand: Imi place CU adevarat de partenerul meu.
fiecare afirmarie �i repecari-o in mintea dumneavoastra de mai multe Sarcina: Numi1i o caraccerisciea pe care o considera i emo ionanta
ori pe zi, atunci cand nu sunteri impreuna CU sorul sau CU soria 1 1
sau atragatoare.
dumneavoasua. In anumice cazuri, ar parea ea acel gand nu se apliea MARTI
parrenerului sau easniciei dumneavoastra, mai ales daea aprecierea �i Gand: Pot vorbi cu u�urin1a de momentele bune din easnicia
admiraria sunt pe sfaqite. Tineri mince ea acesre afirmatii nu descriu noastra.
neaparac srarea de fapr a relariei dumneavoasrra in acel moment. Daea Sarcina: Alegeti un asrfel de moment bun si scrieti o propozitia
vii puceri reaminti o singura siruarie sau intamplare in care acea afirmarie ' ' '
despre acesta. '
a fost valabila, concentrari-va asupra ei. De exemplu, daea nu sunteti
Prea arras de sorul
, sau de soria
, dumneavoastra zilele acescea, ....,
ganditi-va
,

94 95
 CELE �APTE PRlNCIPII ALE UNEI CASNlCII FERICITE PRINCIPIUL 2: INTARITI-VA APRECIEREA �I ADMIRKrIA

MIERCURI MARTI
'
Gand: lmi pot aminti CU UJurinra momente romantice, speciale, Gand: lmi pot aminti CU u�urinra prima noastra intalnire.
din casnicia noastra. Sarcina: Descriefi in scris aceasra prima intalnire.
Sarcina: Alegeti' un astfel de moment si
' ganditi-va
' la el. MIERCURI
JOI Gand: lmi amintesc multe detalii despre momentul cand ne-am
Gand: Ma simt fizic atras(a) de panenerul meu. decis sa ne dsatorim.
Sarcina: Gandiri-va la o trasatura fizica ce va place. Sarcina: Scrieti, o propozitie
' care sa descrie ce va amintiti.
'
VINER! JOI
Gand: Panenerul meu are anumite calirari de care sum mandru(a). Gand: Imi pot amimi numa noasrra �i luna de miere.
Sarcina: Scrieti
, o caracteristica ce va face sa fiti
' mandru(a). Sarcina: Descrieri un lucru care v-a placur atunci.
VINER!
Gand: Ne impaqim in mod echitabil rreburile casei.
Saptamana 2 Sarcina: Descrieti' un mod in care faceti,, de reoula, acest lucru•
b
Dad partenerul dumneavoastra nu i�i face partea lui din treburile
LUNI
casnice, gandifi-va la alte modalitati prin care el contribuie. Daca
Gand: Sime CU adevarat ce inseamna ,,noi" fara de ,,eu" in aceasta
dumneavoastra suntefi acela, alegeri o sarcina din gospodarie pe
casnicie.
care o veri prelua (cum ar fi sa va ocupari de spalaml hainelor).
Sarcina: Ganditi-va
, la un lucru pe care ii aveti
' in comun.
MARTI
'
Gand: Avem aceleasi ' convingeri
� si ' valori fundamentale. Saptamana4
Sarcina: Descrieri o convingere pe care o averi in comun.
MIERCURI LUNI
Gand: Avem scopuri comune. Gand: Ne putem planifica viap cum se cuvine �i simrim ea avem
Sarcina: Numifi un astfel de scop. control asupra viefii noasrre impreuna.
JOI Sarcina: Descrieri o activitate pe care ari planificat-o impreuna.
Gand: Sorul meu/ Soria mea imi este eel mai bun prieten/ cea MARTI
mai buna prietena. Gand: Sunt mandru de aceasta casnicie.
Sarcina: Gandiri-va la un secret pe care il averi CU partenerul Sarcina: Numiri doua lucruri despre casnicia dumneavoasrra care
dumneavoastra. va fac sa va simtiti mandru.
VINER! MIERCURI
Gand: Sum sprijinit(a) foane mule in aceasra dsnicie. Gand: Sunt mandru/ mandra de familia mea.
Sarcina: Gandifi-va la un moment in care sorul sau soria Sarcina: Amintifi-va un anumit moment in care v-ari simrir
dumneavoastra a fast foarte suportiv(a). mandru/ mandra.
JOI
Saptamana3 Gand: Nu imi plac unele lucruri la partenerul meu, insa pot trai
cu ele.
LUNI
Sarcina: Care este unul dintre defectele minore cu care v-ari
Gand: Casa mea este un lac unde primesc sprijin �i ma lini�tesc.
obi�nuit?
Sarcina: Numiti ' un moment in care sorul
' sau sotia
' dumneavoasrra
v-a ajurari sa va lini�tifi.

96 97
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICll FERICITE PRINCIPIUL 2: INTARITI-VAAPRECIEREA �I ADMIRATIA

VINER! Sarcina: Scrieti parrenerului dumneavoascra o scrisoare de

Gand: Aceasta casnicie este mulr mai buna decac majoritatea pe dragoste pe care i-o aratati mai apoi.
care le �tiu. JOI
Sarcina: Ganditi-va la o casnicie pe care o considerati groaznica. Gand: Daca ar fi sa o fac din nou, m-a� ea.satori cu aceea�i
persoana.
Saptam.ana 5 Sarcina: Planuiti o ie�ire (sau o alta activicate) aniversara.
VINER!
LUNI
Gand: Exisca mule respect reciproc in casnicia mea.
Gand: Am fost O persoana CU adevarat norocoasa ea m1-am
Sarcina: Luati in considerare participarea impreuna la un curs
incalnit socul/ socia.
(navigatie, clans de societate etc.). Spuneti-i sorului sau sotiei
Sarcina: Numiti 'un avanraj al fapcului ea sunteti casatorit(a) cu
dumneavoastra cand a fost ulrima data cand ati admirat ceva ce
sorull sotia dumneavoastra.
a fa.cut.
MARTI
Gand: Casacoria este uneori o lupta, dar merica.
Saptam.ana 7
Sarcina: Ganditi-va la un moment dificil pe care 1-ati depa�it
impreuna. LUNI
MIERCURI Gand: Sexul este (sau poate fi), de regula, chiar placuc in aceasca
Gand: Inrre noi exista mulca afecriune. casmc1e.
Sarcina: Planificati in seara aceasta un cadou surpriza penrru Sarcina: Planuiti o seara erotica.
perechea dumneavoascra. MARTI
JOI Gand: Am parcurs un drum lung impreuna.
Gand: Ne aratam CU adevarat interesul unul fata de celalalt. Sarcina: Ganditi-va la tot ceea ce ati obtinucimpreuna, ea echipa.
Sarcina: Ganditi-va la ceva inreresanr despre care sa vorbiti sau MIERCURI
sa-1 faceti. Gand: Cred ea putem rrece impreuna peste orice dificultate.
VINER! Sarcina: Aduceti-va aminte de cum v-ati descurcat incr-un
Gand: Suntem buni tovara�i. moment dificil.
Sarcina: Planuiti o ie�ire impreuna. JOI
Gand: Ne place simtul de umor al celuilalt.
Saptam.ana 6 Sarcina: Planuiti sa vizionatiimpreuna o comedie.
LUNI VINER!
Gand: Este multi iubire in casnicia mea.
Gand: Perechea mea poate fi foarte dragura.
Sarcina: Ganditi-va la o calatorie speciala pe care ati facuc-o
Sarcina: Imbracari-va foarte elegant pentru O seara petrecuta
impreuna.
impreuna, undeva in ora�. Sau, daca nu va place acest lucru,
MARTI planuiti un ale fel de iqire care sa va placa.
Gand: Partenerul meu esre o persoana interesanca.
Sarcina: Propuneti-va sailintrebati pe partenerul dumneavoasrra
La sfar�itul celor �apte sapcamani, este foarte probabil sa constatati
ceva ce va intereseaza pe amandoi.
ea felul in care va priviti parrenerul �i propria casnicie este mule mai
MIERCURI optimist. Laudandu-va unul pe celilalr este in avantajul casniciei
Gand: Reaqionam bine unul la celalalr.

98 99
 CELE �APTE PRINCIPll ALE UNEI CASNJCJI FERICITE

dumneavoastra. Insa, pentru a fi sigur ea avantajele se pastreaza, av�ti

nevoie ea respecrul 9i afeqiunea sa lucreze pentru dumneavoastra. In
6
capicolul ce urmeaza veti face cocmai acest lucru, folosindu-le drept
fundament pentru prefacerea - sau reinsufletirea - romantismului
casniciei dumneavoastra.
Principiul 3:
Apropiati-va in loc sa va indepartati

Dad inregistrarile fa.cute in Laboratorul Iubirii ar fi vreodata

prezentate in cinemacografe, nimeni nu ar d.9tiga vreun premiu.
Arhivele noastre sum pline de nenumarate scene plictisicoare in care,
de exemplu, sorul se uiti pe fereastra 9i spune ,,Uau, uite ce barca!",
soria i9i ridica privirea de pe revista pe care o rasfoia �i spune ,,Mda,
seamana cu goeleta aceea mare pe care am vazur-o vara trecuta, iti aduci
aminte?", iar sorul mormaie ceva.
Ati putea crede ea vizionarea ore in �ir a acestor scene mi se pare
suparacor de plictisitoare. Dimpouiva, inregistrarile mele preferate din
Laboracorul Iubirii sunt cele pe care orice edicor de film competent
de la Hollywood le-ar �terge pe loc. Motivul consta in faptul ea eu
vad importanp lucrurilor marunte. Vor citi ori vor asculta noutatile
impreuna sau stand tacuri, separac? Vor sea la taifas in timpul pranzului?
Le urmaresc CU incordare, pentru ea �tiu: SOfii care se implica intr-o
sumedenie de asemenea interaqiuni vor rimane fericiti. Ceea ce se
petrece CU adevarat in aceste scurte dialoguri este ea sorul 9i soria se
afla in legatura unul CU celalalt - sunt in concordanra unul CU celalalt,
deoarece fiecare cautd apropierea celuilalc. Cei care fac acest lucru i�i
consuuiesc un sentiment reciproc de incredere. Cei care nu fac astfel se
afla in pericol sa o ia pe o cale gre9ira. Rareori vad scurce momente de
conexiune in inregistrari ale cuplurilor care divorreaza mai tarziu sau
care declara ea relaria !or s-a inrautatit iremediabil. Mule mai frecvem,
soria nici ma.car nu-9i ridiea privirea din paginile revisrei - iar daea o
face, sorul nu ia in seama ce-i spune ea.
Hollywood-ul a deformat notiunea noastra despre romantism 9i
despre ceea ce face ea pasiunea sa se incinga. Privindu-1 pe Humphrey
Bogart cuprinzand in brare o Ingrid Bergman cu ochii in lacrimi ne
face inima sa bati mai purernic, insa romantismul vietii obi9nuite i9i

100
 CELE �APTE PRINCIPI! ALE UNEI CASNICII FERICITE
uage seva din scene mult mai banale. Esce tinuc in viara de fiecare
data cand ii spuneri sorului sau soriei dumneavoasua cat de mult ii/
o precuiti in cimpul rutinei de fiecare zi. Iner-a dsnicie, sotii isi fac
mere� ,,�ereri", cum le nu mesc eu, de atenrie, de afeqiune, 'de �mor
sau de sprijin. Cererile pot fi ceva marunt, precum ·rugamincea de
a-i face un masaj la spate sau ceva important, cum ar fi solicitarea
de ajucor pentru a avea grija de un parinte varscnic care esce bolnav.
Parcenerul raspunde fiedrei cereri, fie apropiindu-se de sorul sau de
soria sa, fie indeparcandu-se. Dorinp de a apropiere fara de celalalt sea
la baza increderii, a uniunii emorionale, a pasiunii �i a unei viqi sexuale
implinite. Orich de amuzant ar suna, romantismul incepe pe intervalul
dincre rafturile magazinului, acunci cand parcenerul va increaba ,,Mai
avem unt?", iar dumneavoastra ii raspunderi ,, Nu Fill. Stai sa iau,
roru�i, sa fie.", in Joe de sa ridicari nepasacor din umeri. Spore�te atunci
cand �titi ea parcenerul dumneavoastra are o zi indrcata la se�viciu �i
va faceri purin cimp sa ii crimiceri un scurc mesaj de incurajare. In toace
acesre situafii, partenerii aleg sa se apropie unul de celalalt in loc sa se
indeparreze.
Cercetarile noascre confirma rolul esenrial pe care cererile il joad
incr-o relatie. In scudiul efeccuar asupra cuplurilor proaspat dsacorite,
la evaluare� facuca dupa FSe ani de la intervenrie, am constatat ea acele
cupluri care au ramas impreuna �i erau fericite au fast cele care au venit
in intampinarea cererilor partenerului lor in aproximativ 86% din
cazuri in interior ul Laboratorului Iubirii, in vreme ce cuplurile care au
divorpt au fa.cut ace!a9i lucru doar in proporrie de 33%. Este graitor
faptul ea cele mai multe dincre certurile in cuplurile din ambele grupuri
nu erau despre chestiuni specifice precum banii sau sexul, ci se dacorau
neindeplinirilor cererilor de apropiere. Acesta este motivul pentru care
evenimente aparent marunte conteaza atat de mule pentru viicorul unei
relatii: de fiecare data cand partenerii i�i cauca reciproc apropierea, i9i
far�eaza ceea ce am numit un cont emotional. ' ' fac economii care, la
Isi
fel ea banii din band, vor fi pe post de amorcizor acunci cand situaria
devine dificila, atunci cand ei vor infrunta censiuni sau conflicte majore
de viara. Deoarece au adunat din bel�ug bunavoinra, aceste cupluri
vor fi mai purin predispose sa cada prada neincrederii �i negativitafii
cronice in timpul perioadelor dificile.
Primul pas in apropierea unuia de celalalt este doar de a fi
constienci
' ' cat de importance sunt aceste mini-momente, nu numai
pencru nivelul de incredere din casnicia dumneavoastra, ci �i pencru
102
PRINCIPIUL 3: APROPIATI-V.A iN LOC SA VA fNDEP.AR.TKp
senrimencul conrinuu de romantism. Pentru multi soti simpla
constientizare
' a faptului ea nu ar rrebui sa considere d� la si�: intelese
'
interaqiunile lor de zi cu zi aduce o enorma schimbare in relaria lor.
Amintifi-va ea a-i fi celuilalt de ajucor va aduce mule mai mulra purere
si
' pasiune in relatia
' dumneavoastra decat o vacanca ' de doua sapramani
in Bahamas.
Muire persoane cred ea secretul reapropierii de parcenerul lor
esce o vacanra la mare. Insa ie9irea romancid sporeFe pasiunea doar
dad sotii
' au imretinur-o,
' ramanand apropiati ' in asemenea momente
marunte. Este u9or sa ni-i imaginam pe Justine �i pe Michael, sofii
care au vorbit despre numa si ' luna lor de miere cu ad.ta incamare' la
un restaurant, la lumina lumanarilor. Dar a�ezari-i pe Peter �i Cynthia
la masa alacurata �i seara lor va fi mai mult ea sigur un fiasco, plina de
acuze, de invinovariri sau de raceri sranjenitoare.
Una dintre calitatile apropierii de celalalc esre faptul ea esce arat de
u�or de realizat. Este nevoie doar de un gest marum care sa dud la alcul
�i apoi la un altul. ,, Caucarea apropierii" funqioneaza dupa principiul
feedback-ului pozitiv - ea un bulgare de zapada rostogolindu-se la vale,
mic la incepuc, insa devenind uria� in final. Cu alee cuvinte, pentru a
vedea un ca�rig nu crebuie sa caurari apropierea celuilalt intr-un mod
spectaculos. Inceperi doar, iar lucrurile se vor imbunatari de la sine. Va
dau un exemplu din viara mea: incr-o zi, am auzic-o pe Julie bombanind
in �oapta. in timp ce scotea hainele din usdtor. Puteam faarce u�or sa
ma fac ea n-am auzit. Dar bombanirul era o cerere, discreta, dar in
mod evident o cerere. A�a ea am intrebat-o care e problema, iar ea mi-a
raspuns ,, Nu ma •deranjeaza sa spa.I hainele, dar urasc sa le impaturesc."
Ei bine, mie chiar imi place sa fac lucru ri pemru care nu crebuie sa
gandesc, cum ar fi imparurirea cama�ilor! Ma face sa simt ea am realizat
ceva, cam cum e atunci cand revizuiesc datele numerice la laborator.
AF ea, m-am apropiat de soria mea preluand imparurirea. Puneam
mormanul de haine pe pat, dadeam drumul la muzica, ascultandu-1
pe compozitorul de jazz Bill Evans �i pianul sau magic �i eram in rai.
(Ca multi alti oameni, ori de care ori este posibil, incerc sa fac rreburile
gospodare�ti imr-un mod cat se poate de placut �i cu cat mai multa
ingaduinra fara de mine...). Incr-un final, Julie a intrat in camera.
�tiam ea se a�tepta sa o rog sa ma ajute, chiar dad ura sa imparureasd
hainele. In schimb, am scat amandoi relaxati ' si
' savurand muzica, in
timp ce eu concinuam sa imparuresc. Julie a remarcat ea nu am fast de
mule la clubul nostru preferat de jazz. AF am ajuns sa luam cina acolo
103
 PRINCIPIUL 3: APROPIATI-VA IN LOC SA VA INDEPARTKfl
CELE �APTE PRINC!Pll ALE UNEI CASN!Cll FERICITE

in seara aceea. La fina l, impamrirea ha inelor s-a dovedit foarte romantic 12 sau mai mare. Felicitari! Apropierea unuia de celalalt
pencru amandoi. reprezinca un puncr tare al casniciei dumneavoasrra. Deoarece sunceri
ata t de des ,, acolo" un ul pencr u celalal t in si tuarii
' le obisn
' uite de viar' a,
ari aj uns sa a veri un cont emorional plin, care va va fi de folos in orice
CASNICIA DUMNEAVOASTRA ESTE PREGATITA PENTRU simarie dificila prin care ari purea rrece (�i va tine deparce multe alrele
ROMANTISM? asem enea). Este vorba de acele clipe la care abia dad va ganditi - cand
ari r etrimis o gluma ca re face fu rori pe net, cand ari pus impreuna masa
i dumneavoastra
Pentru a vii face O idee despre cum ii merge casnicie sau cand v-ari spus careva cuvince pe fuga in timp c e erari amandoi l a
urmatoar ele inr:,eb�ri.
(sau cum i-ar putea merge in vii tor), raspundeti la _ serviciu - 9i care alcamiesc esenp casniciei dumneavoascra. Surplusul
re afi r m ri i inc rc iti A p entr u ,, adevarat 91 F pe care il av eri in concul dumneavoascra emorional va face casnicia mai
Cititi fi ec a a e 9 e u

penrr u ,,fals". trainica 9i va ajuta sa treceri CU bine prin perioade dificile, dispozit ii
proaste 9i prin schimbari majore de viara.
, precum spalatul
1. N e place sa facem impreuna luc ruri marume Sub 12. Relaria dumneavoasua ar purea fi imbunatafita in aceasra
vaselor sau privirul la televizor. A F Privima. , Invat, and sa va apropiat' i unul de celalalr in cel e mai obisn
, uice
2. A9tept cu ner abdare sa imi perrec timpul l
iber cu partener ul meu. feluri pe p arcursul unei zile, nu doar ea va veri consolida casnicia, ci
AF o vet' i face si
' mai romantica. De fi ecare data cand faceri ' eforrul de a-I
sa ma vada. AF
3. La sfarsiml zilei, partenerul meu esre bucuros asculra, de a-i raspunde 9i de a-1 aj ura pe par tener ul dumneavoasr ra, va
a ce pareri am . AF
4. De obi�ei, partenerul meu este interesar sa aud veri face casnicia un pie mai buna.
enerul meu. A F
5. !mi place cu adevarat sa discut cu part . .
em_ a1 me1. A F
6. Parrenerul meu este unul dintre cei mai buni prier Doua piedici_ in calea apropierii unuia de celalalt
al. A F
7. Suntem foarre compatibili la nivel spiritu
lalalt. A F
8. Ne place cu adevarat sa sram de vorba unul cu ce Lucrand CU multe cupluri, am observat ea exisra doua simarii
. AF
9. Cand iqim in ora9, rimpul rrece foane repede care, dintre toate, impiedica eel mai mul t apropierea parrenerilor unul
F
10. Avem intotdeauna multe lucruri sa ne spunem. A de celalalc 9i consolidarea sentim emului lor de incredere. Iaca cum

11. Ne distram mule impreuna. A F puceri inlamra acesce obsracole din calea relariei dumneavoastra.
asta . A F
12. Parrenerul meu imi spune cand a avut o zi pro
ul meu ma considera un prieten
foane aprop1at. 1. ,,Ratarea'' unei incerdiri de apropiere din cauza ea aceasta este
13. Cred ea partener
AF acoperita de furie sau de alta emope negativa.
14. Avem acelea9i valori fundamenrale. A F Uneori, mai ales dad o relarie rrece printr-o perioada dificila,
15. Ne place sa ne perrecem timpul la fel. A F unul dimre sari ar purea sa nu i�i dea seama ea partenerul sau p anenera
16. Avem o mulrime de interese comune. A F sa face o incercare de apropiere, deoarece aceasta pare negaciva. Prin
17. Avem multe visuri 9i idealuri comune. A F urmare, e el dincai reaqioneaza la aceasra negarivirare 9i r areaza cererea
ri. A F
18. Ne place sa facem de mulre ori acelea9i lucru _ . de apropiere. De exemplu, Lena ii spune exasperata sorului ei, Carl ,,Nu
no sr e difer o rec , i mi plac p reocupanle
19. Chi ar dad inc e res ele a r a a um
ti-ar crece niciodata prin cap sa 9rergi mas a, nu-i a9a?" Carl nu aude
p artenerului meu. v cererea Lenei (,,Te rog sa 9rergi masa in seara asta."). In loc, aude cricica ,
multe ori ne simtim
20. Indiferent ce facem impreuna, de cele mai primul cal arer- Nu e de mirare ea el raspunde defensiv: ,,Da' ru ai facur
bine. AF vreoda ca plinul la ma9in a?" De aici incolo, se incinge cearta.
Cotare. Acordari-va care un punct pentru fiecare raspuns
,, adevarat".
105
104
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERlCITE
Dar daca, mai degraba, Carl raspundea spunand ,, Oh, ai dreptate,
scuze." �i apoi �rergea masa? Ar fi marcat un punct extrem de important
zambet rusinat din parrea sotiei lui, care
, ' probabil' ar fi
si castio-at
, b , un
si , ,
�i-ar fi dat seama ea inceputul ei prea dur a fost deplasat. La fel, sa zicem
ea e1 ar vrea ea Lena sa vina la culcare, dar ea raspunde la e-mail-uri.
Cererea lui este ,,Te rog, hai �i tu in pat." Insa ce se aude este ,,Acuma te
ocupi de mail-urile alea? Ai avut roati seara la dispozitie!" Daca Lena ar
fi atema la rugaminrea lui �i nu la ronul vocii, ar avea ocazia sa raspunda
pozitiv: ,,Ca bine zici. Vin imediat."
�adar, inainre de a da replica partenerului inrr-un mod
defensiv' opriti-va
, o clipa si , cererea pitita sub cuvinrele dure
, cautati
ale partenerului dumneavoastra. Apoi, concenrrati-va atentia asupra
cererii, nu asupra modului de livrare. Daca va este greu sa nu reaqionati
defensiv' atunci respirati' mai inrai adanc de cinci ori, numarand rar
pana la �ase cand inspirati �i din nou pana la pse cand expirari. Apoi,
spunqi-i parrenerului dumneavoasua ,,Vreau si-ti raspund frumos,
ap ea re rog spune-mi ce vrei sa fac eu in momenrul acesta? Chiar
vreau sa sriu." Daca v-ati obisnuit sa va mascari cererile de apropiere, iar
n�gativit,atea denaturea�a se�nalele pe care v/Je cransmiteti unul altuia,
incercati sa domoliti incepurul fiecarei discutii (a se vedea pag. 177).
2. A 6. distras de lumea virtuala
Lucrand cu cuplurile, am observat ea inrernetul �i dispozitivele
digitale sunr o mare provocare penrru incercarile de apropiere. Accesul
si inreractiunile instanranee · cu lumea exterioara ofera, cu siguranti,
�norme b�neficii sociale. A devenit mult mai u�or sa te conectezi �i sa
reiei legacura cu prietenii �i cu rudele, iar persoanele singure, izolate, pot
sa gaseasca cu u�urinta sprijin �i intelegere din partea alrora asemenea
lor. Cu roate acestea, exista �i inconvenienre ale tuturor acestor
conexiuni. U�urinta cu care ceilalti ne pot concacta la orice ora din zi
�i din noapte poate dauna comunicarii la nivel inrim, care alimemeaza
atat romancismul, cat �i viata de familie. Desigur, n-ajuta deloc faprul
ea la multe locuri de munca se a�ceapta ea angajatii sa fie disponibili via
e-mail sau via alte medii sociale �i dupa orele de serviciu.
In unele cazuri, verificarea frecvenca a e-mail-urilor, a postirilor
si a altar mesaje a dus la instalarea unui anumit tip de adiqie, in
�are discragerea in sine a devenit un obicei. In cartea sa Superficialii:
Efectele internetului asupra creierului uman, Nicholas Carr aduce dovezi
106
PRlNCIPIUL 3: APROPIATI-VA IN LOC SA VA INDEPARTATI
�tiintifice care arata ea distragerea a devenit un obicei permanent,
incon�tienr, al multor oameni. Teare acele dispozitive elecrronice ne-au
facut sa ne obi�nuim sa avem o capacitate de atentie �i de concentrare
perturbata. Aceasta cultura a discragerii nu este in avantajul relatiilor
intime, care necesita exact contrariul: obiceiul de a fi acolo �i de a fi
atent. Adesea, ambii parteneri ajung sa se planga ea celalalr este mereu
ocupat si ' indisponibil. Vechiul cliseu
' al sotului
' care se ascunde in
spatele ziarului a fost inlocuit cu eel al sotului
' sau al sotiei
' care trimite
mesaje, scaneaza mediile sociale sau este captivar(a) de unul dintre acele
ireziscibile jocuri pe telefon.
Vreau sa va spun o istorioara care arara car esce de important sa
£ii prezent alaruri de partenerul tau. Ca pane unei cercetiri stiintifice
colega mea, Alyson Shapiro, �i cu mine am analizac cu atenrie i�regiscrar;
fa.cure parintilor in timp ce interaqionau cu copiii lor in varsra de crei
!uni. Am constatat ea bebelusii ' erau complet absorbiti ' de prezent si
' ea
nimic alrceva nu le pucea auage mai mult atentia decat figura sau vocea
parinrelui. Dar, parinfii nu-�i dadeau seama cand voiau bebelu�ii lor
sa se joace, pentru ea acqtia reaqioneaza mult mai lent. De exemplu,
daca tatal scocea limba catre bebelu�ul lui, acesta ii imita, dar abia dupa
unul sau doua minute, deoarece aceasta isprava cere un efort mare
din partea copila�ului. Doar parintii care continua sa fie atenti �i sa
se joace cu rabdare cu bebelu�ii lor s-au putut bucura sa fie marrorii
imitatiei extraordinare a copilului lor, care a fosr cu adevarat o forma de
comunicare. Urmarind aceste inregiscrari video, mi-am dat seama cat
este de important sa fii cu adevarat prezenr si ' sa nu-ti ' imparti
, atentia
'
inrr-un milion de parri atunci cand e�ti cu cineva pe care ii iube�ti - la
orice varsta.
Uneori, sotii
' folosesc fara sa-si ' dea seama diferitele dispozitive
ea modalitate de distragere in timpul unui conflict marital. De
exemplu, daca unul dintre soti este nelinistit cu privire la discutia care
are Joe sau esce gaca sa ,,impi�treasca', ar �urea folosi aceste di;ersiuni
penrru a inch eia inreraqiunea. In Joe sa paraseasca incaperea sau sa
schimbe subiectul atunci cand se ive�te o problema marirala delicara,
el sau ea doar isi' muta acenria' ea.ere telefonul mobil sau ea.ere cableta
omniprezenra. In asemenea cazuri, respectivul dispozitiv faciliteaza
indepartarea unuia de celalalt. Cu roare acestea, nu cred ea, de regula,
distragerea prin inrermediul tehnologiei h igh-tech �i neatentia care
decurge din utilizarea acesteia sunr intentionate sau ea se datoreaza unei
107
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE PRINCIPIUL 3: APROPIATI-VA IN LOC SA VA INDEPARTATI

probleme in easnicie. Realirarea esre ea noi chiar nu ne dam seama cat Mai jos este o lista de activirati pe care unii sori le fac impreuna
de u�or se creeaza dependenp de acesre dispozitive. - orice acrivitate, de la plimbaml impreuna al cainelui la o seara de
Cea mai buna solurie la aceasra problema crescanda esre ea ambii bowling. AJegqi trei dintre acesr�a pe care le socotifi a fi cele mai
parreneri sa i�i dea seama daea acesta este un moriv de ingrijorare in importance acrivirari fa.cure de partenerul dumneavoastra in rrecut.
ceea ce-i prive�te �i sa srabileasca reguli de conduita care Sa le convina Mai pureri incercui un exemplu, daea amandoi ari convenit impreuna
amandurora. (Veri gasi mai mulre despre acesr subiecr la pagina 212.) asupra lui. Apoi, ii mulrumiti pur �i simplu partenerului dumneavoastra
pemru ea a fost alarnri de dumneavoastra in felurile acelea.
Junoram
0
adesea nevoile emotionale
,
ale celuilalt
din neatenfie, nu din rautate. 1. Va reuniti la sfar�irnl zilei �i vorbiti despre cum a fosr aceasta.
2. Mergqi la piara. Imocmifi lisra de cumpararnri.
Daea simtifi ea dumneavoasrra sau parrenerul dumneavoastra ari 3. Gariti pemru cina.
avea de casrioar
, b apropiindu-va unul de celalalr, urmaroarele exercirii , 4. Faceri curar in casa, puneri haine la spa.lac.
sum ceea ce va rrebuie. Vor face ea eel de-al rreilea principiu sa devina 5. Cumparari cadouri sau haine (penrru dumneavoastra, copii sau
o pane mai usoara
, si
, mai narurala a vierii
, dumneavoasrra impreuna. prieteni).
6. Iqifi (fara copii) la pranz sau la cina ori la localul dumneavoasrra
preferat.
EXERCITIUL
' 1: CONTUL EMOTIONAL
, 7. Urmariti sau citifi impreuna �ririle.
8. Va ajurari reciproc la un proiect personal (de exemplu, un curs nou
Tinand
, o evidema , in mintea dumneavoastra a cat de mule s-a la care v-ari inscris, seadere in greutate, exerciriu fizic, o cariera
apropiat parrenerul de dumneavoastra in felurite chipuri marunte poate
noua).
fi de mare ajuror casniciei dumneavoastra. Dar, pentru unele cupluri,
9. Planificari �i gazduifi o perrecere intr-o seara.
acest concept funqioneaza eel mai bine daca au un cont emotional
10. Va telefonari sau va ganditi unul la alml in timpul saptamanii.
,'real". Puteri
' obrine acest lucru tinand
' o evidenta , simpla si acordandu-i
) )
11. Petreceri o noapte intr-un loc romantic.
parrenerului dumneavoastra care un punct de fiecare data cand s-a
12. Luari impreuna micul dejun in rimpul sapramanii.
apropiat de dumneavoasrra pe parcursul unei zile. Probabil, nu veri dori
13. Mergeri impreuna la biserica, la moschee sau la sinagoga.
sa inregistrari fiecare semn incurajator primir in timpul unei discurii.
14. Lucrari in gradina, maturari aleile, faceri mici repararii pe langa
Dar ari putea consemna evenimente precum ,,Suna-ma la birou Sa-mi
casa, mesteriti
' la masina
' sau o spalati.
'
spui cum a fost inralnirea." sau ,,Am dus ma�ina la spa.lac." )

15. Facefi munea in folosul comunitafii (de exemplu, munea de

Aratafi-va regisrrele unul altuia, insa fiti atenri sa nu transformati
voluntariat).
rotul intr-un concurs sau intr-un troc in care va urmariti reciproc
16. Faceri mi�care impreuna.
,,balanp" conrurilor �i tineri evidenp a cine ce a fa.cur pentru cine.
17. Iqifi la sfaqir de saptamana (de exemplu, la picnic, la o plimbare
Aceasta abordare distruge scopul acestui exercitiu. Scopul este de a
cu ma�ina).
face mid imbunatatiri observand cum s-a apropiat partenerul
18. Tinefi legarnra sau perrecqi rimp cu rudele (parinti, rude prin
de dumneavoastra si , ce v-a oferit. Daca ati , renumat , la obiceiul de
alianta,
' frati).
'
a-i mulrumi cand se apropie de dumneavoastra, s-ar putea sa dureze
19. Va uitati la televizor sau urmariti un film pe calculator.
un timp pana cand veri vedea avamajele acestui exercitiu. Marea
20. Comandari mancare la pachet.
provocare este de a remarca darile in care partenerul chiar se apropie de
21. Va intalniri CU un alt cuplu.
dumneavoastra. Tineri mime: in cupluri nefericite exista tendinp de a
22. Srari de vorba sau citifi langa foe.
subesrima frecvenp cu care se intampla acest lucru.
23. Ascultari muzica.

108 109
 CELE �APTE PRJNC!Pll ALE UNEI CASNJCII FERJCITE
24. Mergeri la dans sau la un concert, la un club de jazz sau la teatru.
25. Organizati petrecerea de aniversare a zilei de na�tere a copilului
dumneavoastra.
26. Duceri copiii la ore.
27. Asistati la un eveniment sportiv sau artistic al copilului
dumneavoastra (recital, joc etc.).
28. Platiti facturi.
29. Scrieti scrisori sau ea.qi po�tale.
30. Lucrati, de acasa, fiind rotusi, impreuna.
31. Mergeri la o petrecere.
32. Faceti
, naveta ea sa lucrati, impreuna.
33. Sarbaroriti evenimenre importance din viap copilului
dumneavoascra (confirmarea, absolvirea).
34. Sarbaroriti, alee evenimente importance , dumneavoastra
din viata
(cum ar fi, promovari, pensionare).
35. Va jucari jocuri pe calculator, navigari pe internet.
36. Supravegheari joaca copiilor dumneavoastra cu alri copii.
37. Va planificati viitorul impreuna. Visari.
38. Plimbati cainele.
39. Citifi impreuna cu voce tare.
40. Va jucari un joc de drti sau altceva.
41. Inrerpretati impreuna roluri sau spuneti bancuri.
42. Faceti impreuna rreburi gospodare�ti la un sfar�it de saptamana.
43. Va ocupati de pasiunile dumneavoascra (pictura, sculptura, muziea).
44. Stati �i vorbiti la un pahar (alcool, cafea sau ceai).
45. Gasiti timp sa vorbiti fara sa fiti inrrerupti - gasiti timp penrru ea
partenerul dumneavoasrra sa vii poatii asculta.
46. Barfiti (vorbiti despre alti oameni).
47. Mergqi la o inmormantare.
48. Ajutati alti oameni.
49. Cautati o casa sau un apartamenr nou.
50. Mergeti la un drive-test.
51. Alcele ___________
Acum, imparta�iti-i celuilalt primele dumneavoastra crei alegeri,
penrru ea amandoi sa �citi ce activitati ,,de apropiere" v-au adus cele mai
multe puncte emotionale.
110
PRINCIPJUL 3: APROPIATI-VA IN LOC SA VA iNDEPARTATI
EXERCITIUL 2: CONVERSATll DE REDUCERE A STRESULUI
Cu roate ea puteti ca�riga puncte in conrul dumneavoasrra
emotional prin aproape oricare dintre acrivirarile enumerate mai sus,
am constatat ea cea mai eficienra dinrre ware este prima: ,,Va reuniti
la sfarsirul
, zilei si
, vorbiti , despre cum a fost aceasta." Lucru adevarac,
deoarece astfel de conversarii sum vitale pentru reducerea stresului,
ajutandu-va sa faceri fara siruariilor censionare din afara relatiei
dumneavoascra. A invata , sa faceti
, fata
, acestor presiuni excerne este un
lucru esential penrru pastrarea pe termen lung a sanatatii unei easnicii,
este concluzia cercecarilor efectuate de Neil Jacobson.
Multe cupluri poarta in mod auromat aceasca conversarie de
tipul ,,Cum fi-a fost ziua, dragul meu/ draga mea?", probabil la cina
sau dupa ce s-au culcar copiii. Dar, mule prea des, discuria nu ii ajuta
Pe niciunul dinrre soti , sa se relaxeze. Le creste,
, in schimb, nivelul de
sues, deoarece ajung sa fie frustrari ea celalalt nu ii asculta CU adevarat.
Daea a�a stau lucrurile in cazul dumneavoastra, schimbandu-va felul de
a purta aceste conversatii informative, vii veri putea amandoi destinde
CU adevarat in timp ce discurari.
Penrru inceput, ganditi-va la momenrul discuriei. Unele
persoane simt nevoia sa se descarce de indaca ce intra pe u�a. Alrele,
insa, au nevoie de purin timp cu ele insele inafote de a fi pregatite
sa inreraqioneze. Ganditi-va care este momenrul ideal pentru fiecare
dinrre dumneavoascra, penrru a fi amandoi dornici sa discutati.
Inrr-o zi obi�nuita, petreceti douazeci sau treizeci de minute
discutand unul cu celalalt. Regula de baza este de a vorbi despre orice
va vine in mince �i nu are legatura CU casnicia dumneavoastra. Nu este
momenrul sa discutati , niciun conflict pe care il aveti.
' In schimb, aceasta
este o ocazie sa vii sprijiniti emotional unul pe celalalt in privinp alror
aspecte ale vietilor dumneavoastra. Acest exerciriu este cu adevarat o
forma de ascultare activa, prin care raspundeti la dezvaluirile celuilalr
cu empatie si , fara sa ii J·udecati.
, De vreme ce subiecrul nu sunteti , nici
dumneavoastra, nici easnicia dumneavoastra, este mu!t mai usor ' sa va
exprimati sprijinul �i intelegerea.
Uneori, aceasta discurie de la sfar�irul zilei va fi penrru a sarbarori
vestile
' bune - cum ar fi mini-victorii in educacia , copiilor sau la serviciu.
In astfel de cazuri, ascultarea acriva inseamna sa impartasiti , , si
, sa savurati
,
momemul impreuna cu partenerul dumneavoascra. Cu toate acestea,
adesea, aceste conversatii sum ocazii de a va desearca de iritari sau de
111
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE PRINCIPIUL 3: APROPIATI-VA IN LOC SA VA iNDEPARTKp

probleme minore (sau, uneori, majore). Daea exista un aspect pozitiv este arat de nesuferira. In cele din urma, Jeff a incepuc sa vorbeasea
al rrisrerii, al fricii sau al furiei panenerului dumneavoasrra, acesca esce nestingherit si, astfel cei doi au purtat o discutie, care i-a multumit
'
faptul ea, ascultandu-l, va consolidari increderea pe care o averi unul in egala masura.
in celalalt. Experienrele care produc cele mai negative emorii au �i Cu toate ea acest lucru s-a mai schimbat de-a lungul anilor,
capacitatea de a forma cele mai puternice legacuri. vad in continuare ea, in cuplurile hecerosexuale, sorul esce eel
In unele cazuri, unul sau ambii parteneri se simt sranjeniti sa care, de regula, cade in capcana rezolvarii problemelor celuilalt.
discuce despre senrimentele proprii. Adesea, aceasta rerinere i�i are Ace�ti barbati sum adesea u�urati atunci cand le spun ea nu esre
originile in interdiqiile din copilarie privind exprimarea emotiilor responsabilitatea lor sa-�i scoara soria din incureatura. De fapt,
negative. Daea aceasta esce situatia in ceea ce prive�te easnicia aceste incereari de a o ,,salva" se inrorc, de mulce ori, impotriva
dumneavoasrra, cititi , ,,Cum sa faceti' fara
' triscecii,
' temerilor si ' furiei !or. De regula, atunci cand soria ii spune sorului cu ce probleme se
partenerului dumneavoastra", de la pagina 117. confrunra, reaqioneaza foane negativ daea acesra incearca sa-i dea
Mai jos, gasiti indicatii detaliate penrru urilizarea ascultarii active imediat sfaturi. Mai degraba, ea vrea sa vada ea el o intelege �i ea ii
pe parcursul ,,Conversariei de reducere a stresului". arara compasiune.
Nu spun ea niciodata nu e potrivir sa incerci sa rezolvi
1. Facep. cu schimbul. Fiecare partener i�i spune pasul timp de problemele atunci cand partenerul este suparat. Dar, parafrazandu-1
cincisprezece minute. pe psihologul Haim Ginott, regula de baza este ,,Da dovada de
2. Fiti
' sincer interesat. Nu va la.sari, mintea sau ochii sa zboare in alca inrelegere inainte de a da sfaturi." Trebuie sa ii aratati partenerului
pane. Ramaneti arenr la partener. Puneri inrrebari. Scabiliti contact dumneavoasrra ea intelegeti intru totu! impasul in care se gaseFe
vizual. Incuviintati' ' din cap, spuneti' ,,Ihi" si
' tot asa.
' �i ea ii sunteti alaturi. Abia atunci el sau ea va fi recepriv la sugestii.
3. Nu dati sfaturi care nu vi s-au cerut. Atunci cand o persoana la 4. Aratati-i
' ea intelegeti.
' , Aratati-i
' socului
' sau sotiei
, dumneavoasrra
care tineri araca ea sufera, este firesc sa doriti sa rezolvari problema ea ii sunreri alaruri �i ea il sau o inrelegeri. Daea sunreri genul
sau sa o faceci , sa se simta mai bine. Adesea, insa, sotul , sau socia , mai ta.cut sau nu sunteti' obisnuit ' sa vorbiti, despre emotiile '
dumneavoastra nu va cere deloc sa veniri CU O solurie - ci doar sa dumneavoasrra, ari putea avea dubii CU privire la ce sa spuneri ea sa
fiti un bun ascu!taror sau sa ii oferiti un umar pe care sa planga. aratati ea inrelegeri. De aceea, va propunem in continuare o lisra de
Prin urmare, daea partenerul dumneavoasrra nu v-a cerut ajutorul, fraze - folosiri-o pe oricare credeti ea vi se potrive�te.
nu incercati , sa rezolvati
, problema, sa-i schimbati , srarea de spirit sau
sa ii sariti in ajutor. Mai degraba, moto-ul dumneavoasrra ar rrebui Ce pa.cat.
sa fie ,,Nu face nimic, doar fii prezenr!" �i eu a� fi stresat.
Vad mereu urmarile sfarurilor nesolicitate in munca mea cu Imi dau seama de ce re simti a�a.
cuplurile. De exemplu, Carrie era suparaca ea sorul ei, Jeff, nu ii E foane clar ceea ce spui.
imparta�ea niciodata din gandurile �i starile lui. Pentru a aBa ce se Am inteles.
petrece intre ei, i-am rugat sa poarte de fara CU mine O conversarie E�ri intr-o simarie neplacuta.
de reducere a scresului. Jeff a inceput sa se planga in legatura cu o A� vrea ea tu sa nu fi rrecut prin asta.
persoana dificila cu care a avut de-a face la locul uncle el lucreaza Sum alaturi de tine.
ea voluntar. Carrie a spus imediat ,,Ti-am spus sa-ri dai demisia. Te � fi vrut sa fi fost acolo cu tine.
srresezi prea mule." Jeff a ta.cut, iar Carrie mi s-a adresac ,,Uirari-va Oh, uau, suna groaznic.
cum race male! Ce v-am spus?" Le-am propus sa reia discuria, insa Sunt inuu totul de acord cu cine.
am instruit-o pe Carrie sa nu-i dea nici un sfat de data aceasta. In Nu e de mirare ea eFi suparat.
schimb, doar sa-1 roage pe Jeff sa-i spuna cum de acea persoana Ar fi extraordinar daea ai sea.pa de asra.

112 113
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICll FERICITE PRINCIPIUL 3: APROPIATI-VA IN LOC SA VA iNDEPARTATI

Cu sigura nta te -a e nervat. ASANU

Pare enervam/ frustrant.
� i eu a� fi fost dezamagit.
Si pe mine m-ar fi deranjat.
�i pe mine m-ar fi intri statl ranir/ speriat/ infuriat.
M i-ar fi fost greu sa ma descurc.
Pare inspaimantator.
5, Fiti de partea partenerului dumneavoastra. Aceasra inseamna
sa 'aratati ea ii sunteti al aturi chiar �i arunci cand considerati ea
puncrul lui de vedere este lipsit de logica. N� sustin:ti opusul_-:
acest lucru il va face sa se simta jignit �i descurapt. Daca �eful sope1
dumneavoastra a apostrofar-o pentr u ea a imarziat cinci minute, nu
spuneti ,,Ei, bine, poate ea B ud a avut o zi proasta." � i, cu sigur� nta ,
nu spuneti Pai n-ar fi trebuit sa imarzii." Mai degraba, spunep ,, Ce
nedrept!"' .Acea:ta nu i nseamna ea sumeti in corect. Inseamna doa:
ea sincronizarea e corul. Arunci cand partenerul dumneavoascra
are nevoie de sprijin emotional din partea du mneavoastra (nu
de sfarnri), treaba dumneavoastra nu este de a-I judeca sau de a-i
spune ce sa faca. E sre de a-i arata intelegere. Cu alre cuvime, treaba
dumneavoastra este de a spune ,, B.1 eru1 de tm . e.1"
6. Adoptati atitudinea ,,noi impotriva celorlalfi". Dad partenerul
dumnea�oasrra se simte singur in fap unor situatii dificile, fiti
solidar CU e l. Ararari-i ea faceti fat a imp reuna acelei siruatii.
7. Exprimati afecpune. Tineri-va partene rul de mana, cuprindeti-1
in brate, ;puneti-i ,,Te iubesc."
8. Valid�ti emo�ile. Ar atati-i partenerului dumneavoastra ea
inteleg�ti ceea ce simte. Ii puteti comunica acest l ucru prin
fra'.ze pr �cum ,,Mda, e chiar neplacuc.", ,,Asta �i pe mine m-ar fi
ingrijorac." �i Jnrel eg de ce te-a deranjat asta."
HANK: Azi a avut inea o imalnire ingrozitoare cu Ethel. C onti nua
sa ma provoace �i s-a dus la �ef sa -i spuna ea se indoie�te d e
competenp mea. 0 urasc.
WANDA: Cred ea esre inea un exe mplu de cum iti sare tie randara
�i reaqionezi exagerat. (criticdnd) Am vazut ea este foarre
construcriva si
' rezonabila. Poace ea tu chiar nu ici
' dai seama ce o
preocupa pe ea. (ludnd partea inamicului)
HANK: Femeia asta are ceva cu mine.
WANDA: Asta-i paranoia ta care vorbe�te. Trebuie sa incerci sa te
comi:-olezi. (criticdnd)
HANK: Oh, las-o balta.
ASADA
HANK: Azi a avut inca o imalnire ingrozitoare cu Ethel. C ontinua
sa ma provoace �i s-a dus la �ef sa- i spuna ea se indoie�te de
competenp mea. 0 urasc.
WANDA: Femeia asta e culmea! Recurge la cele mai josnice mijloace
�i este o barfitoare ingrozitoare. (noi fmpotriva celorlalti) Ce i-ai
sp us? (ardtand interes autentic)
HANK: I-am spus ea ea vrea doar sa ma discredireze. � i ea n-o sa
r eu�easca.
WANDA: Ea poate face pe 6ricine sa devina paranoic. lmi pare rau ea
re-a fa.cut sa treci prin asta. (ardtdnd afecfiune) M i-ar placea sa ii
arat eu ei. (noi fmpotriva celorlalti)
HANK: �i eu, dar cred ea e mai bine sa tree peste asta. S-o ignor.
WANDA: S' eful tau st' ie cum e ea. Toaca lu mea s' tie.
HANK: As' a-i. Lui nu-i place ea ea spune ea toti sum niste incompetenti,
) ) )

CU excepfia ei .

.I
WANDA: Asta CU sigura nra O sa se intoarca impotri va ei .
Iara doua scurte exemple de conver satii de reducere a stresului, HANK: Sper sau o sa fac ulcer din cauza ei.
pentru a va face o idee despre ce aveti de fa.cut �i despre ce nu trebuie
sa faceti. In cominuare, sunt prezemace caceva scenarii care sa va aj ute sa
exersati cum sa fiti suporri v cat timp asculrati nemul rumiril e sorul ui
sau ale soriei.

1. Fratele soriei dumneavoastra a strigat la ea pentru ea nu i-a returnat

banii pe care el ii impr umutase in urma cu doua l uni. Soria

114 ���,,-..._
'J �;i_ •�.' .:.:_· .- .· 'l
. .:.-'(£'.�I.�"!,� /
 CELE $APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE
dumnea voastra este furioasa � i imristata de atitudinea fratelui ei (Ea
ii datoreaza imr- adevar bani.)
Dumneavoasrra spuneri:
2. Soru l du mneavoastra a primit o amenda pentru depa�irea virezei
legale in drum spre casa. ,,Srateau la panda!", suiga el. ,,Tori aveau
120 la ora. De ce tocmai eu am fost acela pe care 1- a uas pe dreapra?"
Dumneavoasua spuneri:
3. Soria du mneavoasua a imarziat la un imerviu penuu un post
importa nt. Acum, este ingrijorata ea nu va primi postul. ,, Nu pot
sa cred cat de rampira am fosr", se plange.
Dumneavoastra spuneri:
4. Sorul dumneavoa sua i- a cerut seful
' u i o marire de salariu, iar acesta
'
1- a refuzat. El s-a infuriat �i a plecat nervos din biroul acestuia.
Acu m, se reme ea �eful lui ii va purta pica.
Dumneavoasrra spuneri:
Exemple de raspunsuri
1. ,,Imi pare rau ea te-a facut sa te simri atat de necajita �i de furioasa."
(sau ,, Biata de tine.")
2. ,,Ce neru�inare! E atat de nedrept!" (sau ,,Bietul de tine.")
3. ,, N - ai fost tampita. I s- ar fi purut imampla oricui." (sau ,, Biata de
tine.")
4. Jmeleg' ' (sau ,, Bietul de tine.")
cum te simti."
O ultima o bservarie: Nimeni nu va cunoa�te mai bine decat
propr iu l sot sau propria sorie. Uneori, u n sfat e tot ce averi nevoie. Cea
ma i buna strategie este aceea de a discuta despre ceea ce fiecare a �teapta
de la celalalr arunci cand este stresar. Daca sor ul sau soria du mneavoa sua
este indignat(a) ea nu a fosc promovat(a), puteti spu ne ceva precum ,, E
clar ea e�ci suparat(a) din cauza asta. Cu ce te pot ajuta ? Vrei doa r sa te
ascu lt sau vrei sa te a jut sa vezi ce ai pu tea face de acum incolo ?"
I 16
PRINCIPIUL 3: APROPIA'fI-YA IN LOC SA VA INDEPARTATI
Dad purtati astfel de discurii in fiecare zi, casnicia dumneavoasua
va a vea CU siguranra de ca�tiga t. Veri ajunge sa va convingeri ea
partenerul dumneavoastra este alacuri de du mnea voasua, iar acesta este
unul dintre funda memele unei prietenii de lunga durata.
Cum sa faceti
' fata
' tristetii, temerilor si
' furiei partenerului
)
dumneavoastra
Am lucrat cu cupluri care au constatat ea exercitiul de reducere a
stresului descris mai sus le crette, de fapt, nivelul de str�s, deoarece unul
sau amandoi sorii se simreau foane inconforta bil ascultandu-1 pe celalalt
exprimandu-�i emotiile nega tive, chiar daea nu er au ei vizaci. Aceasca
este o forma de a va indeparta unul de celalalt. Nu pot si subliniez
indeajuns cat de mult va a vea de ca�rigat relaria dumneavoastra de pe
urma faptulu i ea ii oferiri partenerului dumneavoastra darul de a fi
acolo acunci cand este supar at. Dupa a ni de smdiu al cuplur ilor in
laborator �i de lucru direct cu acestea, mi-a fost foarte clar fapcul ea
cuplurile fericire traiesc CU mo to-ul ,,Cand tu suferi, totu.1 inceteaza
�i eu te ascult." Bineinreles, acunci cand negariviratea p artenerului
dumnea voastra este direqionata inspre dumneavoastra, este CU atat mai
greu sa ascultari. Yeti gasi indrumari legate de cum sa faceti fata acestei
situatii in capitolul '9_ Aici, insa, este vorba despre acele �orr:enre din
timpul imer aqiunilor de zi cu zi, cand unul dimre dumneavoastra
respinge rugaminrea celuilalc de a primi sprijin emotional.
De regu la, aceasta tendinta foarte des imalnita de a va indeparta
de emotiile negative i�i a re originile in copilarie. Clienrii imi spun cum,
copii fiind, parintii lor ii iubeau, insa nu o ardtau prea des. Fusesera
crescuri in familii in care negariviracea nu era privita cu ochi buni � i
unde nu primeau alin are aproape deloc. A simti sau a exprima cea ma
sau crisrqe insemna ea erai un ,,pampalau". Exprimarea furiei de eatre
un copil era vazuta ea un e�ec moral, ea un semn de lipsa de respect sau
chiar ea o dovada a unei boli mincale. Crescand inrr-un asemenea mediu,
invqi sa te deca �ezi de emorii, devenind ascfel o persoana care se bizuie
pe propriile forte in fap unei pro bleme �i care evita ,,senrimenrele".
V iap ne pu ne in fata o mulrime de dificultari, asa ea a a vea un talent
de a rezolva pro ble�ele este �vident o calicare'. D�r, pentru a avea pane
CU adevarat de intimitate, avem nevoie si sa fim alaruri de partener sa
vedem lumea din perspectiva acesruia �; sa dovedim intelegere fara' de
sentimentele negative. Dad oricaruia dintre dumnea voastra ii este greu
I I7
 CELE $APTE PRINC!Pll ALE UNEI CASNICII FERICITE
sa faea fata
' exprimarii unei suferinte ' emotionale
' din partea celuilalt,
urmacoarele sugestii vor fi de folos.
I. Recuno�teti ea va este greu. Admiplnd fata de partenerul
dumneavoascra fapml ea va este greu sa va confruncati �i sa
reaqionati la emotiile negative este un prim pas esential. Doar
facand cunoscut fapml ea sunceri gata sa faceti ceva in privinp
aceasta poate contribui substantial laimbunatatirea siruariei.
2. Autolinistiti-va. Daea va simtiti cople�it de emoriile partenerului
dumnea;oa�tra, folosifi tehhicile de autolini�tire recomandate la
pagina 196.
3. Tineti minte: scopul este sa intelegep. Nu incercafi sa rezolvari
:au ;a minimalizati sentimentele partenerului dumneavoastra.
Doar fiti pe aceeafi lungime de undd cu ceea ce acesra exprima.
4. Folositi afirmatii exploratorii si intrebari deschise. Doriti ea
parten�rul du�neavoastra sa ;orbeasea, a�a ea armonizari-va
reaqiile cu ceea ce auzifi, fie sub forma unor afirmarii exploratoriii,
fie ea intrebari deschise. Ambele exprima sprijin �i incurajeaza o
reactie. (Pentru a aRa mai multe despre intrebarile deschise, a se
ved;a paoina
t,
74- exercit' iul Hart' ile iubirii.)
Exemple de afirmapi exploratorii
Spune-mi cum s-au petrecut lucrurile.
Vreau sa stiu tot ce simti.
Acum ni�ic nu e mai i�portant pentru mine ded.t sa te asculc.
Avem o gramada de timp sa vorbim.
Spune-mi ce reingrijoreaza eel mai multin privinp asta.
Cred ea e�ti foarte dar. Spune mai departe.
Spune-mi tot despre ce simfi ruin privinp asta.
Spune-mi mai multe despre cum vezi tu simaria asta.
Spune-mi ce s-aintamplat.
Exemple de intrebari deschise
Ce ceingrijoreaza? (Aceasta esteintrebarea mea preferata.)
Imi pofi spune mai multe despre ce s imti?
Ce ai vrea sa fac eu acum?
Ce sentimente amestecate ai acum?
Care este eel mai rau ·scenariu la care te gandqti?
Ce face ea simaria aceasta sa fie atat de dificila sau de stresanta?
118
PRINCIPIUL 3: APROPIATJ-VA IN LOC SAVA INDEPARTATI
Ajuta-ma sainreleg s imaria asta din punctul tau de vedere.
Care sunt cele mai importance aspecte pentru tine?
Ce reingrijoreaza eel mai mule?
Daea ai putea sch imba atimdinea unei persoane relevance
pentru
aceasta siruarie, care ar fi aceasta?
Mai este ceva ce ai vrea sa adaugi?
5. Nu intrebati ,,De ce?" Aceasta este o exceprie imponanta de la
sugestia de a puneimrebari deschise: evitafi increbarile care incep
cu ,,De ce?" Persoanele care au tendinra de a rezolva problemele
par sa fieindragostifi de aceste cuvi nte. Dar,intr-o discurie despre
ceea ce simte partenerul dumneavoastra, ,,De ce?" va suna aproape
intotdeauna ea o critiea. Arunci d.nd intrebari ,,De ce crezi asca?",
cealalca persoana va auzi, eel mai probabil, ,,Nu mai gandi ap, e
gre�it!" 0 abordare cu mai multi sorri de izbanda ar putea fi ,,Ce re
face Sa gandeFi ap?" sau ,,Ajuta-ma sa 1nreleg de ce ai hotarat asta."
6. Fiti martor. Arunci cand ci neva este suparat, vrea sa �tie ea
experienp sa conteaza pentru dumneavoastra �i , astfel, nu se mai
simte singur. Ii puteti face partenerului dumneavoastra acest cadou
fiind marrorul supararii sale. Aceasta inseamna sa dovediri ea
sunceri acolo pentru el sau pentru ea, inrelegand �i respecra�du-i
experienp. 0 modal itate elocventa de a face acest lucru este de
a repeta ceea ce spune partenerul dumneavoasrra, cu propriile
dumneavoastra cuvinte. De exemplu:
Partenerul dumneavoastra spune: ,,Nu mai suport ceea ce fac la
serviciu. E prea mult. �eful meu este un incompetent �i eu
trebuie sa fac toata treaba."
Dumneavoastra spuneri: Se pare cd efti chiar stresat din cauzd
cd fefal
tdu e incomrnetent ,si tu trebuie sd-tifiaci nu numai munca ta ci
, ,
fi pe a lui. Am fnpeles bine?
0 pane a fapmlui ea stati marturie a supararii parrenerului
dumneavoastra este ea recunoasteti ea ceea ce simte el are sens
' ' pentru
dumneavoastra. De exemplu:
Partenerul dumneavoastra spune: ,,Ar fi trebuit sa auzi cum mi-a
vorbit frarele meu la telefon. E atat de rautacios, ma umile�te
intotdeauna."
119
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICJI FERICJTE PRINCIPTUL 3: APROPIATI-VA IN LOC SA VA fNDEPARTATI

Dumneavoastra spuneri: Spui cd fratele tdu poate fi ostil fi rduvoito1;
nu? lnteleg perfect de ce 9ti supdrat. �i cu mine s-a purtat lafell
7. Folosiµ metaforele partenerului dumneavoastra. Uneori,
oamenii vorbesc in metafore, cam ap cum sum poeziile. Daea
observati acest lucru arunci d.nd parrenerul dumneavoastr a este
suparat �i ii exprimati in raspunsul dumneavoastra, ii uansmiteri ea
orice i-ar pucea indeparra starea de indispoziti e. Dar, daea parrenerul
nu ne cere ajurorul pentru a reveni la o dispozitie mai buna, de
obicei este mai util sa ii ascultam tristetea ded.t Sa inceream sa O
indeparram. Imaginati-va e a sumeri un cilaror care viziteaza tinutul
tristetii. Parrenerul d�mneavoastra �ste calauza. Aceasta modali �ate de
,, a fi acolo" atunci d.nd parrenerul dumneavoasrra este deprimat va va
apropia mai mule d ed.r clasicul ,, Nu mai plange!"

intelegeri perfect ceea ce el sau ea spune. De exemplu:

SUGESTII SUPLIMENTARE PENTRU A ASCULTA FURI A
incepe sa
Parrenerul dumneavoastra spune : ,,Apartamemul acesta Nu o luati personal. Furia parrenerului dumneavoasrra nu are
semene cu o inchisoare." legatura cu dumneavoastra. � i chiar daca. a�a ar fi, nu este de niciun
capcand.
Dumneavoastra spuneri: Uau, sund de pared te simfi prins in folos sa deveniti defensiv.
Asa-i?
' Am inte!e
' s bine? Nu-i spunep niciodata partenerului dumneavoastra sa se
,,calmeze". Cel mai probabil, parte nerul dumneavoastra va interpreta
P artenerul dumneavoastra spune : Jn viar a m ea, ma simt de parea acest sfat ea pe un semn ea nu credeti e a furia este justificata sau ea
trenul ar fi plecac, iar eu inea stau pe peron." exprimarea furiei din indiferenr ce mot iv este inacc eptabil a penrru
Dumneavoastra spuneri : Zici cd simfi cd pared totu! trece pe !dngd dumneavoastra. Scopul, in acest caz, nu este sa schimbati (sau sa
tine, iar viata ta e infepenitd. Ara-i? Sunt sigur cd asta e extrem cenzurari) emcitiile parrenerului dumneavoasrra, ci sa comu� icati ea i1
de nep!dcut. inrelegeri �i ea il acceprari.
Cantaµ cu atentie scopurile �i piedicile. In spatele celor mai
SUGESTII SUPLIMENTARE PENTRU A ASCULTA mulre stari de furie se afla semimemul de a fi impiedicar sa atingi un
)' LAMENT.ARILE
TRISTETEA SI scop. D e exemplu, daea ambitia parcenerului dumneavoascra esce de a
e trist, fi promovac, piedica fruscrama ar putea fi un supervizor care nu ofera
intrebati ce-i lipseste. D e obicei, atunci d.nd cineva est
ceva sau pe cineva. Uneorj, ceea ocazii pemru dezvolcare profesionala . D aea ceea ce urmaresce esce sa se
este din cauza ' ea simte ci a pierdut
e unul dintre simca special de ziua lui sau a ei, piedica ar pucea fi un p�iecen sau o
ce lipsqte este evident, a�a cum este atunci d.nd moar
parrenerul se ruda car e mereu u ica d.nd e ac est evenim em. Furia nu e intotdeaun a
parinfi. Dar, de multe ori, nu e chiar atat de clar de ce
puceri ajuta sa rarionala, iar dumneavoasrra puteti sa nu fiti de acord CU punctul de
simte ea �i cum ar fi ,,in paguba". Punandu-i imrebari, ii
. D e exemplu, vedere al partenerului sau cu nivelul sau de furie. Acest lucru, insa, nu
se deschida �i sa vorbeasea despre tristerea pe c are o simte
c-o sa- i spuna schimba CU nimic ceea ce averi de fa.cut, adiea sa puneri inrrebari fara sa
Amber statea imbufn ata prin casa dupa ce sora ei a suna
M ario a fost J·udecari s, i sa aratat' i inrelegere si
' empatie .
ea nu poate veni sa ia pranzul cu ei. Primul impuls al lui-
) )

." In schimb, el
sa-i spuna soriei lui ,,Mare branza! 0 s-o vezi alca data
provine. ,,Pari SUGESTII SUPLIMENTARE PENTRU A ASCULTA TEMERILE
a imeles supararea lui Amber si a caucac sa vada de unde
ea ai pierduc SI
' STRESUL
a�a de suparata ea Ellen nu mai vine. Ce se intampla ? Simri
l g e a, de d.nd a
ceva?" Aceasca imreb are a facuc-o pe Amber sa inr e ea a
Nu minimalizaµ. 0 capcana des inralnita atunci d.nd va
eaea timp CU
devenic mama, Ellen pare sa fie mai purin interesata sa petr ascultariparrenerul exprimandu-�i temerile sau ingrijorarile esce aceea
ea . Lui Amber i i lipsqte apropierea
de sora ei. de a le minimaliza, ea modalitate de a-1 liniFi. Fraze precum ,, Nu fi
Nu incercati sa va inves , partenerul. Cand cinev a este
eliti absurd." si
' ,, N -ai de ce sa-t, i fie friea." pot fi bine intem' ionate' insa pot
a, sa radii sau
suparat, este firesc' sa inceream sa ii facem sa zambease ajunge sa fie ridicole. In carrea s a 7he Gift ofFear, experrul in securitate

120 121
 CELE �APTE PRlNCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE PRINCIPIUL 3: APROPIATI-VA IN LOC SA VA fNDEPARTATI

Gavin de Becker arata ea cea mai utila modalitate de a fi 1n siguranra
este de a ne dezvo!ta un simf al intuifiei atunci cand ne confrunram
CU O persoana sau CU O situatie periculoasa. De Becker ne sratuieFe ea
atunci cand avem un asemenea reflex, sa ne incredem 1n acea temere,
nu sa o alungam. Pana �i cele mai neinsemnate 1ngrijorari sau neplaceri
indiea faptul ea acea persoana simte ea lumea inconjuratoare nu e un
Joe in care sa fie in siguranra.
apropiere este mai degraba sufocanra pencru dumneavoascra, eel mai
bun lucru pe care ii putefi face penrru easnicia dumneavoastra este sa
discutati despre acesc subiecc. Analizand impreuna aceste momente, ii
veti intelege mai bine pe celalalt �i vet i reu�i sa invapti cum sa ii oferifi
ceea ce are nevoie. Urmacorul exercitiu va poace fi de folos.
EXERCITIUL 3. DISCUTIA DESCHISA
' '

Odatd ce cdsnicia dumneavoastrd se stabilizeazii la un nivel Daca, recent, unul dinrre dumneavoastra s-a simtit respins de
mai pozitiv, va fi mai greu sd se indrepte in direqia grefitd. celalalt sau cople�it de nevoia lui de apropiere, completati formularul
de mai jos �i apoi aratati-va unul altuia raspunsurile. Nu exista o grila
' nu cauta sa se apropie de cocare pemru acesce intrebari; sunr doar un punct de plecare pentru
, sau sotia
' atunci cand sotul
Ce sa faceti
de dumneavoastra discuriile CU sorul sau CU soria dumneavoastra. Ideea de baza a acestei
stracegii este aceea ea nu exista o singura realitace atunci cand sotii
Stiind cat de multe beneficii are caurarea reciproea a apropierii, nu sum acenti unul la celalalt in unele privinte marunre. Exisca doua
nu e de mirare ea va putefi simti jignit �i respins arunci cand sorul perspective la fel de leg
�i cime. Odata ce inreleaeti
, b , si
' recunoasteti
' , acest
sau sotia dumneavoastra face conrrariul. Ce aveti de fa.cut atunci cand lucru, veti vedea ea reapropierea se va pecrece in mod natural.
se 1nrimpla acest lucru? Foarte frecvent, sotii s� indeparteaza unul de
celalalt, nu din rautate, ci din nepasare. Ajung sa fie distra�i �i incep ATUNCI M-AM SIMTIT:
sa nu se mai aprecieze la justa lor valoare. In asemenea cazuri, a va
da seama de importanp clipelor obi �nuite �i a le acorda mai multi 1. Defensiv Foarce mult In mod clar Pu1in Deloe
atenrie este suficient, de obicei, pentru a rezolva problema. Cateodata, 2. Jignir Foarce mule ln mod clar Pu1in Deloe
exisca motive mai adanci pentru care SOfii nu reu�esc sa se gaseasea 3. Furios Foarre mult fn mod clar Pu1in Deloe
4. Trisr Foarre mule in mod clar Pufin Deloe
unul pe celalalt. De exemplu, atunci cand unul il respinge pe celalalt,
5. Neinfeles Foarte mult In mod clar Pufin Deloe
poate fi un semn de ostilitace datorat unui conflict de uzura. Mule mai
6. Crieicat Foane mult In mod clar Pu1in Deloe
adesea, am constatat ea, atunci cand unul dintre SOfi simte ea celalalt 7. ingrijorae Foarce mulr In mod clar Pu1in Deloe
nu se apropie desrul, cauza o constituie existenp unei nepotriviri intre 8. Indignae pe drept Foane mult In mod clar Purin Deloe
nevoile fieearuia de intimitate si' de independenta.
' 9. Neapreciar Foane mulr In mod clar Purin Deloe
Casnicia seaman a CU dansul. Sunt momen te cand va simfifi arras
10. Nearractiv Foarte mulr In mod clar Purin Deloe
de eel pe care il iubiti �i momenre 1n care simtit nevoia de a va retrage
i
11. Dezgusrar Foane mulr In mod clar Purin Deloe
�i de a va reeapata senrimentul de autonomie. Exista un spectru larg 12. In dezacord Foarre mule In mod clar Purin Deloe
al nevoilor ,,normale" in acest domeniu - unii oameni au o dorintii 13. Pe puncml de a pleca Foarre mule In mod clar Purin Deloe
mai puterniea, pe care o simt mai frecvenr, de apropiere, altii - de 14. De parca parerea mea nu Foarte mulr In mod clar Pufin Deloe
independenra. 0 easnicie poate funqiona ch iar daea cei doi se afla la coma
capetele opuse ale acestui spectru - acaca timp cat reu�esc sa inteleaga
15. Habar nu am cum ma Foarce mule fn mod clar Pu1in Deloe
simream
mocivele care scau la baza sentimentelor lor �i i�i respecta diferenrele. 16. Singur Foarre mulr In mod clar Pu1in Deloe
Daea nu fac acesc lucru, esce foarte probabil sa apara resentimenre.
Daea simtiti ea sotul sau sotia dumneavoastra va trateaza CU
raceala pe parcu�s�l unei �ile sau da'd ideea acesruia sau a acesteia de
123
122
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE PRINCIPIUL 3: APROPIATI-YA !N LOC SA YA fNDEPARTATI
, . ,

CE A DECLAN�AT ACESTE SENTIMENTE? _ lucruri pe care le-am gandit intotdeauna despre mine.
1. M-am simtit dat la o pane. Foarte mult in mod clar Purin Deloe _ ,,co�maruri" sau ,,catasuofe" din trecut care ma ingrijorau.
2. Nu contam pentru sorul Foarte mult in mod clar Purin Deloe
meu/ soria mea. Dupa ce a1i citit raspunsurile celuilalt, scrie i o scurta descriere
1
3. Eram rezervat(a) fara de sorul Foane mult In mod clar Purin Deloe a puncrului dumneavoasrra de vedere, apoi pe cea a parrenerului
meu/ soria mea. dumneavoastra. Sper sa reu�iti sa vede1 i ea perspectivele dumneavoastra,
4. Ma sim1eam categoric Foarte mult in mod clar Purin Deloe ale fiecaruia, asupra a ceea ce s-a imamplat �i din ce motiv, nu reprezima
respins(a).
,,realitatea''. Sumem cu to1ii ni�te fiin1e complicate, ale caror aqiuni �i
s. Ma sim1eam cople§it(a) de Foarte mult In mod clar Purin Deloe
reaqii sum determinate de o gama larga de percep ii, ganduri, emo ii �i
solicitari. 1 1
6. Nu simream nicio afeqiune Foarte mult in mod clar Purin Deloe amimiri. Cu alte cuvinte, realitatea este subiectiva, acesta fiind motivul
fara de partenerul meu. pemru care reaqia partenerului poate fi diferita de a dumneavoastra,
7. Mi se parea ci partenerul meu Foarte mule In mod clar Pu1in Deloe fara ea vreunul sa fi avut dreptate sau sa fi gre�ir.
nu ma auage.
Este normal sa face1 i gre�eala fundamentala de a erede ea distanprea
8. Demnitatea mea fusese Foarre mult In mod clar Pu 1in Deloe
compromisa.
�i singuratatea sum doar din vina partenerului dumneavoastrii. De
9. Partenerul meu era Foarte mult In mod clar Purin Deloe fapt, nu e vina nimanui. Pentru a sparge acest tipar, amandoi trebuie
dominaror. sa recunoasteti
' ' ea aveti
, fiecare panea sa de comribucie (oridt de mica
,
10. Nu puteam ob1ine aten 1ia Foarte mult in mod clar Purin Deloe la prima vedere). Pentru a realiza acest lucru, citi i urmatoarea lista
partenerului meu. 1
�i incercui1i toate aspectele care sum valabile in cazul dumneavoastra
�i care ar fi putut contribui la indepartarea unuia de celiilalt sau la
Acum dupa ce v-ati identificat reactiile emotionale, este timpul semimentele receme de infrangere �i de impovarare. (Nu incerca i sa
sa aflati dac� acestea au l�garura CU trecut�l dumn�avoastra. Revedqi 1
faceti
, acest exercitiu dad sunteti ' inca suparat. Urmati
raspu�surile pe care le-a1i dat la exerci1iul ,,Cine sunt?" de la pagi�a )
, etapele pentru
auco-lini�tire de la pagina 196, care includ renunprea la gandurile care
76. Vedeti daca exista legaturi inue traumele sau comportamenrele dm alimenteaza srresul, cum sum gandurile de indignare indrepta ira sau
rrecut si reactiile dumneavoastra din prezent. Folosi1i-va de urmatoarea 1
de victima inocenta.)
lista p�ntru � va face mai u�oara cautarea de legaruri dintre rrecut �i
prezent.
1. Am fost foarte stresat §i iritat. Da, evident Poate, purin
2. Nu mi-am aratat prea mult afeqiunea fara de Da, evident Poate, purin
ATUNCI cAND PARTENERUL MEU (SAU EU) SE INDEPARTEAZA, sorul meu/ soria mea.
iMI REAMINT�TE DE: 3. Am fost exagerat de sensibil. Da, evident Poare, purin

=
4. Am fost exagerat de critic. Da, evident Poate, purin
(marcafi toate cele care sunt valabile)
5. N-am impartii§it prea mult din ce s1mt sau Da, evident Poate, purin
gandesc.
felul in care am fost tratat in familia in care am crescut. 6. Am fost deprimat. Da, evident Poate, purin
0 relatie anterioara. 7. A§ spune ci sunt cu capsa pusa. Da, evident Poate, purin
rani r:ecute, perioade dificile sau uaume pe care le-am suferit. 8. Nu am fost foarte afectuos. Da, evident Poate, purin
_ fricile �i nesiguran1ele mele fundamentale. 9. Nu am fost un foarre bun asculraror. Da, evident Poate, purin
_ lucruri �i sima1ii pe care inca nu le-am rezolvat sau pe care 10. M-am simtit purin ea §i cum a§ fi. un martir. Da, evident Poate, purin
le-am amanat.
_ speran1e neimplinite pe care le am.
_ feluri in care al1i oameni s-au purtat cu mine in trecut.

124 125
 CELE �APTE PRINCIPil ALE UNEI CASNICII FERICITE
IN ANSAMBLU, CONTRIBUTIA MEA LA ACEASTA INCURCATURA A
FOST:
' ajuca sa estimari care este nivelul dumneavoastra actual al senrimenrului
CUM AS' PUTEA SA IMBUNATATESC
' LUCRURILE PE VIITOR?
CARE AR FI UN LUCRU PE CARE L-AR PUTEA FACE PARTENERUL
MEU DE ACUM INCOLO, PENTRU A EVITA ACEAST.A PROBLEM.A?
Pe masura ce efecrua1i exerci1iul de mai sus, veri deveni expeqi
in a va apropia unul de celalalt in mod constant, iar relaria cu soruI sau
cu sotia dumneavoasrra va deveni mai profunda. Aceasca prietenie mai
rraini�a va va proteja impotriva conflictelor. Nu va pucea opri toate
cerrurile, dar va impiedica diferenrele de opinii dincre dumneavoastra
sa va impovareze relaria.
Puterea primelor trei principii
Sper ea informa1ia din acesre ulcime rrei capicole v-a ajutat sa
va consolida1i prietenia din cadrul easniciei, prin actualizarea haqilor
iubirii, prin sporirea aprecierii Ji a admirariei Ji prin incurajarea apropierii
unuia faca de celalalc. Asa cum am vazuc, prietenia esre esenriala pentru
sanatate� unei relafii �e termen lung, deoarece esce soluria pentru
ob1inerea sencimencului pozitiv generalizat, acea forra care ne permite
sa ne pastram increderea Ji sa ne acordam unul alruia prezumria de
nevinova1ie atunci cand apar conflicce. Dupa ce ari parcurs aceste prime
126
PRlNCIPIUL 3: APROPIATI-VA IN LOC SA VA fNDEPARTKp
trei principii, va sugerez ea, inainte de a continua lecrura acestei car1i,
sa acordati pufin rimp complerarii chestionarului de mai jos. Va va
pozitiv generalizat Ji sa determinari daea acesta s-a reimprospatat sau
daea ar putea beneficia de mai multa atentie ' consolidare.
' si
CHESTIONAR DE EVALUARE A SENTIMENTULUI POZITIV
GENERALIZAT
Raspunderi la urmaroarele intrebari, pornind de la imeraqiunile
avuce recent cu partenerul dumneavoastra. lncercuiri A pemru
,,adevarat" �i F pentru ,,fals".
ciND PARTENERUL MEU ESTE IN TOANE RELE, DE OBICEI, EU:
I. Ma simt ea �i cum urmeaza sa fiu invinuit penuu vreo problema.
AF
2. Vreau doar sa aflu ce simte partenerul meu. A F
3. Ma tern ea o mulrime de emorii negative pot da navala peste mine.
AF
4. Presupun ea partenerul meu e doar pufin suesar. AF
Presupun ea urmeaza un atac la persoana. AF
5.
6. Cred ea probabil imi pot ajuta mai bine partenerul. AF
7. Ma a�tept sa fiu criticat pemru ce fel de om sum. AF
8. Vreau sa-mi consolez partenerul, daea pot. AF
9. Vreau doar ea partenerul meu sa fie mai pozitiv. AF
10. Ma gandesc ,,Cu siguranra tocmai s-a incamplat ceva ingrozicor."
AF
Cotare. Insumari raspunsurile F pe care le-ari dat la toate
intrebarile CU numar impar Ji adunari valoarea obrinuta la suma
raspunsurilor A pe care le-a1i dat la increbarile numerotate par. Rezultatul
reprezinca Scorul perspeccivei pozitive ob1inut de dumneavoastra.
(Aflari ce scor a obrinuc parrenerul dumneavoasrra, daea este dispus sa
vi-1 impartaJeasea.)
6 sau mai mare. Avqi o prietenie stransa, care ar trebui sa aduea
beneficii importance pencru easnicia dumneavoasua.
127
 CELE �APTE PRINCIPll ALE UNEI CASNICII FERICITE

Suh 6. In relacia ' ' in

' dumneavoastra, esce nevoie sa actionati
privinp a eel purin unul dincre cele crei pr incipii: alcacuirea harrilor
7
iubirii, incarirea aprecierii �i admirariei �i eautarea reciproea a apropier ii.
Averi in vedere aprofundarea exercifiilor din capicolele 4-6. Sper ea acest
scor sa va motiveze, nu sa va frustreze. De�i este nevoie de timp pentru
a va perfectiona
' aceste deprinderi, tineti
) ' mince: chiar si, cele mai mici Principiul 4:
schimbari pot imbunacati ' o easnicie. Acest lucru inseamna
' substantial Lasati-va
, partenerul sa va influenteze
,
ea fiecare zi va ofera noi ocazii relevance pentru a duce mai depane
relaria dumneavoascra.

0 modalitate prin care pr ietenia din cadrul easniciei determina

un sentiment poziciv generalizat este prin sprijinul pe care aceasta ii da
Jeremy se gandea sa cumpere la mana a doua O Honda CU
obrinerii echilibrului dintre paneneri, pencru ea niciunul sa nu se simta
doua u�i. Parea o afacere foane buna, de vreme ce vanzacorul, Phil, 0
desconsiderat. Atunci d.nd va preruiri �i va respeccari unul pe celalalt,
cumparase abia de o luna �i oferea o reducere subscanriala din cauza ea
puceri, de regula, sa apreciafi punccul de vedere al celuilalt, chiar �i
urma sa se mute in scrainatate. Jeremy era mulrumit de felul in care se
acunci cand nu suncqi de acord cu eL Cand exista un dezechilibru al
manevra ma�ina �i de puterea mocorului, nemaipunand la socoteala
puterii, exista aproape inevitabil �i un cumul major de scres in easnicie.
sistemul de sunet de ulcima ora. Dar, inaince de a perfecta inrelegerea,
Urmacorul meu principiu se axeaza pe ceea ce se poate intampla
a vrut ea ma�ina sa fie verificara de un mecanic. ,,De ce?" a intrebat
daea unul dincre sori nu este dispus sa imparta puterea cu celalalt -
Phil. E nou-noura. Are doar 500 de kilometri la bord si ' ai bo-arancia
�i care sunt modalicarile de a depa�i aceasca sicuarie. Cu toate ea sorii '
produeacorului.
sunt eel mai adesea in pozirii de putere, exisca sorii care se straduiesc
,,A�a-i", a spus Jeremy, ,,dar i-am promis soriei ea nu voi cumpara
sa indeplineasea dorinrele sorilor !or. Prin urmare, eel de-al patrulea
0 ma�ina fara sa fie intai verificata."
principiu este valabil pentru toaca lumea.
Phil i-a aruncat lui Je�emy o privire ucigatoare. ,,0 la�i pe nevasta
ea sa-ri spuna ce sa faci cand e vorba de masini?", 1-a increbat.
,,Sigur.", a raspuns Jeremy. ,,Tu nu?"'
,,Ei bine, nu. Nici acum, nici alra data. Sum divoqar." a spus
Phil.
,,Pai", a chicotit Jeremy, ,,poate de aceea."
Jeremy a dus ma�ina la verificac �i s-a dovedit ea sistemul de
suspensi� necesita repararii coscisicoare, aF ea nu a mai cumparat ma�ina
lui Phil. lnsa, mai important, n-a fost de acord cu atitudinea lui Phil faca
�e femei. Jeremy �i-a considerat soria un partener in luarea deciziil;r.
I�i preru�eFe �i i�i respecca soria, precum �i parerile �i sentimemele
acesceia. Inrelege ea, daea vrea sa aiba o easnicie infloritoare, crebuie sa
imparta scaunul �oferului.
A fost o vreme cand atitudinea de mascul dominant a lui Phil
nu era neaparat o indatorire a unui sot. Datele noascre sugereaza insa
ea lucrurile nu mai scau a�a. In scudi�l noscru de durata asupra � 130

128
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE
de cupluri proaspat casatorite, pe care le-am urmarit timp de noua ani,
am constatat ea, pana �i in primele luni de la easarorie, barbarii care
le permiceau soriilor lor sa ii influenteze aveau relatii mai fericite �i
probabilitatea de a divorp era mai seazuta decat cei care respingeau
influenp sotiilor lor. Din punct de vedere statistic, daea un barbat
nu este dispus sa imparca puterea cu partenera sa, casnicia sa se va
autodisuuge in 81 % dintre cazuri.
Evident, esre nevoie de doi pentru a distruge o casnicie, de aceea
nu sunt vizaci doar barbarii. Ideea cenuala a acestui capitol nu esre de
a reproF, d: a mustra sa� de a insulra niciunul dintre genuri. Esre la
fel de important ea sotiile sa se poarce fata de sorii lor cu pretuire �i
respect. Datele mele indica, insa, ea marea majoritate a sotiilor - pana
si in easniciile dezechilibrate - fac deja acest lucru. Aceasra nu inseamna
�a ele nu se infurie sau ea nu devin chiar dispretuitoare fata de sotii
!or. inseamna doar ea ele le permit sotilor lor sa le influenreze luarea
deciziilor tinand cont de parerile �i de sentimentele acestora. Cu toate
acestea, mule prea des, barbatii nu le fac acela�i serviciu.
. dezechilibru in easnicie. Chiar daea sorul nu reacrioneaza astfel prea
,, Cum spm tu, draga�"ii.
Acesra este un fragment pe care unii dintre reprezentantii
media 1-au urilizat in mod eronat pentru a rezuma studiul meu asupra
acceptarii influenrarii. A fost parodiat in cadrul emisiunii Saturday
Night Live, condamnar in cadrul emisiunilor de radio gazduite de Rush
Limbaugh �i a avut parte de comentarii din parcea de�teptului analist
politic Bill Maher.
in fapt, studiul nostru nu a aratat ea barbatii ar trebui sa renunte
la coata pucerea lor personala �i sa-�i lase sotiile sa le conduea vietile.
Am constatar, insa, ea cele mai echilibrate �i mai fericite casnicii pe
rermen lung au fosr acelea in care sorul nu s-a opus impaqirii puterii �i
a luarii deciziilor impreuna cu sotia lui. Atunci cand cei doi nu eadeau
de acord, sotii mai degraba caurau puncte comune decat insistau ea
lucrurile sa stea cum doreau ei.
Pentru a obtine aceste rezulrate, am analizat cu arentie ce se
incampla cand ac:�ci tineri proaspat easatoriti abordau un' subiect
conflictual, precum �i atunci cand povesteau despre istoria relatiei lor
de iubire. in urma analizei acestor date, am fost surprin�i de diferenrele
evidence dinue genuri. Cu toare ea o sorie i�i va exprima furia sau alte
emotii negative fata de sorul ei, rareori ii va raspunde intensificdnd
130
PRINCIPIUL 4: LA.SATI-VA PARTENERUL SA YA INFLUENTEZE
negativitatea.
� De obicei, va incerca fie sa atenueze emoria ' ' fie sa o
exprime in concordanra CU cea a sorului. Astfel, daea un sot spune
,,Nu ma asculti!", soria va spune, de regula, ceva precum ,,Scuze, re
ascult acum." (o incercare de indreprare care sa reduea negativitatea)
sau ,,Mi-e greu sa re ascult!", care este in concordanca ' cu furia sotului,
'
insa nu o depa�qte.
65% dintre barbati, insa, nu accepta niciuna dintre aceste
abordari. In schimb, reactia ' lor incensifiea negativitatea
� sotiilor.
' Fae
acest lucru incr-un anume mod: scotand la iveala unul dinue cei patru
calareti. Daea soria unuia dinue ace�ti barbati spune ,,Nu ma asculti!",
sorul o va ignora (impietrirea), va deveni defensiv (,,Ba da!"), o va critica
(,,Nu te ascult pentru ea ce spui tu n-are niciodata niciun sens.") sau
i�i va exprima disprerul (,,De ce sa-mi pierd timpul?"). Folosirea unuia
dintre cei patru ealareti pentru a escalada un conflict esre un semn care
denota faptul ea acel barbat se opune influentei soriei sale.
in loc sa recunoasea emotiile soriei sale, acest tip de sot se folose�te
de cei pauu calareti pentru a o reduce la racere, pentru a-i anula punctul
de vedere. inu-un fel sau intr-altul, acesr fel de a reaqiona duce la
des, tot exisca o probabilitate de 81 % ea el sa dauneze relatiei.
De�i este important ea arar sotul, car �i sotia sa incerce sa
impiedice cei pauu calareti sa preia cond.ucerea in timpul unui conflict,
este cu atat mai important ea barbatii sa fie con�tienti de pericolul in
care se afla easnicia lor atunci cand escaladeaza negativitatea in felul
acesta. Din diverse motive, atunci cand o sorie ' se foloseste' de cei patru
calareri in acela�i mod, easnicia nu devine, de regula, mai instabila.
Referitor la acesr fapt, consider ea aceasta asimetrie poare avea cauze
de ordin sociologic. 0 sorie excesiv de supusa care nu se simte suficient
de puterniea sa resninud
:r 6'
vreodata influenta sotului ei are sanse mari sa
J , '
devina depresiva, ceea ce esce in deuimencul arar al sanatatii ' ei, car si'
al relatiei. AF ea, probabil ea raul mai mic este ea o sorie sa inteteasea
oarecum conflicrul decat sa fie intru totul supusa. Acest fapr expliea
de ce nu este daunaror pentru o easnicie ea sotia sa se foloseasea de
unul dintre cei patru calareti (cu exceptia disprerului) pentru a scoate
in evidenra ceea ce are nevoie din parcea sorului ei. Dupa cat se pare,
aceasra eralare a foqei resrabile�re echilibrul puterii intre soti, mai ales
atunci cand sorul reu�e�te sa tina cont de nevoile exprimare ale sotiei �i
nu de felul in care aceasra �i le exprima.
131
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNlCIJ FERICITE PRINCIPIUL 4: LASATI-VA PARTENERUL SA VA INFLUENTEZE

Oricare ar fi motivul care sta la baza acestei diferenre dimre
genuri, datele indica faptul ea sotii sum mule mai predispu�i decar sotiile
lor sa ii foloseasd pe cei patru calareri pentru a amplifica o neintelegere
in cuplu. Iar atunci d.nd fac acest lucru, cre9te probabilitatea ea ei sa
expuna la riscuri propria dsnicie. Astfel, CU toate ea este evident ea
ambii parteneri rrebuie sa evite escaladarea conflictelor prin aceasta
modalitate' concluzia este ea sotii, trebuie sa fie CU precadere atenti, sa
accepte influenp sotiilor lor.
foane mare lipsa de respect din partea mea. Discutam �i iar discutam,
pana d.nd amandoi sumem de acord, apoi eu iau decizia." Acest om
si-a
, dat seama la nivel intuitiv ea o dsnicie nu poate functiona ' ded.r
dad ambii sari se respecta �i se pretuiesc unul pe celalalt. Acest lucru
ramane valabil indiferem de sistemul dumneavoastra de valori �i de
convingeri.
In multe cazuri, presupun ea barbarii care se opun influenrei
soriilor
' lor nici nu isi dau seama ea au aceasta tendinta.
) ' Exisra barbati)

care se considera feministi, , si care se comporta cu soriile

, lor imr-un
fel care contrazice aceasta eticheta. Un exemplu tipic: un tehnician de
Semne ale rezistentei
' laborator foane muncitor, pe nume Chad. Dad 1-ari imreba dad crede
Am intalnit destui soti , furiosi, si
, m-am ciondanit cu destui intr-o casnicie pe principii egalitariste, ar aproba cu entuziasm. Dar,
moderatori iritati , ai emisiunilor de dezbateri de la radio ea sa sriu
, ea lucrurile nu stau deloc ap in noua casa pe care o impane cu soria Jui,
, refuza fatis
unii barbati , , sa imparta pmerea cu , sotiile lor. Chiar si
' acum, Martha. lmr-o seara, a anunpt-o ea va trebui sa lucreze peste program
d.nd egalitatea dintre genuri este general acceptara, exista sari care urmatoarea zi de joi. Martha i-a reamintit ea mama ei va veni sa-i
refuza pur �i simplu sa ia in considerare orice parere a soriilor !or �i care . viziteze vineri dimineara 9i ea s-a bazat pe el ea o va ajuta joi seara sa fad
niciodara nu tin cont de sentimentele sau de ideile acescora atunci cand curarenie 9i sa pregateasca camera de oaspefi. ,,Sum suparata pe tine.",
iau vreo decizie. i-a spus Martha pe �leau. ,,Nu ti-ai adus aminte ea vine mama mea? De
Unii barbati pretind ea, din motive de ordin religios, trebuie sa ce nu-ti pofi schimba tura?"
aiba controlul asupra dsniciilor !or �i, generalizand, asupra sotiilor lor. ,,De ce nu fi-ai adus tu aminte ea trebuie sa predau acest proiect
Nicio religie din cele pe care le cunosc, insa, nu susrine ea un barbat important? Nici vorba sa-mi schimb programul. Trebuie sa lucrez -
ar trebui sa fie tiran. Nu sunt susrinatorul vreunui sisrem anume de poate chiar tot sfar�irul de saptamana.", i-a spus Chad. Raspunsul Jui a
convinoeri
0
spirituale privitor la rolurile barbatilor ,
si
,
ale femeilor. ridicat miza discutiei. Imai, a fast defensiv - in lac sa dea un raspuns la
Cercetarile noastre au inclus atat cupluri in care barbatul era considerat nemulrumirea Marthei, i-a rramit inapoi propria lui nemultumire: de
capul familiei, cat �i cupluri care imparta�eau convingeri egalirariste. ce nu �i-a amintit ea de programul Jui? Apoi, a ameninfat-o, sugerand
In ambele tipuri de dsnicii, sotii inteligenti din punct de vedere ea s-ar purea sa trebuiasca sa lucreze chiar mai mult ded.t spusese la
emotional
, si-au
' dat seama de un lucru extrem de important: cum sa inceput. Acesta este cu adevarat o forma de conflictualitate.
arare respect 9i preruire. Toate perspectivele spirituale asupra vietii sum Martha s-a infuriat. L-a numit cum i-a venit la gura �i a plecat
in concordanta cu principiul iubirii �i al respectarii partenerului de viata, nervoasa din camera. Chad s-a simtit ofensat. Pana la urma, el rrebuie
Acest lucru sra la baza acceptarii influentei. , La urma urmelor, ati , vrea sa munceasca! Ca de obicei, furia ei parea sa fi venit din senin. Inima
imr-adevar sa luati, decizii care sa o fad pe sotia
, dumneavoastra sa se lui a inceput sa bara cu putere �i simrea ca-i plezne9te capul. S-a
simta nerespectata? Este acest lucru intr-adevar conform convingerilor simtit cople�it, iar acest lucru 1-a impiedicat sa se gandeasca !impede
religioase? Nu este. la problema sau sa vina CU O solurie. Voia doar sa scape de atitudinea
Acest lucru mi-a devenit clar cu ajutorul unui coleg care este nedreapta 9i irationala a soriei. Cu siguranta, el nu se afla in dispozitia
adeptul unei doctrine religioase care proslave�te parriarharul. El esre necesara pemru a ajunge la un compromis. A9a ea, simfindu-se
convins ea sorul' rrebuie sa ia toate deciziile in familie. Dar, el si ' sotia , lui victimizat, �i-a luat o bere �i a dat drumul la televizor. Cand Martha a
au o dsnicie imeligenta emotional. ' El nu vede nicio comradictie , imre revenit in camera dorind sa discure, a ignorat-o total. Cand ea a inceput
convingerile proprii �i acceptarea influentei din panea soriei lui. Mi-a sa planga, el a iesir
, din camera si , a anumar-o
, ea se duce mai devreme
spus ,,N-a� putea lua nicio decizie cu care ea sa nu fie de acord. Ar fi o la culcare.

132 133
 CELE �APTE PRINCJPII ALE UNEI CASNICII FERICITE
Sofiile barbafilor care le acceptd influenfa au o tendinfd
mult mai scdzutd de a ft aspre cu sofii for atunci cdnd pun
in discufie un subiect dificil Legat de cdsnicia for. Acestfapt
sporefte 1ansele ea relafia for sd meargd bine.
Arunci cand doi soti au o cearca ea aceasta, au loc atar de multe
acuzatii �i contra-acuzatii, inc:1t uneori este greu de stabilit cauza de la
care a pornit conBicrul. Cu toate acestea, in cazul Marthei �i al lui Chad,
este evident faprul ea problema fundamentala o constituie refuzul lui de
a accepta influenp ei. Cand ea devine negativa (,,Sum suparara pe tine"
- o nemulrumire exprimata direct), el ii raspunde escaladdnd conBicrul.
Provoaea o stare de conBicrualicare si ' ii lasa sa parrunda in conversatia
' inteligente emotional decat sorii !or, di�rr-un motiv foane simplu: au
!or pe eel de-al treilea calaret, defensivitatea. Manha se infurie, iar
Chad se simte cople�it, ceea ce il face sa impietreasea - eel de-al parrulea
calaret. Casnicia lor tocmai a luat o intorsatura urara.
Acceptarea inBuentei nu inseamna sa nu exprimati niciodata
emotii negative fata de partenerul dumneavoasrra. Casniciile pot
supravietui unor sumedenii de momenre de furie, de nemulrumiri
sau chia� de criticism. Incercarea de a inabu�i sentimencele n�gative
in prezenta sotului sau a sotiei dumneavoastra nu este nici in folosul
casniciei, 'nici :ii rensiunii d�mneavoasrra arteriale. Problema vine din
faprul ea pana �i o u�oara nemulrumire din parrea sofiei esre inrampinata
cu o reaqie care o imrece pe aceasta, in loc sa fie mai domolira sau, in
eel mai rau caz, sa fie de aceea�i intensitate (sa-i raspunda pe un ton
' exprime nemultumirea
ridicar, sa-si ' etc.).
Ce pot invata
' sotii
' de la sotiile
' lor
Arunci cand un sot' accepta influenca ' in acelasi
' lui, incaresre
' sotiei ' a�a de repede. Bruse, amandoi devin chirurgi �i salveaza viap copilului.
timp �i prietenia lor. Acest lucru se imampla nu doar pemru ea lipsa
luptelor pentru putere fac relatia mai placuta, ci �i pentru ea sorul se
dovede�te deschis sa invere de la soria lui. Nu incape nicio indoiala ea
femeile ii pot invap pe barbari o mulrime de lucruri despre prietenie.
In cartea sa, The Complete Book of Guys, umoristul Dave Barry scrie
despre imensa prapastie dincre barbati �i femei in privinra acestui lucru.
Povestqte cum, in fiecare an, el �i soria lui merg in vizira la ni�te vechi
prieteni. Soriile incep imediar o discurie aprinsa in care se pun reciproc
la curent cu ceea ce simte fiecare. El si
' celalalt sot' urmaresc un meci la
televizor. Din cand in cand, barbatii devin agitati - de regula, arunci
134
PRINCIPIUL 4: LASATI-VA
' PARTENERUL SA VA JNFLUENTEZE
' .
cand se hotarasc ce fel de pizza sa comande. Mai tarziu, dupa ce cuplurile
�i-au luat la revedere, soria lui Barry spune ceva precum ,,Nu fi se pare
extraordinar cum a reu�it George sa treaca pesre ampurarea piciorului?"
Iar Barry va prerinde ea, bineinreles, a observar ea lui George ii lipse�te
un picior. Barry exagereaza, insa povescea este amuzama, deoarece
dezvaluie un adevar fundamental: femeile sum mai orientate eatre a
discura si
' a intelege
''---'
sentimentele decat sunc barbatii.
)
Nu sugerez ea toate femeile sum mai iscusite in ceea ce priveFe
emotiile
' si
' ,,se descurca" mai bine cu oamenii. Exista o multime ' de
femei care sum incapabile sa discearna nuanrele sociale �i barbafi care
sum profund sensibili fara de ceilalri. Insa, de regula, femeile sum mai
un avans enorm in dobandirea acestor deprinderi. Urmariti orice joaca
de-a copiilor �i veri vedea acest avanraj in aqiune. Atunci cane! baiefii se
joaca (de regula, jocuri de-a prinselea), prioriratea lor esre jocul in sine
- nu relaria unuia cu celalalt �i nici emoriile lor. Dar, cand vine vorba
de fetite, emoriile sum, de obicei, cele mai importante. 0 smiorcaiala
de ,,Nu mai qti prietena mea." pune capat jocului. Daca se va relua, va
depinde de impacarea ferelor.
Chiar �i arunci cand un baiat �i o fata se joaca acela�i joc cu
papu�i, diferenp de gen este adesea evidenra. Cand cei mai buni
prieteni, Naomi �i Eric, in varsra de patru ani, se joaea cu papu�ile ei,
ea i�i doreFe sa se prefaca ea papu�a este copilul lor, iar ei urmeaza sa se
duea cu ea in vizita la ni�te prieteni (un joc bazat pe relafie). El accepta
sa se joace aF cam zece minute, dupa care jocul se rostogole�te rapid pe
teritoriul baierilor ,,Hei, Naomi, copilul a murit!", anunra el. ,,Trebuie
sa ii ducem imediat la spiral!" Se urea intr-o ambulanra imaginara �i
porne�te la drum, ,,Brrrrrrrr." Naomi ii atrage atentia sa nu conduea
(Eric vrea ea Naomi sa fie asistenta, dar ea obiecteaza spunand ea �i
ferele pot fi chirurgi, a�a ea unele lucruri s-au mai schimbac!). Dupa ce
copilul a fost salvat, se reintorc la jocul propus de Naomi - vizita cu
copilul la prieteni. Stilurile de joaca ale lui Naomi �i Eric sum la fel de
fascinante �i de incancatoare. Dar, adevarul evident este ea jocurile ,,de
fere" ofera, de depane, mai multa planificare penrru easnicie �i viara de
familie datorita focalizarii lor pe relarii. Baietii nu au prea des jocuri cu
teme legate de relatii �i chesriuni casnice in repertoriul !or.
De unde provine aceasta diferenra a srilurilor de joaea ale ferelor
�i ale baierilor? Imrucat apare in aproape orice culrura, presupun ea
135
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNlCII FERICITE
exista mai degraba o cauza biologica, decat una legara de socializare.
Indiferem daea natura sau educatia sta la baza acestor diferenre,
efectul acestora este indubitabil. Deoarece jocul lor pune accemul
pe imeraqiuni sociale �i pe semimeme, fetele au pane de o educatie
vasta in domeniul emotiilor' atunci cand se incheie copilaria. Baietii '
invata cum sa dea imr-o minge. Experienp unui baiat de a se juca in
cooperare cu altcineva �i de a depa�i rapid conflictele va fi mai rarziu
un avamaj intr-o sala de �edinre sau pe un pmier, insa va fi o garantie
in easnicie, atunci cand vine vorba de intelegerea emotiilor care stau in
spatele puncrului de vedere al sotiei.
Aceasta discrepanra in invatare se accemueaza prin aceea ea,
odata cu varsta, baietii se joaea rareori cu ferele, pierzand astfel �ansa
de a invap de la ele. Imr-o cercetare de referinta, Eleanor Maccoby
de la Universitatea Stanford a constatat ea, in timp ce 35% dimre
prieteniile cele mai stranse din timpul perioadei prqcolare sum imre
baieti
' si
, fete, asa
' cum este cea dimre Naomi si , Eric, pana la varsta de
ppte ani procentul ajunge pana aproape de zero. lncepand CU aceasta
varsta �i pana la marurirate, cele doua sexe vor avea putin sau nimic
de-a face unul cu celalalt. Acesta este un fenomen raspandit in imreaga
lume. S-au oferit mulre explicarii pemru aceasta segregare intentionata.
Maccoby vine cu o teorie imeresama care se porrive�te cu rezultatele pe
care le-am obrinut
' in privima' acceptarii influencei.' Ea a constatat ea
pana �i la varste foarce fragede (un an �i jumatate), atunci_cand se joaea,
baietii vor accepta influenp numai din panea alcor baieti, in cimp ce
fetele accepta influenta atat din partea fetelor, cat �i din parcea baietilor.
In jurul varstei de cinci pana la �apte ani, fecele ajung sa se sarure de
aceasta stare de fapt �i inceteaza sa-�i doreasea sa se mai joace cu baiefii.
De la aceasta varsta �i pana la pubercate, culrura noasrra (�i, ceoreric: �i
alrele) nu ofera niciun fel de mod oficial de organizare care sa asigure
cominuitatea imeracriunilor
' dimre baieti' si
' fete.
Atunci cand Naomi si ' Eric vor creste,
' diferenta
' dintre
cuno�tintele lor despre treburile gospodare�ti va fi evidenra. Atunci
cand doi oameni se muta impreuna sau se logodesc, viitorul mire este
brusc scufundat imr-o lume care ii este cu totul straina. In piesa de
pe Broadway Defending the Caveman, un barbat poveste�te ea, arunci
cand s-a easatorit pentru prima data, a vazut-o pe sotia lui facand curat
in baie �i a increbat-o ,,Ne muram?". Pe cand era burlac, aceasta era
singura situatie in care el �i colegii lui de camera se deranjau sa curere
baia. Multi sori tineri descopera ea au multe de invapt de la sotiile lor
136
PRINCIPIUL 4: LASATf-VA PARTENERUL SA VA INFLUENTEZE
despre cum se tine o casa. Puteti vedea figura consrernata a care unu.i
ranar logodnic in orice magazin de mobila. N-are habar �i nici nu-i
pasa care este diferenra dimre velur �i microfibra. Penrru el, toate vasele
arata surprinzator de asemanatoare. Mai mule si ' mai mule, considera
ea rorul dureaza ingrozitor de mulr �i ea, daea s-ar rasuci brusc, va
provoca srrieaciuni de I O 000 $, deoarece toate rafrurile sum de sricla
�i sum amplasate la nici o jumatare de merru unul de alrul, probabil
tocmai pemru a inrimida tipi ea el. Cum va reaqiona? Daca se va rrezi
spunand desrul de repede ,,Hei, asta-i un model grozav.", atunci un air
sot inreligenc emotional tocmai a venit pe lume.
Soti
' inteligenti
' emotional
'
Darele mele in privinp cuplurilor proaspat casatorite indica
fapml ea mai multi sori ajung sa se transforme in acest fel. Aproape
35% dimre barbatii ' pe care i-am evaluat sum inrelio-enri
b ' emotional.
,
Cercetarile din deceniile amerioare sugereaza ea numarul acestora era
mult mai seazut. Inrrucat un asemenea sor i�i respecra �i i�i preruie�te
nevasta, va fi dispus sa invete mai multe lucruri despre emorii de la ea.
Va ajunge sa inteleaga lumea in care ea traiqre �i pe acelea ale copiilor
�i ale prietenilor sai. S-ar pmea sa nu se lase la fel de cuprins de emotii
ea soria lui, insa va invap cum sa se apropie mai mult de ea din punct
de vedere �motional. Facand acest lucru, va face alegeri care sa arate ea
o stimeaza. Cand ea simte nevoia sa vorbeasea, va opri televizorul chiar
daea se da meciul de bascher �i va asculta. Va alege ,,noi" in loc de ,,eu".
Cre.d ea sorul inreligem emotional reprezinca urmatorul nivel al
evolmiei
' sociale. Aceasta nu insearnna ea el este superior altor barbati '
din puncrul de vedere al personalitatii, al educariei sau al principiilor
morale. Pur �i simplu, �i-a dat seama de ceva foarce important despre
viata
' de barbat casarorit, de care altii ' nu au habar - inea. Acest lucru
esre cum sa i�i preruiasea soria �i cum sa i�i arate respectul fara de ea.
Esre, imr-adevar, chiar atat de simplu.
Sorul din noua categorie nu va mai face, probabil, o prioritate
din cariera atunci cand vine vorba despre farnilia lui, pemru ea �i-a
revizuit propria definirie a succesului. Spre deosebire de sorii din
generariile amerioare, el include in mod natural cele trei principii in
viata
' lui de zi cu zi. Aleatuieste , o harta detaliata a lumii sotiei lui. lsi
) )
memine
' aprecierea si
' admiratia , fata de ea si
) , ii comuniea acest lucru
eautand apropierea de ea in ceea ce face in mod obi�nuit. Acest lucru
137
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE
aduce avanraje atar casniciei, cat �i copiilor lui. Cercecarile arata ea un
sot care accepta influenp sotiei lui va ajunge sa fie un tata extraordinar.
Cunoa�te lumea copiilor lui, inclusiv priecenii acestora, fricile pe care le
au. Deoarece nu ii esre ceama de emotii, i�i invara copiii sa i�i respecte
propriile senrimente - �i pe ei in�i�i. Nu se mai uita la meciul de baschet
pentru a fi CU ei, pentru ea vrea ea ei Sa i�i am)nteasca ea a avut timp
penrru ei.
O cendinra remarcabila printre rati este aceea ea mult mai multi
dintre ei le tran�mit copiilor lor bunavointii �i respect fatii de proprde
emotii �i fatii de cele ale alcora. Denumim acest fel de educatie a copiilor
l". Copiii au de d.scigat atunci cand mamele
"anrrenament emotiona ' '
si catii adoptii acesr stil parenrar. Noul tip de sot si de tata traiesce o
�iat.I bogaca �i plina de sens. Avand in spate o f�iiie fericica, el �oace
sa creeze �i sa lucreze eficient. Fiind apropiat de soria lui, aceasta se
va indrepta ea.ere el nu doar acunci cand este in suferinta, ci �i cand
este enruziasmata. Cand ora�ul este acoperit dimineap de un covor
minunat de zapada, copiii vor veni in fuga la el sa il cheme sa vada.
Oamenii care conteaza eel mai mult penrru el vor avea grija de el cat
rimp va rrai �i ii vor plange cand nu va mai fi.
Celalalc rip de sot §i de tata are o povesce foarce trisra. El
reaqioneaza la pierderea senrimentului de indreptatire masculina cu o
indignare justificata sau cu un sentiment de victimizare. Poate deveni
mai sever sau se poate rerrage incr-o carapace insinguraca, protejand
atata cat i-a mai ramas. Nu pune prea mule pret pe ceilalti �i nici nu ii
respecta prea mult, pentru ea este in cautarea prquirii �i a respeccului
care crede ea i se cuvin. Nu va accepra influenta ' lui, deoarece
' sotiei
se ceme ea i§i va pierde puterea. �i, pentru ea nu va accepta aceasca
influenca, nu va avea foarce muta influenta. Consecint' a este aceea ea
niman�i nu-i va pasa prea mule de el cat ti�p va trai �i nici nu-I va jeli
cand va muri.
' sa cedezi
Cum sa inveti
Este de inteles fapcul ea unii barbati au dificultati cu crecerea
la rolul de sot. De secole, s-a a�teptat din partea barbatilor ea ace�tia
sa aiba grija de familiile lor. Acest sentiment de responsabilitate �i de
" Dorifi sa ciriii mai multe pe acest subiect? Incercari Raising an Emotionally
Intelligent Child, de Gortman §i DeClaire, §i And Baby Makes lhree, de Gortman.
Daca a§tepraii un copil, accesati www.gottman.com §i cautati atelierele de lucru
Bringing Baby Home din zona dumneavoastra. (Se refera la ceriroriul SUA, n.
crad.)
138
PRINCIPIUL 4: LASATI-VA PARTENERUL SA VA INFLUENTEZE
indreptiitire s-a moFenit pe parcursul generatiilor, de la tata la fiu, in
moduri atat de subtile, inch revizuirea rolului de sot poate fi o provocare
pentru multi barbati, chiar �i acum, cand 60% dinrre femeile casacorite
lucreaza in afara caminului, iar profesiile lor le sum sursa de pucere
economica �i de stima de sine. Numeroase probleme importance pe
care le constatam in cadrul cuplurilor au legacura cu aceasta schimbare
a rolurilor de gen. Adesea, sotiile se plang ea sotii !or nu se achita in
mod corect de partea care le revine din treburile casnice �i din ingrijirea
copiilor. Aceasta nu este o problema incalnica doar in cuplurile tinere.
Am constatat acelasi tipar si la parteneri de patruzeci si de saizeci de ani.
Barbatii care sum dispusi �a accepte influenta sum fericiti in casniciile
lor. C�i care nu fac aces; lucru ajung sa-�i vada casnicia ��brezindu-se.
Poate ea cea mai importanta diferentii dintre sotii care accepta
influenp �i cei care nu o accepta esce aceea ea cei dintai au invapt ea in
viaca
' este adesea nevoie sa cedezi pentru a dsti<Ta.
' t, Atunci cand conduceti '
ma�ina intr-un ora� aglomerat, ajungeti in ambuceiaje fruscrante �i
incalniti blocaje nea�teptate care va impiedica accesul legitim. Puteti
aplica acescor situatii imposibile una din doua strategii. Una este sa vii
i
opriti, si deveniti pe buna dreptate indignat �i sa insistati ea obstacolul
ofensacor sa fie indeparcac. Cealalca este sa ocoliti. Prima abordare vii va
duce, probabil, la un infarct. Cea de-a doua - pe care o numesc a ceda
penrru a ca�tiga - vii va duce acasa.
Clasicul exemplu al unui sot care cedeaza pentru a d.�tiga il
reprezinta chestiunea omniprezenca a colacului de coalera. De regula,
femeia se enerveaza atunci dnd sotul ei lasa mereu colacul de coalera
ridicat, chiar daca ei ii ia o milisecunda sa il lase jos. Pentru cele
mai multe dincre femei, un colac de coaleta ridicat este un simbol al
sentimencul de indreptatire al barbatului. A�a ea, un barbar poate avea
extrem de mult de d�cigar in fap,soriei lui doar coborand colacul
coaletei. Un SOf intelept zambe�te la gandul ea este O persoana isteara
doar la.sand jos un capac.
Acceptarea influentei reprezinta o atitudine, insa este �i o
abilitate pe care v-o puteti perfecriona daca sunceti atenti la felul in care
relacionati
' ' cu parcenerul dumneavoastra. In viata ' dumneavoastra de zi
CU zi, aceasta inseamna Sa aqionafi conform primelor trei principii �i Sa
urmati indicatiile �i exercitiile propuse in capicolele 4, 5 �i 6. Atunci cand
aveti
' o dispuca, solucia
' este sa fiti
' dispus sa faceti
' compromisuri. Acest
lucru se realizeaza caurand in solicitarea parcenerului dumneavoastra
ceva cu care puteti fi de acord. De exemplu, s-ar fi putut ea Chad sa nu
139
 CELE �J\PTE PRINCIPII ALE UNEI C/\SNICII FERICITE
poata lucra mai pufine ore din considerarie pentru soacra lui, insa poate
ea ar fi putut schimba rurele. Ar fi putut, de exemplu, sa amine ziua de
lucru suplimentar pana dupa vineri seara, ea sa o poara ajuta pe Manha
sa fad ordine in casa inaintea vizitei mamei ei. Poare ea Martha, bunica
9i fratele eel mic ar fi putut sa mearga cu fiica.cea mare la antrenamentul
de forbal samba.ta dimineap (indatorirea lui dimotdeauna), penuu ea
el sa mai poata lucra in plus.
Dad, in pofida efortului remarcabil pe care il depune, un barbat
nu este capabil sa accepte influenp SOfiei lui imr-o anumita privinra,
acesra esre un indiciu ea o problema nerecunoscura 9i nerezolvabila ii
zadarniceste, incercarile. Incr-un asemenea caz, solutia ' este de a invata'
cum sa facefi fara unui blocaj, folosind sfacurile din capicolul 11. Unul
dintre cuplurile studiare, Tim �i Kara, s-au confrumar cu aceasta dilema.
Se certau constant din cauza prietenului lui Tim din copilarie, Buddy,
care nu avea un loc de munca �i pe care Kara il considera departe de a fi
prietenul sorului ei. Buddy se certa adesea cu prietena lui, cu care locuia
impreuna, �i sfar�ea mort de beat pe canapeaua lor din sufragerie. Kara
se temea ea Buddy va avea o proasta influenra asupra lui Tim �i vedea
prezenta frecvema a acesruia in casa lor ea o invazie si ea o amenintare.
lnsa o;i de cite ori incerca sa discute cu Tim desp�e acest subie;t, el
•susrinea ea este casa lui �i ea poate invita pe orice dore�te. Dad ea nu
era de acord, el devenea stana de piatra, ceea ce pe ea o enerva atat de
tare incat incepea sa zbiere. Atunci el o acuza ea ea esce cea cu probleme,
nu Buddy. Kara se infuria din cauza atirudinii lui Tim. Din puncrul ei
de vedere, Tim era lipsit de respect pentru ea refuza sa accepte ea este
�i casa ei �i ea ar trebui sa ia impreuna cu ea deciziile legate de invitafi.
Mai mult de 80% din timp, sofia este cea care aduce in
discufie chestiuni maritale incomode, £n timp ce sopul cdutd
sd evite sd vorbeascd despre ele. Acesta nu este un semn al
unei cdsnicii cu probleme - este un adevdr la fol de valabil fi
pentru cuplurile fericite.
Arunci cand i-am imervievat pe Tim �i pe Kara, refuzul lui de
a accepta influenp ei parea sa fie miezul problemei - mai ales ea el
admicea ea nu va accepca niciun fel de compromis in aceasra chestiune.
Insa, cand 1-am intrebat ce insemna pentru el prietenia lui cu Buddy, a
reie�it ea este mai mult decat atac. In timpul liceului, cand parinfii lui
treceau printr-un divorr urat �i viap de familie se destrama sub ochii
140
PIUNCIPIUL 4: L/\SATI-VA PARTENERUL SA VA INFLUENTEZE
lui, Tim petrecea noPfi nenumarate pe canapeaua lui Buddy. Considera
ea acum este responsabilitatea lui de a ajura prietenul care 1-a salvat in
atatea randuri. Ii displacea profund ceea ce considera ea sum incercari
ale Karei de a-1 face sa-1 abandoneze pe Buddy, lucru care ii nesocotea
semimentul lui de onoare. Nu era deloc preocupat de faprul ea Buddy
ar fi putut avea o influenra proasra asupra lui. Se considera un barbat
echilibrat, easatorit �i se mandrea cu faptul ea i�i ajuta prietenul.
Cu cat Tim vorbea mai mult despre Buddy, cu atat devenea mai
clar faprul ea el �i Kara se confrumau cu o problema constanta a relariei
lor, privitoare la concepfia fiecaruia asupra prieteniei �i loialitafii.
Dandu-�i seama de aceasta diferenra �i lucrand impreuna asupra ei, cei
doi au reu�it sa rransforme problema. Tim a incerar sa se mai gandeasca
la ea in termenii ,,dreptului" lui de a face ce vrea in propria casa. Kara
�i-a dat seama ea atitudinea ,,de mojic" a lui Tim - nu doar prezenp
lui Buddy - era ceea ce o enerva pe ea atat de tare. I-a spus lui Tim
ea ii admira cu adevarat loialiratea - era unul dintre lucrurile pe care
le prefuia la el. Tim �i-a dat seama ea Buddy s-ar fi putut sa fie un
,,consumator". Idemificand corect problema - o siruarie constant
problematica - �i fiind de acord sa lucreze asupra ei impreuna cu Kara,
Tim a acceptat intr-un mod eficient influenp ei. Fiecare in parte a
reu9it sa vada mai bine puncrul de vedere al celuila!t. In final, au eazut
de comun acord ea Buddy poate folosi in continuare canapeaua lor ea
loc de aterizare, insa mai rar decat pana acunci.
A fosc nevoie sa se ajunga la miezul siruariei constant problematice,
inainte ea Tim sa poata accepta influenp soriei lui. Dar, in majoritatea
cazurilor, este nevoie doar ea sorul sa fie dispus sa imparta puterea �i
apoi sa tot exerseze acest lucru. Un sor poate incepe prin a completa
scunul formular care urmeaza, prin care se evalueaza nivelul prezent
al influenrei din cadrul relariei. Nu exista niciun motiv pentru care
sofiile nu ar purea sa completeze 9i ele formularul, deoarece cu cat cei
doi parteneri sum mai dispu§i sa accepte influenp, cu atat casnicia lor
merge mai bine. Sofii pot sa faca exercifiile amuzante care urmeaza �i
prin care i�i exerseaza imparrirea puterii.
141
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNlCll FERlClTE
CHESTIONAR DE ACCEPTARE A INFLUENTEI
Cititi fiecare afirmarie �i incercuiti A pentru ,, adevarac" 91 F
pentru ,,faJs.
1. Partenerul meu esre cu adevarat interesat de parerile mel e in
chesriunil e noascre importante. A F
2. D e obicei, partenerul meu invara mulre de la mine, chiar 9i atunci
d.nd nu sumem de acord asupra subiecrului. A F
3. Partenerul meu vrea ea eu sa simt ea ce spun conteaza CU adevarat.
AF
4. Panener ul meu vrea ea eu sa am un cuvant de spus in easnicia
noascra . AF
5. Partenerul m eu ma asculra, dar doar pana la un puncr. A F
6. Parrenerul meu crede ea am simrul realiratii. A F
7. Partenerul meu se scraduiqte sa imi arate respect, chiar 9i arunci
d.nd nu suntem de acord asupra subiecrului. A F
8. Daea panenerul meu incearea constant sa ma convinga, va reu9i
pana la urma. A F
9. Partenerul meu nu-mi respinge cu rorul parerile. A F
10. Partenerul meu nu considera ea sum desrul de rationaJ(a) ea sa ma
ia in serios arunci cand discuram despre probl emele noastre. A F
11. Partenerul meu crede d. e important sa negociem in cadrul
discutiilor noasrre. A F
12. Pa nenerul meu este foarte con vingator 9i, de regula, d9riga atunci
cand ne certam. A F
13. Partenerul meu vrea ea eu sa am un cuvant important de spus
arunci cand luam o decizie. A F
14. Partenerul meu cred e ea am idei bune. A F
15. Partenerul meu considera ea sum de mare ajutor in rezolvarea
problemelor. A F
16. Panenerul meu se straduie9re sa asculte respectuos, chiar 9i atunci
d.nd nu suntem de acord asupra subiecrului. A F
17. De �bic ei, partenerul meu crede ea soiutiil e sal e sum ma i bune
decar al e m ele. A F
18. D e obicei, p artenerul meu reu�e9te sa gaseasea c eva CU care sa fie de
acord in punctul meu de vedere. A F
19. Partenerul meu considera d., de regula, sum prea emorional(a). A F
142
PRINCIPIUL 4: LASATI-VA PARTENERUL SA VA INFLUENTEZE
20. Pa nenerul meu crede ea el/ ea trebui e sa ia deciziil e importante in
ceea ce prive�c e relatia noastra. A F
Cotare. Acordati pa nenerului dumneavoastra de e 1 punet penrru
fiecare raspuns ,, adevarat", cu excepria raspunsurilor la intrebaril e 5, 8,
10, 12, 17, 19 9i 20. Seade1i, apoi, care 1 punct pentru fiecare raspuns
,, adevarat" la imrebarile 5, 8, 10, 12, 17, 19 9i 20.
6 sau mai mare. Acesca reprezinta un punct tare aJ d.sniciei
dumneavoastra. Panenerul dumneavoastra este dispus sa va cedeze
puterea, o dovada a unei d.snicii inteligenre emotional.
Sub 6. C asnicia dumneavoastra ar purea fi imbunatafita in acest
domeniu. Partenerului dumneavo astra ii est e greu s a accepte influ enp
din parr ea dumneavoascra, ceea ce va poate d ezechilibra imr-un mod
periculos easnicia. Daea nu ii este clar mocivul pentru care impartirea
puterii este arac de importanta, p artenerul dumneavoascra ar crebui
sa recireasd. acesr capitol. Apoi, urmatoarel e exercitii va vor ajuta sa
mergefi mai deparre.
EXERCITIU
, L 1: A CEDA PENTRU A CASTIGA
,
M ai jos, sum prezentare cateva situatii prin care au trecut
cuplurile studiare de noi. Inc ercari sa vizuaJizati aceste scene, ea 9i cum
dumn eavoascra si sori a dumn eavoascra ati fi c ei aflati in conflict. (Sotiile
, , , ' '
care efecrueaza acest exercitiu rrebuie s a inverseze genurile feminin �i
masculin, acolo uncle esce cazul.) Cu cat va veri imagina mai intens in
fiecare dimre acesre situatii,, cu atat va fi mai eficient acest exerciciu.,
Indiferent cat de negaciv va inchipuiti ea esce partenerul dumneavoastra
in acesce scenarii, incercari , sa ii v ederi
' a titudinea ea fiind un mod de
a sublini a imporc anp acestei probleme - nu ea un arac l a p ersoana
dumneavoasrra. Cu alee cuvinte, incerc ati s a rea qionati l a mesaj, nu l a
conul vocii partenerului dumn eavoastra. Presupun eri ea m esajul con1in e
o solicicare rezonabila cu care ati pucea fi u�or de acord. (In un el e dintre
aceste scenarii, solicirarea esce mai deg ra ba implicir a decar spusa direct.)
Scrie1i solicirarea dumneavoastra intr-o singura propozirie. Nora1i apoi
ce ati purea spune ea sa va exprimati cooperarea. Nu exista un singur
raspuns corecc la acesre scenarii, insa vqi gasi exempl e d e raspunsuri
eficiente la pagina 145.
143
 CELE �APTE PRlNCIPII ALE UNEI CASNlCII FERICITE
EXEMPLU. Sunteti ' agent de vanziiri si, ' de obicei, cand vii
inroarceti
' acasii de la serviciu, v-ati
' siiturat sa crebuiasea sa fiti' ,,in prizii"
cat e ziua de lunga. Tot ce va doriti este sii vii jucari ni�te jocuri video.
Insa soria dumneavoastra, a earei slujba presupune mule mai multa
interaqiune cu calculatoarele decat cu oamenii, tanje�te dupa apropiere.
Intr-o seara, ea se infurie foarte tare cand incearea sa vorbeasea CU
dumneavoastra, insa dumneavoastra nu va desprindefi ochii de la
ecran. Ii spuneri ea v-ari saturat de sporovait. Ea striga ,,�i CU mine cum
ramane? Innebunesc daea nu pot vorbi despre cum a fost ziua mea!"
Panea rezonabila a solicitarii soriei: a vorbi despre cum a rrecuc
zma e1.
Dumneavoascra spuneri ,,Imi pare rau. Ma poti lasa o jumatate
de ora Sa ma lini�tesc purin �i apoi putem vorbi?"
1. \'a mandriti CU faptul ea sunceri O persoana nesentimentala. Cu
toate acestea, sotia
' dumneavoasrra doreste ' sa faea mule tarn-ram
cu o muWme de prilejuri - ziua ei de na�tere, Valentine's Day,
aniversarea easatoriei dumneavoastra ere. De ziua ei, a spus ea s-a
simtit jignitii ea nu ati organizat o perrecere �i ea a fost ,,obligata"
sii se ocupe singurii de organizare. Ii spuneti ea petrecerile cu ocazia
zilelor de na�tere sum pentru copii. Ea vii raspunde ,,De ce nu pori
pur �i simplu sii-mi dai ceea ce-mi doresc? Ce e arat de greu?"
Partea rezonabila a solicirarii soriei:
Dumneavoasrra spuneti:
2. Soria
' dumneavoasrrii este supiirara ea nu v-ati' consulcat cu ea inainte
sii acceptati invitaria la cinii din parrea prietenilor dumneavoasrra
Matt �i Sally. Nu suporca sii manance la ei acasii, penrru ea i se
pare ea Sally este excesiv de focalizatii pe alimentatia saniiroasa �i
este obsedata de suplimenrele alimentare. ,,Spune-le ea nu putem
merge.", insisrii soria dumneavoastra.
Parrea rezonabilii a solicirarii soriei:
Dumneavoastra spuneri:
144
PRINClPIUL 4: LAsATI-VA PARTENERUL sA vA INFLUENTEZE
3. ?otia dumneavoascrii vrea sa fad ni�te reparatii in gospodiirie.
Ii spuneri ea nu va puceri permite acest lucru decat daea reduce
che!tuielile din alta pane. Va spune ea atitudinea dumneavoastra
este nedreaptii �i vii intreaba ,,Cum de sum intotdeauna bani pentru
lucrurile pe care tu le consideri importance?"
Partea rezonabilii a solicitiirii soriei:
Dumneavoascrii spuneri:
4. Uneori, cand va intoarceti acasii de la servrcm, faceti un pie de
deranj in camera de zi, i�sii, de obicei, scrangeti tot�! dupii cina,
cand aveti ceva mai multi energie. Incr-o seara, cand nu ari facuc
ordine, s�ria dumneavoasrrii spune ,,Ma infurie de-a drept�l felul
in care lasi lucrurile peste tot. Si eu sum obosita si mi-as dori sa nu
trebuiasci sa Strang dupii tine.'De ce nu pori sa faci ordine inainte
de cina?"
Parrea rezonabila a solicirarii soriei:
Dumneavoascra spuneri:
5. Tocmai v-ati intors acasa de la serviciu, obosit, si mai aven mca.
un drum d� facuc pana la magazin. Soria dumn�avoastrii, �ama
casniea, spune ea a avuc o zi epuizanrii, umbland tot timpul dupii cei
doi copii mici ai dumneavoastrii. Vrea sa ii luari CU dumneavoastrii
ea sa aiba purin timp �i penrru ea.
Parcea rezonabilii a solicirarii soriei:
Dumneavoastra spuneri:
Exemple de raspuns
1. Parrea rezonabilii a solicitiirii soriei: merira sii se simra speciala din
cand in cand.
145
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE PRINCIPIUL 4: LASA Tf-VA PARTENERUL SA VA JNFLUENTEZE

Dumneavoastra spuneri: Jnreleg de ce vrei ea acesce momenre sa
fie speciale. Am putea alege doua sau crei pe care sa le sarbatorim
cu mare fast?"
2. Partea rezonabila a soli cicari i sori ei : Sally chiar fine predi ci despre
mancare �i asta poate fi greu de suportat.
Dumneavoastra spuneti: Jnreleg de ce crezi asta despre Sally. lnsa a
fost CU adevarat generoasa fara de noi cand ne-am mutat aici �i mi e
chiar imi place de Mace. Ce zi ci daea am grija sa nu vorbesc doar eu
CU Matt �i tu sa ramai si ngura CU Sally? � i lfi promit sa ma consult
despre dificultatile prin care a trecur nava dumneavoascra, insa nu
sunteti si guri . Se pare ea se apropi e o fununa. Decidefi ea trebu i e sa va
�regatifi pemru a pucea supravierui pe aceasta insula pemru o vreme
�i sa va asigurari ea veri fi gasifi de o echipa de salvare. Pe plaja, exista
descule lucruri de pe nava care v-ar pucea fi de folos, insa putefi duce
doar 10 dintre ele.
Misiunea dumneavoastra

cu tine inainte de a face ori ce plan care sa ne includa pe tofi patru." Pasu.1 I. Fi ecare di mre dumneavoastra scrie pe o foaie separata de
3. Partea rezonabila a solici tarii soriei: casa dumneavoascra chiar harcie care considera ea sum cele mai i mponanre lucruri di n invemarul
rrebui e reparata. de mai jos, pornind de la propriul plan de supravieruire. Apoi, faceri
Dumneavoastra spunefi: ,,In regula, poate ea ai drepcate. Ce o ierarh i e a acestora in funqie de imponanp pe care le-o acordati
reparatii crezi ea ar trebui sa facem?" fiecaruia. Puneri pe primul Joe lucrul eel mai important, pe urmatorul
4. Parrea rezonabila a solicicarii soriei: sa faceti ordine inainre de cina. il puneti pe locul 2 �i tot a�a. Nu exista raspunsuri corecte sau gre�i ce.
Dumneavoascra spuneri: ,,Imi pare rau, OK, 0 sa Strang." �i faceti
intocmai. lnventarul navei
S. Parrea rezonabila a solicitarii soriei: sa ia o pauza de la a avea grija I. Doua schimburi de haine
de copi i. 2. Aparat de radio AM/FM �i cu unde scurte
Dumneavoastra spuneri: ,,OK. Copii, haideri la o plimbare. 3. 30 de litri de apa
lnghepta la coaca lumea!" 4. Oale �i tigai
S. Chibricuri
Acum, dupa ce ati efecruac acesre exercifii, ar crebui sa inrelegefi 6. Lopata
mai bine ce inseamna sa ,,daruie�ri" intr-o relarie. Urmatorul pas este 7. Rucsac
menit sa va aJ·uce sa va obisnuiri sa daruici si sa imparti ti mai mule
J ' , ) , ,
8. Harcie ig i eniea
puterea CU SOfUl sau CU SOfi a dumneavoastra. Urmatorul exerciriu 9. Doua corcuri
amuzant va pune in situaria de a lua decizii impreuna. Amintifi-va ea 10. Doi saci de dormit
scopul este ea amandoi sa averi un cuvant de spus ;i sa va acceptafi 11. Curi e
reciproc influenp. 12. 0 pluta mica, CU vele
13. Loriune de proteqi e solara
EXERCITIUL 2: JOCUL GOTTMAN DE 14. Lampa de gatir �i lamerna
SUPRAVUIETUIRE PE O INSULA IS. 0 franghie lunga
16. Doua walkie-talki e
lnchi puifi -va ea vasul de croazi era pe care erari s-a scufundat 17. Ali meme congelare pencru ppte zile
in Marea Caraibilor �i v-afi crezic amandoi pe o insula pusci e. Actorii 18. Un schimb de haine
disrr i buifi in filmul Lost nu sum de gasit nicaieri - suntefi singurii 19. 200 de ml de whisky
supraviefuitori. Unul dintre dumneavoascra este ranit. Nu averi nici 20. Rachete de semnali zare
cea ma i vaga idee unde va aflafi. Va gandifi ea este posibil sa se fi aflat 21. Busola
22. Harti aeri ene ale regiunii

146 147
 CELE �APTE PRINC!Pll ALE UNEI CASNICII FERICITE PRINCIPIUL 4: LASKfI-VA PARTENERUL SA VA INFLUENTEZE

23. Arma CU �ase gloanre 5. Partenerul dumneavoastra s-a bosumflat sau a renuntat?
24. Cincizeci de pachere de prezervative a) Foarte mult
25. Trusa de prim ajutor cu penicilina b) Destul de mule
26. Rezervoare de oxigen c) Putin
d) Deloe
Pasul 2. Ararari-va unul alruia lisra. Conveniri i:mpreuna la o lisra
comuna de zece lucruri. Aceasta inseamna sa discutati ' si
' sa lucrati
' ea o 6. V-ati distrat?
echipa. Amandoi trebuie sa participari efectiv la dezbaterea problemei a) Deloe
�i la luarea deciziei finale. b) Putin
Dupa ce ari terminar, evaluari cum a decurs jocul. Amandoi c) Destul de mule
trebuie sa raspunderi la inrrebarile de mai jos. d) Foarte mult

1. Cat de eficient(a) crederi ea ari fosr in influenrarea sorului/ soriei 7. Ati lucrat bine ea echipa?
dumneavoastra? a) Deloe
a) Deloe eficient b) Putin
b) Nici eficient, nici ineficiem c) Destul de mulr
c) Destul de eficient d) Foarte mule
d) Foarte eficient
8. Cat de irita(a) sau de furios/ furioasa v-ati simtit?
2. Cat de eficient(a) credqi ea a fosc sorul/ soria dumneavoastra in a a) Foarte mult
va influenra? b) Destul de mule
a) Deloe eficient c) Putin
b) Nici eficient, nici ineficient d) Deloe
c) Destul de eficient
d) Foarte eficient 9. Cat de iritat sau de furios s-a simtit partenerul dumneavoastra?
a) Foarte mult
3. Ati incercat vreunul dintre dumneavoastra sa il domine pe celalalt b) Destul de mult
sau v-ari luat la i:ncrecere unul cu celalalt? c) Putin
a) Foarte mule d) Deloe
b) Desrul de mult
c) Purin 10. Aci simtit
) ' ea v-ari
' adus amandoi contribuc' ia;,.
d) Deloe a) Deloe
b) Putin
4. V-ati bosumflat sau ati
) ' renuntat?
' c) Destul de mule
a) Foarte mult d) Foarte mult
b) Destul de mult
c) Purin Cotare. Acordati-va cite l pun et pemru fiecare raspuns ,,a", 2
d) Deloe puncte pentru fiecare raspuns ,,b", 3 puncte pentru fiecare raspuns ,,c"

148 149
 CELE �APTE PRINCIPIJ. ALE UNEI CASNICII FERlCITE
�i 4 puncte pentru fiecare raspuns ,,d". lnsumati punccele �i calculari-va
scorn!.
Dad valoarea obcinuta de dumneavoascra este mai mare de 24,
ari reusit sa va accepcaci' unul alruia influenta si ati lucrat ea o echipa.
Dad s�orul esre mai �ic de 24, casnicia d;m�ea�oastra are nevoie de
o imbunatafire in aceasta privinfa.
Dad inta:mpinari dificulcari in acceptarea influentei celuilalt, veri
aduce un beneficiu uria� casniciei dumneavoascra recunoscand aceasra
tendinra �i discutand despre ea CU sorul sau CU soria d:1mneavoastra.
Nimeni nu poate schimba peste noapte vechile obiceiuri. Insa, asumarea
responsabilitarii pentru dificultacea pe care o intampinati in impaqirea
puterii va fi un uria� pas inainte. Sotul sau soria dumneavoascra se va
simti mult mai u�urat(a) �i mai optimist(a) in legarura cu imbunatatirea
casniciei dumneavoastra. Urmatorul pas este de a va face din panenerul
dumneavoastra un aliat in lupta pe care O duceri CU aceasta problema.
Ruo-aci-1
t:, ' (sau rugati-o)
' sa va indice momemele in care, fara sa vreri,
sunteti dominant, defensiv sau lipsit de respect.
'lntrucat Cele ppte principii sunt interconectare, veri descoperi
ea va este mai u�or sa acceptati influenra pe masura ce stapaniti �i
celelalte principii de baza ale acestui program. Astfel, cu cat deveniti mai
priceput in acceptarea influenrei, CU atat mai U�Or Va Va fi Sa respectafi
celelalte principii. Dorinp de a imparri pucerea �i de a respecta punctul
de vedere al celuilalr constiruie o conditie necesara a concesiei. Din acest
motiv, faprul ea deveniti tot mai competent in acceptarea influentei va
va ajuta CU atat mai mult sa faceri fara conflicrelor maritale - temele
Principiilor 5 �i 6. Ap cum vefi vedea, exista doua categ?rii principale
de neinrelegeri prin care tree, teoretic, toate cuplurile. Insa abilitatea
de a accepta influenra reprezinta una dintre pietrele de temelie ale
succesului, indiferent cu ce fel de conflict va confrumari.
150
8
Cele doua tipuri de conflict marital
Fiecare cuplu reprezinta o alianra dintre indivizi la care ace�tia
contribuie cu propriile opinii, ciudarenii �i valori. Prin urmare, nu e de
mirare ea pana �i in cuplurile foarte fericite cei doi sori trebuie sa faea
fata unei multirudini de probleme maritale. Unele conflicte sunt doar
iritari minore, dar altele par cople�itor de complexe �i de intense. Mule
prea des, cei doi se simr ea impotmoliti in conflict sau se indepaneaza
unul de altul ea o metoda de a se proteja.
Cu toate ea ari putea crede ea siruaria dumneavoastra este unica,
am constatat ea toate conflictele din cuplu, de la supararile cotidiene
la razboaiele totale, pot fi, de fapt, impartite in urmatoarele doua
categorii: fie pot fi rezolvate, fie sum constant problematice, ceea ce
inseamna ea vor fi pane din viap dumneavoascra pencru totdeauna,
intr-o forma sau alra. Dupa ce reu�iti sa identificati �i sa definiti diversele
dumneavoastra neintelegeri, vqi fi capabili sa vii ajuscari strategiile
necesare pentru a le face fata, in funcrie de tipul de conflict existent in
situatia dumneavoascra.
Ve�nice probleme
Din pa.care, majoritatea conflicrelor din cuplu face pane din
aceasta categorie - 69%, mai exact. De fiecare data, la reevaluarea de
dupa patru ani, constatam ea partenerii inca se cearca pentru exact
acelea�i probleme. �i-au schimbat tunsorile, garderoba, au pus (sau au
dat jos) cateva kilograme �i riduri, dar au aceea�i dispuca. De parca ar
fi crecut doar patru minute, nu pacru ani. Iara careva dintre eel mai des
imalnite probleme ve�nic nerezolvabile cu care traiau cuplurile fericite
participante in srudiile noastre:
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE
I. Meg vrea sa aiba un copil, dar Donald spune ea el nu e inea pregatit
' nu stie
- si ' daea va fi vreodara.
2. Walter vrea sa faea sex mult mai des decat vrea Dana.
3. Chris e relaxat cu privire la treburile casnice �i rareori i�i face partea
lui inainte ea Susan sa il bata la cap, ceea ce il infurie.
4. Tony vrea sa creasca copiii in religia catolica. Jessica e evreiea �i vrea
ea ei sa-i urmeze credinta.
5. Angie crede ea Ron es;e prea critic la adresa fiului lor. lnsa Ron
crede ea are o abordare porrivita: fiul lor rrebuie invapt metoda
corecta de a face lucrurile.
In ciuda deosebirilor dintre ei, aceste cupluri raman foarre
mulrumite de relatiile lor, pentru ea au descoperit un mod de a face fara
problemelor nerezolvabile, astfel incat acestea sa nu devina cople�itoare.
Au invatat sa le controleze si sa le rrateze cu umor. De exemplu, Melinda
�i Andy 'se cearta mereu cu �rivire la imporrivirea lui de ie�i cu familia ei.
Dar atunci cand imi vorbesc despre aceasta problema nu se enerveaza,
pur �i simplu relateaza plini de bunavoinra ceea ce s-a intamplat. Andy
incepe sa-mi povesteasea ceea ce ajunge mereu sa spuna. Melinda, care
�tie totul prea bine, intervine �i il citeaza in locul lui, imicandu-i vocea
plina de lehamite ,,Bine, ma due". lar apoi, Andy adauga ceea ce mai
spune de obicei, ,,Da, sigur, cum spui tu, draga".
,Jn continuare facem asta", imi expliea Melinda. Apoi Andy
chicotesce si adauga: ,,Nici ma.car nu stim sa ne certam, asa-i?". Melinda
' , J '
, Andy nu si-au
si , rezolvat problema, dar au invatat, cum sa rraiasea CU ea
�i s-o abordeze cu umor.
Jn pofida a ceea ce va vor spune mu4ti terapeufi,
nu trebuie sa va rezolvafi conflictele majore de cuplu
pentru ea relafia sa triumfe.
Intr-un alt cuplu fericit, Carmen �i Bill au o vqniea problema
legata de nevoile lor diferite de mentinere a ordinii. Carmen are
disciplina unui sergent de instruqie, in timp ce sorul ei este clasicul
profesor cu capul in nori. De dragul lui Carmen, Bill incearea sa se
gandeasea uncle i�i pune lucrurile. De dragul Jui, Carmen inceard sa
nu-I cicaleasea atunci cand dispar lucruri. Atunci cand ea descopera, sa
zicem, O cana pe jumatate plina CU cafea lasata de nu �tiu ea.ta vreme
in sparele unui vraf de reviste, ea ii da clar de inteles tinandu-se de
152
CELE DOUA TIPURI DE CONFLICT MARITAL
nas si
' tachinandu-1 usor ' - cu exceptia
, zilelor in care este excesiv de
stresata, caz in care probabil va ridica tonul, dupa care el ii va face
masaj la spate ea forma de penitenra, apoi i�i vor continua fericiti ziua.
Cu alte cuvinte, ei incearea in mod constant sa se descurce, in cea mai
mare pane a timpului, CU bunavoinra. Uneori merge mai bine, alteori
se agraveaza. Dar, continuand sa tina seama de existenp problemei 9i
vorbind despre ea, aceasca nu ajunge sa le cople�easea relaria.
Aceste cupluri inteleg intuitiv ea anumite dificultati sunt
inevitabile, tot ap cum durerile fizice cronice devin inevicabile pe
masura ce imbatranim. Sunt ea un genunchi slabit, ea un spate CU
probleme, un colon iritabil sau un cot al unui judtor de tenis. Nu ne
place sa avem astfel de probleme, dar r�u�im sa le facem fata evirand
situatiile care le agraveaza �i dezvoltand srraregii �i obiceiuri care ajuta la
ameliorarea lor. Psihologul Dan Wile a spus-o eel mai bine, in cartea sa
After the Honeymoon: ,,Amnci cand alegi un partener pe termen lung ... ,
in mod inevitabil alegi un anume set de probleme nerezolvabile cu care
re vei lupta in urmatorii zece, douazeci sau cincizeci de ani." Casniciile
sunt reu�ite in masura in care problemele pe care le-ari ales sunt unele
earora le puteti ' face fata.
' Wile scrie: ,,Paul s-a casatorit cu Alice si
, Alice
esre zgomotoasa la perreceri, iar Paul, care este timid, ura�te asra. Dar
daea Paul s-ar fi easatorit CU Susan, el �i Susan ar fi ajuns sa se certe chiar
inainte de a ajunge la petrecere. Asta pentru ea Paul intarzie mereu,
iar Susan uraste' sa fie lasata sa astepte.
' Ar simti, ea este subapreciata,
lucru la care este foarre sensibila. Paul ar vedea repro9urile ei cu privire
la acest lucru ea o incercare de a-1 domina, subiect la care el este foarte
sensibil. Dad Paul s-ar fi dsarorit cu Gail, ei nici ma.car nu s-ar fi
dus la petrecere, pentru ea ar fi inca suparati in urma unei dispute din
ziua anterioara cu privire la neimplicarea lui Paul in treburile casnice.
Atunci cand Paul nu o ajuca, Gail se simte abandonata, subiect la care
este sensibila, iar pentru Paul repro�urile lui Gail sunt o tentativa de a-1
domina, lucru la care este foarte sensibil." Si, tot asa.
,
In cuplurile instabile, asrfel de situatii constant problematice
ajung pana la urma sa distruga relaria. In loc sa faea fara problemei
intr-un mod eficient, cuplul se poticne1te in ea. Au aceea�i discurie
despre ea la nesfar�ic. I�i pierd rimpul de pomana rara sa rezolve nimic.
Intrude nu progreseaza, se simt din ce in ce mai raniti, mai frustrari
�i mai neincrezarori unul in celalaJc. Cei patru ealareti devin �i mai
vizibili amnci cand partenerii se cearta, in timp ce umorul �i afeqiunea
se impurineaza din ce in ce mai mult. Devin tot mai intepeniti pe
153
 CELE �APTE PRINC!Pll ALE UNEI CASNlCil FERICITE
poziriile l or. Treptat, ei devin cople9iti fiziologic. Arunci cand un cuplu
inrampina o siruatie fara ie9ire, ar putea incerca sa imbunatareasea
situatia izoland sau inchizand incerul cu incerul zona problematiea - de
exe�plu, eazand tacit de acord sa nu observe sau sa nu discute despre
problema. Ar purea spune ,,Hai sa cadem de acord ea nu sunrem de
acord". O ascund sub covor, insa ea devine, dupa cum spune marele
nostru poet Robert Creely, un loc uncle ,,covorul se bote9te". Oricat s-ar
stradui sa-9i aminreasea sa ocoleasea acea pane de covor, ei se impiediea
necontenit de ea.
Evitarea conflictului cu privire la o siruarie constant problematiea
duce la neimplicare emotionala. Pe masura ce partenerii devin tot
mai prin9i in negativitate - Motelul Piaza Rea pentru iubiti, scade
increderea fiecaruia in celal alt 9i in relarie. Pe masura ce siruaria fara
ie9ire se agraveaza, fiecare ajunge sa simta ea celalalt este pur 9i simplu
egoist 9i ea ii pasa doar de el insu9i. Ar putea sa locuiasea in continuare
impreuna, dar sum pe cale de a duce vieti paralele 9i de a trai inevitabila
singuratate - semnul ce anunra sfar9irul oriearei easnicii.
Semnele unui blocaj
In cazul in care nu sumeri sigur daea va aflati intr-o siruarie
fara ie9ire in ceea ce prive9re o problema ve9nic nerezolvabila sau daea
nu sunreri sigur ea va descurcati, urmatoarea lisra va va fi de folos.
Caracteristicile unui blocaj sum:
• Conflicrul va face sa va simtiti respins de eatre partenerul
dumneavoasrra.
• Continuari sa discutati despre problema in cauza, insa nu
progresati deloc.
• AJ·unoeti intepenit pe pozitiile dumneavoastra si nu sunteti
t, ' ) ' , ) sa folositi eficient incerearil e de impacare, (3) sa va monirorizari sea.rile
dispus sa cedati.
• Arunci cand discutati' despre subiect, aJ·ungeri' sa va simtiti
' '
mai frustrat 9i mai lezat.
• Discutiile pe ace! subiect sum lipsite de umor, de amuzament
sau de afectiune.
• Cu timpul: deveniti chiar mai ,,de neclintit", ceea ce duce la
denigrari reciproce in timpul acesror conversatii.
154
CELE DOUATIPURI DE CONFLICT MARITAL
• Aceasta desconsiderare va face mai de necl intit pe pozirii i
9
mai convins' i, mai extremi in opiniil e dumneavoastra si cu
'
atat mai purin dornici de a face vreun compromis.
• In cele din urma, va distanpri emorional unul de celalalr.
Daea cele de mai sus va suna dureros de famil iar, poate va va ajuta
sa 9tiri ea exista cale de iqire dinrr-un astfel de bl ocaj, indiferem cat ar
fi de inradacinat. Dupa cum veti vedea cand ajungem l a Principiul 6,
tot ceea ce averi nevoie esre motivaria i dorinp de a cerceta cauzele
9
nestiute
' care determina, de fapt, acest blocaJ·. Solutia va fi sa dezvaluiti
' '
9i sa impana9iti unul cu altul acele aspiratii personale relevance pe care le
averi in viara. Am constatat ea visurile importance neluate in considerare
stau la baza fieearui blocaj. Cu alte cuvinte, cenurile imerminabil e
simbolizeaza o deosebire profunda exisrenta imre dumneavoastra 1
9
partener, care trebuie abordata inainte de rezol va probl ema.
Probleme rezolvabile
Aceste probleme ar putea parea simple comparativ cu cele
nerezolvabile, insa pot cauza foarre multi durere. Doar pemru ea o
problema poate fi rezol vata, nu inseamna neaparat 9i ea va fi rezolvata.
Daea un cuplu nu are la indemana rehnici eficiente de a depa 9i o
probl ema rezolvabila, aceasta poate cauza tensiuni excesive. Cel de-al
cincilea principiu pe care 1-am enuntat pentru a face o easnicie fericita
abordeaza fara ocoli9uri problemele rezolvabil e. Acesta of era o abordare
a rezolvarii conflictului bazata pe cercetarile mele asupra acelor aspecte
care sum eficiente arunci cand cuplurile inteligente emotional au de-a
face CU O neinrelegere. In urmatorul capitol, va vom arata' cum (1) sa va
asigurari ea incepurul discuriei este unul bl and 9i nu dur, (2) sa invarati
fiziologice in timpul discutiilor tensionate, pentru a depista semnele
prevestitoare ale coplesirii, (4) sa invatati cum faceti o concesie si (5)
sa deveniti mai toleranri fara de imperfe�tiunile celuilal r. Urmati �ceste
sfaturi 9i, eel mai probabil, veti observa ea problemele rezolvabile nu
mai interfereaza cu fericirea din casnicia dumneavoasrra.
155
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERJCITE
Cum se face deosebirea intre tipurile de prohleme
Daea dumneavo astra 9i parrenerul dumneavo asrra sunteti blocari
intr-un conflict, s-ar putea sa nu fie evident ce tip de neinrelegere averi
- rara ie9ire sau rezo lvabila. 0 modalirate de a identifica problemele
rezo lvabile este aceea ea ele par mai purin dureroase, mai purin
sfa9ieto are sau mai purin intense comparativ CU cele nerezo lvabil e, rara
iesire.
, Acest lucru se imampla deoarece, arunci cand va cenati , din cauza
unei o probleme rezo lvabile, sumeri co ncentrari asupra unei anumite
dileme sau situatii. Nu exista vreun conflict subiacem care sa alimemeze
disputa.
De exemplu, de ani de zile, Eleano r se cearra cu 9oru[ ei, Miguel,
pemru faptul ea el co nduce prea rapid. El ii spune mereu acela9i l ucru:
ea nu a avut nicio daca vreun accident, ea e un 9ofer hotarat, nu unul
agresiv. Ea sfaqqte prin a ridica vocea 9i a-i spune ea este ego ist 9i ea nu-i
pasa ea viteza lui o inspaimama. El ripo sreaza, spunand ea adevarata
problema este, de fapt, lipsa ei de incredere in el. De fiecare data cand
au aceasca dispura, fiecare se simte si' mai frusrrat, si
' mai ranit, si ' mai de
neclimit pe po zitia sa. Sum multe jigniri, de ambele parri. Penrru acest
cuplu, viteza la vo lan constituie o vqnid pro blema, pe care pro babil
nu o vo r depa9 i nicio data. De fapt, ei se cearra pemru Probleme mari,
cum ar fi increderea, siguranp, egoismul. Pemru a impiedica faprul ea
luptele lor imerminabile legate de 9o fat sa le distruga dsnicia, ei trebuie
sa inteleaga semnificaria mai profunda pe care o are acest co nflict pentru
fiecare dimre ei.
In schimb, pemru Rachel si Jaso n, neinrelegerile referito are la
viteza la vo lan reprezima o problema ce poate fi rezo lvara. In fiecare
dimineara, ei se deplaseaza impreuna din suburbia unde locuiesc pana
in cemrul Pinsburg-ului. Ea crede ea el co nduce prea rapid. El spune
ea e nevoit sa go neasea, deoarece ei ii ia prea mult sa se pregareasea 9i
el nu vrea sa imarzie la serviciu. Rachel spune ea ii ia acat de mulr sa
se pregateasd dimineap, deoarece el face du9 primul 9i asta dureaza
o ve9nicie. Pe deasupra, el lasa intotdeauna vasele de la micul dejun
pe masa. in timp ce ea este prinsa CU spalarul lo r, el O claxoneaza sa se
grabeasd. Pe dnd Jaso n ajunge s-o lase pe Rachel la birou, el e stana de
piatra, iar ea i9i inghite cu greu lacrimile.
Problema acesrui cuplu cu privire la 9o fat este una rezo lvabila.
Pemru inceput, este siruarionala - adid apare doar atunci dnd merg
la serviciu si
, nu se reflecta in alee do menii ale vietii ! o r. Spre deo sebire
)
156
CELE oouA TIPURJ DE CONFLICT MARITAL
de Eleanor �i Miguel, cei d o i nu se jignesc reciproc. Dispmele lo r nu
sum despre egois1:1 sau despre increder� - sum pur si simplu despre
_
9ofat 91 despre rutma lo r de dimineara. Invarand un mod mai eficiem
de a vorbi unul CU altul, ei ar putea CU u�urinra sa gaseasea o so lurie de
__
mr;l oc. P oare ar putea pune ceasul deFeprato r sa sune cu 15 minute
ma'. devre:11:' sau ea ar putea sa fad du9 prima, sau el ar putea sa-9i
ammteasca sa se o cupe de vase.
Cu toare astea, daea Rachel �i Jason nu gasesc o cale de a ajunge la
,
o mrel gere in aceasta privinra, esre foane pro babil ea vor ajunge fiecare
_ �
sa se srmta to t mai jignit 9i mai de neclintit pe poziria sa. Co nflictul
s-ar putea adanci �i ar putea capita o semnificarie mai simbo liea. Cu
alre cuvime, ar putea evo lua imr-un blo caj, inrr-o situatie constant
pro blematid.
In continuare, am descris diverse scenarii posibile de conflict in
cupl u. Pemru fiecare in pane, consemnari dad veri considera ea este un
conflict rezolvabil sau unul constant problematic.
1. Cliff � i L�nn au cazm de acord ea esre treaba Jui Cliff sa duea gunoiul
-
mena;er m fiecare seara, dupa cina. Dar, in u!tima vreme, el este
atat de prins cu un termen impo rtant de predare de la serviciu,
i �d : uita de ?u �oi. Fie Lynn ajunge sa-1 dud singura, fie gunoiul
ra�ane pur 91 s1mplu acolo. Pana dimineara, inrregul apartament
m1roase precum groapa de gunoi a o ra9ului, iar Lynn este cuprinsa
de furie.
Rezolvabil __ Constant problematic __
2. El'.se vrea s� petread mai purin timp cu Joel 9i mai mule timp cu
pnetenele er. Joel spune ea acest lucru il face sa se simta abando nat.
Elise ii raspunde ea are nevoie sa stea �i deparre de el. El pare exrrem
de dependent de ea, iar ea se simce sufocata de e!.
Rezolvabil __ Constant problematic __
3. �ui I�grid nu-i place ea Gary Ase bo sumfla dnd e suparat pe ea
�1 n -1 spune ce il deranjeaza. Insa, arunci cand el ii spune co ace
�
monvele pentru care este nemulrumit, ea il critid ea aduce in
discurie acat de multe l ucruri dintr-o data. El ii spune ea, de vreme
ce lui ii este atat de greu sa discute despre astfel de lucruri, nu vrea
157
 CELE �APTE PRINCIPil ALE UNEI CASN!Cll FERICITE
ea Ingrid sa critice felul lui de a comunica atunci cand el recunoa�te
ea este suparat pe ea. In schimb, el vrea o recompensa: mai exact,
vrea ea Ingrid sa spuna ea ii pare rau.
Rezolvabil __ Constant problematic __
4. Helena se intalne�te cu priecenele ei in fiecare seara de luni.
Jonathan vrea sa mearga impreuna cu ea la un curs de dans, insa
acesta se 1 ine doar lunea seara. Helena nu vrea sa renunre la seara
ei de iqit cu fetele.
Rezolvabil __ Constant problematic __
s. Penny se plange ea Roger se a�teapta ea ea sa fad toata rreaba ce
fine de ingrijirea fiului lor nou nascut. Roger spune ea i-ar placea
sa fad mai mulr, dar, pentru ea munce�te in cimpul zilei, nu se
pricepe acat de bine la schimbatul scutecelor, la facutul baii �i la alee
chesrii de felul acesta. Ori de care ori incearca sa fad ceva, cum ar
fi sa ia copilul in bra1e cand plange, Penny ii spune ea nu face bine.
Lucrul acesta il infurie �i ajunge sa-i spuna sa fad ea.
Rezolvabil __ Constant problematic __
6. Jim vrea ea Thea sa fie mai ordonata. Nu-i place ea doar arareori
casa ajunge sa fie curata �i asta doar dad el se ocupa de asta �i ea,
in plus, copiii intarzie adesea la �coala. Ea crede ea el se poana
CU ingamfare �i CU superioritate fara de ea �i ea ii da de inreles ea
dezordinea din casa se datoreaza unui defect al caracterului ei. Ea
spune ea, din punctul ei de vedere, casa ar trebui sa fie un camin,
nu o cazarma, ap ea el ar trebui sa o lase mai moale cu chesciile
astea, deoarece solicitarile lui sunt nerezonabile.
Rezolvabil __ Constant problematic __
7. Ori de care ori Brian �i Allyssa se ceana, el ridica rapid vocea.
Allyssa esce foane stresaca cand el suiga �i ii spune sa inceteze.
Brian spune ea nu considera ea e ceva gre�it sa strige atunci cand
e suparac. Allyssa incepe sa planga �i ii spune ea nu poate supona
sa-1 auda srrigand. A.Ija ea ei ajung sa se certe mai degraba pe seama
158
CELE DOUA TJPURI DE CONFLICT MARITAL
tonului lui ridicat decat pe oricare ar fi fost subiectul asupra caruia
nu fusesera ini1ial de acord.
Re�olvabil __ Constant problematic __
8. De cand Isabel a decis sa renun1e la slujba ei pentru a sta acasa cu
copilul, Anthony se simte la.sat pe dinafara din viap ei. I se pare
ea ea nu mai are timp �i pentru el. Isabel ii spune lui Anthony ea
nu vrea ea fiul lor, Brendan, sa se simta abandonat de ea, ap cum
a fost ea de catre mama ei. Parinfii ei au divoqat cand ea avea doi
ani 9i a fost purtata pe la rude ani de zile. Dar Anthony se simte
tradat- i-a placur intotdeauna cum 1-a ingrijit �i cat de atenta a fost
Isabel cu el. Acum, se pare ea totul a fost indreptat catre copil, iar
el se simte in9elat.
Rezolvabil __ Constant problematic __
9. Oscar tocmai a mo9cenit 2.000 $ de la sora bunicii lui. Vrea sa
cumpere cu ei un echipament de fitness pentru casa. Insa Mary
crede ea ar uebui sa-i puna deoparre pentru a-9i cumpara o casa.
Oscar spune ea mo9renirea nu ajunge nici pe depane pentru un
astfel de depozit, a9a ea mai bine i-ar folosi pentru ceva de care se
pot bucura imediat. Insa Mary crede ea orice mica suma se aduna
�i ea ei trebuie sa puna mereu deoparre cat pot de mule.
Rezolvabil __ Constant problematic __
10. Sarah crede ea Ryan este strans la- punga cand vine vorba despre
chelneri, raximecri9ti �i al1ii asemenea. Acest lucru o supara,
deo�rece, pentru ea, un barbat puternic 9i sexy este �i generos. Cand
este dezamagira de Ryan, devine foarre dispreruitoare la adresa Jui.
In schimb, Ryan crede ea Sarah esre prea cheltuitoare, lucru care il
irita. Lui, banii ii dau siguranta
' si
' un sentiment de control, asa
' ea ii
este greu sa renun 1e la ei, oricat de mica ar fi suma.
Rezolvabil __ Constant problematic __
159
 CELE �APTE PRlNCIPII ALE UNEl CASNJCll FERlCITE
RAsPUNSURI
I. Rezolvabil. Cliff a incetat doar de curand sa dud gunoiul �i asta
penuu un motiv clar, care nu are legarura cu felul in care decurge
relatia - este foarte solicitat la serviciu. Aceasti problema poate
fi r�zolvata in mai multe moduri. De exemplu, ar putea pune un
semn pe usa ' frio-iderulu
b i care sa-i reaminteasca ce are de facut sau
sa se reorganizeze in privinp treburilor casnice, astfel incat Lynn sa
dud gunoiul pana cand uece termenul limiti al Jui Cliff.
2. Constant problematic. Aceasti problema indica existenp unei
diferente fundamentale intre personalitatile Elisei �i a lui Joel �i
in privi,np a�teptarilor fieearuia de apropiere �i de comunicare di�
partea celuilalt. Aceasta diferenta nu se va schimba - ei vor trebu1
sa se obi�nuiasca CU ea.
3. Constant problematic. Ingrid �i Gary sunt angajati inu-un
razboi al meta-comuniearii. Aceasta inseamna ea au dificultiti in a
comunica cum sa comunice. Nu are legarura cu o anume situatie,
insa apare de cate ori se cearta.
4. Rezolvabil. Helena �i Jonathan pot rezolva aceasti chestiune in
mai multe feluri. Ar putea alterna saptamanal cursul de clans �i
seara Helenei cu fetele. Sau poate ea prietenele ei ar fi de acord sa
schimbe seara de intalnire. Sau Jonathan ar putea gasi un curs de
clans care se tine intr-o alti seara sau la sfar�it de saptamana. Sau
unul dintre ei ar putea sa renunte pur �i simplu la una dintre acesre
activititi.
s. Rezolvabil. Roger doar are nevoie sa perreaca mai mult timp cu fiul
sau, penuu a ajunge sa se descurce mai bine in ingrijirea acestuia.
Iar Penny uebuie sa se abtina �i sa ii lase pe Roger sa se ocupe in
felul Jui de copil. Intrucat aceasta problema nu are legarura cu vreo
nevoie de baza a niciunuia dintre ei, poate fi rezolvata cu ajutorul
unui compromis.
6. Constant problematic. Probabil, aceasti problema a fost initial
una siruarionala, legata de ordinea �i curatenia din casa. Esre
posibil ea Jim �i Thea sa aiba niveluri diferite de toleranra vizavi de
160
CHE DOUA TIPURI DE CONFLICT MARITAL
dezordine, de mizerie si
>
de cat de planificata ar trebui sa fie viata
>
fiecaruia. Dar, deoarece nu au ajuns la un compromis, continua sa
se certe pe seama acestor diferenre. Thea a ajuns sa simta ea squl
ei nu O preruie�te sau nu O respecta, in vreme ce eJ simte ea ea nu
se straduieste
' desrul in aceasta casnicie, dad nu tine
' Casa in buna
ordine.
7. Constant problematic. Brian �i Allyssa au stiluri emotionale
diferire. El are tendinta de a fi flucruant, in sensul ea este foarte
pasional �i i�i manifesra intens emotiile. Allyssa prefera sa discute
problemele in lini�te �i rational. Arunci cand Brian incepe sa strige
la ea, se simre impovarata �i devine rapid cople�ita. De vreme ce
stilul emotional este pane a personalititii fieearuia, niciunul dintre
ei nu se va schimba. Cu toate acestea, devenind conFienti de stilul
emotional al celuilalr �i respectandu-i-1, ei pot gasi o cale de a
solutiona conflictele, pe care sa o agreeze amandoi.
8. Constant problematic. Isabel �i Anthony au nevoi emotionale
diferite. Na�terea copilului lor a accentuat aceasta diferenra.
Anthony rrebuie sa incerce sa inteleaga cat de important esre pemru
Isabel sa nu se reama ea tragedia pe care ea a rrair-o copil fiind se
va repeta in cazul copilului !or. El o poate ajuta sa fie o mama
minunati. Chiar �i a�a, insa, Anthony simte ea a pierdut foarte
mult de cand Isabel s-a indepartat de el �i a devenir atat de cemrata
pe copil. Dad ea nu poate intelege ce inseamna aceasta pierdere
pentru Anthony, el se va instraina de ea.
9. Rezolvabil. Oscar �i Mary pot avea conceptii diferite despre
economisirea banilor, :tnsa conflictul lor nu pare a fi simbolic. Mai
degraba, reprezima o diferenta evidema de opinii vizavi de modul
in care ar uebui folosita mo�tenirea lui Oscar. Din acest motiv, ei
ar putea ajunge la un compromis simplu. Ei pot, de exemplu, sa
chelruiasea jumatate din bani pe echipament �i sa economiseasca
resrul.
10. Constant problematic. Banii au semnificatii diferite pentru Ryan
si
' Sarah. Deoarece semnificaria
' simboliea a banilor isi' are, de obicei,
originea in experienrele din copilarie, este putin probabil ea Ryan
se va transforma de la sine intr-o persoana care sa dea baqi�uri
161
 CELE �APTE PRINCIPJI ALE UNEI CASNICII FERICITE CELE DOUA TIPURI DE CONFLICT MARITAL

o-eneroase sau ea lui Sarah ii va face brusc placere sa decupeze

t,
cupoane de reduceri. Dar, daca se straduiesc impreuna sa rezolve
aceasta problema (mai ales dispretul lui Sarah fara de sorul ei in
aceasta privinta), aceasta va inceta sa mai fie o chesriune spinoasa
in relaria !or.
2. Stresul care nu are legatura CU casnicia noastra (cum ar fi presiunile
de la serviciu) se rasfrange asupra acesreia.
Constant problematica __ Rezolvabila __ Acum nu reprezinta o
problema_

Bifari oricare dintre aspectele de mai jos care constituie o

CHESTIONAR: CUM SA VA EVALUATI CONFLICTELE
problema in privinta acestei chesriuni generale:
MARITALE
Nu ne ajucam reciproc intotdeauna in reducerea stresului
cotidian.
Avand o mai buna intelegere a diferenrelor dintre chestiunile
Nu discutam unul cu celalalt despre aceste surse de scres.
rezolvabile 9i cele constant problematice, a venit timpul sa va impartiti
Nu discutam unul cu celalalt despre srres intr-o maniera
in acela9i fel propriile conflicte maritale. Facand acest lucru, veti 9ti
constructiva.
ce strategii sa folositi pentru a le face fara. Gasiti mai jos O lista CU
Sorul meu/ Soria mea nu da dovada de intelegere arunci cand
pptesprezece cauze obi9nuite ale unui conflict intr-o casnicie. Pentru
ii vorbesc despre srresul 9i ingrijorarile mele.
fiecare dintre acestea, consemnati daca reprezinta o chestiune constant
Sotul meu/ Soria mea se descarca pe mine pentru stresul sau
problematica in casnicia dumneavoastra, o problema rezolvabila sau nu
de la serviciu sau pentru alte suparari.
este O problema in momentul de fata. Daca este vorba de o chestiune
Sotul meu/ Sotia mea se descarca pe copii pentru stresul sau
rezolvabila sau de una constant problematica, bifati toate subdomeniile
de la serviciu sau pentru alte suparari.
specifice pe care le consideratii problematice.
Comentarii:
I. Suntem tot mai distanti emotional.

Constant problematica __ Rezolvabila __ Acum nu reprezinta o

problema_
3. Casnicia noastra nu ma1 este romantica 9i pasionala; flacara se
stinge.
Bifati oricare dintre aspectele de mai jos care constituie o
problema in privinta acestei chestiuni generale:
Constant problernatica __ Rezolvabila __ Acurn nu reprezinta o
Ne este o-reu si sa vorbim unul cu celalalt.
t, '
problema_
Suntem mai putin apropiati emotional unul de celalalt.
Ma simt subapreciat(a).
Bifati oricare dintre aspectele de mai jos care constituie o
Simt ea sotul meu/ sotia mea nu ma cunoaste CU adevarat.
problema in privinra acesrei chestiuni generale:
Som!
' me�/ Socia ' m�a este (sau eu su1�c) neimplicat(a) Sotul meu/ Socia mea nu imi mai vorbeste cu afectiune.
emotional. 1 ' , ,

Sorul meu/ Soria mea i9i exprima mai rar dragostea sau
Petrecem mai putin timp impreuna.
admiraria.
Comentarii: Ne atingem rareori.
Som!
' meu/ Soria ' mea (sau eu) a incerat sa se ma1 simta
romantic.
Rareori ne alintam.

162 163
 CELE �APTE PRINCIPJI ALE UNEI CASNJCll FERICITE
Avem mai putine momente de tandrete sau de pasiune.
Comentarii:
4. Avem dificu!tati
, in viaca
, sexuala.
Constant problematica __ Rezolvabila __ Acum nu reprezinta o
problema_
Bifati oricare dincre aspeccele de mai jos care constituie o
problema in privinp acestei chesciuni generale:
Facem sex mai rar.
Cel putin
' unul dincre noi este mai putin' multumit
' de viap
noastra sexuala.
Ne esce greu sa vorbim despre problemele sexuale.
Fiecare dincre noi vrea alcceva din punct de vedere sexual.
Dorinta nu mai e ce era odata.
Cand facem dragoste suntem mai putin afectuo�i.
Comentarii:
5. Casnicia noascra nu face fata prea bine unei schimbari importance
(cum ar fi na�terea unui copil, pierderea unui loc de munea,
schimbarea locuintei,
' boala sau moarcea cuiva apropiat).
Constant problematica __ Rezolvabila __ Acum nu reprezinta o
problema_
Bifati oricare dincre aspecrele de mai jos care constituie o
problema in privinp acestei chestiuni generale:
- Avem pareri foarte diferice despre cum sa facem lucrurile.
Acesr eveniment I-a fa.cut pe partenerul meu sa fie foarre
distant.
Acest eveniment ne-am fa.cut pe amandoi sa fim iritafi.
Acest eveniment a dus la multe certuri.
Sum ingrijorat(a) de felul in care se vor desfa�ura lucrurile.
164
CELE DOUA TIPURI DE CONFLICT MARITAL
Suntem pe pozitii foarte diferite acum.
Comentarii:
6. Casnicia noascra nu face prea bine fata unei probleme majore ce
tine de copiii no�cri. (Aceasra categorie presupune fapcul ea aveti
copii.)
Constant problematica __ Rezolvabila __ Acum nu reprezinta o
problema_
Bifati oricare dintre aspectele de mai JOS care constituie o
problema in privinp acestei chestiuni generale:
Avem scopuri foarre diferite in privinta copiilor no�tri.
Nu avem acelea�i pareri legate de motivele pentru care ne
pedepsim copiii.
Avem pareri diferite despre felul in care ne edueam copiii.
Ne certam in legatura cu felul in care ne apropiem de copiii
no�cri.
Nu discutam cum trebuie despre aceste probleme.
Exista multa tensiune �i furie in legatura CU de aceste
diferente.
Comentarii:
7. Casnicia noastra nu face fata prea bine unei chesriuni sau unui
eveniment important legat de rude.
Constant problematica __ Rezolvabila __ Acum nu reprezinta o
problema_
Bifati oricare dintre aspecrele de mai jos care constituie o
problema in privinp acestei chesriuni generale:
Sime ea nu sunt acceptat(a) de familia parcenerului meu/
partenerei mele.
165
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE
Uneori ma 1ntreb din ce familie face pane sotul meu/ sotia
mea.
Simt ea nu sum acceptat(a) de propria mea familie.
Simt ea partenerul meu este imporriva mea.
Exista rensiuni intre noi in legatura cu ceea ce s-ar putea
intampla.
Aceasca problema a generat mulra iritabilitate.
. lucrurile.
' ra
Ma ino-riJ oreaza felul in care se vor desfasu
0
Comentarii:
8. Unul dintre noi obi�nuie�re sa tlirteze sau poare ea a avut de curand
o aventura �i/ sau exisra gelozie intre noi.
Constant problematica __ Rezolvabila __ Acum nu reprezinta o
problema_
Bifati oricare dinrre aspecrele de mai jos care constiruie o
problema in privinp acestei chesriuni generale:
Acest aspect produce multa suferinta.
Acesta este un aspect care determina nesiguranta.
Nu pot face faia minciunilor.
Esre dificil de restabilit increderea.
Exisca un sentiment de era.dare.
Este greu de �tiut cum sa rreci peste acest lucru.
Comentarii:
9. Am avur dispute neplacure.
Constant problematica __ Rezolvabila __ Acum nu reprezinta o
prohlema_
Bifaii oricare dintre aspectele de mai jos care constiruie o
problema in privinp acestei chestiuni generale:
Acum sunt mai multe certuri.
Cenurile par sa inceapa de nieaieri.
166
CELE oouA TIPURI DE CONFLJCT MARITAL
Furia �i iritabilitatea s-au srrecurat in easnicia noastra.
Ajungem in siruaiii neplacute in care ne ranim reciproc.
Nu ma simt foane respectat(a) in ulrima vreme.
Ma simt criticat(a).
Comentarii:
10. Avem valori �i scopuri fundamenrale diferite sau srilurile de viata
dezirabile ale fieearuia dimre noi sunt diferite.
Constant problematica __ Rezolvabila _ _ Acum nu reprezinta o
problema_
Bifaii oricare dimre aspectele de mai jos care constituie o
problema in privinia acesrei chestiuni generale:
S-au ivit diferenie in privinia scopurilor de viara.
S-au ivit diferenre in privinp convingerilor importante.
S-au ivit diferenie in privinp petrecerii timpului liber.
Se pare ea vrem lucruri diferite de la viata.
Ne indreptam in direqii diferite.
Nu-mi prea place cine sunt cand sunt cu panenerul meu.
Comentarii:
11. In easnicia noastra s-au petrecut evenimenre foane ingrijoraroare
(cum ar fi violenia, consum de droguri, o relatie extraconjugala).
Constant problematica __ Rezolvabila __ Acum nu reprezinta o
problema_
Bifa�i oricare dintre aspectele de mai jos care constituie o
problema in privinp acestei chestiuni generale:
A existat violenia fiziea intre noi.
Exista o problema legara de alcool sau de droguri.
Casnicia aceasta se transforma in ceva la care nu m-am
a�teptat.
167
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE
,,Contractul" easniciei noastre se modifiea.
Consider ea unele lucruri pe care partenerul meu le dore�te
sunt suparatoare sau respingatoare.
Acum sum destul de dezamagic(a) de aceasta easnicie.
Comentarii:
12. Nu funqionam bine ea echipa.
Constant prohlematidi __ Rezolvabila __ Acum nu reprezinta o
problema_
Bifari oricare dintre aspectele de mai jos care constimie o
problema in privinp acestei chestiuni generale:
- Obi�nuiam sa imparrim mai mule din treburile casnice.
Pa.rem ea ne indreptam in direqii diferite.
Sorul meu/ Soria mea nu i�i face partea sa din ueburile
casnice sau din ingrijirea copiilor.
Som!' meu/ Socia' mea nu isi ' aduce partea sa de contriburie
financiara.
Simt ea ma ocup singur(a) de aceasta familie.
' mea nu este desml de atent(a)
Som! meu/ Soria cu mine.
'
Comentarii:
13. incampinam dificultari in impaqirea puterii �i a influenrei.
Constant problematica __ Rezolvabila __ Acum nu reprezinta o
problema_
Bifati oricare dintre aspectele de mai jos care constimie o
problema in privinp acestei chestiuni generale:
Nu simt ea a� coma in deciziile pe care le luam.
' mea a devenit mai dominator/ domina
toare.
' meu/ Soria
Som!
Am devenit mai exigenc(a).
Som! meu/ Socia' mea a devenit mai pasiv(a).
'
168
CELE DOUA TIPUIU DE CONFLICT MARITAL
Som!' meu/Sotia
' mea este ,,aerian(a)", nu reprezinta o forta
'
in easnicia noastra.
lncepe sa-mi pese mult mai mult cine conduce.
Comentarii:
14. Avem dificultari in gestionarea aspectelor financiare.
Constant problematica __ Rezolvabila __ Acum nu reprezinta o
problema_
Bifati oricare dincre aspectele de mai jos care constimie o
problema in privinp acestei chestiuni generale:
Unul dintre noi nu aduce desmi bani in casa.
Avem pareri diferite despre cum sa chelmim sau sa
economisim banii.
Suntem stresari cu privire la aspectele financiare.
Sorului meu/ Soriei mele ii pasa mai mult de persoana sa
decat de noi din punct de vedere financiar.
Nu ne administram in comun banii.
Nu exista suficienta planificare financiara.
Comentarii:
15. Nu ne-am petrecut timpul intr-un mod prea placut in perioada
aceasta.
Constant problematica __ Rezolvabila __ Acum nu reprezinta o
problema_
Bifafi oricare dintre aspectele de mai jos care constimie o
problema in privinra acescei chestiuni generale:
Nu pa.rem sa avem prea mule timp pentru distraqie.
Ne straduim, insa nu pare sa ne bucuram prea mult de
timpul petrecut impreuna.
Suntem prea stresati ea sa ne putem distra.
Munca ne rape�te tot timpul in perioada aceasta.
169
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICJTE
Imeresele noasue sum atat de diferite, incat nu exista lucruri
disuactive pe care sa ne placa sa le facem impreuna.
Planuim sa facem lucruri distractive, insa acestea nu se
imampla niciodara.
Comentarii:
16. Nu ne simtim apropiati spiritual in perioada aceasta.
Constant problematidi __ Rezolvabila __ Acum nu reprezinta o
problema_
Bifati oricare dimre aspectele de mai jos care constituie o
problema in privinp acescei chestiuni generale:
Nu avem acelea9 i convingeri.
Nu cadem de acord asupra acelora9 i idei �i valori religioase.
Avem pareri diferite legate de biserica la care sa mergem.
Nu comunicam prea bine cand vine vorba de aspecce
spiriruale.
Ne certam cu privire la dezvoltarea �i la schimbarea spiriruala.
Avem dispute spirimale cu privire la familie sau la copii.
Comemarii:
17. Avem dispute legate de apartenenp amandurora la o comunitate
sau privitoare la formarea impreuna a unui grup.
Constant problematica __ Rezolva:bila __ Acum nu reprezinta o
problema_
Bifati oricare dimre aspectele de mai jos care consrituie o
problema in privinp acesrei chesriuni generale:
Avem semimente diferite cand vine vorba despre a ne peuece
timpul cu prieteni �i cu alri oameni sau grupuri.
care formeaza
Nu ne pasa in aceeasi , masura de insciruriile
'
comunitatea.
170
CELE DOUA TIPURI DE CONFLICT MARITAL
Avem pareri diferite despre investitia de cimp in institutiile
comunirare (particle polirice, scoli,
' spitale, biserici ' agenrii
' si'
alrele asemenea).
Nu sumem de acord in privinra proiecrelor sau a muncii de
caritate.
Nu sumem de acord cu privire la a face fapte bune in folosul
celorlalri.
Avem pareri diferite cu pnvue la asumarea unui rol de
conducere in serviciul comunitarii.
Comemarii:
Cotare. Pentru fiecare domeniu general care va genereaza
probleme, numarari subiectele de dispuca pe care le-ari bifar. Dad ati
bifar mai mulr de doua, arunci acesra reprezima un domeniu cu conflic;e
insemnate pentru casnicia dumneavoasua. In cazul problemelor
rezolvabile, veri gasi sfaturi in capitolul 9. Dar dad unele dinrre
dificulrarile dumneavoasua sum constant problemarice, respeccari �i
indicariile din capirolul 11. Veri descoperi rara indoiala ea in casnicia
dumneavoastra, ea in majorirarea casniciilor, averi de-a face cu ambele
tiputi de probleme.
Solutiile pentru managementul conflictului
In capirolele care urmeaza, veri gasi anumite rehnici de gesrionare
a dificulrarilor �in cuplu, indiferent dad sum constant problematice
sau rezolvabile. Imai de roare, insa, careva sfamri generale.
Emofiile negative sunt importante. Cu coare ea esre stresanr sa
va asculrari partenerul exprimandu-si emoriile negative rineti mime
ea relariile reu�ite funcrioneaza dup:l mott�-ul ,,Cand t� �uf�ri, rorul
inceteaza �i eu te asculr.". Acest lucru ramane valabil chiar si arunci cand
furia, rristerea, dezamagirea sau cemerile partenerului su�c indreptate
carre dumneavoastrd. Emoriile negative conrin informarii importance
despre cum va pureri iubi mai mulr unul pe celalalt. Esre nevoie de mulca
inrelegere 9i iscusinra in a vii armoniza ea sa pureri auzi CU adevarat ce va
spune panenerul acunci cand esce suparat. Unul dinrre scopurile acestei
carri esre de a indruma parrenerii cum sa-�i exprime emoriile negative
171
 CELE �APTE PRINCIPll ALE UNEI CASNlCII FERICITE
CELE DOUA TIPURI DE CONFLICT MARITAL

in asa fel incar sa se poara asculra unul pe celalalr fara sa se simra aracati , este valabil si
' in cazul adulrilo
' r. Penrru a n e imbunacat' i relatia, ' uebuie
iar 1�esajul sa ajunga asrfel incat sa sprijin e imbunata1 irea siruatiei, nu sa ne exprimam acceptarea fa a d e parrener.
sa produca mai multi suf erin1 a. Aceste tipuri d e discu1ii pot fi invapte 1
Concentrati-va asupra aprecierii si admiratiei.
de carre ambii parten eri. Vqi avea de ca�tigar daca in1 elege1i amandoi Daca
dumn eavoasrra sa� sot' ul ui/ soriei dumneavoasrrl va este o-re
acest lucru si daca va aminriri sa fiti buni unul cu c elalalt. ' � s a acc epcati
punccul de ved ere al c eluilalc, v-ar putea ajuta reluarea0ex '
ercitiilor din
Nim�ni nu are dre�tate.' Nu exista adevar absolut intr-un capitolul 5 (,,Imari1i-va aprecierea i admiratia''). Am const
9 a �ar ea un
conflict marital, ci doar doua realiti1i subiectiv e. Acest lucru este sistem robust de aprec iere �i admiratie esce esenti al pentru
a pastra o
ad evarat, indiferent d ad nein1 elegerea este rezolvabila sau constant casnicie f ericiti - cu toate mecehn ele ei. Mulce persoane c
asatorire mai
problematica. A�a cum spunea prietenul meu Dan Siegel, ,, Nu exista in varsra, pe care le-am st udiat impreuna cu colegii mei Bob
perceptie imaculara." Amintiti-v a acesr adevar simplu, care va va ajuta Levenson
§i Laura Carstensen, in zona golfului San Francisco, erau
sa va rezolvari d iferend ele. experte in
acesc domeniu. Erau ea.satori re d e foarre mult cimp - un ele
Accep,tarea este esenµala. Este pracric imposibil ea oamenii d e mai mulr
de parruzeci de ani. Pe parcursul casniciei lor, au invapt
sa rina seama de sfarurile primire, dad nu sum convin�i ea c ealalta sa considere
defecrele �i ciudateniile partenerului lor ea pirti amuzant
pe;soana ii intelege, ii respecra �i ii accepta ap cum sunt ei. Atunci cand e care vin la
pacher.
oamenii se simt criticati, antipatiza1i sau nea precia1i, nu se pot schimba. Una dintre so1ii, de exemplu, a acceptat chicorind ea so
Mai degraba, se simt asediati �i se pun la adapost. Prin urmare, lucrul va incera niciodara sa fi e un ci udat - mereu in intarziere 1ul ei nu
care conreaza eel mai mulr penuu a face fa1a eficient problemelor legate �i surescitar.
Ea a reu9ic sa se d escurce. O ri de care ori rrebuiau sa ajung
a la aeroporr,
d e relatie este de a exprima simpla acceprare a personalitatii par tenerului ii spunea ea avionul pleaca cu rreizeci de min ute mai devre
me d ecat ora
dumneavoastra. Inainre de a-i cere soiului sau sotiei dumneavoasrra sa stabilita de decolare. El stia ea ea il induc e in eroare si amand
isi schimbe felul in care conduce m�ina, mananca, da cu aspiratorul oi faceau
haz de asta. Mai apoi, e;a so ul care privea incursi unile s
1 apt amanal e la
s�u face dragoste, crebuie sa va asigurati ea parrener ul dumneav oasrra se cumparaturi ale sotiei lui CU tot acata amuzam ent ea.ta team
a, chiar daca
simte int' eles si
' respectat, nu criticat sau umilir. Esre o diferent a ur ia�a srilul ei de a face cumparar uri facea placa facturilor exrrem
inrre Ba esri un safer groaznic! Las-o mai incet, ea ne omon pe top.
. ..,,, aproape inrotdeaun a inapoia cam j umatate din achizitiile
de confuza -
ei.
si St�U ;a lti pla�e sa conduci CU vireza, dar incep sa ma nelini�tesc. Inrr-un fel sau alcul, cei care fo rmau cupluri p�ecum acesre
A/�urea, re 'rog, sa mergi mai inc er?" �ea de -a doua aborda :e ar p�tea invapt sa se relaxeze in privinp defecrelor parrenerului !o
a au
r. Astfel, de�i
dura mai mulr pana sa fie exprimata. Insa merira sa acordap ac e! nmp isi, exprimau fat' a de celalalc fiecare emor' ie a continuum-ului' inclusiv
suplimenrar, de vreme ce esre singura metoda care funqion eaza! furia, iritabiliratea, dezamagirea �i suf erinp, ii transmiteau
�i aprecierea
Adultii ar putea invap care ceva d espre acest luc ru din cercetarile �i admiratia sincere. Indiferent care era problema pe care
o discutau,
din domeniul d ezvoltarii copilului. Copiilor le priqte atunci cand noi is' i rransmiteau unul altuia mesaJ·uI ea sunt iubiti si respe
ctati, ' cu toate
ne exprimam intelegerea 9i respecrul fata de emotiile !or (,, Te-a speriar calitat, ile si d efectele.
) )

cainele acela.", ,, Plangi penrru ea e9ti rrist acum.", ,, Pari fo arte furios; Acun'
ci cand cei doi soti nu pot face acest lucru, problema est
e
hai s a vorbim despre asra.") 9i nu ii d esconsideram sau nu ii pedepsim ea, uneori, nu se pot ierta p entru conflicce din trecut. Est
e mule mai
penuu c eea ce simt (,,E o prostie sa-1i fie frica de un cain e acat d e mic.", u�or sa poqi pica . Pentru ea o casnici
e sa continue sa ramana f ericica,
,,Baietii mari nu plang.", ,,Du-re in camera ta pan a re calmezi."). Acunci trebuie s a ne ierram unul p e c elalaJc �i sa renuntam la r
esencimente.
cand le faceti cunoscut copiilor faprul ea esce in regula sa aiba toate Poar e fi g reu de realizat , insa merita
pe deplin. A cunci cand va ierca i
emotiile pe care le simt, inclusiv cel e n egative, le comunica1 i 9i fapcul so1ul sau sotia, aveti amandoi de ca�cigac. Amaraciunea e 1
sce o povara
ea sum acceptati asa cum su m, chiar �i atunci cand sum tri9ti, prose grea. Ap cum scri a Shakespeare in Negufii,torul din Vene ia,
dispu9i sa u speriati: Ac est lucru ii ajura sa aiba senrimenre pozitive fata f mila este
,,de doua ori bin ecuvancata. II binecuvanreaza pe eel ce daru
ie�ce �i pe
d e ei in9i9i, ceea ce face posibile d ezvolcarea �i schimbarea. Acela�i lucru eel ce prime�te."

172
173
 9

Prindpiul 5:
Rezolvati problemele rezolvabile

Se inrelege de la sine ea atunci cand un sor �i o sorie se respecta

unul pe celalalt �i sum deschi�i fara de punctul de vedere al celuilalt,
detin toate premisele pentru a rezolva orice neintelegeri ar putea aparea.
Cu toate acesrea, prea multi continua sa gre�easca atunci d.nd incearca
sa se influenreze reciproc sau sa puna capat neinrelegerilor. 0 discurie
care ar fi putut fi productiva sfar�e�te, in schimb, cu o disputa in care
se rastesc unul la celilalt sau CU O tacere suparata. Dad acesta este �i
cazul dumneavoasrra �i sunteti convin�i ea problema pe care doriti sa
o abordati este rezolvabila, atunci soluria de a depa�i aceasta situarie
dificila este de a invata
, o noua strategie de solutionare
' a conflicrelor.
(Sugestiile oferite in acest capitol va vor fi de folos inrr-o oarecare
masura �i pemru a face fara blocajelor, insa nu vor fi de ajuns. Pemru a
va scoate dsnicia din stransoarea unei situarii constant problematice,
asigurari-va ea parcurgefi capitolul 11, in care este prezemat Principiul
6, al depa�irii blocajelor).
Abordarea des intalnita in privinp rezolvarii conflictelor,
susrinuta de multi speciali�ti in terapia de cuplu, este aceea de a incerca
sa va puneti in pielea partenerului dumneavoastra, in timp ce ascultati
CU atenrie ce are de spus, iar apoi sa-i comunicari, empatic, ea inrelegeri

situaria problematid din punctul Jui de vedere. Nu este o meroda

gre�ica - dad o puteti aplica. Insa, ap cum am spus, mulre cupluri
nu reu�esc - inclusiv multe cupluri care au o casnicie foarte fericica. 0
multime de persoane pe care le-am evaluat �i care au relatii de invidiat,
pline de iubire, nu respecta aceste reguli de comunicare sugerate de
experti atunci d.nd se cearta. �i rotu�i, i�i pot rezolva conflictele.
Studiind cu arentie ce anume fac aceste cupluri, am elaborat un
nou model de solutionare a conflictelor intr-o relatie plina de iubire.
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE PRINCIPIUL 5: REZOLVA"fl PROBLEMELE REZOLVABILE

Cel de-al cincil ea principiu pe care I- a m enunpt cup rinde urmatorii Pasul 1: Indulciti felul in care incepeti discutia
pa�i:
Daea exista vreo asemanare intre easniciile heterosexual e fericire
l. Indulciti felul in care incepeti discutia. �i cele nefericite, aceea este ea, fo arte probabil, sotia, nu soiul, aduce
2. lnvapfi sa faceti �i sa accepta fi incercari de impacare. in discutie un subiect sensibil �i insista ea acesra sa fi e rezolvat. Sotii
au mai degraba tendinp d e a se tin e depa rte d e probl eme greu de
3. Auro-lini�titi-va �i alinati-va reciproc.
4. Faceti compromisuri. gestionat. Din nou, exista explicatii fiziologice al e acestei diferenie
5. Cl arificati orice nemultumire, p entru ea aceas ta sa nu
de gen. Barbatii ajung sa se simra cople�iti mule mai u�or, deoarece
organismul lor este mai reactiv la stresul emotion al d ed.t eel al sotiilor
persiste .
lor. Astfel, ei sunt mai inclinari sa evice confrunrarile.
M ajoritatea ac estor pa�i necesira foarte putina pregacire_ pre�ab_ila, Insa, exisra diferenre subsrantiale �i in felul in care o sori e
abordeaza un subiect sensibil cu sorul ei. Va a mintiti d e D ara, c are a
deoarece noi avem dej a acesce abilitafi; doar ne-am dezob1�nmt sa le
folosim in relatiile noasrre cele mai apropiate. Intr-o anumi t� masura, sarit la sorul ei, Oliver, de indata ce au incepu t sa discute despre rreburile
acest al cincilea principiu se reduce la a avea bune maniere. lnseamna casnice ? In decurs de un minut, ea devenise sarcasriea �i respingea orice
sa va purtat i cu sotul sau cu sotia dumneavoasrra cu acela�i respect pe sugesrie venea de la el: ,, Chiar crezi ea re d escurci cu liste?" �i ,, Cred ea
care ii ar at;ti celo;lalti. D aca �n oaspete i�i uita umbrela, ii spunem re d escurci destul de bine sa vii acasa �i sa zaci pe undeva sau sa dispari
Poftim ti-�i uitat u�brel a." N-ati spune niciodata ,,Care-i problema in baie."
Comp ara ti abordarea d u ra a D arei cu cea a lui Justin e, care are
;a? Inc;cdeauna uiti chestii. Fii �eva mai arent, penrru numele lui
o easnicie fericita cu Mich ael, insa are aceea�i problema: el nu i�i face
Dumnezeu! Ce-s eu, sclavul tau, sa Strang dupa tine ?" Suntem atenti la
parcea lui din ueburile gospodare�ti. Ceea ce o deranjeaza eel mai mule
ce simt oaspetii no�tri, chiar daca lucrurile nu merg intordeaun: bine
: esre faptul ea ajunge m er eu sa impatureasea h ainel e, lucru p e c are (l a fel
Atunci cand un oaspete varsa vin, spunem ,,Nu e nicio problema. Vre1
ea sotia mea) il d eresra. Iara ce spune in Laboratorul lubirii, atunci cand
un air pahar?", nu ,,Mi- ai disrrus cea mai buna fata de masa. Nu ma
d eschide ac est subiect cu Michael.
pot baza pe cine sa faci c eva bun. N-o sa ce mai invir niciod ata la mine
-"
acasa.
JUSTINE: OK. (ofteazd) Treburile casnice.
Imi amintesc iar de c azul dr. Rory, c are s-a purtat atat de urat
MI CHAEL: Mda. In fin e, vreau sa zic ea eu clar curar blaturile �i masa
fara d e sotia lui, insa s-a rransformat rapid inrr-o persoana agreab�a
din bucararie ori de care ori pregarim care ceva . (defensiv)
at�nci cand i-a r el efonat un rezid ent. Acesta nu este un fapr singul ar. In
JUSTINE: Hm-hmm. D a , aF-i. (incercare de impdcare)
mijlocul unei dispute, sotul sau sotia raspunde la telefon �i e �ruse nu� ai MICHAEL: Hm-hmm. (Cased, relaxat; incercarea de impdcare a lui
un zamber: ,,Oh, salut. D a, ar fi minunar sa ne ved em la pranz. M arp e
Justine a reu;it.)
bine. Oh, imi pare atat de rau ea nu ai ? rimit poscul ac el�. Cr:d c� e�ti JUSTINE: Cred ea este doar, �rii, cum ar fi, uneori cand lucrurile sunt
_ _
foarte dezamao-it ." si a�a mai departe. Dmrr-o d ata, sotul mfunat, ng1d,
aF, la.sate peste tot sau rufele se tot aduna ... (incepur
s-a uansform:r in;r-o persoana ingaduitoare, rationala, intelegatoare bland)
MI CHAEL: Mda . Nici nu m-am gandit la rufe. (rade) Vreau sa spun,
�i plina de compasiune - pana inceteaza con�orbirea . _Ar unci, el sau
_ nu m-am gandit absolur deloc. ifard a fi defensiv)
ea se metamorfozeaza iar in cin eva incruntat �1 d e n eclmn t, doar spre
JUSTINE (rade): E chiar dragur. Cine crezi ea face lucrul asra ? Ai
binele partenerului. Lucrurile nu rrebuie sa fie deloc aF! Tine�i mime,
mereu h aine pregatite.
parcurgand aceFi pa�i, c eea ce se a�reapta de la dumneavoasrra nu este
MICHAEL: Md a , a�a-i.
m ai mule ded.t ceea c e vi s-ar cere sa faceti atunci cand e vorba despre
JUSTINE: Asta poate ea e in regula. D ar, dupa o vreme, chi ar imi e d e
0 cunostinta
' ' , nem aivorbind d e persoana care a fagaduic sa-�i petreaea ajuns.
viap alaturi de dumneavoasrra.

176 177
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE PRINCIPIUL 5: REZOLVATI PROBLEMELE REZOLVABILE

MICHAEL: Pai, nici nu mi-a trecut prin mime ea, �t ii, avem de spalat e ceva ce vreau in fiecare zi. Dar ma lini�te�te." Apoi, ii mai spune ,,Nu
rufe. (ch icote1te) vreau sa vii doar pemru mine." �i, cand ii spune direct ,,Vreau sa fii mai
ul ! or -
JUSTINE: De fapt, Tim le impamre�te. [Un vecin din bl oc i mplicat
�acar de Pa�te , Craciun �i de Ziua Mamei.", el este gata de un
com un .)
m�ina de spalat �i cea de uscat rufe sunt in spalatori a
� comprom1s. ,,OK, o sa merg la biseriea in zil ele importante �i ... poate,
Am la.sat o mra de rufe acolo �i cand m-am intors, cear�afunle in unele duminici."
erau impaturite. Un studiu asupra impaearilor, desfa�urat pe durata a FP te ani
.
MICHAEL: Poate ea ar uebui sa duc em
co�ul cu rufe murdare la el? �1 condus de fostele mele studente Jani Driver �i Amber Tab ares, a
ulsul.)
JUSTINE (rade): ( Umorul £mpartiifit reduce tensiunea ti scade p _
concluzionat ea asumarea unei p arri din responsabilitatea pemru 0
MICHAEL: Deci, OK, poate tot a doua
zi sau primul lucru pe care sa-1 problema este o componema fo arte importanta a inceputurilor blande
fac cand vin de la lucru... de �!scurie . Ast �el, daca � sorie este suparata ea sorul a �itat sa ii ia pe
ai ales
JUSTINE: Da, ai purea impamri ce trebuie impaturit, m copn de la �coala, este unl ea ea sa inceapa discuria cu ,,Imi dau seama
prosoapele si lenj eria, si cearsafurile ... ea nu ti-am adus aminte de dimineara ce program avem azi. Vreau,
MICHAEL: Bin;, 'o sa ma ui� in co'r (El
ii accepta influenfa.) totu�i, sa vorbim desp re faptul ea ai ui tat ea e ra ndul tau sa ii iei pe

JUSTINE: OK. copii." Daea nu va simtiti confonabil asumandu-va o anumita pane

de responsabilitate, incercari o simpl a afirmarie precum ,,�tiu ea nu e
Probabil ea cea mai importanta calitate a acestui schimb este doar vina ta. �tiu ea �i eu am partea mea in chesti a asta." Asumarea

ab senta efectiva a celor patru ealareti.

Nu exista criticism, dispret,
eri ai
defen�ivitate sau impietr ire. Motivul pentru care ace�ti mesag
nenorocirii nu isi fac aparitia este acela ea incep utu l d e di sc u t ie al lui
regul a,
Justine este bla�d. Din co�tra, un inceput dur declan�eaza, de
ul ei,
ciclul celor patru calareti, ceea ce duce la cople�ire. Aceasta, la rand
rat ate , c are ve tej e�c e nici
spo re�te distanprea emotionala �i sing�
as a
� _ � _ :
cer tun
Doar in 40% din tre cazuri se aj unge la d1vort dm cauza ea sop 1 au
eoarece,
frecvente, devastatoare. Mult mai des, easniciile se incheie d
za nu!
pentru a evita altercatiile Constante, sorul �i soria se indepar�ea �
p op dmue
de celalalt, intr-atat incat prietenia �i sentimenml de a r 1ere
ei se pierd.
De aceea este atat de important ea, arunci cand Michael
e critiea
recunoaste ea nici ma.car nu s- a gandit la rufe, Justine nu devin
gu(.
sau disp�eruiroare. Ea rade �i ii spune ea crede ea acest lucru e ,, dra
roduc e
Inrrucat Justine este blanda cu Michael, discuria lor chiar p
enuu a rezolva confl ictul. De
un rezultat: concep amandoi un plan p
uriei lor
vreme ce sunt capabili sa faea acest lucru, la inche ierea disc
au sentim ente pozi ti ve l ega te de ei �i de
easnicia lor. Acest sentiment
reprezinta ,,banii din banea" ai oriearui
cuplu - determina o atimdine
optimista care va aj uta sotii sa rezolve urmatorul conflict .
In alt mariaj ferici t, marea problema este ea A:1drea vrea ea Dave
sa fie mai implicat in ac tivitatile le gate
de biseriea . Insa nu aj unge sa-1
riea nu
pocneasea in cap cu o Biblie. In schimb, ii spune ,, Mersul la bise
re:pons�bilitafii reprezinta o componenta esenriala a unui incepur
_
bland, md1ferent cui va adresari. Cu toate acestea, am constatat ea
este CU adevarat importan t ea soriil e sa cuprinda acest l ucru i n ceea
ce comuniea. Pentru multi barbati, auzind-o pe soria lor ea isi asuma
�i ea responsabilitatea este ea o mana cereasea �i impiediea es�aladarea
conflictului.
Cel mai reu�it incepm bland are patru parri: (1) ,,�i eu sum
responsabil(a) pentru acest... "; (2) Ui te cum ma simt... (3) despre 0
anumiia situati e �i ... (4) iata c e am nevoie (nevoi reale ,
nu ce nu aveti
nevoie). In loc sa aratati cu degetul inspre partenerul dumneavoastrii,
aratati cu degetul eatre dumneavoastra. Pentru a rransfo
rma 0
nevoie negativa intr-una pozitiva, concentrati-va asupr
, a emotiilor
,
dumneavoastra negative �i urmariti ce dorinte se ascund in spatele
acescora . Daea ati avea o bagheta magiea, ce v-ati dori? C a
re este reteta
dumneavoastra pent ru ea p ar tene rul dumnea�oastra sa
fie cum' va
doriti?
Pentr� a fi eficient, nu e nevoie ea un inceput bland sa fie foar te
diplomatic. Insa trebuie sa fie lipsi t de cri tic ism sau de dispret. Imr-o
easnicie sanatoasa dar schimbatoare, in care se poate aj ung� des la
confruntari, soria ar pmea spune ceva precum ,,H ei, stiu ea si eu pot fi
cam toanta cateodata, dar chiar ma deranj eaza ea ai u�blat �u cosul de
rufe aseara �i nu ai impaturit nici un ceaqaf. Nu-mi place ea rreb�i e sa
le fac p e toate numai eu." Sau: ,,Cred fo arte mul t ea uebuie sa mergem

178 179
 CELE �APTE PRINCIPll ALE UNEI CASNICll FERICITE
mai des la biserica impreuna. Este foarte important pentru mine.
Acesrea sum inceputuri blande, deoarece reprezinta nemulrumiri
directe, nu critici sau acuzarii dispretuitoare.
CHESTIONARUL DE EVALUARE A INCEPUTURILOR DURE
Penrru a va face o idee dad. inceputurile dure reprezinra o
problema in casnicia dumneavoastra, raspundeti la urmatoarele
inrrebari.
Cititi fiecare afirmatie �i incercuiti A pentru ,,adevarat" �i F
penrru ,,fals".
CAND iNCEPEM SA VORBIM DESPRE PROBLEMELE
NOASTRE DE CUPLU:
I. Partenerul meu este adesea critic la adresa mea. AF
2. Urasc felul in care partenerul meu pune problema. A F
3. Certurile par sa inceapa de nicaieri. AF
4. Inainte sa-mi dau seama, ne certam. A F
5. Atunci cand partenerul meu se plange de ceva, ma simt vizat(a).
AF
6. Se pare ea mereu se da vina pe mine pentru ceva. A F
7. Partenerul meu este peste masura de negariv. AF
8. Simr ea rrebuie sa raspund unor aracuri la persoana. A F
9. Adesea trebuie sa neg acuzatii ce mi se aduc. AF
10. Partenerul meu se simte foarte u�or jignit. AF
11. Adesea, ceea ce nu merge bine nu este vina mea. A F
a fi. AF
12. Sotul
' , mea cririca felul meu de
meu/ Sotia
13. Abordam subiecte intr-un fel jignitor. AF
14. Partenerul meu i�i va exprima din cand in cand nemultumirile
intr-un fel arogant sau superior. AF
15. M-am saturat de toata aceasta negativitate dinrre noi. AF
16. Ma simt nerespecrat(a) atunci cand partenerul meu i�i exprima
nemultumirile. AF
17. Vreau doar sa plec de-acolo arunci cand apar nemultumiri. A F
18. Lini�tea noastra se spulbera dintr-o data. A F
19. Negativitatea partenerului meu ma sperie �i ma nelini�tqte . AF
20. Cred ea partenerul meu poate fi total irational. A F
180
PRINCIPIUL 5: REZOLVATI PROBLEMELE REZOLVABILE
Cotare. Acordari-va care un puncr pentru fiecare raspuns
,,adevarar".
Sub 5. Acesta reprezinta un puner tare al casniciei dumneavoastra.
Dumneavoastra si sorul sau sotia dumneavoastra incepeti cu blandete
discutiile dificile '_ fa�a sa fifi c�irici sau dispretuitori. D�oarece evita,ti
sa fiti aspri, Fnsele pe care le aveti de a va rezolva conflictul sau de a-1
gestiona impreuna cu succes cresc substantial.
5 sau mai mult. Casnicia dumneavoastra ar purea fi imbunatafita
in acest domeniu. Scorul obrinut sugereaza ea atunci cand abordati
subiecte asupra carora nu sun�eti de acord, unul dintre dumneavoasr;a
are tendima de a fi dur. Aceasta inseamna ea dati imediat drumul
eel pufin �nuia dintre cei patru calareti, care va i�piedica automat
rezolvarea chestiunii in cauza.
Cu toate ea soria este, de obicei, responsabila de un inceput dur,
secretul de a-1 evita este ea ambii parteneri sa lucreze impreuna asupra
primelor patru principii. Faceti acesr lucru, iar felul in care incepe
sotia discutiile se va imblanzi de la sine. Asrfel, dad sotul sau soria
dumneavoasrra are rendinta de a aborda dur chestiunile de, discutat, �el
mai bun sfar pe care vi-1 pot da este de a va asigura ea el sau ea se simte
inteles, respectat �i iubit de catre dumneavoastra �i ea dumneavoastra
ii acceptati influenta. Inceputurile <lure sunt adesea o reactie care
apare atu�ci cand ; sotie ' simre ea sotul
' ei nu reacrioneaza
, la' nivelul
ei scazut de nemultumire
, sau de iritabilirate. Asa
' ea, dad respectati
, o
minima cerinta precum ,,Este randul tau sa duci gunoiul, te rog", evirati
escaladarea situatiei inspre ,,Ce naiba e cu tine? Esti surd? Du odata
gunoiul a.la imputit!"
Dad. dumneavoastra sunreti eel responsabil de inceputurile
dure in relatia dumneavoastra, n-am cum sa subliniez mai mule
cat de importama este domolirea acesrora pentru soarta casniciei
dumneavoasrra. Tineri minte: daca sariti direct la jugulara va veri
umple de singe. Rezuitatul va fi ea parte�erul dumneavoasrrd va int;a
si el in razboi sau se va retrage si nu veri avea o discutie producriva
, ""' ' J '
'
CU rost. Daea sunteti suparat(a) pe sorul sau pe soria dumneavoasrra,
merita sa trageri adanc aer in piepr �i sa va ganditi cum sa puneti pe
taper subiectul. Va va fi mai u�or sa va domoliti inceputurile de discurie
daea va veti reaminti in mod constant ea aceasra este cea mai buna
strategie pentru rezolvarea conflicrelor. Dad va simtiti , , prea furios
pentru a trata cu ingaduinta problema, cea mai buna opfiune pe care
181
 CELE �APTE PRINCIPll ALE UNEI CASNICII FERICITE PRINCJPIUL 5: REZOLVATI PROBLEMELE REZOLVABILE

o aveti este de a nu discuta deloc pana cand va calmari. Urmari pa�ii pompoase §i fara rose. Esre suficiem sa va amimiti ea, daca
ceea ce
referi;ori la auto-lini�tire de la pagina 196, inaime de a discuta cu sorul I spunefi se concemreaza mai degraba pe cum va si�fifi dumn
eavoastrd
sau cu sotia dumneavoastra. I �i nu pe acuzarii aduse SOfUlui sau SOfiei dumneavoastra, dis
curia pe
Va' prezemam careva sugestii pemru a va asigura ea inceputurile care o veri avea va fi de depar te mai reu�ita
.
dumneavoasrra de discurie sum domoale: Descrieti ce se intampla. Nu evaluap �i nu judecap. In Joe
sa
Exprimati-va
, nemultumirea,
, dar nu dati , vina. T, ineti
, acuzari sau sa invinovariti, spuneri simplu ce vederi. In lac de
,, Nu ai
minte: ,,Ma simt ..."; in legatura CU ce? ... �i ,,am nevoie de ...". Sa niciodata grija de copil.", spunefi ,,Par sa fiu singura care umbla
dupa
presupunem ea sumeri furios pemru ea partenerul dumneavoasrra a Charlie astazj." Din nou, aceasta formulare il va impiedica
pe sorul
insistat sa adoptafi un dine, in ciuda rerinerilor dumneavoasrra. S-a dumneavoasrra sa se simta aracat �i sa aiba tendinfa de a se apara
§i H va
jurar ea va curara dupa dine, insa gasiri mizeriile cainelui prin toata face sa ia cu adevarat in considerare puncml dumneavoasrra de
vedere.
gradina. Cu siguranra, este in regula sa va exprimafi nemuliumirea. Exprimati-va clar nevoile. Nu va a§teptafi ea partener
ul
Afi putea spune ceva precum ,,Hei, sum mizerii peste tot prin gradina. dumneavoasrra sa va cireasca gandurile. In lac de ,,Ai lasat un
dezastru
Am cazut de acord ea tu sa cureri dupa Banjo. Chiar ma supara lucrul total in bucatarie.", sp::rnefi ,,Mi-ar placea daca ai curara chesri
ile de pe
acesra. Ai putea, re rog, sa cureti?" Aceasta abordare este confrumativa, masa din bucacarie.". In lac de ,,Ai purea avea �i ru grija ma.car
o data
nu un atac la persoana. Doar va exprimari nemulrumirea fara de o de copil?", spuneri ,, Schimba, te rag, scurecul lui Emmy §i da-i
sa bea
anumita siru arie, nu fafa de personalitatea sau de caracrerul partenerului 0 sticla CU lapte."
dumneavoasrra. · Fip politico�i. Adaugari expresii precum · ,,Te rag" �i ,,Mi-a
r
Nu este in regula sa spunefi ceva de genul ,,Hei, sum mizerii placea daca... "
peste tot prin gradina. Esce doar vina ta. �tiam ea nu vei fi in stare sa Exprimap-va aprecierea. Daca partenerul dumneavoastra
s-a
ai grija de dine. N -ar fi rrebuit sa am niciod ata incredere in tine, de descurcat mai bine alta data in aceasta situatie formulati-va c
ererea in
la bun inceput." Oricat de jusrificar v-afi putea simti sa va invinovafifi termeni apreciarivi fara de ceea ce partene;ui' dumnea�oastra
a fa.cut
partenerul, adevarul este ea aceasta abordare nu este una productiva. in rrecut �i aratand cat de mule va lipse§te acum ace! lucru.
In Joe de
Chiar daca il va convinge sa curere gradina, va du ce �i la acumularea de ,, Nu mai ai niciodata timp pemru mine.", spuneti Iti amim
esti cum
rensiuni, resemimeme, defensivitate §i a�a mai depar te. obi§nuiam sa ie§im in fiecare samba.ta seara? Imi pla;:; sa perre
c' atat de
Faceti afirmatii care incep CU ,,Eu" in loc de ,,Tu". Afirmatiile mule timp doar eu cu tine. Si ma simteam atat de bine stiind ea
si tu iti
de rip ,,eu" �u fast u� concept de baza al psihologiei imerpersonale tnca doreai sa fii cu mine. Hai sii facem di� nou asta." '
' '
de la mijlocul anilor '60, cand Thomas Gordon nora ea frazele care Nu tineti pe suflet. Esre greu sa fiti bland arunci cand sumet
i
incep cu ,,Eu" sum, de obicei, mai pufin prababil sa fie critice §i sa ii gata sa aruncari CU invinuiri. A�a ea nu a�teptafi prea mult inaim
e de
determine pe ascultator sa de vina defensiv, in compararie CU afirmariile a pune in discurie un subiect - altfel, acesta se va amplifica in
mimea
care incep CU ,,Tu". Iara care este diferenra: dumneavoastra. A�a cum spune Biblia (Efeseni 4:26), ,, Sa nu
apuna
"N u ma ascult, i" faca de ,,Mi-ar placea daca m-ai asculra." soarele peste mania voastra."
. )

,,Esti
, b em in privima
neoliJ ' b anilor." fata
,
de ,,Vreau sa punem Pemru a vedea cum se combina tofi ace§ti pa§i pemru a forma
deoparte_ ni�te bani." un inceput bland, comparafi ceea ce spu ne Iris in urmatoarele
doua
T ie chiar nu-ti pasa de mine." faca de ,,Ma simt neglijat(a)." dialoguri.
i� mod clar, afirmariile de rip ,,e�" de mai sus sum mai blande
decar cele de tip ,,tu". Bineinreles, aceasca regula generala poate fi fnceput prea dur
rascalmacica si o afirmacie de tip ,,eu" sa fie ,,Cred ea esti egoist.", pe
care cu greu 'a putem �umi blanda. Prin urmare, idee; este aceea de IRI S : Inca o samba.ta §I 1ar imi pierd cimpul adunand dupa tine.
a nu incepe 0 discurie CU sorul sau CU SOfia dumneavoastra CU vorbe Prablema cu tine, Richard, este ea ... (criticism, invinovdfire)

182 183
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERJCITE PRINCIPIUL 5: REZOLVATI PROBLEMELE
REZOLVABILE

RICHARD: Mda, iar incepem. ,,Problema cu tine, Richard, problema Altern�tiva b�nd : A vazu zgarietura cea
� , �- : noua. Ce s-a incamplat?
cu tine, Richard". Nu e nicio problema cu mine! Incep sa ma mgn Jorez m legatura CU condusul tau si vreau sa fi
IRIS: Atunci de ce trebuie si-fi spun mereu ce sa faci? Lasa, oricum am in siguranra. Pucem vorbi despre asra?
i
�
terminat de suans lucrurile tale sau erai prea ocupat sa rrimifi lnceput prea dur: Nu ai niciodaca timp pentru mine
!
mesaje pri etenilor tai ea sa bagi de seama? (dispref) Alterna�iva b!dndd: Mi-ai lipsit in ulcima vrem
e 9i m-am simti t pufin
RICHARD: Uite ce e, urasc sa fac curarenie. �tiu ea �i tu. M-am gandi r smgura.
ce ar trebu i sa facem. (tentativd de impdcare)
IRIS: Asta trebuie sa o aud. (fi mai mult dispref)
RICHARD: Pai, de fapt, ma gandeam ea ne-ar prinde bine o vacanra. EXERCITIUL 1: INCEPUT BLAND
N-ar fi frumos sa fi se fad toate poftele? (a doua tentativ d de
impdcare) Testafi-va acum capacitacea de a domoli un incep
uc prea dur.
IRIS: Haide, nu ne permite o femeie la curarenie, daramite o vacanra Pencru fiecare dincre sicuariile de mai jos, oferiti
o alcernaciva blanda.
ea asta. (Vor urma exemple de raspunsuri, insa incercati sa
' nu trao-eci cu ochiul)
t, ' .

lnceput bland I. Cand �a eni soacra dumneavoascra in v izica

� deseara, va gandifi sa-i
spu��p cat de mule va doare cand va critiea abilicarile
de parince. Va
IRIS: Casa asca este un dezascru total �i avem mu safiri in seara asta. donp ea parcenerul dumneavoascra, care este foarc
e defensiv cand
(descriind) Chiar ma deranjeaza ea fac singura toata curarenia, vine vorba de Marni, sa va SUSfina.
inu-o zi de samba.ta. (afirmafie de tip ,,Eu') Poate ea ar fi uebuit
sa intreb mai devreme (acceptarea responsabilitdfii), dar ai pucea lnceput prea dur: Nu suporc sa vina mama ta la noi.
sa ma ajufi, re rog? Ai pucea da tu cu aspirarorul? (exprimdndu-se Alternativa dumneavoastrd blandd:
clar)
RICHARD: Sigur. Urasc sa fac curat, dar cred ea a da cu aspiratorul e 2. � �o�iti ea parcenerul dumneavoascra sa prega
ceasea cina sau sa va
eel mai mic rau dincre roate. O sa curar �i in baie. 111v1te m ora9.
IRIS: As fi de mare ajutor. (apreciere) Mulru mesc. (politefe)
RICHARD: Dupa ce terminam, meritam o recompensa - hai sa ie9im lnceput prea dur: Nu ma scori nici odaca nieaieri. M-am
sarurat sa
la pranz in ora9. gatesc mereu numai eu.
IRIS: Da! Alternativa dumneavoastrd bldndd:

Mai jos sum prezentate alee caceva exemple care ilustreaza 3. Atunci cand 1:1ergqi impreuna la petreceri, credq
i ea parcenerul
diferenp dincre un inceput prea dur 9i alternativa sa blanda: dumneavoastra pecrece prea mule cimp cu alee perso
ane, in loc sa
stea cu dumneavoastra.
lnceput prea dur: Nu ma atingi niciodata.
Alternativa blandd: Mi-a placuc cand m-ai sarutat ieri in bucatarie. E9ti fnceput prea dur: �tiu ea deseara la pecrecere iar
vei flirca cu
fa.cue sa sarufi. Hai sa o facem mai des. neru�inare.
lnceput prea dur: Am vazut ea iar ai zgariac ma9ina. Cand ai de gand sa Alternativa dumneavoastrd blandd:
nu mai fii acat de nesabuit?

184
185
 CELE �APTE PRINCIPil ALE UNEI CASNICII FERICITE PRJNCIPIUL 5: REZOLVA TJ PROBLEMELE REZOLVABILE

4. Sunteti suparara ea nu aci mai &cue de mule dragoste. Nu sunteti 3. Ma simt foarce nesigura pe mine in seara asta. Te rog sa scai mai
foarte,sigura dad parten�rul dumneavoasua va considera acraccivii. mule CU mine si sa ma ajuti sa-mi fie mai usor sa vorbesc CU alti
oameni. Te pri�epi atat de bine la asta. '
, dragoste in seara aceasca.
' dori sa faceti
V-ati
4. Mi-a fost dor de tine in ultima vreme, 9tii cat de mult ma exciti,
lnceput prea dur. E9ti intotdeauna atat de rece cu mine! 5. Ar fi exuaordinar daca ai putea cere in curand o marire. Arn pucea
Alternativa dumneavoastrd bldndd: vorbi despre cateva modalicari de a face acest lucru?
6. Vreau foarce mult sa ne distram impreuna la sfar9icul acesta de
s. Vrqi ea parcenerul dumneavoastra sa ceara o marire de salariu. sapramana. Ce-ar fi sa nu lucrezi 9i sa facem ceva amuzanc? Este un
film foane bun pe care a9 vrea sa-1 vad.
lnceput prea dur. E9 ci prea bleg sa obtii o marire de salariu pentru 7. Sunt ingrijorata in legatura CU economiile noastre. Hai sa ne facem
familia ta. un plan de economii, OK?
Alternativa dumneavoastrd bldndd: 8. Sime ea pard imi lipseJte ceva in ultima vreme Ji mi-ar placea dad
saptamana asta ne-am surprinde reciproc cu un cadou, aF, din
6. Va doriti sa faceti mai mulre lucruri amuzante la sfaqit de senin. Ce parere ai?
saptamana.
Nu va aJteptati ea parcenerul dumneavoastra sa reaqioneze
lnceput prea dur. Habar n-ai cum sa re disuezi. E9ti obsedac de aucomat CU O draga]asenie
'--' ' si
' CU O dorinta
' de colaborare extraordinare'
munca. de indata ce dumneavoasua v-ari domolit inceputurile de discutie. El
Alternativa dumneavoastrd blandd: sau ea s-ar putea sa se a�tepte in continuare la valul de critica si de
disprer �i, astfel, sa nu raspunda pozitiv la noul dumneavoastra stil: mai
7. V-ati dori ea amandoi sa puteti puneti deoparce mai multi bani. bland. Sa nu cadeti in capcana renunrarii Ji a escaladarii conflictului.
Cominuari sa abordati bland subiectele �i, in cele din urma, veri vedea
lnceput prea dur. N-ai nici cea mai mica idee cum sa gescionezi o schimbare in felul in care raspunde parcenerul dumneavoasua, mai
banii. ales dad lucrati impreuna asupra celor �apte principii.
Alternativa dumneavoastrd bl!mdd:
Pasul 2: lnvatati
, ' sa faceti
, si
, sa acceptati
, tentative de impacare
8. V-ati dori ea partenerul sa chelcuiasca mai multi bani pentru a va
lua cadouri surpriza. Acunci cand luati leqii de condus ma�ina, primul lucru pe
care il i:nvapti este cum sa opriti ma�ina. A pune frana este o abilitate
importanta �i intr-o dsnicie. Puteti impiedica multe dezastre incheind
lnceput prea dur: Cand mi-ai cumparac ceva ulcima data?
discutiile care nu se desfa�oara cum uebuie Ji punand capat acelor
Alternativa dumneavoastrd bldndd:
aparent fara de sfar9it cicluri de i:nvinuiri reciproce. Cum puteti face
acest lucru? Facand tentative de impacare.
EXEMPLE DE RASPUNS Atunci cand Michael devine defensiv �i spune ,,Eu clar curat
blaturile �i masa din bucatarie ori de care ori pregatim care ceva.",
1. Sunt ingrijorata ea mama ta ma va critica din nou deseara �i tu nu Justine nu ii desconsidera imediat punctul de vedere. ,,Hm-hmm.
ma vei sustine. Da, aF-i.", spune ea. Aceasta este o cencaciva de impacare. Ea reduce
2. M-am sac�rat sa gatesc. Ar fi foarre frumos dad. ai gati tu sau dad tensiunea, iar Michael devine mai receptiv la a gasi un compromis. Ceea
am iqi la restaurant. ce diferenriaza dsniciile echilibrate, inceligence emotional, de celela!te

187
186
 CELE $APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICJTE PRINCIPIUL 5: REZOLVATI PROBLEMELE REZOLVABI
LE

nu este faptul ea tentativele de impacare din interiorul acestora sunt 15. Tachinarile �i urnorul funqio neaza, de obicei, pentr
mai eficiente sau mai bine gandite, ci acela ea tentativele de impacare u a-1 face pe
so rul meu/ a o face pe soria rnea sa tread. peste negativitat
ajung la partener. Acest lucru este posibi l pemru ea atmosfera dintre e. AF
16. Purern lua discuri a de la incepur �i o pu tem imbunarac
i, daca e
sori nu a fost contaminata de prea multa negativitate. nevoie. AF
17. Atunci d.nd devenim prea emotivi, aracand de sum de
supar at(a)
CHESTIONAR DE EVALUARE A T EN TATIVELOR DE conteaza foane rnult. AF
18. Purem discuca pana �i diferenrele majore dinere noi . A
IMPACARE F
19. Par cenerul meu i�i exprima apreci erea penrru lucrur ile
bune pe care
Pemru a evalua eficienp tentativelor de impacare din relaria le fac. AF
20. Daca ma scraduiesc sa comunic, pana la urma, acesc
dumneavoastra, raspunderi la cele de mai jos. lucru va
C itifi fiecare afirmarie �i incercuiri A pemru ,,adevarat" �i F funqiona. AF
pentru ,,fals".
Cotare. Acordari -va care un puncc pentru fiecare raspu
ns
,,adevarat".
in timpul tenfativelor noastre de impacare fa.cute in scopul
13 sau mai mult. Acesca reprezima un punct tare al casn
solutionarii unui conflict: iciei
dumneavoascra. Atunci dnd discuriile pe care le aveti
in cadrul
I. �tim sa facem pauze atunci cand este nevoie. A F casniciei dumneavoascra prezima riscul de a seapa de sub c;ntr
ol, puceti
2. Partenerul meu imi accepta, de obicei, scuzele. A F sa puneri frana �i sa va lini�tifi reciproc.
3. Pot spune ea am gre�it. A F Sub 13. !=asni cia dumneavoastra ar purea fi imbunatafita in
4. Reu�esc destul de bine sa ma calmez singur (a). AF acest domeniu. Invarand cum sa reparari interaqiunile pe
care le aveci
S. Ne putem pasua si mful umorului . AF unul CU celalalt, pureri imbunarari substanrial eficienp rez
olvarilor ie
6. Atunci cand partenerul meu spune ea ar trebui sa vorbi m altfel probleme �i va pureri dezvolta o per specciva mai pozitiva asupr
a celuilalc
unul cu celalalt, de obicei, are dreptate. AF �i asupra casniciei dumneavoascra.
7. Temativele mele de irnpacare, atunci cand discuriile noastre devi n
negative, sum de obicei eficiente. AF
A face sa razbata mesaju.1
8. �tirn sa ne ascultarn unul pe celalalt, chiar �i atunci cand vedern
diferit lucrurile. AF Tineri mi nce ea facrorul esenrial care face ea o tencaciva
de
9. Dad. se incing spiritele, reu�i m, de obicei, sa ne retragem �i sa impacare sa fie eficienta este starea relariei. In casniciile feric
ice, cei doi
schimbam lucrurile. A F sari fac �i accepra cu u�urinra tentati ve de impacare. In cele
nefericite,
10. Sorul
' meu/ Sor' ia rnea stie
' sa ma linis,teasca atunci cand sum :or�i ra�an surzi pana �i la cele mai elocvente tentati ve de impacare.
suparat(a). A F Insa, �rnnd acum aceste lucruri, putefi ,,invi nge sistemul".
Nu e nevoie
11. Am increder e ea putem rezolva majoritatea problernelor pe care le sa a�teprari pana cand se imbunatafeFe casnicia dumneavo
astra pentru
avem. AF a incepe sa fi neri cont de tentat ivele de impacare ale celuil
alt. fncepeti
12. Atunci cand am ceva de spus in privinp felului in care comunica, sa va concentrari intenrionat pe aceste frane �i sa va scradu
i ci sa le
sot' ul rneu/ sot' ia rnea ma asculta. AF recunoa�tefi pe acelea care va sum destinate. Faceti acest luc
' r u s/
' va veti'
13. Chiar s' i arunci dnd, uneori, situat' ia devine dificila, st purea ind eparta de ciclul negati vitafii.
' iu ea putern
trece peste diferenrele dimre noi . AF
14. Putem fi afectuo�i, chiar �i atunci d.nd nu suntem de acord. AF

188
189
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE PRINCIPIUL 5: REZOLVATI PROBLEMELE REZOLVABILE

Viitorul dumneavoastrd impreund poate fi luminos, Simt

chiar dacd neinpelegerile pe care le avepi tind sd fie extrem 1. Incepe sa-mi fie friea.
de negative. Secretul este de a invdpa modalitatea corectd de 2. Te rog sa spui mai frumos lucrul acesta.
control al daunelo1: 3. Am facuc ceva gre�it?
4. Asta ma ranqre.
Unul dintre motivele pentru care sotii rareaza tentativele de 5. Suna ea o insulta.
impacare ale celuilalc esre acela ea mesajul nu ajunge intotdeauna 6. Sum trist(a).
pocolit. Daca. sorul sau sotia dumneavoascra striga ,,Vorbqci pe langa 7. Ma simt invinovarir(a). Poti sa mai spui o data asta?
subiect!" sau bombane ,,Pucem face o pauza?", aceasta este o temativa 8. Ma simt neapreciat(a).
de impacare in ciuda felului negativ de exprimare. Daca sunteti arent 9. Sum defensiv(a). Poti sa mai spui o data asta?
la tonul Jui sau al ei 9i nu la cuvinte, puteti rata mesajul real, care este 10. Te rog sa nu-mi fii predici.
,,Stop! Siruaria scapa de sub control." 11. Cred ea acum nu ma intelegi.
Incrucat tentativele de impacare pot fi greu de auzit daea relatia 12. Incep sa ma simt cople9ir(a).
dumneavoastra esce cople9ira de negativitate, cea mai buna scrategie in 13. Ma simt cricicat(a). Poti sa mai spui o data asta?
acesre conditii este de a va face incercarile evident oficiale, ea sa atrageti 14. Incep sa ma ingrijorez.
atenria asupra !or. Mai jos, veti gasi O lunga lista CU fraze recomandate.
Acestea sunt anumite cuvinte pe care le puteti spune sorului sau soriei Trebuie sa ma calmez
dumneavoastra pemru a reduce tensiunea. Folosindu-le atunci cand 1. Poti' face sa fiu mai in siguranta?
,
certurile devin prea intense, veri putea sa impiedicati ea discutiile 2. Acum am nevoie ea Iucrurile sa fie mai lini9tite.
dumneavoastra sa scape de sub control. Unele cupluri chiar copiaza 3. Acum am nevoie de ajucorul tau.
aceasta lista 9i o pun pe up frigiderului pemru a o avea la indemana. 4. Acum doar asculta-ma �i incearca sa intelegi.
Dand un caracter oficial tentativelor de impacare, prin utilizarea 5. Spune-mi ea ma iube9ri.
acestor fraze recomandate, veti putea aplana conflictele in doua feluri. 6. Ma saruti?
Intai, caracterul oficial al frazelor garanteaza faprnl ea dumneavoastra 7. Imi pot retrage cuvintele?
veti uciliza cuvincele care au efect in a pune frana. In al doilea rand, 8. Te rog sa fii mai bun cu mine.
aceste fraze sunt asemenea megafoanelor - se asigura ea sunteti atenti la 9. Te rog sa ma ajuti sa ma lini9tesc.
temativa de impacare atunci cand sunteti vizari. 10. Te rog sa taci si
, sa ma asculti.
,
Multe dintre, daea nu chiar toate aceste fraze va pot parea 11. Acest lucru e important pentru mine. Te rog asculta.
prefacute sau nenaturale. Aceasra pentru ea ofera o modalirate foarte 12. Trebuie sa termin ce am de spus.
diferita de a vorbi CU sorul sau CU Sofia dumneavoastra atunci cand 13. Incep sa ma simc cople�it(a).
sunteti suparat. Insa fararnicia !or nu este un motiv de a le respinge. 14. Sime ea ma critici. Poti
, spune asta si
, alrfel?
Daca ati invarar o modalitate noua 9i mai eficienta de a va tine racheta 15. Putem lua o pauza?
de renis, aceasta va va parea ,,gre9ica" 9i ,,nenaturala'', doar pemru ea nu
sumeti' obisnuit
, cu ea. Acelasi lucru este valabil si
) ' in cazul tentativelor Parere de rau
de impacare. Cu timpul, va va fi mai u9or �i le veti modifica pentru a 1. Reaqiile mele au fast prea exagerace. Iarca-ma.
se potrivi mai bine cu stilul dumneavoastra de a vorbi �i de a va purta. 2. Asta chiar am dat-o-n bara.
3. Da-mi voie sa incerc inea o data.
4. Vreau sa ma port bine cu tine acum si , nu stiu
, cum.
5. Spune-mi ce auzi ea spun.

190 191
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE
PRINCIPIUL 5: REZOLVATI PROBLEMELE REZOLVABILE

6. Imi dau seama ce tine de mine in toata povestea asta.
7. Cum pot indrepta lucrurile?
8. Hai sa mai inceream asta o data.
9. Ce spui tu este ...
10. Lasa-ma sa mai spun o data, mai bland.
11. Imi pare rau. Te rog sa ma ierri.
A ajunge la un acord
1. Incepi sa ma convingi.
2. Sum de acord cu o pane din ce spui.
3. Hai sa facem un compromis in privinp asta.
4. Hai sa gasim care sum punctele noasrre comune.
5. Nu m-am gandit niciodata ap la acest lucru.
6. Problema asta nu este foarte grava in toad afacerea asta.
7. Cred ea punctul tau de vedere este valabil.
8. Hai sa fim de acord sa tinem cont de ambele puncte de
vedere cand ajungem la o solurie.
9. Sum recunoscaror/ recunosearoare pentru ...
10. Unul dintre lucrurile pe care le admir la tine este...
11. Ynreleg ce spui.
Stop!
l . S-ar putea sa grqesc.
2. Te rog, hai sa ne oprim purin.
3. Hai sa I uam o pauza.
4. Lasa-ma putin. Ma intorc.
5. Ma simt cople�it(a).
6. Te rog inceteaza.
7. Hai sa fim de acord ea nu suntem de acord in privinp asta.
8. Hai sa mai incercam asta o aata.
9. Nu te descuraja. Nu te retrage.
10. Vreau sa schimbam subiecrul.
11. Deviem de la subiect.
5. E bine spus.
6. Amandoi spunem ea ...
7. inreleg.
8. Te iubesc.
9. Sum recunoscaror/ recunoscatoare pentru ...
10. Unul dintre lucrurile pe care le admir la tine este ...
11. Asta nu este problema ta, este a noastra.
A venit vremea sa folositi lista de mai sus pentru a va fi mai usor
sa rezolvari o problema din eas�icia dumneavoastra. Alegeti sa discu:ati
despre un subiect mai purin spinos. Fiecare dinrre dumnea�oastra poa;e
vorbi cincisprezece minute. Asigurari-va ea amandoi folositi eel purin
una dintre frazele din lista in timpul discuriei. Anunrari-va dinainte
parrenerul ea urmeaza sa faceri o incercare de impacare. Puteti chiar sa
faceti referire la numarul din lista al tentativei de impacare, cum ar fi
,,Ma refer la incercarea de impacare CU numarul 6 din Ma simt. Sunt
trist(a)."
Atunci cand parrenerul dumneavoastra anunta ea va face o
tentativa de impacare, treaba dumneavoastra este doar'de a incerca sa o
accepcari. Considerati ea intreruperea este o rugaminte de a imbunatati
lucrurile. Acceptati tentativa tinand cont de intenria care a stat la
baza acesteia. Aceasta inseamna sa acceptati influenra partenerului
dumneavoasua. De exemplu, daea el spune ,,Trebuie sa termin ce
am de spus.", recunoa�teti care este nevoia lui �i apoi incurajari-1 sa
va vorbeasea in continuare. Pe masura ce veri folosi lista in timpul
discutiilor dumncavoasrra, veti ajunge, in cele din urma sa o inlocuiti
cu u� alt fel de ritual, cum' ar fi ridicarea mainii si �nuntarea fa;a
ocoli�uri ,,Aceasta este o · incercare de impacare." S�u ati p�tea avea
alre tentative eficiente de impacare, care sa se potriveasca mai bine cu
personalitatea �i CU relaria dumneavoastra. De exemplu, doi sori pe care
ii �tim i�i spuneau ,,hop-fop" daca unul dintre ei H aducea in discurie
pe unul dintre cei patru calareti. Umorul acestei tentative de impacare
contribuia cu atat mai mult la reducerea negativita.fii.

Apreciez
1. �tiu ea nu e vina ta.
2. Ce tine de mine in problema asta este...
3. Iti inteleg puncrul de vedere.
4. Mulrumesc pentru ...

192 193
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE PRINCIPIUL 5: REZOLVATI PROBLEMELE REZOLVABILE

Pasul 3: Auto-linistiti-va
, ' si alinati-va
) ' reciproc CHESTIONARUL DE EVALUARE A SENTIMENTULUI DE
COPLE�IRE
In timp ce Justine se afla in toiul discuriei cu Michael despre
rufe, el face ceva ce pare incamplator, dar care are o mare insemnatate
Pencru a determina daca cople�irea reprezima o problema serioasa
pentru �ansa lor de a avea un viitor fericit impreuna: casea. Curarenia
in relaria dumneavoastra, raspundeti la urmatoarele increbari.
din casa nu este eel mai fascinant subiecr care exista, insa Michael nu
Cititi fiecare afirmarie �i incercuiti A pemru ,,adevarar" �i F
casea pencru eaJustine il plictise�te. Casea pencru ea esre relaxac. Arunci
pemru ,,fals".
cand sunteti furios sau ingrijorat, cascarul este cea mai putin probabila
reaqie fiziologica pe care o puteti avea. Cascatul lui Michael este
1. !)iscutiile noastre se incing prea tare. A F
asemenea unui anunt pe care ii face despre faptul ea simte ea Justine ii
2. Imi este greu sa ma lini�tesc. A F
lini�te�te, chiar dad ea discuta un subiect controversar. Incrud.t nu se
3. Unul dincre noi va spune ceva ce vom regreta. A F
pornqte nicio alarma in corpul (sau in mincea) lui, el poate sa discute
4. Panenerul meu se supara prea rare. A F
chestiuni legate de gospodarie �i sa ajunga cu u�urinta la un compromis
5. Dupa o cearra, vreau sa pastrez distanp. A F
cuJustine.
6. Partenerul meu striga rara rose. A F
7. Ma simr cople�it(a) de cerrurile noastre. A F
Organismul unui barbat se liniftefte mai greu
8. Nu pot gandi !impede atunci cand partenerul meu devine ostil. A F
dupd o ceartd dedt eel al unei femei.
9. De ce nu purem discura mai rational? A F
10. Negarivirarea panenerului meu' apare adesea din senin. A F
Cu toate acestea, in easniciile mai putin echilibrate, discutiile pe 11. !i-desea, nimic nu poate opri irascibilitatea partenerului meu. A F
teme conflicruale pot duce la o reaqie concrara - pot provoca senzatia 12. In rimpul certurilor noascre, simt ea vreau sa plec de acolo. A F
de coplesire. Cand se intampla acest lucru, va simtiti coplesit atat 13. Chestiuni marunce devin brusc importance. A F
emotiondl, ' fizic.
cat si Cel mai probabil, aveti ' gand�;i de indio-nare
, b
14. Nu ma pot lini�ti CU u�urinta dupa O disputa. A F
indreptatita (,,De ce se leaga mereu de mine?"). In acela�i rimp,
15. Partenerul meu are o lunga lisra de cereri nerezonabile. A F
organismul dumneavoastra este stresat. De obicei, inima bate cu putere,
transpirati, va tineti respiraria.
Cotare. Acordati-va care un puncr pencru fiecare raspuns
Am constatat ea, in marea majoritate a cazurilor, atunci cand
,,adevarar".
unul dintre soti nu ,,pricepe" incercarea de impacare a celuilalt, este
Sub 6. Cople�irea nu reprezinca o problema serioasa in easnicia
pentru ea eel care asculta este cople�it �i, prin urmare, nu mai poace auzi
dumneavoascra. Sunreri capabil sa va confrunrati diferencele de opinii
ce ii spune sotul sau sotia. Dad va aflati intr-o asemenea situatie orice
cu sorul sau CU soria d�mneavoastra, rara sa va s1mtiti co�lqit. Aceasta
tentativa de 11�pacare, �ana �i cea mai �erioasa, nu va fi de niciu� folos
inseamna ea nu va simtiti viccimizac sau ostil fata de el sau de ea in
easniciei dumneavoastra.
timpul neintelegerilor. Acesrea sunr vqti bune, care arara ea puteti
.
comumca unul CU celalalr, rara ea negativitatea sa scape de sub control.
Prin urmare, puteti sa rezolvari mai eficienr conflictele (si sa evicati
blocajele in privinta subiectelor care sum nerezolvabile). ' '
6 sau mai mult. Scorul obtinur de dumneavoasua sugereaza ea
averi tendinp de a va simti cople�it in timpul dispucelor cu sorul sau
CU soria dumneavoastra. Cople�irea garanteaza aproape intotdeauna

faptul ea discutia dumneavoastra nu va duce la incheierea conflicrului.

Sunreri prea agitat pentru a auzi CU adevarat ce spune sorul sau CU soria

194 195
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE PRINCIPIUL 5: REZOLVATI PROBLEMELE REZOLVABTLE

dumneavoasrra sau pentru a invap orice cehnici utile de solurionare a 5. In continuare, induceti senzatia de ealdura in fiecare dinue mu�chii
confliccului. Cititi mai departe pentru a afla cum sa faceti fata mai bine care s-au ingreunat. 0 modalitate des ucilizaca de a face acesc lucru
acestei probleme. esre de a tine ochii inchi�i �i de a va concentra pe o imagine sau
pe o idee lini�titoare. Multe persoane considera ea este eficient sa
se gandeasea la un loc pe care il asociaza cu lini�rea, cum ar fi o
EXERCITIUL 2: AUTO-LINI�TIREA
padure, un lac sau o plaja. De exemplu eu ma gandesc la un loc
pe care il �tiu pe insula Orcas din statul Washington, uncle eel
Primul pas pencru a face fata cople�irii este de a p�n� c�pa:
mai puternic sunet este fo�necul copacilor la adierea vancului �i
discuciei. Acum. Dad continuati, veri ajunge sa explodap �1 sa va
zborul planar al vulcurilor cineri ce i�i au cuiburile pe scancile din
Iuati de parcenerul dumneavoasua sau sa faceri implozie (impierrire),
apropiere. Evocarea acestei imagini ma relaxeaza �i auage aucomar
niciuna dintre variance nedud.nd nieaieri. Sa nu va ganditi ,, 0 sa
toti ceilalti p�i ai auco-liniFirii. Imaginari-va locul dumneavoastra
facem O pauza de indata ce imi sustin punccul de vede�e." '. �eoarec�
linistit cu d.t mai mulce deralii. Ramarteti, concentrati , pe aceasta
veti ajunge sa nu mai faceri nicio pauza. Exact. Stop. Aratap 1 s�t�lu: ,
� imagine lini�titoare pentru aproximaciv creizeci de secunde.
sau sotiei dumneavoasrra ea sa simtiti coplqit(a). Pauza crebu1e sa pna
eel putin douazeci de minute, de vreme ce �ta.ta ii �a lua organismulu'.
A face o pauza de acest fel este atat de important, ind.t am
dumneavoasrra sa se calmeze. Este esenpal ea, 111 decursul acestm
interval, sa nu aveti ganduri de indignare indreptatita �i nici de victima incrodus-o in partea dedicata rezolvarii confliccelor a fieearui atelier de
inocenca. Pecrececi-va timpul fad.nd ceva care sa va lini�teasd. �i sa va lucru pe care il organizam. lnvariabil, la inceput, participantii bombane
discraga, cum ar fi sa ascu!tati muzid., sa faceti o plimbare sau sa citifi. si ofteaza la aceasra relaxare ,,forrara". Multi sunt descul de sceptici ea
A face activitati fizice esce o buna alegere, atata timp d.t va face placere 1nchisul ochilor si '
oandul la un lac ii poat� aJ·uca sa-si
0 )
imbunacateasea
'
relatia de cuplu. Cu toate acesrea, dupa ce se implica in acesc exercitiu,
si nu va pecr�ceti acest timp alimencandu-va furia sau criscerea, ori
i�i dau seama d.t de pucernic �i de ucil este acesta. Bruse, toti cei
�xersand sageri verbale pe care le veti lansa dupa pauza.
prezenri in ineapere se destind. Diferenra se poate observa in felul in
Multe persoane considera ea cea mai buna s�rategie de
_ care sotii
, imeraccion, eaza unul cu celalalr. Vocile lor sunt mai blande;
auco-calmare este de a se concentra pe lini�tirea orgamsmulm cu
se chicoceste mai mule. Relaxarea ii face sa fie mai capabili sa isi
ajucorul unei cehnici de mediatie. Iara o cehniea simpla de acest fel: , , rezolve
conflictele ea o echipa, nu ea ni�te adversari.
Dad averi nevoie de dovezi suplimentare cu privire la avancajele
I. A�ezari-va inu-un scaun confortabil sau incindeti-va pe spate pe
acestor exercitii,
, luaci
, in considerare unul dintre experimentele pe care
podea.
. . . , le-am fa.cut in Laboratorul Iubirii. Am rugat sorii sa discute cincisprezece
2. Concenrrari-va pe controlul respirariei. De 061ce1, atunCI can
_ � minute un subiect legat de easnicia lor, iar apoi le-am spus ea trebuie
sunteti cople�it, fie va tineti descul de mule respiraria, fie res�lfa�'.
sa ,,calibram echipamencele". In urmatoarele creizeci de minute, cimp
superficial. Ap ea, inchidqi ochii �i concencrari-va pe respJrap1
in care noi ,,aranjam" aparatele, i-am rugat sa evite subieccul respectiv
profunde, regulate.
. si
, sa citeasca niste, revisre. Cand am reluat experimencul, pulsul lor
3. Relaxati-va muschii. Pe rand, incordari-va pucermc grupele de
seazuse semnificaciv fata de perioada de dinaintea increruperii, iar
mu�chi care pa; censio_nate (de regula, fruncea �i maxilarul, gacul
'. interaqiunilor !or au fost mai productive.
umerii, brarele �i spacele). Mentineti incordarea doua secunde, apo1
relaxati-va.
4. La.sac/ censiunea sa se scurga din fiecare grupa de mu�chi �i
indu�eri-va senzatia de greucate in ace�ci mu�chi imaginandu-va ea
se ingreuneaza.

196 197
 CELE �APTE PRlNCIPll ALE UNEI CASNICIJ FERICITE
EXERCITIUL 3: ALINAREA RECIPROCA
Odata ce sumeri mai calm, easnicia dumneavoastra va beneficia
enorm daea va veri face timp sa va alinari parcenerul. Evident, este
descul de greu sa faceri acesc lucru daea suntefi foarte furios sau va
simriri ranit, insa rezulcarul va fi atat de impresionant, incat merita
efortul sa incercati. Tineti
) ' ' acest lucru doar dupa ce ati
, mince: incercati
star deja douazeci de minute sa va calmari.
Alinarea parrenerului va face un bine extraordinar casniciei
dumneavoasua, deoarece esre inu-adevar o forma de condifionare
operanta. Cu alre cuvince, daea sunceri obi�nuit sa firi calmar(a) de ea.ere
sorul sau soria dumneavoastra, veri ajunge sa asociati prezenra lui sau
a ei cu sentimenrul de relaxare, nu cu eel de stres. Acest lucru cre�te
automat pozitivitatea din relaria dumneavoastra.
Penrru a va alina reciproc, trebuie ea mai intai sa vorbiri
deschis despre senrimencul de cople�ire. Puneri-va, dumneavoasua �i
parcenerului, urmacoarele inrrebari:
• Ce ne face pe fiecare dinrre noi sa ne simtim cople�ifi?
• Cum discucam, de obicei, problemele, senrimenrele de
iritabilitate sau nemulrumirile?
• Tine
, vreunul dinrre noi in el si , anumite
, nu aduce in discurie
probleme?
• Ce as, putea face sa re linistesc?
'
• Ce ai purea face sa ma lini�re�ti?
• Ce semnale am pucea avea pentru a-1 in�tiinp pe celalalc
cand ne simrim cople�ifi? Pucem face pauze?
Daca pulsul dumneavoastrd trece de I 00 de bdtdi pe minut
(80 dacd suntefi sportiv), nu vefi mai putea auzi ce fncearcd
sd vd spund soful sau sofia dumneavoastrd,
indiferent cat de mult vd strdduifi.
Facefi o pauzd de doudzeci de minute fnainte de a continua.
Exisra mulre feluri diferite de va lini�ci sorul sau soria. Ceea
ce conreaza eel mai mule este ea parcenerul dumneavoascra sa aleaga
mecoda �i sa ii faea placere. In unele cupluri, masajul este anridotul
perfect pentru o discurie stresanra. 0 alra cehniea ucila este de a face
CU randul in i:ndrumarea celuilalc printr-o mecoda de medicarie ea cea
198
PRINCIPTUL 5: REZOLVATI PROBLEMELE REZOLVABILE
descrisa la pagina 196. Considerari-o ea un masaj verbal. Puceri chiar sa
scrieri un scenariu elaborat in care ii punqi pe parcenerul dumneavoastra
sa i�i tensioneze �i sa i�i relaxeze diferice grupe musculare, iar apoi sa
vizualizeze o scena calma, frumoasa, care ii face placere. Afi pucea sa
inregisrrari interpretarea dumneavoasrra pentru a o folosi �i alra data
- poate i-o oferiri parcenerului dumneavoastra ea un dar special. Nu e
' nevoie sa a�teptafi sa apara O sirnarie tensionata pentru a utiliza acest
exerciriu. Alinarea reciproca practicata in mod constant reprezinra un
mod excelenr de a impiedica senrimenrele viitoare de cople�ire �i de a
va imbogari casnicia.
0 alta scraregie de a conrracara cople�irea esre ea fiecare dintre
dumneavoastra sa incerce un puls-oximetru - un dispoziriv nu prea
scump care se pune pe degerul arararor �i care va masoara pulsul �i
alri indicacori ai srresului. Alegeri un model omologar �i care poare
fi programat sa va avercizeze daea pulsul dumneavoastra trece de un
anumit nivel (100 de barai pe minut sau 80 daea sunreri intr-o forma
fizica excelema). Daea suna alarma, faceri amandoi o pauza de eel purin
rreizeci de minute. Apoi, incercari sa reluari discuria. Cuplurile care
au .facur pane din srndiul nostru au avut rezulrare excelente, urilizand
un mic dispozitiv de bio-feedback denumit emWave (produs de
HeartMath), care ajuca organismul �i mimea sa se lini�teasea.
Pasul 4: Faceti compromisuri
Fie ea va place, fie ea nu, compromisul este unica modalitate de
a rezolva problemele maricale. Imr-o relaria inrima, iubitoare, lucrurile
n-au cum sa funqioneze daca vreri sa fie doar cum vreri dumneavoastra,
chiar daea sunreri convins ea averi drepcate. Aceasra abordare va duce
la o asemenea inega!itate �i nedreptate, incat easnicia va avea de suferit.
Adesea, acunci cand cei doi sori nu ajung la un compromis,
aceasra se inrampla nu penrru ea nu incearca, ci penrru ea o fac grqic.
Negocierea este posibila doar dupa ce ari urmat pa�ii descri�i mai sus -
domolirea inceputului de discurie, repararea discuriilor dumneavoastra
�i pastrarea calmului. Impreuna, acestea vor crea o atmosfera pozitiva.
Tineri mime: compromisul nu inseamna ea doar unul se schimba.
Inseamna negociere �i gasire de modalicari prin care sa va impacari
unul CU celalalt. Nu veri reu�i sa faceri un compromis daca nu acceprari
slabiciunile �i defecrele parcenerului dumneavoasua. In schimb, va veri
afla intr-o neobosita campanie de va transforma parcenerul. Prea des
199
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNTCII FERJCITE
PRINCIPIUL 5: REZOLVATI PROBLEMELE REZO
LVABILE

casniciile se impotmolesc in ,,macar daca". Mdcar dacd sorul sau soria EXERCITIUL 4: GASIREA PUNCTELOR COMUNE
dumneavoastra era mai inalt(a), mai bogat(a), mai inteligem(a), mai
ordonat(a), sau m ai sexy, atunci toate problemele dumneavoastra ar fi Horarati impreuna ce problema rezolvabila doriti sii
disparut. Spre deosebire de preruire, care hrane§te recunO§tinp pentru � abordafi.
. Inceperi prin a va gandi separat la respectiva problem
ceea ce avqi, ,,ma.car daca." hrane§te resemimentele pentru ceea ce nu a. Pe o foaie
de harcie, desenari doua cercuri - unul mai mic inaum
rul unuia mai
averi. Arata timp cat aceasra atitudine predomina, conflictele vo r fi mare. In cercul din interior, scrieti o lisra cu aspecrele pr
foarte greu de rezolvat. oblemei asupra
earora nu sunteti dispus sii negoci afi. In cercul exteri or, t
receri aspectele
Inainte de a incerca sa solurionari un conflict, amintiti-va ea problemei asupra earora putefi face un compromis.
elementul esenfial al oricdrui compromis este eel de-al patrulea principiu Amintifi-va
pri nci piul din aikido al renumarii pentru a castiga - cu
al cdsniciei - acceptarea influenfei. Aceasra inseamna ea, pemru ea un cat sumeti mai
capabil sa faceti, conces i i, cu a;at mai mult vii �eti pute a convinge' sorul
compromis sa reu§easea, nu puteti fi nepasaror la parerile §i do rintele sau soria. A�a ea, incercati sii vii menrineti cercul, exteri o '
r cat mai mare
sorului sau ale sotiei dumneavoastra. Nu trebui e sa fiti de acord cu cu putinra �i cercul di n interior car mai redus posibil.
to� ce spune sau ;e crede acesta sau aceasta, insa trebuie sa fiti deschis Va prezentam cercurile interioare §i exrerioare ale cuplu
lui
fata de poziria adoptata de el sau de ea. Aceasta inseamna CU adevarat Raymond §i Carol, care sum nemulrumifi de viafa !or sexua
sa acceprari influenp. Daea vqi sta CU brarele incrucipte �i veri la.
clarina din cap a refuz (sau doar veri gandi ap) in timp ce sorul sau Carol
sotia dumneavoasrra incearea sa vorbeasea deschis despre o problema,
di�cutia dumneavoastra nu v a duce nieaieri. Cercul interior
'Ap cum am mai spus, barbatilor le este m ai g reu sa accepte
1. Vreau sii simt ea facem dragoste atunci cand facern
influenta sotiilor lor decat viceversa. D ar, indiferent daea sunteti barbat sex.
2. Vreau sa ma imbrati§ezi §i sa ma dezmierzi mulr. V
sau fe�ei e, 'incapacitatea de a fi deschis la mime devine o chestiune reau mai mulr
preludiu.
serioasa arunci cand e vorba despre solurionarea conflicrelo r. P rin
urmare daca nu ati facut-o deja, realizati exercitiile din capitolul 7 pe
Cercul exterior
tema a�ceprarii influentei. Fiti con§tien� ea est; nevoie de timp §i de
O continua auto-con§tientizare, pentru a pune capiit acestei tendinre. 1. P refer sa facem sex noaprea, pemru ea imi place fo
arre mult sa
Parrenerul dumneavoasrra vii poare ajuta sa vedeti cum stau lucrurile adorm in bratele' tale, dar si sexul de dimin e ra esre
' a , OK.
din perspectiva lui sau a ei. Puneri intrebari care sa vii ajute sii ii intelegeti 2. Este pliicut sa-mi vorbe§ti in rimp ce facem dragoste,
dar pot face o
puncrul de vedere. Tineti mime sii eautati acea pane a perspectivei pe concesi e §i in privinra asra.
care un obser vato r obiectiv ar considera-o rezonabilii.
Dupii ce sumeri CU adevarat pregatit sa negociati, nu este nimic Raymond
miraculos in a giisi o solutie pe care sa o acceptati amandoi. Adesea,
comp romisul inseamnii doar a discuta deschis despre diferentele §i Cercul interior
preferintele dumneavoastra intr-un mod sistematic. Acesta nu este 1. Vreau ea sexul sa fie mai erotic.
un lucru dificil de realizat, atata timp cat conti nuari sa respectati pa§i i 2. Vreau sa jueam roluri, in care sii porri lenjerie foa rce
sexy.
, mai sus, pemru a nu liisa ea discuria
P rezentati , dumneavoascrii sa devina
excesi v de negativa. Cercul exterior

1. Putem negocia daea Sa facem sex dimineara sau noapte

a, chiar §i
cand sum o bosir.

200
201

CELE �APTE PRINC!Pll ALE UNEI CASNICII FERICITE
2. Pot sa vorbesc mai mult in timp ce facem dragoste.
Dupa ce v-ati completat cercurile (liscele dumneavo s�ra a�
�!
putea fi. mai lungi decat cele ale lui Raymond Carol), re�mp va �'.
� "
� rezolvabile intr-un mod care va mulrume�te pe amandoi, impiedicari
aratati-vi-le unul alcuia. Cautati a specte asupra carora suntep a mando1
de ac�rd. Amintiti-va sa folositi toa te str ategiile de rezolvare de probl�m�
_
prezentate in acest capitol - �i anume, incepururi b�ande de d1scup e �1
auto-linistire sau a linare reciprod dad apare cople�1rea.
In ,cazul lui Raymond �i al lui C arol, cercurile !or interioar e erau
fo ane diferite, insa nu incompatibile. Dupa ce t�i accepta � i i�i res� e�t�
diferentele sexuale, isi pot propune ea atunci cand fac dragoste sa pna
cont d; dorinta ]ui de fantezii erotice �i de nevoia ei de intimitate � i de
mulce atingeri. In plus, cu coa te ea �i cercurile !or exterioare se �fla i n
opozicie ei sum dispusi sa cedeze in aceste privinte ; comprom1 sul ar
.
trebUl' 5; fie usor
' de fa�ut. Poace ea ei vor decide sa alterneze sexul de
dimineata cu eel de seara, in funqie de cat de obosit este Raymond. s· ,1
ar pmea ,varia cat de mult vorbesc in timp ce fac sex.
_ " "
Scopul acesrui exe rcitiu este de a incerca sa avep un fel asemanato:
de a gandi despre acea problema, ascfel incac sa va puteti face i��reun:
un plan rea list pe care sa il acceptati de comun acord. A�u�o cand va
aratati unul alcuia cercurile, puneti-va urmatoarele intreban:
1. Cu ce suntem de acord?
cele ma1
2. Care sum sentimemele noasue comune sau
i mportance?
3. Ce scopuri comune putem avea?
4. Cum putem inteleg e aceasta sicuarie sau problema?
. ANT ERIOARE
5. Cum consideram ea ar uebui sa ne indeplinim aceste scopun?
rezolvabil�,
C el mai probabil, dad aveti de-a face cu o problem�
un 1 comp�om1:
respectarea acestor pa�i va va conduce ea.ere gasirea �
a o penoada
rezonabil. Cand se va imampla acest lucru, testati solup
asupra careia ati cazut in prealabil
de acord, i nainte de � o relua �i �
eluap procesul �1
decide dad funqioneaza. Dad nu funqioneaza, r
colaborati pentru a rezolva problema.
202
PRINCIPIUL 5: REZOLVATI PROBLEMELE REZOLVABILE
Pasul 5: Cum sa faceti
' fata
' ranilor emotionale
'
Cand puteti ajunge la un compromis in privin p unei probleme
transforma rea problemei intr-un conflict vatamator, fara iq ire. Aceste
certuri, insa, pot lasa urme, chiar dad ati depa�ic problemele care
le-au provocat. Eu numesc acest prejudici u rezidual ,,rana emorionala".
Willi am Faulkner a ilustrat-o eel mai bine in Recviem pentru o cdlugdrifd:
,,Trecucul nu este niciodata pierdut. De fapt, nici ma.car nu este trecm."
Ne putem intoarce in trecuc pentru ea el este inca prezem in crupurile
noasue. Dad nu facem nimic in privinp ranilor emotionale, ele tind
sa se transforme in lucruri constant enervante - ea o pietricica pe care
o aveti in pantof. Oamenii obi�n uiesc sa rumineze pe seama acestor
i ncidence, i ar distanprea emotionala se adance�te cu timpul. Este
absolm normal sa averi rani emorionale despre care sa rrebuiasca sa
discutati sau pe care sa le ,,procesari".
Dad vi s-a intamplat acest lucru atunci cand nu erati de acord sau
cand v-ari suparac un ul pe celalalc, nu esce de vina motivul penuu care
v-ati cercat, ci cum v-at i certat. Urmatoarele exercitii decaliate vizeaza
tocmai miezul acestei probleme, analizand ce se petrece in timpul unei
dispute pe care o averi. Analizand impreuna aceste exercitii veti pucea
inrelege mai bine ce simtiti fi.ecare dintre dumneavoascra atunci cand
va certati. Cunoscand aceste lucruri , veti pmea face in a�a fel incat
conflictele viitoare sa fie mai purin vacamatoare emotional.
EXERCITJUL 5: PROCESAREA UNEI RANI EMOTIONALE
Pe masura ce efectuati acest exercitiu, reaminnp-va ea toate
experien rele sunt subiective. Nu exista O camera video divina ca re Sa fi
inregi su ac adevarul suprem despre ce s-a imamplat intre dumneavoastra.
F iecare dintre percepriile dumneavoasua esce adevarata in egala masura.
Prin urmare, scopul dumneavoastra n u este sa hocarati sau Sa dezbateti
ale cui perceptii sunt mai corecte. In schimb, scopul dumneavoascra
esce de a intelege mai bine realicacea subiectiva a celuilalt �i felul in
care gestioneaza problema in cauza. Acesta reprezinta modul in care
dumneavoasua procesati ran ile emorionale din rrecut. (Nora: vqi vedea
ea parri ale acestui exercitiu sum similare celor din exercitiul mai scurt
203
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE PRINCIPIUL 5: R.EZOLVATI PROBLEMELE REZOLVABILE

Discuria deschisa" din capitolul 6. Procesele implicate in solucionarea 18. Indignat pe buna dreptare
�onflic�elor minore �i a celor imporcante au descul de multe' aspecte 19. Impovarat
comune.) 20. ineaparanat
21. Incordat
Pasul 1. Alegefi un anumit incident pe care sa ii analizafi. 22. Indreptafit moral
Alegeti un conflict pe care amandoi simtiti ea il puceri discuca acum cu 23. Infometat
0 oarecare detasare emotionala. In acest sens, imaginati-va ea va aflari 24. Ingrijorat
la teatru, intr-; pauza, discutand ce s-a i:ntamplat in t'impul primului 25. insrrainat
act - primul act fiind insa ace! incident regretabil, iar durnneavoastra 26. Lipsie de control
fiind actorii de pe scena. 27. Lipsie de pucere
Pasul 2. Hotarati ' cine va vorbi intai. In acesc exercitiu,
, veti
, fi, 28. Neapreciat
pe rand, vorbicor �i asculcacor. Nu schimbari rolurile pana cand eel care 29. Neiubit
vorbeste nu a terminat de vorbit. Acunci cand asculcaci, asceptati si luaci 30. Neinreles
amin;e la ce are de spus parcenerul dumneavoastra, fora � intr;r�pe. 31. Neloial
Pasul 3. Spuneti , cu voce tare ce ati , simtit
' in acel moment. 32. Nemulrumit
Cand va vine randul sa vorbiti, ' spuneti)
CU voce tare tot ce ati' simtit,
' 33. Nesigur
indiferenr car de intens, in timpul dispucei sau al incidentului neplacuc 34. Obosit
(Lista de mai jos va poate fi utila.). Nu discutafi de ce v-afi simfit astfel. 35. Pe punccul de a pleca
Cand ascultafi, nu comemari emoriile panenerului dumneavoasrra. 36. Plin de regrete
37. Prost
in timpul disputei, (m-)am simfit: 38. Ranit
39. Ridicol
I. Abandonat
40. Ru�inat
2. Ca o victima inocenra
41. Singur
3. Ca aveam dreptare �i tu gre�eai
42. Subapreciat
4. Ca amandoi am avuc partial dreprare
43. �ocat
5. Ca nu conram
44. Temator
6. Ca parerile mele nu conteaza
45. Trist
7. Ca tu nici macar nu ma placi
46. Urac
8. Cople�it de emotii
47. Vinovat
9. Criticat
48. Altfel (scrieri orice alee emotii ari avuc)
10. Defensiv
11. Deprimat
Pasul 4. Faceti
, cunoscuta celuilalt realitatea dumneavoastra
12. Dezgustat
subiectiva *i nevoile pe care le aveti. Acum, spuneri-i parrenerului
13. Extenuar
dumneavoastra de ce crederi ea ari avuc atunci acele emorii. Acunci
14. Fara speranra
cand vorbifi despre realitatea dumneavoastra, vorbiri ea un reporter.
15. Frustrat
Evitati
' atacul, invinovatirea
' sau critica. In niciun caz nu atribuiti
16. Furios ,
inrenrii sau motivarii partenerului dumneavoastra. Vorbifi doar
17. Habar n-aveam ce simream
despre dumneavoastra. Folosiri afirmarii de tip ,,eu" (Am auzit ea

204 205
 CELE $APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE PRINCIPIUL 5: REZOLVATI PROBLEMELE REZOLVABILE

ai spus ... ) nu de tip ,,tu" (,,Ai spus ... "). De asemenea, spunep-1 in timpul unei dispute, (m-)am simµt:
parrenerului dumneavoastra ce credeti ea ati fi avut nevoie la momentul
incidencului. De exemplu, dad la Pasul 1 ati spus ea ati simtit ea parerile 1. Exclus
dumneavoascra nu conceaza, poate, privind inapoi, ati avut nevoie sa 2. Ca si
' cum nu as' conca

il auziti spunand ea parerile dumneavoastra erau luate in considerare.
Sau, dad v-ati simtit trist, probabil ati avut nevoie sa va consoleze.
Iara cateva exemple de nevoi obi�nuire, pe care oamenii le pot
exprima in timpul acestui exercitiu:
Privind retrospectiv...
I. Am avut nevoie sa simt ea ma asculti.
2. Am avut nevoie sa simt ea ai rabdare CU mine.
3. Am avut nevoie sa simt ea tu nu reaqionezi exagerat.
4. Am simtit nevoia sa-mi spui ea ma iubqti.
5. Am simtit nevoia sa iau o pauza de la discutie.
6. Am avut nevoie sa simt ea-mi confirmi punctul de vedere, chiar �i
purin.
7. Am avut nevoie sa simt ea ma respeqi.
8. Am avut nevoie sa simt ea e�ri empatic �i alaruri de mine.
3. Rece (foarte lipsit de emotii) fata de cine
4. Puternic respins
5. Criticat
6. Ca �i cum nu a� simti nimic pentru tine
7. Ca �i cum nu erai arras de mine
8. Ca sentimenrul meu de demnitate a avut de suferit.
9. Ca �i cum a� fi fosc intimidat
10. Ca nu te pot convinge deloc
11. Alcfel (scriqi orice alre emotii ari avut atunci)
Dupa ce i-ari relatar parrenerului dumneavoasrra despre ace�ri
factori declanptori, analizari-va �i mai profund. Reveniti la raspunsurile
pe care le-ati dar la exercitiul ,,Cine sunc?" de la pagina 76. Cautati sa
vedeti dad existii legaturi intre rraume sau comportamente anrerioare
�j aceasta cearta pe care ari avut-0 CU partenerul dumneavoasrra. Lista
de mai jos va poate ajuta sa gasiti mai u�or aceste conexiuni.

Pasul 5. Identificati si analizati

) ) ' factorii declansatori.
' De atat Reaqiile mele au la baza:
de multe ori, reaqiile noastre din timpul unei dispute au la baza acele
(bifrzfi toate aspectele care sunt valabile)
,,vulnerabilitati persistence" - probleme sau reaqii la care suntem,
probabil, extrem de sensibili. Mergand inapoi pe firul amintirilor
Felul in care am fosr rracar in familia de provenienra.
dumneavoasrra, opriti-va intr-un loc in care ati simtit unele dintre
0 relarie anterioara.
acelea�i emotii pe care le-ati simtit in timpul incidenrului pe care ii
Rani din rrecut, perioade dificile sau craume prin care am
analizati acum. Ar putea fi un moment din copilaria dumneavoastra
rrecuc.
sau dincr-o relarie anterioara. De exemplu, unii oameni se tern in mod
Temerile �i nesiguranrele mele profunde.
deosebit sa nu fie abandonati de eel pe care ii iubesc, deoarece, copii
Lucruri �i evenimenre pe care ind nu le-am rezolvat sau nu
fiind, nu se puteau baza pe parintii !or. Dandu-va seama care sunc factorii
peste care nu am rrecut.
declanptori in cazul dumneavoastra �i al partenerului dumneavoastra,
Sperante neimplinire.
veti reu�i sa evitati sa va nedjiti pe nedrept unul pe celalalt in
Felul in care s-au purtat alre persoane cu mine in trecut.
timpul unei neintelegeri. Este important sa ii spuneti partenerului
Lucruri pe care le-am gandit intotdeauna despre mine.
dumneavoasrra povestea acesror vulnerabilitati persistence, pentru ea el
,,Co�maruri" sau ,,carascrofe" mai vechi care ma ingrijoreaza.
sau ea sa inteleaga
' care sunt mocivele pentru care reactionari
' ' asa.
)

Fiecare dintre dumneavoascra, separat, trebuie sa incercuiti

reaqia sau reaqiile pe care le-ati avuc, alegand din urmaroarea lista.

206 207
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE PRINCIPIUL 5: REZOLVATI PROBLEMELE REZOLVABILE

Factorii mei declanptori in timpu.l acestui incident ar fi putut fi: 4. Am fost exagerat de critic.
M -am simtit judecat. Sum foarte sensibil la asra. 5. Nu am imparta�ir prea mult din ceea ce simream.
6. Am fost deprimat.
M-am simtit exclus. Sum foarte sensibil l a asta.
7. N-am fosr un ascultator prea bun.
M -am simtit criricar. Sum foarre sensibil la asta.
8. M -am simtit pufin ea un manir.
M-am simtit
, copl esit.
, Sunt foarte sensibil la asta.
9. Aveam nevoie sa fiu singur.
M -am simtit ru�inat. Sum foarte sensibil la asta.
10. Eram preocupat.
M-am simtit singur. Sum foarte sensibil la asta.
11. Nu voiam sa port grija nimanui.
M -am simtit devalorizat. Sunt foarte sensibil la asta.
12. Nu aveam prea mu!ta incredere in mine.
M-am simtit nerespectat. Sum foarre sensibil l a asta.
13. Vorbeam de unul singur.
M -am simtit nepurincios. Sum foarte sensibil la asta.
14. Ma simteam subapreciar.
M-am simtit lipsit de control . Sum foarte sensibil la asta.
15. Nu am fost disponibil emotional.
M-am simtit lipsit de speranra. Sum foarre sensibil la asta.
16. Te-am subapreciat.
17. Nu mi-am racut rimp penrru lucruri bune pentru noi.
Acunci cand sunteti eel care asculta, raspundeti-i parrenerului
18. Alrele ------
dumneavoastra CU ingaduinta �i empatie. Rezumari cele auzite intr-o
propozitie, cum ar fi ,,Imi dau seama de ce acest lucru este un declan�ator
In continuare, spuneri-i partenerului dumneavoastra pentru
aca.t de puternic pentru tine. Fapcul ea am auzit povestea l ui ma ajuta
ce doriti sa va cereri scuze. incepefi prin a-i spune ce anume regrerari
sa re inteleg mai bine. �i acum intel eg de ce acestea sum vulnerabil itati
�i care credqi ea a fost conrributia dumneavoastra la ace! eveniment.
care persista in cazul tau."
Apoi, cereti-va explicit scuze. A spune ea va pare rau face minuni intr-o
relatie. Exemple:
Pasu.l 6. Recunoasteti-va
' ' contributia
' la ceea ce s-a intamplat.
Sper ea, dupa ce ati discucat raspunsurile date de amandoi in etapele
Vreau sa-mi cer scuze �i imi pare rau pentru ea:
anterioare, va dati seama ea noi, oamenii, sunrem creacuri complicate
ale earor actiuni
' si
, reactii
, sum determinate de o mare varietate de 1. Am reacrionac exagerat.
Perceptii,
, ganduri,
� emotii
' si
' aminriri. Este normal sa credeti ' ea 2. Am fost arragos.
partenerul dumneavoastra este singurul responsabil penrru cea1:ra, dar 3. Am fosc defensiv.
acesta este un tip eronat de gandire. Pemru a sparge acest tipar, trebuie 4. Am fosc atat de negaciv.
ea amandoi sa va asumati rolul pe care 1-ati avut (oricat ar fi fost de mic 5. Te-am atacat.
la inceput) in declanFrea conflictului. 6. Nu re-am asculcar.
Cel dimai pas (�i eel mai u�or) este de a descrie care ar fi putut 7. Am fost lipsic de respect.
fi starea dumneavoastra de spirit l a momenrul incidentului regretabil 8. Am fost nerezonabil.
- adiea, ce v-ar fi putut provoca reaqia pe care ati avut-o. Incercati 9. Al tele ____
sa va amintiti care dinrre cele de mai jos au fost valabile in cazul
dumneavoastra �i incercuiti-le pe toate cele care vi se apliea. La final , partenerul accepca scuzel e. (Cel care vorbeFe poace sa
raspunda CU ,,Mul rumesc."). Daea partenerul ui i se pare greu sa accepte
1. Am fost foarte stresat �i iritat. in toralitace scuzele, inseamna ea esce nevoie sa lucrari mai mul e l a acesr
2. Nu am exprimat prea multa apreciere fata de tine. exerciriu.
3. Am fost exagerat de sensibil.

208 209
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE
Pasul 7. Privip inainte: planuri constructive. Raspundeti pe
rand la aceste doua intrebari:
1. Care este acel lucru pe care H pot face ea sa nu mai avem astfel de
incidence sau de dispute regretabile?
2. Care este acel lucru pe care il poate face partenerul meu ea sa nu
mai avem astfel de incidence sau de dispute regretabile? (Fiti cat
se poate de dispus sa acceptati planurile propuse de parrenerul
dumneavoastra.)
Amnci d.nd veti stapani abilitatile generale de solurionare a
conflictelor prezentate in acesr capitol, veti descoperi ea mulre dintre
problemele dumneavoasrra · i�i gasesc soluria. Dupa ce treceti de
obstacolele care au impiedicat comunicarea explicita, problemele sum
mu!t mai u�or de rezolvar. De fapt, urmarorul capitol ofera d.teva
solutii creative �i simple la unele dinrre cele mai des intalnite conflicte
cu care se confrunra cuplurile - bani, sex, treburi gospodare�ti, copii,
srresul de la serviciu. Tineti
, , mince, insa: aceste remedii functioneaza
, fericite �i echilibrate, aceste probleme sum de lunga durata. Chiar dad
doar dad problemele pot fi rezolvate. Dad a face un compromis vi se
pare inca un scop greu de arins, atunci problema cu care averi de-a face
s-ar putea sa nu fie una rezolvabila, pana la urma. Acest lucru inseamna
ea a venit timpul sa urmati recomandarile privind gestionarea simatiilor
constant problematice de la capirolul 11.
210
10
Cum sa faceti fata prohlemelor rezolvahile
obi§nuite
Stresul de la locul de munca, rudele, banii, sexul, treburile
gospodareFi, distraqiile pe internet, un nou-nascut reprezinta eel
mai des imalnite motive de conflict marital �i, de aceea, exista o
probabilitate destul de ridicata ea eel putin unele dintre ele sa constituie
subiecte fierbinti, in relatia
, dumneavoastra. Chiar si , in casniciile foarce
fiecare relatie este diferita, exista un motiv pentru care acesre conflicte
in particular sunt atat de frecvente: vizeaza unele dintre cele . mai
importance activitati care se desfa�oara intr-o casnicie.
Muire persoane sunr imediat de acord cu ideea ea o casnicie
reu�ita presupune ,,munca". Dar, mai exact, ce inseamna acest lucru?
Fiecare casnicie se confrunta cu anumite sarcini emorionale, pe care
cei doi soti trebuie sa le indeplineasca impreuna pentru ea relaria !or
maritala sa se dezvolte �i sa fie mai trainica. Aceste misiuni de indeplinit
presupun ajungerea la o intelegere mai profunda intre parteneri, care sa
ii ajute pe amandoi sa se simta protejafi �i in siguranra in cadrul relariei.
Atunci cand aceste sarcini nu sunt indeplinite, casnicia nu este privira
ea un port pe timp de furruna a vietii. Pare a fi doar o alta furruna.
Atunci cand apare un conflict intr-unul dintre aceste domenii
obi�nuite, este de obicei pentru ea averi idei diferite despre aceste
sarcini, despre importanra !or sau despre cum ar trebui ele indeplinite.
Daca problema este una constant problematica, nici road inteligenp
de pe lume nu o va putea rezolva. Tensiunea se va reduce doar amnci
cand amandoi va veti' simti' confonabil traind cu diferemele , ce exisra
intre dumneavoasua. Daca, insa, problema este rezolvabila, provocarea
este de a gasi strategia potrivita de a o depa�i (Daca nu suntefi sigur
daca conflictul pe care il aveti , este rezolvabil sau de durata, uitati-va
,
 CELE �APTE PRINCJPII ALE UNEI CASNICll FERICITE CUM SA FACET! FATA PROBLEMELOR REZOLVABILE OBI�NUITE

la pagina 155.) In conrinuare, am listat cele ppte puncte fierbinti, Din nou, este important sa stabilifi reguli care sa fie echicabile pentru
sarcina pe care fiecare dintre acestea o reprezinra penrru o easnicie �i amandoi - �i apoi sa le respectafi.
recomandari specifice de a aborda ndntelegerile rezolvabile pe care Pentru a �ti daea problema distraqiilor rehnologice este
acestea le provoaea adesea. una importanta in relaria dumneavoastra �i daea necesita atenrie
suplimentara, raspundeti la urmatoarele intrebari.
,,Decuplarea'' de la distraqii
CHESTIONAR: DISTRACTII ELECTRONICE
Sarcina. Mentinerea apropierii �i a inrimitiitii in mijlocul
distraqiilor din epoca inrernetului. I. Ma preoeupa faptul ea partenerul meu Rar Careoclara De obicei Adesea
Cat timp credeti ea petrec (sau ar rrebui sa perreaea) vorbind petrece prea mult timp verifidi.ndu-�i rnail-ul (0) (1) (2) (3)
sau facand alte lucruri online.
unul cu celalalt cei mai multi oameni casatoriti? Inrr-un studiu recent
efectuat asupra cuplurilor tinere in care amandoi SOfii lucreaza, cariva 2. De multe ori, atunci eand vreau sa-i Rar Careodara De obicei Adesea
cercetatori din Los Angeles au calculat (dupa o monitorizare 24/7) ea vorbesc, parrenerul meu esre ocupat sa (0) (1) (2) (3)
crimita rnesaje sau sa srea pe internee.
durata medie in care ace�ti sori se angajeaza CU adevarat intr-o conversarie
a fost de treizeci �i cinci de minute. Inrr-o sapramana! Mai mult decat 3. Din eauza distraepilor digitale, mi-e Rar Careodata De obicei Aclesea
greu sa simc ea sum pe primul loc penrru (O) (1) (2) (3)
atat, in cea mai mare pane, conversatiile !or erau ceea ce a� numi discurii
panenerul meu.
casnice, adiea cine duce gunoiul sau cine duce copiii la �coala. Cred ea
acest lucru este foarte trisr. Cu toate ea sunt multe cauze ale acestei 4. Cred ea partenerul meu vrea sa se Rar Careodata De obicei Adesea
lipse de comunicare, una dintre ele o constituie intreruperile aparent deconecreze prea mult uirandu-se la TV sau (O) (1) (2) (3)
incrand pc incerner.
nesfar�ite pe care ni le impun dispozitivele elecrronice �i internetul.
Penrru multe persoane, accesul imediat la informatii �i la distraqii 5. Ma doare ea, atunci eand intru in Rar Careodara De obicei Adesea
pe care internerul, e-mail-urile, mesajele text, Twitter �i jocurile video camera, partenerul meu abia daea m,i. (0) (1) (2) (3)
observa, pencru ea esre cufundac in mediile
ni-1 pun la dispozitie transforma activitatile disrractive intr-un obicei sociale eleccronice.
impamantenit care poate sta in calea unei comunieari adevarate.
Solutia. Daca partenerul dumneavoastra se plange ea pareti mai 6. Cred ea din eauza mijloaeelor Rar Cateodara De obicei Aclesea
elecrronice, partenerul meu nu este cu (0) (1) (2) (3)
preocupat de profilul dumneavoasrra social de pe mijloacele media adevarar disponibil pencru mine.
decar de starea easniciei dumneavoastra, aceasta este o chestiune pe care
trebuie sa O luari in serios, chiar daea nu sunteti de acord CU acest lucru. 7. Mediile digitale par sa consume tot Rar Cateoclara De obicei Adesca
tirnpul pe care I-am avea pentru noi. (0) (1) (2) (3)
Recomand tuturor cuplurilor sa i�i stabileasca reguli de conduira care sa
li se porriveasea. In ultima instanra, aceste reguli ar trebui sa includa o 8. Partenerul meu este prea distras de toate Rar Ciireoclara De obicei Adesea
inrerdiqie de a trimite mesaje, de a verifica e-mail-urile sau de a comire opriunile elecrronice �i din mediile sociale (0) (1) (2) (3)
penrru a pmea fi prezenc aliiruri de mine.
alee ,,infraqiuni cibernetice" in timpul meselor, al orelor de somn sau
ori de care ori unul dintre dumneavoasrra simte nevoia sa vorbeasca. 9. Atenfia la mediile sociale sau la alte Rar Careoclara De obicei Adesea
La urma urmei, cei mai multi dintre noi ne inchidem dispozitivele asemenea disrraqii esce o problema serioasa (0) (1) (2) (3)
eleccronice la biseriea sau la teatru. Trebuie sa aratam acela�i respect �i pentru noi.
curtoazie �i sotilor no�tri sau soriilor noasrre. Unii i�i pot dori sa faea 10. Mi-ar plaeea ea uneori sa fiu eu, nu Rar Careodara De obicei Aclcsca
reguli srricte legate de inrimitate, pentru a evita neintelegerife cu privire rehnologia, in atentia partenerului meu. (0) (1) (2) (3)
la ce fel de informatii sau imagini sunt potrivite pentru afiprea online.

212 213
 CELE �APTE PRINCIP!l ALE UNEI CA.SNICll FERICITE
Cotare. Insumari coate punctele (indicate in fiecare coloana).
Intre 0 �i 10. A fi ,,conectat" nu reprezinra o problema serioasa
penrru dumneavoasua.
Intre 11 si
' 20. Scorul obtinut
, arata ea relatia
, dumneavoasua ar
putea avea de d.Figat prin rezolvarea unor problerrie din aceasra sfera.
Puneti in aplicare recomandarile privitoare la negociere din capitolul
anterior (pentru probleme rezolvabile), care sum valabile pentru
aqiunile care provoaca majoritatea conflictelor (cum ar fi sa stabiliti
limite penrru d.nd �i uncle sa uimireri mesaje, sa raspundeti la relefon,
sa raspundeti la e-mail-uri, sa va jucati jocuri video etc.). Faprul ea
sunteti deschi�i �i afeccuo�i -acunci cand discutati despre nevoile pe care
le avqi va poate ajuta sa impiedicari ea acesre probleme sa va cople�easea
relaria.
Intre 21 si
' 30. Scorul dumneavoastra arata ea atentia ' exagerata
acordata mediilor sociale �i disrraqiilor aferente pot inrerfera cu relaria
dumneavoasua. I ncercari sa eadqi de acord asupra unei anumite limire
de rimp pe zi penrru a va implica in acesre activirari. Respecrari acest
Program o sapramana, sa zicem, si
"-" ' apoi reevaluati ' ceea ce simriti
' ' faca
' de
aceasta problema. Uneori, cuplurile folosesc diversiuni ea mod de a evira
comunicarea �i apropierea. Daea averi nevoie de ajutor suplimentar in
aceasra privinta, incepeti sa ciriti sau sa recititi capicolul 6 ,,Apropiati-va
in Joe sa va indepartati", Asigurati-va ea efectuari exercitiile din acel
capitol. Daea diferenrele din acest domeniu raman nerezolvabile,
urmati recomandarile din capitolul 11 ,,Depa�iti blocajele".
Problema pornogra.fiei
Nicio discurie pe marginea cehnologiei nu ar fi complera fara
mentionarea popularitatii imense a pornografiei. Se estimeaza ea exista
aproximativ 500 de milioane de pagini de pornografie explicita pe
internet, care satisfac in orice fel orice persoana interesata. Un raport al
Asociariei americane de terapie maricala �i de familie arata ea inrre 20 �i
33 la suta dinrre urilizatorii de internet din Statele Unite se conecteaza in
scopuri sexuale - fie sa urmareasca imagini pornografice, fie sa participe
in vreun fel la interaqiuni sexuale. Majoriratea acestor persoal'l.e sum
barbati easarorifi. Cred ea pornografia este inevitabil anri-romanrica,
penrru ea este impersonala - aproape orice ,,obiect" i�i face treaba. in
plus, mulre site-uri pornografice sum degradante la adresa femeilor sau
combina violenp asupra femeilor cu desrinderea sexuala.
214
CUM SA FACET! FKfA PROBLEMELOR REZOLVABILE OBI�NUITE
Nu e o surpriza penrru mine, prin urmare, faptul di cercetarile
arata ea consumul frecvent al pornografiei dauneaza naturii �i calitatii
sexului dintr-o relarie - mai ales acunci cand (cazul eel mai frecvent, de
alcfel) unul dinrre parteneri urmare�te singur site-urile pornografice �i
nu ea pane a unei placeri reciproc acceptate de ea.ere amandoi partenerii.
Impactul masrurbarii obi�nuite ea urmare a urmaririi site-urilor
pornografice include:
Relapi sexuale mai rare. In general, atunci cand unul dintre
parteneri esre un consumaror constant de pornografie, sotii vor face
sex mai rar. Acest lucru nu se intampla dad masrnrbarea are loc fara
pornografie; in acesr caz, cre�te probabilitatea ea sotii sa fad sex mai
des.
Comunicare redusa despre sex. I ncrucat nu presupune
interactiune cu un partener si
) ' despre dorintele
' nici discutii ' sexuale ale
unei alee persoane, consumul de pornografie, in mod evident, nu atrage
dupa sine niciun fel de interactiune.
, Aceasta tendinta' duce la reducerea
comuniearii cu partenerul in timpul actului sexual.
Relatii sexuale mai pupn satisracatoare pentru amandoi
partenerii. Daea aveti in mod frecvent orgasm ea reaqie la o anumita
imagine sau famezie, se va inscala o reaqie conditionata care vii va
indemna sa eautati ' rip de stimulare si
' acelasi , reala. Partial,
' in viata ,
aceasta conditionare apare darorita oxirocinei �i dopaminei, ,,hormonii
aproprierii �i ai placerii" pe care organismul ii secrera in rimpul
orgasmului. Drept rezulrat, consumatorul de pornografie poate
deveni atat de captivat de anumire fantezii masturbatorii, incat sexul
devine nesarisfaeator daea partenerul nu este dispus sa participe la ele.
Partenerul s-ar putea, insa, sa nu fie la fel de dornic sau sa nu ·se simta
confortabil recreand acele fanrezii. Rezulcatul: nimeni nu e satisfacur
in pat.
Rise crescut de infidelitate. Pornografia poate fi ,,primul pas" pe
craiecroria care se sfaqe�te printr-o avenrura sexuala. Uneori, consumul
de pornografie devine poarta de intrare pencru flircul online �i, in cele
din urma, pentru incalniri efective cu alee persoane care au acelea�i
preferinre.
in pofida porentialelor pericole ale pornografiei, nu putem nega
Popularitatea si' atractia ' ea, ar fi bine ea sotii
, pe care aceasta le are. Asa '
sa discute consumul de pornografie �i daea unul dintre ei simte ea
sum orice fel de efecte negative asupra relatiei. Fara un acord explicit,
consumul de pornografie este cu adevarat o forma de era.dare a relatiei.
 CELE $APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE
Cateodata, consumul de pornografie ajunge sa fie atat de
important in viap unei persoane, incat devine cu adevarat compulsiv
sau adictiv. Daea relaria dumneavoastra se confrunta CU O asemenea
problema, partenerul dependent ar crebui sa solicite ajutor din panea
unui specialist calificat in sanatate mintala. La fel ea in cazul alror forme
de adiqie (alcoolism, abuz de droguri), dependenra de pornografie
arunea o povara uria�a asupra unei relarii �i necesita asistenra specializata.
Stres si iar stres
Sarcina. Sa va faceri easnicia un loc de buna inrelegere.
In majoritatea zilelor, Stephanie �i Todd ajung acasa de la serviciu
aproape in acela�i rimp. Prea des, in loc sa fie o reunire dragasroasa, se
trezesc in roiul unei dispute pline de scrigate. Todd, care se ploconqte
cat e ziua de lunga in fata' unui sef
' dificil, se enerveaza arunci cand nu
gase�te corespondenp, pentru ea Stephanie a mucar-o de pe masa a nu
�tiu ea.ta oara. Stephanie, care are un termen de predare la serviciu �i �tie
ea urmeaza sa Stea pana tarziu, simte ea ia foe cand deschide frigiderul
si nu gaseste alrceva decat sue de eapsune. ,,Nu este nimic de mancare!",
, L' ' '
fipa ea. ,,Nu pot sa cred ea nu te-ai dus la magazin, a�a cum ai promis.
Care e problema ta?"
Adevarata intrebare este: Ce nu merge bine intre Todd �i
Stephanie? Raspunsul este acela ea ei i�i aduc acasa stresul de la serviciu
�i acesta le saboteaza easnicia.
Programarea unor intalniri oficiale de obieqii poate
preintampina efectul negativ al stresului asupra cii.sniciei
dumneavoastrii..
Nu este niciun dubiu asupra fapcului ea stresul de la serviciu
a devenic un factor tot mai important in nemulrumirile dintre sari.
Cuplurile de azi lucreaza in medie cu o mie de· ore mai mule pe an
fara
' de cat lucrau oamenii acum creizeci de ani. Ra.mane mai putin ' cand se mananea, ce se mananea, car se cheltuie§te, cine plate�te �i a�a
timp pentru discurii, pentru relaxare, luarea meselor impreuna �i chiar
�i pentru somn. Nu e de mirare ea zilele in care se auzea voiosul ,,Draga,
am sosit!" sunt de mule apuse in atat de mu!te familii. Cel mai probabil,
,,draga" lucreaza �i ea �i are o mesagerie ticsita de mail-uri de care va
trebui sa se ocupe. Sau poate ea a servit pe la mese roara ziua �i ultimul
lucru pe care vrea sa-1 faea este sa-�i serveasea partenerul.
216
CUM SA FACET! FATA PROBLEMELOR REZOLVABILE OBI�NUITE
Solutia.
' Recunoasteti
' )
faprul ea, la sfarsirul unei lungi zile
)
pline de sues, ari putea avea nevoie de timp pentru dumneavoastra,
singuri, pentru a va derensiona inainte de a interacriona unul cu
celalalt. Daea va simfifi brusc infuriat de ceva ce a facut partenerul
dumneavoasrra, dari-va seama ea incidencul poate fi exagerat in minrea
dumneavoasrra pentru ea sunceri atat de incordat. La fel, daea sorul
sau soria dumneavoastra vine acasa CU corabiile inecate �i la intrebarea
dumneavoastra ,,Ce s-a intamplat?" raspunde CU un marait, incercari sa
nu o luari personal. Poare doar a avut o zi proasra. Decat sa inrautafifi
siruaria raspunzand CU un atac, mai bine la.sari lucrurile ap.
Gasiri-va timp in programul dumneavoastra zilnic pentru a va
destinde. Faceri din asta un ritual, indiferenc daea aceasra presupune
ea stafi inrins pe pat �i sa va uitafi la filme idioate, ea iqifi la o alergare
sau ea inedirari. Desigur, unele cupluri considera ea eel mai u�or mod
de a se relaxa este de a se ajuta unul pe celalalr. Daea acesta este �i cazul
dumneavoastra, incercari tehnicile de alinare descrise la pagina 198.
Dupa ce va simfifi amandoi cat de car srapani pe sine, esce timpul
sa va reunifi �i sa vorbifi despre cum v-a fosc ziua. Luari-o ea pe o
inralnire in care se aproba vaiearelile �i in care fiecare ajunge sa se planga
de orice catascrofa care s-a inramplac, in timp ce celalalt este inrelegator
�i suportiv.
Relatiile cu rudele
Sarcina. Stabilirea unui sentiment de ,,impreuna" sau de
solidaritate.
De�i glumele cu soacre spuse de barbari sum, prin cradifie,
pane a rutinelor cornice, adevarata censiune inrr-o familie este intre
sorie �i soacra ei. Invariabil, diferenrele dinrre parerile, personalicarile
�i perspectivele asupra viefii ale celor doua femei devin evidence cu cat
ele petrec mai mule rimp impreuna. 0 hara.rare de a ie�i la cina in ora�
poace crea disensiuni privind marunri�uri precum uncle se mananea,
mai departe. Apoi, bineinreles, sum aspectele mai serioase ale valorilor,
locurilor de munea, domiciliului, stilului de viara, practicilor religioase
�i simpatizanrilor politici.
217
 CELE $APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNlCII FERlCITE
Cu toate ed. astfel de confticte apar destul de repede intr-o
cdsnicie, dificultdfile legate de rude pot ft provocate sau
reinviate fi in alte ddfi, cum arfi atunci cand se nasc
copiii, sau cand ace;tia ajung la momente importante in
dezvoltarea Lor sau cand pdrinfii imbdtrdnesc Ji devin tot
mai dependenfi de cei doi sofi.
La baza tensiunii sea batilia dimre cele doua femei pemru
dragostea sorului. Soria urmare�te sa vada daca sorul este de parrea ei
sau a mamei lui. Ea se imreaba ,,Din ce familie face pane cu adevarat?".
Adesea, mama i�i pune aceea�i imrebare. Barbatul, in ceea ce-1 prive�te,
i�i dore�te doar ea cele doua femei sa se inreleaga mai bine. El le iube�te
pe amandoua �i nu dore�te Sa trebuiasca sa aleaga. Toata povestea i se
pare ridicola. La urma urmelor, le este devotat amandurora �i trebuie sa
le respecte �i sa le preruiasca pe amandoua. Din pa.care, aceasta atitudine
ii pune adesea in rolul pacificatorului sau al mediatorului, fapt care
duce, invariabil, la inraurarirea situafiei.
Solupa. Singura modalitate de a soluriona aceasca dilema este
ea sorul sa fie de parcea soriei in fara mamei lui. De�i acest lucru poate
parea dur, amintifi-va ea una dimre principalele sarcini in cuplu este
de a stabili un sentiment de ,,impreuna" intre sot �i sorie. �a ea, sorul
' ' mamei sale ea sotia
trebui sa ii aduca la cunostinta ' lui este pe primul
loc. El este soi �i apoi fiu. Aceasta nu este o postura placuta. Mama
se poate simti jignita. Dar, in cele din urma, probabil se va adapta la
realitatea ea unitatea familiei fiului ei, in care el este sorul, este mai
imponama pentru el decat orice altceva. Este absolut obligatoriu intr-o
casnicie ea sotul ' chiar daca simte ea nu
' sa fie ferm in aceasta privinta,
este corect din parrea lui �i chiar daca mama lui nu poate accepta noua
realitate.
Aceasta nu inseamna ea un barbat face ceva ce considera ea este
umilitor �i dezonorant la adresa parintilor sai sau care este impotriva
valorilor lui fundamemale. Nu trebuie sa faca niciun compromis in
privinp persoanei Jui. Insa el rrebuie sa fie alaruri de soria lui, nu la
mijloc. El �i soria lui trebuie sa-�i stabileasca propriile ritualuri, valori
�i stil de viara in familie �i sa insiste ea mama (�i ratil) lui sa le respecte.
Din acest motiv, crearea sau reinnoirea semimentului de
solidaritate cu soria sau cu sorul dumneavoastra poate presupune, in
parte, despartirea �i ruperea de familiile dumneavoastra de origine.
Aceasta a fost provocarea cu care s-a confrumat David atunci cand
218
CUM SA FACET! FATA PROBLEMELOR REZOLVABILE OB1$NUITE
parinfii lui au venit la un sfar�it de sapcamana sa vada noua lor casa,
situarie
' pe care el si ' sotia
' Jui, Janie, o numesc acum Marea criza
ossobuco. Lui Janie i-a fost mereu groaza de vizirele socrilor ei, deoarece
simrea ea soacra ei se purta de parca Janie, care lucra CU norma intreaga,
era dragura dar incompetenta, in vreme ce ea era marele salvator care le
punea gospodaria pe picioare. De�i Janie a fost intotdeauna politicoasa
cu soacra ei, in particular ii facea lui David capul calendar despre
cat de obsedata de control este mama lui �i cat de mult dispreruie�re
daruirea lui Janie fara de munca ei. David ii repera mereu lui Janie ea
i�i imagineaza sau ea exagereaza acesre lucruri, ceea ce doar o facea �i
mai furioasa.
In a�teptarea acesrei vizite, Janie a facur rezervare pentru cina, la
restaurantul ei italienesc preferat. Era foarte nerabdatoare sa le prezime
acest restaurant socrilor ei de origine italiana, care erau foarte pricepufi
in ale bucarariei. Dar in dupa-amiaza aceea, cand ea �i David s-au intors
acasa dupa ce �i-au terminat rreburile, au fost intampinafi de o aroma
imbieroare de usruroi �i came de virel. Doamna mama fusese la macelar
�i pregatea pemru cina mancarea preferata a lui David - ossobuco. A
spus ea s-a gandir ea fiul ei va aprecia o mancare gatita ,,pentru a mai
varia purin".
Janie s-a infuriar, iar David s-a confruntat cu o dilema. Virelul
arata delicios si
' stia
' cat de J'ignita s-ar fi simtit
' mama lui daca el n-ar fi
mancat. Dorea cu adevarat ea Janie sa anuleze rezervarea la restaurant.
De�i aceasta simarie CU greu poate fi numita criza majora, a dus la un
puncr de cotirura in casnicia lor. Janie �i-a finut respiraria privindu-1 pe
David cum analiza festinul pregatit de mama lui. El �i-a dres glasul, a
cuprins-o pe mama lui pe dupii umeri �i i-a mulrumit pentru ea a garit
o mancare arat de delicioasa. Apoi, a insistat sa o pastreze in frigider,
pentru o alca zi. A spus ea esre importam pemru el �i pentru Janie sa
le arate lor, parintilor lui, cum le place sa-�i perreaca serile de samba.ta,
impreuna la restauramul !or preferat.
Mama lui a fost foarte ofensaca. Ochii i s-au umplut de lacrimi
�i a facur o mica scena. (David I-a la.sat pe ratal lui sa se ocupe de asta.)
Dar a meritat ea David sa o vada pe Janie atat de fericita �i rriumfaroare.
In final, mesajul Jui David a fost raspicat: Ea e pe primul loc, mama.
Trebuie sa te obi�nuie�ri. ,,Acesta a fosr momemul cand a inceput
ciisnicia noastra adevarata.", i�i aminte�te Janie. ,,Cand i-a spus mamei
lui ea eu sum pe primul loc in inima lui."
219
 CELE �APTE PRlNC!Pll ALE UNEI CASNlCJJ FERICITE CUM SA FACET! FATA PROBLEMELOR REZOLVABILE OBI�NUITE

Un aspect important al punerii so1ului sau a so1iei dumneavoastra Iar Noel �i Evelyn au vazut cum casnicia lor inflore�te. In cele din urma,
pe primul loc �i al consrruirii acesrui sentiment de solidarirare este sa nu ei au dezvoltat un spirit de echipa. Au reu�ir sa indeplineasca sarcina de
tolera1i niciun fel de manifesrare a dispre1ului fa1a de partener din parrea a construi sentimentul de ,,impreuna".
parin1ilor dumneavoastra. Casnicia Jui Noel �i a Jui Evelyn se indrepta
spre un dezastru, pana cand Evelyn a invapt aceasta leqie. Dupa ce s-a
nascut fiica !or, au hocarat ea Noel sa fie eel care o ingrijqte, deoarece EXERCITIUL 1: PROBLEME CU RUDELE
Evelyn avea un loc de munca mai solicitanr �i bine platit, precum �i o
Daca ave1i in prezent probleme cu un membru al familiei,
:ariera mai promi1atoare �i mai plina de satisfaqii pe plan personal.
Insa aceasta decizie nu le-a convenit parin1ilor lui Evelyn, care nu aveau completati acest scurt chestionar. Acesta va va ajuca sa va concentrati
incredere in abilira.1ile Jui Noel de ingrijire a copilului. Tor al doiJea pe aceste 'rela1ii, pentru ea dumneavoastra sa va pute1i da seama da�a
sfar�it de sapcamana, Evelyn ii lasa lui Noel timp pentru el �i mergea cu sentimencul de ,,impreuna" ea cuplu are nevoie sa fie mai purernic arunci
copilul in vizita la parin1ii ei, care locuiau in ora�ul vecin. Noel venea cand e vorba despre un anumita ruda. Amandoi trebuie sa complera1i
adesea la ei duminica seara. Din momentul in care intra pe usa separat acest chestionar.
, ' se
simtea pe teriroriu inamic. Parin1ii lui Evelyn fie ii ignorau, fie ii 1ineau
predici despre alimenrarie, siguranp copilului, scaune de masina etc. I. Ganditi-va
, la relatia
, dumneavoasrra cu diferiti, membri ai familiei
II criticau constant, in timp ce faceau mare caz de cat de extra�rdinara socului sau sotiei dumneavoastra. Daca simtiti ea parrenerul
mama esre Evelyn. d�mneavoastra �u este neaparat de parrea dumn;;voasua in vreuna
Inrr-o duminica, socrul lui a facuc o gluma pe seama lui Noel, dintre aceste rela1ii sau ea exista anumite chesriuni problemarice cu
intrebandu-1 daca �tie diferenp dintre o sticla cu lapte �i una cu bere. un anumir membru al familiei, bifa 1i ea.sup corespunzatoare.
Noel s-a infuriat, penuu ea �i-a dar seama ea Evelyn le-a spus parin1ilor
ei despre cearta pe care au avuc-o recent in legatura ea baxul de bere □ mama so1uJui sau a so1iei dumneavoascra
gasir de ea in frigider. Ea il avertizase sa nu bea car timp sea cu copilul, □ mama virrega a so1ului sau a so1iei dumneavoasua
lucru pe care Noel I-a considerat insulcator. Noel stia ea socrilor lor D tatal sorului
, sau al soriei
, dumneavoasrra
nu le convenea ea el este eel care sta cu copilul tot �impul. �i mai �tia □ raral vitreg al so1ului sau al so1iei dumneavoastra
�i ea acordul parin1ilor conteaza foarte mule pentru Evelyn. AF ea a D fratele/ fratii
, sotului
, sau ai soriei
, dumneavoasrra ----
banuit ea ea 1-a vorbit de rau in fata parintilor ei, incercind sa le castio-e □ sora/ surorile sorului
, sau ale sotiei
, dumneavoastra ----
, '

bunavoin1a. In Laborarorul Iubirii, i-am incurajat sa vorbeasca despre

A
' b
□ al1i membri de familie ______
acest subiect �i s-a dovedit ea el avea dreptate. Evelyn 1-a criticat pe Noel
�i a sacrificat sentimemul de ,,impreuna". Descrieti reu�irele de pana acum:
Dupa ce �i-a dat seama ce facea �i cat de mult il afecta acest lucru
pe Noel �i casnicia lor, Evelyn a pucut sa se schimbe. �i-a dus mai rar
copilul la parinti, aF ea ei �i-au vazut nepoata mai degraba pe teritoriul
lui Noel. Acunci cand mama ei �i-a exprimat ingrijorarea ea fetip nu
prime�te destul de mancare, Evelyn a informat-o ea Noel tocmai a fosr
CU ea la pediatru, care a declarat ea este dolofana �i perfect sanatoasa. Descrie1i conflictele care persisra:
Acunci cand tatal ei a sugerat ea cea mica are nevoie de un coscum de
iarna mai gros, Evelyn i-a spus ea Noel �tie mai bine decat oricine ce e eel
mai bine pentru fiica !or. La incepuc, parin1ii lui Evelyn au fost ofensa1i
de noua ei atitudine. Dar, cu rimpul, au ajuns sa accepte schimbarea.

220 221
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNlCII FERICITE
2. Gandiri-va la relaria sorului sau a soriei CU diferiri membri ai familiei
dumneavoastra. Dad simtifi ea parrenerul dumneavoastra nu este
neaparat de panea dumneavoastra in vreuna dimre aceste relatii sau
ea exista anumite chestiuni problematice cu un anumit membru al
familiei, bifati ea.sup corespunzatoare.
D mama
□ mama vitrega
D tata
□ tatal vitreg
□ frate/ frari -------
□ sora/ surori ------
□ alri membri de familie ______
Descrieri reu�itele de pana acum:
Descrieti confl.icrele care persisra:
Acum, reunifi-va �i citifi fiecare raspunsurile celuilalt. Discutati
ce poate fi fa.cut pem;u a spori ajutorul 9i solidaritatea pe care le primi�i
unul de la celalalt. Incercari sa nu fiti defensivi daca sorul sau soria
dumneavoastra considera ea exista o problema, iar dumneavoasrra nu.
Amimiri-va cat de importance sum perceptiile imr-o relarie. Astfel,
de exemplu, dad sotia dumneavoastra crede ea ii tineti partea mamei
dumneavoastra 9i nu,ei, va trebui sa va ocupari de ac�st l�cru, chiar dad
nu sunceri de acord CU percepria ei asupra siruariei.
222
CUM SA FACfTI FATA PROBLEMELOR REZOLVABILE OBI�NUITE
Bani, bani, bani
Sarcina. Gasirea unui echilibru intre libertatea �i puterea pe care
o reprezinca banii 9i siguranp �i increderea pe care, de asemenea, le
simbolizeaza.
lndiferent daca au concuri grase in band sau economisesc cum
pot, multi sori au numeroase conflicce legate de bani. De vreme ce banii
sum un simbol al multor nevoi emorionale, aceste dispute sum adesea
dovezi ale unor chestiuni constant problematice - cum ar fi siguranp
�i puterea -, �i due la esenp sistemului de valori al fiedruia. Cand,
insa, apare o problema financiara simpla, rezolvabila, cheia solurionarii
acesreia este de a inrelege ce au de fa.cut sorii in aceasta privinra. Cu bani
cumparam placeri, dar �i siguranra. Menrinerea unui echilibru incre
aceste doua realitafi economice este o provocare pemru orice cuplu, de
vreme cu senrimemele noastre legate de bani �i de valori sunr atat de
personale 9i, adesea, atat de idiosincratice.
Consider ea problemele financiare rezolvabile sum caracteristice
cuplurilor proaspac casatorite. Motivul este acela ea, pe masura ce
casnicia merge mai departe, aceste probleme fie sum rezolvate cu succes,
fie se transforma in vqnice probleme despre semnificaria simbolica a
banilor. Cu coate acestea, cuplurile dsatorite de mai mule timp se pot
confrunta 9i ele CU O problema financiara rezolvabila, in masura in care
se schimba circumscanrele. Diferenrele de opinie asupra schimbarilor
locului de munca, finanprea studiilor copiilor, planificarea pensionarii
si ingrijirea parinrilor
' in varsra sunr surse obisnuite
' de frictiuni
' la varsta
�ijlocie.
Solutia. Se impune gestionarea cu minrea !impede a bugetului.
Mai jos, sum prezenrari cariva pa9i simpli pe care ii puteti urma penrru
a va da seama cat de mule ari vrea sa chelruiti - 9i alee aspecte similare.
Toru�i, rineti mime ea gestionarea unor chestiuni financiare complexe
depa9e9te scopul acescei carri. Dad averi nevoie de ajutor suplimemar
pentru planificarea financiara si pemru investitii, o-asiti numeroase
' ' b '
resurse online �au in librarii. Din puncrul de vedere al dsniciei, este
important ea dumneavoastra sa lucrati ea o echipa arunci cand e vorba
de chestiuni financiare 9i sa va spuneri unul altuia ingrijorarile, nevoile
9i fanteziile inaime de a propune un plan. Asigurari-va ea nu ajungeri sa
averi un buget care sa faca maniri din niciunul dimre dumneavoastra.
223
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE CUM SA FACETI FATA PROBLEMELOR REZOLVABILE OBI�NUITE

Acest lucru doar va acumula resenrimente. Trebuie sa fiti fermi in Ingrijire personala (tuns, manichiura, marunri�uri)
privinp aspectelor pe care le considerari nenegociabile. Ma�ina
Combustibil
Pasul 1: listap. cheltuielile din prezent lntrefinere fi reparafii
Asigurare
Folosiri o fi�a ea cea de mai jos in care sa tineri evidenp a ceea Parcdri, accize
ce ati
' cheltuit in ultima luna, ulrimele sase
' luni sau un an, in functie
' Alte pld,fi
de intervalul temporal potrivit pentru dumneavoastra. S-ar putea sa Alt fel de transport
puteri face acest lucru doar revizuind declarariile dumneavoastra Autobuz, tren, feribot
financiare. Luari in considerare �i un program pe calculator de bugetare Calacorii
sau o resursa de pe internet - puceri gasi o multime de opriuni caucand De afaceri
,,planificare bugetara a familiei". Vizite in familie
Alte vacanfe
Cheltuieli Timp liber
Mancare Bone
Alimente lntdlniri (vizionare de film, spectacole, concerte, intreceri
Mese in ora1 sau comandate sportive)
Ipoteca sau chirie Divertisment in Jamilie (video, jocuri, CD-uri)
lnchirieri de vacanfd Sana.tare
Amenajdri Prime de asigurare
Taxe pe proprietate Medici
Cheltuieli de intrefinere a locuinfei Stomatolog
Consumabile pentru biroul de acasa Farmacie
Utilitati Membru al unui centru de sdndtate
Electricitate Altele (ochelari, masaj, consiliere etc.)
Gaz Dispozitive �i electronice (T\1, calculator, tableta, telefon celular)
lncdlzire Cadouri
Apa Conrributii caritabile
Linie telefonica fixa Dobanzi la imprumuturi, taxe bancare, carduri de credit
Telefon celular Asigurari de viata
FurnizorTV Investitii �i economii (fonduri etc.)
Internet
Inrrqinerea gospodariei Pasul 2: Gestionati
' cheltuielile zilnice
Curdfenie
Rufe 1. Scrieti mate chelcuielile din lista de mai sus pe care le considerati
Curdfdtorie chimicd esentiale pentru srarea dumneavoastra de bine �i de fericire.
Consumabile fi echipament (aspirator, produse de curdfat in 2. Analizati ' bunurile dumneavoastra. Incercari
' veniturile si
, cu arenrie '
bdi etc.) sa alcatuifi un buget care sa va permita sa va gestionati cheltuielile
Imbracaminre

224 225
 CELE �APTE PRINCIPII. ALE UNEI CASNICII FERICITE
zilnice 9i alre lucruri ,,esenriale" pornind de la mijloacele pe care le
avqi.
3. Faceti un plan de plata regulata a facturilor. Decideti cine se ocupa
de acest lucru.
4. Discmati impreuna listele 9i planurile fiecaruia dintre dumneavoas­
tra. Cautati puncte comune intre cele doua perspective. Hotara.ti-va
asupra unei merode practice prin care sa va puteti indeplini nevoile
,,esenriale". Cadeti de acord sa reveniti asupra planului pesre cateva
luni, penrru a va asigura ea esre porrivir pentru amandoi.
Pasul 3: Planificati-va viitorul financiar
1. Imaginati-va cum va fi viap dumneavoastra peste cinci, zece,
douazeci sau treizeci de ani. Care ar fi conditiile ideale pentru
dumneavoasrra? Ganditi-va la lucrurile pe care vi le doriti (o casa 9i
alrele) 9i la viara pe care ari vrea sa o averi, la modul ideal. Luari in
considerare �i tipurile de dezastre financiare pe care ari dori eel mai
mule sa le evirari. De exemplu, cea mai mare reama a unor persoane
este de a nu avea destui bani la pensie. Altii se rem ea nu vor putea
sa plareasca studiile copiilor.
2. in continuare, enumerari scopurile dumneavoastra financiare pe
termen lung, tinand cont de ceea ce va doriti eel mai mule 9i de ceea
ce va temeri eel mai rare. De exemplu, scopurile dumneavoastra
ar putea cuprinde cumpararea unei case, derinerea unui cont
conforrabil de pensii sau a nu fi nevoit sa aveti mai mu!t de un loc
de munca.
3. Aratati-va listele unul altuia. Cautati puncte comune in scopurile
dumneavoastra pe termen lung. Discmari punctul de vedere al
fiecaruia.
4. Alcatuiti un plan financiar CU bataie lunga, care sa va ajute sa va
indepliniti scopurile amandurora. Reveniti asupra lui din cand in
cand - o data pe an, sa zicem - ea sa va asigurati ea sunteti in
continuare de acord in privinp acestuia.
Respectarea acesror pa�i a ajmar multe cupluri avand o larga
varietate de probleme financiare sa gaseasca solutii care sa funqioneze.
De exemplu, Lindei ii plac hainele elegante �i antrenamenrele la sala
de fitness din apropierea biroului ei. Devon considera ea acestea sum
chestii neserioase pe care se risipesc bani. El prefera mai degraba sa
226
CUM SA FACETI FKrA PROBLEMELOR REZOLVABILE OBI�NUITE
i9i cheltuiasca banii pe iqiri cu prietenii la restaurant �i pe vacanre la
schi de doua ori pe an. Pentru Linda, placerile lui sunt expresia unei
slabiciuni. Dupa ce fiecare a completat formularul, 9i-au putut da
seama CU exactitate cari bani derin. Au discutat despre parrea financiara
ea un cuplu 9i au srabilir un buget provizoriu de compromis. Niciunul
dintre ei nu voia sa renunre la placerile Favorite, a9a ea au hocarat sa
deschida trei conturi de economii, care unul pentru fiecare dintre ei �i
un-al rreilea comun. Au cazut de acord sa contribuie fiecare cu o pane
din salariul lui in contul comun, economisind pentru plata educariei
copiilor 9i a altor cheltuieli importante ce ar pmea aparea. Apoi, fiecare
ar pune bani deoparre pentru abonamemul la sala 9i pentru vacanrele la
schi. Au decis ea peste 9ase !uni sa reia discuria despre acest aranjament,
pentru a vedea dad noul sistem de bugetare le este arnandurora de
folos.
Tina 9i Gene au avut o alta dilema. Fiul !or eel mare, Brian, mai
avea doar doi ani pana la facultate. Cu toate ea au economisit destui
bani pentru ea el sa poata merge la o faculrate de scat din ora9ul lor,
Tina voia sa il trimica la o universitate de stat mai bine corata (9i mai
scumpa), care oferea cursuri mai avansate de �tiinra. Visul lui de a
deveni inginer aerospatial parea sa se realizeze. Dar, pentru a putea plati
taxa mai mare de studii, Gene ar fi trebuit sa renunre la visul lui de a
cumpara o casa pe malul lacului. De9i pe Gene il preocupa cu adevarat
educaria fiului sau, il ingrijora 9i faptul ea dad nu i9i cumparau o casa
atunci, precurile vor creste si
, ' nu va reusi
' sa isi
' indeplineasca visul sau
)
de O viata
' intreaga. Gene dorea ea Tina sa isi ' reia serviciul CU norma
intreaga, pentru a-9i putea permite achitarea taxelor de studii 9i casa
de la pra. Tina, insa, se opunea, pentru ea mama ei care avea o varsra
foarte inaimata locuia cu ei 9i depindea in totalitate de Tina. Gene
considera ea era timpul ea sora Tinei sa preia ingrijirea mamei ei. Dar
sora Tinei avea un serviciu cu norma intreaga �i spunea ea nu poate face
acest lucru. Alta varianta era sa o plaseze pe mama ei intr-un camin de
batrani, insa Tina era categoric impocriva unei asemenea decizii. Gene
9i Tina se certau aproape in fiecare zi pe aceasra tema.
Complerand formularul referitor la buget, cei doi nu au gasit la
inceput nicio solutie. insa faptul ea au analizat impreuna chelmielile a
schimbat atmosfera afectiva dimre ei. in loc sa se certe pe acest subiect,
au simtit
' ea sunt din nou o echipa. Au fa.cut liste cu informatiile
' de care
aveau nevoie pentru a gasi modalitati de acordare a imprumuturilor
pentru studenti 9i a burselor de studii. imr-un final, Gene a acceptat ea
227
 CELE �APTE PRINCIPTl ALE UNEI CASNICil FERICITE
va rrebui sa i�i amane visul pentru cariva ani. Tina s-a intors la serviciu,
dar doar cu jumatate de norma. Gene a reu�it sa i�i modifice programul
de lucru pencru a sea cu soacra lui acasa cat cimp Tina era plecata. Iar
Brian a petrecut doi ani la faculcacea de scat mai ieftina din ora� inaince
de a se transfera la o universitate imporcanca.
Esce purin probabil c'a problemele �i solutiile acestor cupluri sa
semene cu cele ale dumneavoastra. Ideea esce aceea ea indiferenc care
sunt neinrelegerile pe care le averi CU privire la bani, veri detensiona
sicuaria dad vqi lucra ea echipa pencru a alcacui un plan cu care sa fiti
amandoi de acord, chiar dad acesca nu va va oferi tot ceea ce va doriti
in acel moment.
Treburile gospodare�ti
Sarcina. Crearea unui sentiment de corectitudine �i a unui spirit
de echipa.
Joanne se sacurase. De luni de zile ii tot ruga pe Greg sa nu-�i
mai arunce hainele murdare pe jos, in dormitor. De !uni de zile Greg
rot uita, a�a cum uita sa dea CU aspiratorul sau sa spele vasele dupa cina,
chiar daea au convenit ea acescea sunc rreburile lui. Amandoi aveau
slujbe cu norma imreaga, dar Joanne venea acasa mai repede �i ajungea
sa scranga dupa Greg. In cimp ce aspira sau razuia cerealele imarite in
farfuria lui Greg, ea fierbea de furie. Cand el ajungea acasa, il rraca cu
raceala �i nu-i vorbea sau facea remarci sarcastice despre cum e sa fii o
servitoare neplatita. El susrinea ea problema era ea ea e ingrozitor de
sacaita. ,,Poate ea dad m-ai lasa in pace cu chesciile ascea, a� ajunge sa
le fac.", ii spunea el.
Greg nu �i-a dac seama cat de daunatoare pemru casnicia lui
era acicudinea lui fata de rreburile gospodare�ti pana in ziua in care,
cocmai ajuns acasa, a auzit bocanicuri in dormiror. �i-a gasi nevasta,
inca imbracata cu hainele de la birou, barand in cuie de parchecul de
stejar chilorii lui murdari. ,,Stateau aici de rrei zile.", i-a spus ea. ,,A�a ea
m-am gandit ea ii vrei pane permanenca din decor."
Joanne �i Greg au divoqac in cele din urma, aF ea nu sugerez ea
veri gasi solutia la conflictele legate de gospodarie la eel mai apropiat
magazin cu arcicole de menaj! Adevarul este ea barbarii adesea nu-�i
dau seama cat de mule tin femeile sa pastreze ordinea in casa lor. Cu
siguranra, exista exceptii de gen in aceasra privinra, insa ea regula
228
CUM SA FACETI FATA PROBLEMELOR REZOLVABILE OBI�NUITE
generala, pe scala curareniei a unui cuplu ciudat·, femeile sum mai
degraba ea mofrurosul Felix, iar barbatii seamana cu neglijemul Oscar.
Acunci cand un sot nu se achica de parcea lui convenica din
creburile gospodare�ci, soria se simte, de obicei, nerespeccata �i lasata
singura cu roata creaba. Inevicabil, acest lucru duce la resemimenre �i
la o casnicie mai putin multumitoare. Sotii ,,pierde-vara" la care ma
) ) ) I
refer nu sunt nesimtiti in mod intentionat. Ei doar nu inreleg de ce
creburile casnice sum o chestie acac de imporcanca pentru sotiile lor.
Multi dintre ei au crescut in familii in care tatii nu faceau nimic in casa,
chia; dad mamele lor munceau CU norma i�treaga. Un sor ar putea fi
de acord ea este incorect ea soria lui sa aiba inea un serviciu cand ajunge
acasa, in timp ce el sea cu brarele incrucipte, insa vechiurile obiceiuri
nu se schimba acat de u�or. Pana la un anumit punct, multi barbati
considera inca activitatile casnice o creaba pencru femei. Acunci cand
sorul ,,ajuca", el considera ea ar trebui laudac - dar, in schimb, sotia lui
ii cere sa faea mai mule, ceea ce ii face sa fie defensiv �i sa faea mai purin.
Una dintre cauzele principale ale acestei sicuarii regretabile esce
aceea ea cei mai multi dincre barbari, asemenea lui Greg, sum inclinati
sa supraevalueze volumul de munea pe care ei o fac in gospodarie. Acest
fapt a fost confirmat de carre sociologul bricanic Ann Oakley. �tiu ea
acesc lucru esce valabil in propria mea casa. Acunci cand ma plang ea fac
toata treaba in casa, socia
' mea spune ,,Foane bine!", deoarece stie ' ea asta
inseamna ea eu fac, de fapc, doar jumacace.
Solutia. Cheia rezolvarii acestei probleme ar crebui sa fie deja
evidenta: barbarii rrebuie sa faca mai multa treaba in gospodarie!
Uneori, barbarii se suscrag de la aceste indatoriri din cauza lipsei de
motivarie. Sa fim sinceri - nimeni nu are chef sa duca gunoiul prin
zapada. Asa ' ea, aceasca scurca informatie , va inviora encuziasmul unui
sor de a face treburi prin casa: femeile considera disponibilitatea unui
bdrbat de a face treburi casnice ea fiind foarte erotica. Acunci cand sorul
comribuie la meminerea ordinii in casa, acat el, cat si
' ' sotia
' lui declara
ea au O viara sexuala mai satisraeatoare, comparativ CU cuplurile in care
soria considera ea sorul ei nu i�i face parcea lui din creburi. A�?majele
de care se bucura acesce cupluri depa�esc spariul dormirorului. In aceste
relatii, femeile au o censiune aneriala mai scazuta in cimpul cercurilor
din;re soti,
------- ' ceea ce inseamna ea sum mai putin ' inclinate sa inceapa
"' Un cup!u ciudat (The Odd Couple, in engl.) este o piesa de teacru celebra, scrisa
in 1965 de Neil Simon, in care cei doi protagoni�ti, Felix �i Oscar, reprezinra
prorncipurile pencru ripul obsedat de curifenie �i, respecciv, eel neglijent �i
ndngrijir (n. crad.).
229
 CELE $APTE PRINCJPII ALE UNEI C/\SNICII FERICITE CUM SA FACET! FATA PROBLEMELOR REZOLVABILE OBI$NUITE

dur o discurie �i, astfel, evitii declanFrea intregii spirale descendeme a Lista cu cine ce face
conflicrului care ii impliea pe cei pauu calareti �i impovararea care duce
la divorr. ingrijirea m�inii
Intrerinerea masinii Acum: Ideal:
Nu vreau sa spun ea fiecare sot rrebuie sa fad fix 50 la suta
(;chimb de �lei, inscriere etc.)
din treburile casnice dad vrea sa-�i salveze dsnicia �i sa vada ea viap Alimentarea cu combusribil Acum: Ideal:
sexuala se imbunatateFe. Solutia nu consra in cantitarea efectiva de Asigurarea ma�inii Acum: Ideal:
munca depusa, ci in perspectiva subiecriva a sotiei lui asupra a cat este Ingrijirea diminului
de ajuns. Pentru unele cupluri, aceasta ar putea fi imr-adevar impaqirea Amenajari Acum: Ideal:
pe din doua a sarcinilor. Dar imr-o altii dsnicie, soria ar purea fi la fel fntretinerea casei Acum: Ideal:
de multumira daea sotul Cumpararea de mobila Acum: Ideal:
, ' se ocupa de cateva dintre ueburile care ei nu-i Ideal:
Cumpararea de aparatura casnica Acum:
plac - cum ar fi sa curere baia sau sa dea CU aspiratorul - sau doar sa Udarea plancelor Acum: Ideal:
fie de acord sa plareasca o femeie care sa vina in fiecare saptamana la
curatenie �i sa le u�ureze amandurora munca. lngrijirea copiilor
Cea mai buna modalitate de a afla cat din rreburile casnice trebuie Pregarirea meselor �i a pacherelor Acum: Ideal:
Supravegherea la leqii Acum: Ideal:
sa preia un sot este ea cei doi soti sa discute pe marginea listei care Baia Acum: Ideal:
urmeaza. Indicand cine ce face, veri avea o baza obiectiva de pornire Ora de culcare Acum: Ideal:
pentru cine ce trebuie sa. fad. Disciplina Acum: Ideal:
� (stabilirea �i implemencarea regulilor)
Folositi lisra pentru a-i descrie celuilalr care este prima Ingrijirea copiilor bolnavi Acum: Ideal:
dumneavoastra impresie fata de modul in care lucrurile se desfa�oara A face fata emo1iilor copiilor Acum: Ideal:
in momemul de fata �i apoi cum ati dori ea ele sa fie. Aceasta lista se Interacriunea cu scoala Acum: Ideal:
Planifi�area zileldr de n�tere Acum: Ideal:
refera �i la alee activitati casnice pe langa simpla curarenie - cum ar fi Acum: Ideal:
Cumpararuri
gesrionarea finantelor familiei �i diferite aspecte ale ingrijirii copiilor
- care pot cauza, la randul lor, conflicte dad vreunul dintre parteneri Programul �i transportul copiilor
considera ea distribuirea lor nu esre corecra. Programari la medic Acum: Ideal:
S-ar putea sa constatati ea apar anumite ripare. Dupa cum am Transport catre �i de la medic Acum: Ideal:
Transport carre �i de la �coala/ gradinita Acum: Ideal:
mai spus, barbatii cred adesea ea fac mai mulra treaba in casa decat Acum: Ideal:
Transport carre �i de la locuri de joaca/
fac in realitate. In multe dsnicii, sorul face ueburile care necesita mai acrivirati dupa scoala
mulra ,,forta brura', cum ar fi sa spele ma�ina sau sa raie iarba, precum �i Participare� la �edi�1 ele cu profesorii Acum: Ideal:
Programarea �i paniciparea la Acum: Ideal:
acrivitati absrracte precum planificarea financiara, care nu sum necesare
evenimente speciale
in fiecare zi sau nu uebuie sa respecte un orar strict. Soria se ocupa mai
mule de treburile marunte de zi CU zi - cum ar fi curarenia �i adunatul Comunicarea
lucrurilor prin casa - care o umplu de nemultumire. Tinerea legarurilor cu familial prierenii Acum: Ideal:
Preluarea mesajelor de pe robocul relefonic Acum: Ideal:
Raspunsuri la apeluri sau e-mailuri Acum: Ideal:

230 231
 CELE �APTE PRlNCIPII ALE UNEI CASN!Cll FERICITE CUM SA FACET! FATA PROBLEMELOR REZOLVABILE OBI�NUITE

Timp liber Activita\i pe langa casa, proiecte

Planificarea inralnirilor cu prietenii Acum: Ideal: Reparai,:ii la casa Acum: Ideal:
Rezervari pencru mesele in ora� Acum: Ideal: Spiilatul ferestrelor Acum: Ideal:
Planificarea serilor libere Acum: Ideal: Schimbarea becurilor Acum: Ideal:
Aranjarea casei pentru pecreceri Acum: Ideal: Reparai,:ii ale aparatelor casnice Acum: Ideal:
Alegerea destinai,:iilor de vacani,:a Acum: Ideal: Decongelarea �i spilarea congelarorului Acum: Ideal:
Rezervarea biletelor de cilatorie Acum: Ideal: Munci in curte �i gradina Acum: Ideal:
Planificarea vacancelor romancice Acum: Ideal: Altele:
Planificarea vacan�elor cu familia Acum: Ideal: Acum: Ideal:
Planificarea sfar�it�rilor de saptiimana romantice Acum: Ideal: Acum: Ideal:
Acum: Ideal:
Bani
Planificarea financiara Acum: Ideal:
Gestionarea investii,:iilor Acum: Ideal:
Plara facturilor Acum: Ideal:
Ideal:
Acum ar trebui sa averi o imagine mai clara asupra acelor sarcini
Ta:xe Acum:
Chestiuni legale Acum: Ideal: pe care le faceri impreuna �i a celor care sunt de domeniul fiecaruia. In
(ex. testamente, titluri de proprietate) funqie de ceea ce considerari ea ar fi situaria ideala, ar putea fi potrivit sa
Mancare realocati> sarcinile domestice in asa
>
fel incat insarcinarile sa fie discribuite
Planificarea meniului Acum: Ideal: mai echii:abil. Tinefi minte, volumul efectiv de munca pe care il depune
Cumpiiraturi din piai,:a Acum: Ideal: sotul
'
este mai putin >
important decat ceea ce sotia >
considera ea este
Gatit Acum: Ideal: partea lui de responsabilitate. Esenrial este ea sorul sa i�i faca treaba fara
Spalarul vaselor Acum: Ideal:
(manual sau cu ma�ina de spalat vase) ea SOfia sa trebuiasca sa ii spuna (,,sa ii cicaleasca") �i sa fie flexibil in
Golirea ma�inii de spalat vase Acum: Ideal: privinp sarcinilor de indeplinit, in funqie de ceea ce ea are nevoie. De
exemplu, dad el observa ea ea este obosita incr-una dinrre seri, se ofera
Sanatate
sa spele vasele chiar dad este randul ei sa o fad? Acesr lucru presupune
Coordonarea ingrijirii medicale Acum: Ideal:
Acum: Ideal:
onoare �i respect, fara de care nu se poate. Ajutorul dat astfel sofiei lui o
Gestionarea asigurarilor de sanatate
va stimula mai mult decat orice video ,,doar pentru adulti". >
Bineinteles,
'

Curatenie,
' cotidian �i daca in relafia dumneavoastra rolurile privitoare la gen sunt inversate
Pastrarea curai,:eniei generale Acum: Ideal: cand e vorba despre treburile casnice aceste reguli raman valabile.
Aranjarea parurilor Acum: Ideal:
Curai,:enia cotidiana in bucitarie Acum: Ideal:
Aspirat Acum: Ideal: Cand deveniti
' parinti
'
Maturat Acum: Ideal:
Spalat pe jos Acum: Ideal: Sarcina. Extinderea sentimentulu'i de ,,impreuna" �1 asupra
Curatenia in bai Acum: Ideal: copiilor dumneavoastra.
Duc�rea gunoiului Acum: Ideal:
Deseuri reciclabile Acum: Ideal: ,,Un copil este o grenada. Cand ai un copil, produci o explozie
Spiilarul hainelor Acum: Ideal: in casnicia ta, iar cand se aFza praful, aceasta este altfel decat era. Nu
Impaturirea hainelor spa.late Acum: Ideal: neaparat mai buna; nu neaparat mai rea; doar altfel." Astfel scria Nora
Aranjarea hainelor curate Acum: Ideal:
Acum: Ideal:
Ephron in lnimafrdnta, romanul cu cheie despre descramarea casniciei
Schimbarea prosoapelor
ei cu jurnaliscul Carl Bernstein. Practic, toate studiile care au analizat
felul in care oamenii tree de la a fi singuri la a fi parinfi confirma punctul
ei de vedere. Un copil produce mi�cari seismice intr-o casnicie. Din
pacate, de cele mai multe ori, aceste schimbari sum in rau. In primul

232 233
 CELE $APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE
an dupa na�terea copilului, pemru 67 la sura dimre femei satisfaqia
maritala se reduce drastic. (ln cazul barbatului, nemulrumirea apare
mai tarziu, ea urmare a nefericirii soriei.) Exisra o varietate de cauze ale
acestei profunde nemulrumiri, inclusiv lipsa de somn, semimentul de
cople�ire �i de lipsa de apreciere, responsabilitatea foarte mare de a avea
o-riJ·a de o fiima
t, '
atat de mica si,
de neaJ·ucorata, precum si'
imparrirea
, obi�nuit. Mulri expeqi bine imenrionari recomanda ea sorii sa considere
imre rolul de mama �i eel de angajat.
Marele mister nu este de ce 67 la sura dimre mame se simt acac de
mizerabil, ci de ce celelalte 33 procente par sa scape cu bine din tranziria
la rolul de mama. (De fapt, unele dimre aceste mame declara ea mariajul
lor este mai bun ea niciodata.) Dacorita celor 130 de cupluri pe care
le-am studiat incepand CU perioada de proaspat casatoriri �i noua ani
dupa aceea, stiu
' acum care esre secrerul mentinerii
' unei casnicii fericire
�i echilibrare chiar �i dupa ,,explozie". Ceea ce le diferenriaza pe acesre
mame fericite de restul nu are nimic de-a face cu colicile copilului sau
CU somnul acestuia, CU alaptatul sau CU alimemaria CU biberonul, nici
CU faptul ea ele lucreaza sau ea stau acasa. Mai degraba, are legatura CU
faprul ea sorul rrece prin aceasra experienra a transformarii in parime
alaturi de soria lui sau esre lasar deoparre.
Apariria unui copil produce aproape inevicabil o metamorfoza
in proaspaca ma.mica. Nu a trait niciodata o dragoste atat de profunda
�i de dezimeresata ea cea pe care o simte fara de copilul ei. Aproape
intotdeauna, o proaspata mamica trece primr-o schimbare completa
a sensului viefii ei. Descopera ea este dispusa sa faca sacrificii enorme
pentru copilul ei. Se teme �i se minuneaza in acela�i timp de intensitatea
sentimentelor ei pemru aceasta fiinra mica �i fragila. Aceasta experienra
ii schimba viap intr-atat, incat daca sorul nu trece impreuna CU ea prin
aceste transformari, este firesc sa se produca o distantare tnrre ei doi.
In vreme ce soria este cuprinsa de noul sentiment de ,,impreuna" care
il include �i pe copil, sorul s-ar putea sa mai tanjeasca dupa ,,numai noi
doi". A�a ea, el nu se poate abrine sa nu-i poane pica pentru faptul ea
ea ii acorda arat de pufin timp, ea este mereu obosita �i ea este adesea
ocupata cu hranitul copilului. li este ciuda ea nu se mai pot duce cu
biciclera la plaja deoarece copilul este prea mic pentru a fi purrat in
scaunel. l�i iube�te copilul, dar i�i vrea soria inapoi. Ce poare face un
sot' in aceste conditii?
' Cu roare ea ea admire, in reorie, ea ei ar trebui sa panicipe impreuna la
Raspunsul la aceasra dilema este simplu: nu i�i poate lua inapoi
sotia - rrebuie sa o urmeze pe noul taram in care ea a imrat. Doar
at�nci va putea casnicia lor sa evolueze. in cuplurile in care sorul este
234
CUM SA FACET! FATA PROBLEMELOR REZOLVABILE OBI$NUITE
capabil sa faea acest lucru, el nu-i poana pica copilului. Nu se mai simte
doar ea un sor, ci �i ea un tata. Este mandru, tandru �i protector fara
de urma�ul lui.
Cum poate face un cuplu ea sorul sa se transforme odata cu sotia
lui? Imai, amandoi trebuie sa ignore' sfarurile proaste primice in m�d
easnicia si familia ea o actiune de echilibrare ea si cand vierile lor ar fi
0 balanri CU copilul de � pane �i CU casni;ia d� cealalta �arte. Sorii
sum sfatuifi sa perreaca ceva timp rara copil �i sa se concemreze asupra
casniciei lor �i a intereselor personale: Sa vorbeasca despre relaria Ior,
serviciul ei, serviciul Jui, despre vreme, orice numai nu despre copilul
de acasa. Or, casnicia �i familia nu sunr diametral opuse. Mai degraba,
sum din acela�i aluat.
Da, cei doi sori ar trebui sa petreaea ceva timp rara copil, din cand
in cand. Dar daca ei fac aceasta tranzirie impreuna, vor descoperi ea nu
pot sa nu vorbeasca despre copil, nici daca ar vrea. S-ar putea sa nu-�i
termine nici macar primul fel de mancare rara sa sune acasa - eel purin
de doua ori. Mult prea des, cuplurile de felul acesra ajung sa se simta de
parca ar fi racur ceva gre�it, deoarece, dupa toate aparenrele, �i-au pus
propria relatie pe locul doi in fap noului lor rol de parinri. Rezultatul
esre ea cei doi se simt �i mai stresari �i mai confuzi. lnsa, de fapt, ei au
racut ceva foarre corect. Cel mai important este ea ei sum impreuna. in
masura in care atat sorul, cat �i soria tree prin aceasta rransformare la
nivel filosofic, relaria parime-copil �i casnicia lor va triumfa.
Mai jos, sum prezemate cateva sugestii menite sa vina in sprijinul
sorilor, pentru ea ei sii ramana apropiari pe masura ce se transforma in
parinri.
Concentrap.-va asupra prieteniei maritale. Inaime de venirea
pe lume a copilului, asigurari-va ea vii inrelegeri CU adevarat unul pe
celalalc �i lumea interioara a fieearuia dincre dumneavoasrra. Cu cat
sumeri acum mai degraba O echipa, CU arat va fi mai u�oara perioada
de tranzitie. Daca sorul isi cunoaste sotia, el va fi pe aceeasi lungime de
'
unda CU �a, cand de�ine �ama. ' '
Nu excludeµ tatal din ingrijirea copilului. Uneori, in exube­
ranp ei, proaspata mama apare in fara sorului ei ea �i cum ar �ti tot.
ingrijirea copilului, se disrribuie singura in rolul de supervizor, dirijand
constant - daea nu chiar <land ordine - proaspiirului cata �i chiar
cerrandu-1 daca nu face lucrurile exact cum vrea ea: ,,N-o tine ap.",
235
 CELE $APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERlCITE
,,Nu 1-ai tinm destul ea sa ragaie.", ,,Apa e prea rece." In fap acestui
potop de remarci, unii sori sunt mai mult decat bu curo9i sa se retraga,
sa c edeze rolul de expert sotiilor
, lor si
, sa-si
' recunoasea ignoranta. Tristul
) casni cia !or. Motivul pentru care barbarilor l e ia mai mule timp sa se
rezultat este acela ea ei fac din ce in ce mai purin �i a9a ajung tot mai
purin pricepufi 9i increzatori in a-�i ingriji propriul copil. Inevitabil, ei
incep sa se simta tot mai exclu9i.
Solutia este simpla. Mama crebui e sa o lase mai moale. Ea trebuie
sa-�i dea seama ea un copil poate fi ajutat sa ragaie in mai multe feluri.
Dad nu-i place felul tacalui de a face acest lucru, ea crebuie sa i�i aduca
aminte ea acesca esce �i copilul lui �i ea va avea de caFigac de p e urma
unor stiluri diferite de ingrijire. Cateva baire intr-o apa caldura sunt
un prer mic platit de un bebelu� - �i o easnicie - pentru ea tatal sa fie
constant implicat in familia sa. Dad mama crede ea abordarea sorului
ei est e cu ad evarat primejdioasa, ar crebui sa ii indrume sa consulte
medicul pediatru al copilului sau o alca persoana specializaca in ingrijirea
copilului. Caceva informatii , si' sfacuri pertinence si
, oferit e la momencul
porrivit sunt bin evenite (nu uicari sa folosiri un inceput bland), insa
prelegerile �i critica vor avea exact efectul opus.
Mesele copilului pot fi cu precadere dificil e pentru proaspacul
caca. Invidia de p enis poate fi un mit freudian, insa invidia de san este cat
se poate de prezenta in fiecare camin in care soria i�i alapteaza bebelu�ul.
Tatii nu se pot abrine sa nu fie gelo�i atunci cand vad legacura minunaca
care se creeaza intre soria �i copilul lor. Est e ea 9i cum cei doi au format
un cerc fermecat in care el nu poate intra. Pentru a veni in incampinarea
acestei nevoi, unele website-mi de accesorii pentru copii chiar ofera
anumice echipamente care permit barbarilor sa aiba o aproximare a
experienr ei alaptacului. Exista, spre exemplu, un dispozitiv care poate
fi ata�at de piept, cu un recipient pentru lapte cald �i cu sani de plastic
din care copilul poate suge! Dar majoritatea cuplurilor nu trebuie sa
recurga la un asemenea echipament suplimencar pentru a-1 ajuta pe
taca sa se simca parca� la aceasta experi enra. In schimb, pot gasi un rol
pe care barbacul sa il aiba in ricualul alaptacului. De exemplu, sorul ii
poate aduce mamei copilul cand e vremea de alaptat. El poate fi ,,eel cu
ragaitul" oficial. f9i poate face un obicei din a sea cumince langa soria �i
copilul lui in cimpul alaptatului $i de a-1 mangaia u�or pe cap pe eel mic
sau de a canta inceti�or.
Lasati-l pe tata sa fie partenerul de joaca al copilului. Unii
barbaci' au recunoscut de faca ' cu mine ea nu s-au simtit , prea apropiati
)
de copilul lor pana cand acesta nu a crescur pufin mai mare �i a putut
236
CUM SA FACETI FATA PROBLEMELOR REZOLVABILE OBI�NUITE
sa umbl e, sa vorb easea �i sa se joace. Din pa.care, la ace! moment,
distanprea acestor barbati fara d e viara de familie a produs fisuri in
apropi e de copiii !or este, ap cum au confirmat nenumarate studii,
acela ea femeile sunt inclinate mai mule ea.ere ingrijirea copiilor, in
timp ce barbatii sunt mai dornici de joaea. �i, de vreme ce majoritatea
barbarilor presupun ea nu te pori juca CU un copil neajutorat, nu se simt
prea angrenari in activirari CU copilul lor in primul an hotarator.
Pe de alta pane, rarii care stau CU bebelu�ii !or vor descoperi ea cei
mi ci nu sunt ,,ceva" care nu face alrceva decac sa planga, sa manance, sa-�i
faea nevoil e �i sa doarma. Pana �i nou-nascurii pot fi parceneri de joaca
nemaipomeniri. B ebelu�ii incep sa zambeasea de la doar trei saptamani.
Pot urmari mi�eari CU privirea chiar mai devreme. Curand, chi cotesc,
lovesc de pla cere cu picioru�ele. Pe scurc, raral care i�i cunoa�te copiii
ra candu-le baie, schimbandu-le scurecel e �i hranindu-i va descoperi cu
siguranra ea lor le place sa se joace cu el 9i ea el joaca un rol special in
vietile lor.
Facep-va timp pentru voi doi. 0 pane a tranziriei earre viara de
parinti presupun e a socori casnicia o prioritate (chiar dad, de obicei,
esre sicuara pe locul al doilea). �a ea trebuie sa apelari la o bona, la
rude sau la priereni pentru a avea pufin timp singuri unul cu celalalt.
Dar, tineri mince, nu faceri nimic gre�it daea ajungefi sa vorbiti despre
copil aproape tot timpul cat sunceti rara el - dimpocriva, ari reu�ir. Pe
masura ce copilul crqte, iar apoi ajunge de varsra �colara, veri vedea ea
discuriil
'
e pe care l e aveti cand sunteti singuri nu vor mai o-ravira in J·urul
' , b
copilului �i al rolului dumneavoasrra d e parinri.
Fiti atenp la nevoile tatalui. Chiar dad este un parcener de
joaca exrraordinar �i face tranziria ea.ere rolul de parince alaruri de soria
lui, barbatul se poare simti in continuare oarecum defavorizat din cauza
nevoii covar�itoare �i care aparent nu se mai sfar�e�te a copilului de
mama lui. Chiar daea, la nivel rational, el intelege ea nevoile copilului
vin inaintea celor proprii, tor ii e dor de soria lui. Cu car aceasta intelege
mai bine la ce a renunrar el �i ii face cunoscm car de important este e1
pentru viap ei, cu arat el va purea fi mai intelegator �i mai suporci v.
Dad ea nu are niciodata rimp pentru ei doi, el va fi renrat sa se rerraga
din relatie.
Acordati mamei o pauza. Odata cu toate minunile prin care o
mama trece in fiecare zi alaruri de copilul ei nou-nascm, exista o mare
probabilirate ea ea sa fie obosita, indiferent daea s-a intors la serviciu
237
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICJI FERICITE
sau daea a ramas acasa cu copilul. Casnicia va avea de ca9rigat daea sorul
i9i poare modifica programul asrfel incar ea sa aiba care o pauza 9i sa-�i
reia legarurile cu lumea exterioara.
Sexul
Sarcina. Apreciere �i acceptare a celuilalt, inainte de roare.
in nicio parte a vietii unui cuplu nu exista o probabilirate
mai mare de apa1We a ru�inii, a jignirii 9i a respingerii decat in sfera
relariilor sexuale. In ulrimii ani, sarisfaqia sexuala in cadrul casatoriei
a d�venit un subiect central al cercetarilor mele, deoarece am intilnit
acat de multe persoane easarorite care se plang de un declin al pasiunii
in cuplu. Cel mai adesea, sorul i�i doreFe sa faea sex mult mai frecvent
decat sotia. De exemplu, inrr-un srudiu efecruat asupra cuplurilor care
aveau un copil de varsra pre9colara, am constatat ea sotii doreau, in
medie, sa intretina relatii sexuale de pse ori mai des decat sotiile lor.
Acest lucru era valabil indiferent daea cei doi parteneri considerau ea
viata lor sexuala este fabuloasa sau aproape inexistenta. Cu alre cuvinte,
chi�r �i in cazul cuplurilor care erau mulrumite de viap lor sexuala, sotii
isi
' dorea sa faea sex mai des.
Care este solutia pentru a obtine s:;i.tisfaqie sexuala intr-o relatie
de lunga durata? In cadrul srudiului nosrru asupra cuplurilor cu copii
mici (o perioada dinrre cele mai stresante pentru cele mai multe
easnicii), am constatat ea aceia a earor vieti sexuale erau satisfacaroare
spre excelente considerau ea sexul este o prioritate 9i nu o obligarie pe
o lista a lucrurilor ce rrebuie bifate. Ace9ti soti discutau despre viap lor
sexuala, se asigurau ea petrec timp impreuna doar ei doi 9i puneau relatia
pe primul loc, in ciuda solicitarilor de la serviciu �i din parcea copiilor cu
care aceasta rivaliza. Ei obtineau satisfaqie sexuala prin diverse merode,
nu doar prin actul sexual. Pe scurt, aveau o mare incredere unul in
celalalt si se armonizau atat in dormiror, cat si afara lui. Aceste rezulcare
indica faptul ea pretuirea �i incurajarea prie�eniei dintre parteneri este
solutia pentru o satisfaqie de lunga durata, sexuala sau de alt fel. Din
acesr moriv, viaca dumneavoasrra sexuala are �anse sa se imbunarareasca
daea veti include cele �apte principii in viap dumneavoasrra de zi cu zi.
Cu roate acestea, o piediea serioasa in calea unei vieti sexuale
implinite o constiruie dificultatea de a discuta deschis despre acest
subiect. Frecvent, cei doi soti vorbesc ,,pe de laruri", ingreunand
descifrarea a ceea ce doresc sa i�i spuna de fapt unul alruia. Iara un
238
CUM SA FACETI FATA PROBLEMELOR REZOLVABILE OBI�NUITE
exemplu clasic al unui cuplu pe care I-am inregistrat in laborarorul
nostru:
EMILY: Gandesr ' e-te la ceea ce simream
, amandoi acum doi ani si '
jumatate, trei ani �i cum ne descurcam cu problema asta �i ce
simteam arunci. Vreau sa spun, gande�te-te la asta. Problema era
mai mare atunci, dupa parerea mea, decat esre acum.
NOAH: Cred ea sunrem mai siguri acum pe noi, impreuna, decat eram
arunci. Nu �tiu. A� spune ea nu ne-am mai ocupat de problema,
in niciun a!t fel de arunci, nu cred. Nu �tiu daca ne-am schimbat
CU adevarat.
EMILY: Toru�i, simti altceva despre asta?
NOAH: Tu cum te simti?
EMILY: Pai, cred ea simt ea problema de acum doi ani �i jumarare, trei
ani o consideram ceva care ar fi putut sa ne distruga casnicia.
Eram foarte ingrijorata ea noi nu ne descurcam. Acum nu ma
mai ingrijorez.
NOAH: Eu nu am considerar-o niciodata o amenintare pentru easnicia
noastra. �tiu ea tu ap ai fa.cur, dar eu nu am facur-o nicioda�a.
EMILY: OK. �i poate ea ma simt µiai in siguranta acum, de ce n-a� fi.
,,Problema" despre care discura cei doi soti este ea el mereu isi
, '
dorea sa faca sex mai mult decat i9i dorea ea. In acest fragment de
conversarie, ea incearea sa-1 convinga ea aceasta nu mai esre o problema.
Vrea sa obtina asigurari din parcea Jui. El crede ea problema inea exista,
dar evita sa-i spuna direct acest lucru.
Acat de des, atunci cand doi soti discuta despre nevoile lor
sexuale, conversatiile lor sunt ea cea prezentara mai sus - indirecte, vagi,
neconcludente. Frecvenr, ambii parceneri se grabesc sa incheie discutia,
sperand ea, in mod miraculos, i�i vor intelege unul alruia dorintele fara
prea multa vorbarie. Arareori spun lucruri precum ,,Imi place cand imi
mangai mult sanii, ap cum ai fa.cur aseara.", sau ,,Te vreau in fiecare zi.",
sau ,,Dimineata , este momentul meu preferat sa facem dragoste." si , asa
,
mai departe. Problema este ea pnsele de a obtine un lucru sunt cu atat
mai mici, cu cat sunteti mai putin ' expliciti cu privire la ceea ce doriti.
'
) )
Sexul poare fi ceva acat de placur pentru fiecare dintre dumneavoastra
�i un mod prin care sa va aprofundati sentimemul de intimitate.
Or, atunci cand comunicarea este incarcata de tensiune, frustrarea �i
sentimentele ranite apar mult prea des.
239
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNJCII FERICITE
Solutia. Invatati sa vorbiti despre sex in asa fel incit sa il faceti
pe celalalt s'a se sim�a \n sigura�ra. Acest lucru v; imbogafi experienia
sexuala pemru amandoi. Spre exemplu, cercetarile au aratat in mod
constant ea femeile au mai multe orgasme atunci cand cei doi sofi
se simt confortabil vorbind despre acest subiect. Penuu inceput,
completafi formularul de mai jos pentru a vedea cum considerafi ea
' dumneavoascra sexuala din momenrul de fata.
este viara ' 9.
CHESTIONAR DE EVALUARE A CALITATII SEXULUI,
' PASIUNII IN RELATIE
ROMANTISMULUI SI ' D
Pentru fiecare afirmafie de mai jos, marcari una dintre cele doua
casufe corespunzatoare, cea care se aplica relariei dumneavoascra in
momentul de fara:
� spune ea:
1. D A. Relatia noastra este romantica �i pasionala.
D B. Relaria noastra este tot mai purin pasionala - asta e,
Hacara se stinge.
2.
D A. Partenerul meu i�i exprima verbal afeqiunea �i imi face
complimente.
D B. Partenerul meu nu i�i prea exprima verbal afeqiunea �i
nu imi face complimente.
3. D A. Partenerul meu imi spune constant sau adesea ,,Te
iubesc."
D B. Panenerul meu imi spune rareori ,,Te iubesc."
4. D A. Relaria noastra esre romamica �i pasionala.
D B. Relaria noastra esre tot mai putin pasionala - asta e,
flacara se stinge.
5. D A. Partenerul meu i�i exprima respectul �i admirafia fata
de mine.
D B. Panenerul meu i�i exprima rareori respeccul �i admiratia
fafa de mine.
6. D A. Ne atingem cu tandrefe unul pe celalalt descul de mule.
D B. Rareori ne atingem unul pe celalalt in ultimul timp.
240
CUM SA FACET! FATA PROBLEMELOR REZOLVABILE OBI�NUITE
7. D A. Ne alimam unul pe celala!t.
D B. Rareori ne alimam unul pe celalalc.
8. D A. Inca avem momemele noasrre de pasiune �i tandrqe.
D B. Avem pufine ori niciun moment de pasiune sau de
tandrere.
D A. Ne sarucam adesea CU pasiune.
D B. Niciodaca sau rareori ne sarucam cu pasiune.
10. D A. Partenerul meu ma surprinde cu daruri romamice.
B. Parcenerul meu ma surprinde rareori sau deloc cu daruri
romanrice.
11. D A. Viafa noascra sexuala esre buna.
D B. Avem probleme reale in acest domeniu.
12. D A. Frecvenra CU care facem sex nu constituie O problema.
D B. Frecvenra CU care facem sex este O problema.
13. D A. A vorbi despre sex sau despre probleme de natura
sexuala nu este o problema serioasa pentru noi.
D B. A vorbi despre sex sau despre probleme de nacura
sexuala esre o problema serioasa pentru noi.
14. D A. Diferenfele de libido nu sum o problema imponama in
relaria noasrra.
D B. Diferenrele de libido sum o problema serioasa in relafia
noastra.
15. D A. Apropierea emofionala din timpul accului sexual nu
constituie o problema.
D B. Apropierea emorionala din timpul accului sexual esre o
problema.
16. D A. Parcenerul meu este mulrumit de viap noascra sexuala.
D B. Partenerul meu nu este mulcumit
' de viata
' noastra
sexuala.
17. D A. Simt romamism fafii de partenerul meu.
D B. Nu prea simt romantism fata de partenerul meu.
18. D A. Simt pasiune fata de parcenerul meu.
D B. Nu simt nicio pasiune - asta e, flacara din mine se stinge.
241
 CELE �APTE PRINCIPJI ALE UNEI CASNICII FERICITE
19. D A. Partenerul meu este romantic 9i pasional.
D B. Partenerul meu esre lipsit de pasiune - asta e, flaeara din
el se stinge.
20. D A. Satisfaqia sexuala nu constituie o problema.
D B. Satisfaqia sexuala este o problema.
21. D A. Sexul 9i romantismul sum o prioritate in aceasta relatie.
D B. Sexul 9i romantismul nu sum o prioritate in aceasta
relatie.
22. D A. In mod evident, 9riu cum sa-mi excit sexual panenerul.
D B. Nu prea 9tiu cum sa-mi excit sexual partenerul.
A. Cu siguranta, panenerul meu 9tie cum sa ma excite
?"
_.). D
sexual.
D B. Partenerul meu nu prea 9tie cum sa ma excite sexual.
24. D A. Ma simt dorit(a) de eatre 9i atractiv(a) din punct de
vedere sexual fata de partenerul meu.
D B. Nu ma simr dorit(a) de eatre 9i atractiv(a) din punct de
vedere sexual fata de partenerul meu.
25. D A. In general, vorbim cu u9urinfii 9i deschis despre nevoile
noastre sexuale.
B. In general, nu vorbim sau nu ne simtim confonabil sa
D
vorbim despre nevoile noastre sexuale.
26. D A. In general, ne cunoa9tem 9i ne respectam unul altuia
fameziile sexuale.
B. In general, nu ne cunoaFem sau nu ne respectam unul
D
altuia fameziile sexuale.
27. D A. In general, sumem buni parteneri de sex.
D B. In general, nu suntem prea buni parteneri de sex.
Cotare. lnsumati toate raspunsurile ,,A".
27: Felicitari! Calitatea sexului, a romantismului 9i a pasiunii in
viata
' dumneavoastra este cat se poate de buna.
20-26: Calitatea sexului, a romantismului 9i a pasiunii din
relatia dumneavoastra este desrul de buna in momentul de fata, insa
dis;utiile mai deschise despre viap dumneavoastra sexuala s-ar putea sa
242
CUM SA FACETI FATA PROBLEMELOR REZOLVABILE OBI�NUITE
o imbunatiiteasca. Cititi mai depane pentru a vedea cum purqi obtine
acest lucru inrr-o maniera eficiema, pozitiva 9i blanda.
11-19: Calitatea sexului, a romantismului 9i a pasiunii din relaria
dumneavoasua ar putea fi imbunatatita. Dar, probabil, situaria nu este
inca una critiea. Nu sumeri singurii - multe cupluri se confrunta CU
dificulrati' in acest domeniu. Ideile si
' recomandarile care urmeaza va vor
ajuta sa invapfi sa discutafi mai eficient unul cu celalalr despre nevoile
si
' dorintele
' dumneavoastra sexuale.
0-10: In momentul de fata, calitatea sexului, a romamismului
9i a pasiunii din relaria dumneavoasrra constituie o problema serioasa.
Recomandarile din acest capitol va vor fi de folos, insa ar fi util sa recitifi
mai intai capirolul cinci (Imarifi-va aprecierea �i admiraria) 9i capitolul
pse (Apropiafi-va in loc sa va indepanari), inainte de a va concemra
asupra problemelor sexuale specifice.
Cinci modalitati
' de a face ea sexul sa devina mai pasional si
'
mai romantic
Scopul relariilor sexuale imr-o relarie de lunga durata este acela
de a va simti bine, de a spori apropierea si de a va simti apreciati si
) ) ) ' )
acceptafi in acest domeniu foarte delicat al easniciei dumneavoasua.
In continuare, sum prezemate cateva dimre modalirarile prin care
cuplurile CU care am lucrat 9i-au imbogafit aceasta experienra.
1. Redefiniti ' prin ,,sex''.
' ceea ce intelegeti
'
Cu toate ea romamismul si ' sexul sum strans conectate, nu veti ' afla
acest lucru plimbandu-va agale primre rafturile librariei din orar Mai
degraba, veri descoperi ea, de regula, earrile CU recomandari despre cum
Sa va imbogatiti
' ' si
, sa va imbunatatiti
, , relatia sum pastrate intr-0 sectiune
) )
separata de earrile despre sex. Cele din urma sum denumire ,,manuale"
de sex 9i pot fi foarre tehnice in privinp anatomiei 9i fiziologiei,Dar ele
rar aduc in discutie' sexul in comextul relatiei, (comunicare, t:>o-estionarea
conflictelor etc.). Pe de alta pane, earrile despre relatii rareori abordeaza
direct subiecte legate de sex. Din pa.care, aceasta distinqie reflecta ce se
peuece in majoritatea dormitoarelor. Amnci cand sexul ajunge sa fie
tehniea 9i nu pasiune 9i comunicare, rezultatul este apariria anxietatii
sexuale. Barbarii i9i fac probleme in legamra cu ereqiile lor. Femeile se
243
 CELE 5APTE PRINCIPII ALE UNEI CASN!Cll FERICITE
ingrijoreaza in legatura cu obrinerea orgasmului. $i unii, �i ceilalti devin
stanjeniti �i ajunge sa fie greu de discutat despre roace aceste lucruri.
in loc sa separati sexul de restul relatiei dumneavoastra, incercati o
schimbare de atitudi�e. incecari sa va ganditi ea sexul este despre orga�m
�i considerati ea orice lucru pozitiv care se intampla intre dumneavoastrd
are legdturd cu sexul. Aceasca idee i�i are originea in observariile oferite
de respondentii la 7he Hite Report, sondajul inovaror eel mai bine cotat
asupra sexualitatii feminine al cercetaroarei Shere Hite. Mulce dincre
femeile pe care le-a intervievat Hite s-au plans ea partenerii lor compara
obtinerea orgasmului cu inscrierea unui punct (,,Marele 0"). Aceasra
orientare cane scop in actul sexual poate contribui in mare masura
la aparitia disfunqiilor sexuale, deoarece, daca acest obiectiv nu este
atins, atunci apare sentimentul ea ceva ,,nu este in ordine". Femeile
i-au spus lui Hite ea i�i doreau ea partenerii !or sa fie mai prezenri in
timpul accului sexual si , doar sa se bucure de conversatia
, avuta in pat,
de atingeri, mangaieri, sarurari �i a�a mai departe. Acesta este motivul
pentru care sugerez cuplurilor sa considere roate interaqiunile pozitive
pe care le au ea avand legarura cu sexul. Preludiul are loc de fiecare
data cand va apropiati unul de celalalt in diferite feluri marunte pe
parcursul unei zile. (La Clinit:a Gortman oferim adesea tricouri �i eani
cu inscriptia
' , in relatia
,, Fiecare lucru poziriv pe care ii faceti ' voascra
este preludiu."). Acest punct de vedere reduce semnificativ anxietatea
de performanta �i cea legata de disfunqiile sexuale �i face ea intreaga
experienra sa fie mai placuta. Concenuar�a pe obrinerea orgasmului, ea
scop al actului sexual, nu ajuta cuplurile sa vada ea sexul, partea fiziea a
apropierii, esre doar apropiere �i nimic mai mule.
2. invatati
, ' cum sa vorbiti
' despre ,,asta''.
Esre un lucru obisnuit
, ea sorii
, sa doreasea sa discuce despre sex,
insa sa nu �tie cum sa se exprime fara a parea critici sau fara sa se simta
sranjeniri. Iara careva reguli de baza:
Fiti delicati si pozitivi. incrucat cei mai multi oameni se simt
extrem de vulne�abili gandindu-se daca parcenerul lor ii considera
arragarori �i daca fac ,, bine" dragosre, soluria pentru a putea vorbi
despre sex este de a nu va critica parrenerul. Nu exista niciun moriv
pentru a judeca, pentru ea nu discutati despre ceva gr9it in relaria
dumneavoascra. Discutati deschis �i necenzurat �i va imparta�iti punccele
de vedere asupra a cum putefi sd imbundtdfifi situa[ia. 0 discurie despre
244
CUM SA FACETI FATA PROBLEMELOR REZOLVABILE OBI5NUITE
cum faceti dragoste care incepe cu o critiea adusa de unul alruia se va
incheia mai repede decat ,,una mica". Nu exisra o garanrie mai mare
pencru ea sorul sau soria sa nu doreasea sa va acinga decar daca spuneri
,,Nu re acingi niciodata de mine." Mai bine spuneti ,,Mi-a placur cand
ne-am sarutat pe canapea la sfar�icul saptamanii rrecute. Mi-ar placea sa
se intample mai des, ma face sa ma simr atat de bine." La fel, in Joe de
,,Nu ma aringe acolo", veti ' obtine
' o mai buna reaccie' daea spuneci' ,,Ma
simt excraordinar cand ma atingi aici."
Fiti rabdatori unul cu celalalt. lndivizii difera foarre mule in
privinp gradului de confort pe care il resirnt atunci cand discuta deschis
chestiuni sexuale. in functie , de mediul din care provin si , de educatia
,
primica, mulre persoane au sentimente de ru�ine legate de faptul ea
sexul le face placere �i, asrfel, le este greu sa recunoasca, �i mai purin sa
discure, care sunt nevoile si , dorintele
' !or sexuale, pana si
, (sau mai ales)
CU partenerul de viara. Daea va aflati in aceasta sicuarie, sfatul meu este
sa o luari inceti�or. Poate ea eel mai bine ar fi"sa incepqi sa vorbiti fiecare
dintre dumneavoascra despre ce simtiti fata de sexul in sine - care au
fost mesajele pe care le-ari primit cand erati copii, ce conflicte ari avut
in legatura cu sexul etc., inainte de a intra in amanunc in chestiuni
specifice legate de ceea ce preferati in materie de sex, �i unul, �i celalalt.
0 asemenea discurie poate avea un efect foarce puternic asupra relatiei
dumneavoascra si , va poate spori intimitatea emotionala
, si
, sentimencul
de siguranra pe care il aveti unul fata de celalalr.
Nu luap lucrurile la modul personal. $riu ea suna
contradicroriu, penuu ea sexul este atat de intim, dar, intr-o extrem de
mare masura, ceea ce ii excica sau ii inhiba pe parcenerul dumneavoasua
nu are legatura cu dumneavoasrra! Preferintele sexuale sunt atat de
adanc inradacinate �i de idiosincratice, incat scopul actului sexual
este de a caura sa descoperiti ceea ce este bun pentru fiecare dintre
dumneavoastra. Nu presupune nicio cricica la adresa acractivitatii,
virilitatii, abilirarilor dumneavoascra de a face dragoste sau a persoanei
care sunteti dumneavoastra in adancul sufletului. Aceste lucruri nu
au nicio legacura cu fapcul ea partenerului dumneavoastra ii place sa
faca sex mai dur, mai bland, mai mule sau mai purin excentric, CU sau
fara lenjerie sexy sau vorbe obscene �i ap mai departe. incercari sa
aveti aceea�i atitudine pe care o are un bucacar arunci cand pregate�te
mancarea. Un chef nu se simte insultat daea un client nu are chef de
mamaliga in seara aceasra sau daea ura�te maslinele. in schimb, face
modifiearile necesare pentru a fi pe placul cliencului.
245
 CELE $APTE PRINCIPll ALE UNEI CASNICII FERICITE
Facep concesii. Depinde de amandoi sa hotarari ce este acceptabil
�i sigur �i ce nu este. Sexualitatea este incredibil de maleabila, a�a ea
este CU adevarat posibil sa faceri in aF fel ea lucrurile sa se potriveasca
CU dorinrele fiecaruia �i sa fie O experienra placuta pentru amandoi.
De exemplu, Mike dorea sa faca sex de mai multe ori pe saptamana,
insa Lynne era de parere ea o data la doua saptamani este destul. Prin
urmare, Mike era frustrat �i se simrea respins. Cu timpul, el a devenit
tot mai insistent, aF ea au crescm frecvenp actelor sexuale. A adus acasa
earri �i tot felul de alte publicarii erotice, in incercarea de a o stimula pe
Lynne. Insa acest lucru doar a facut-o sa se simta presata �i a avut efectul
contrar. Pe masura ce frustrarea lui Mike cre�tea, dorinta lui Lynne se
diminua. La momentul cand au participat la atelierul nostru de lucru,
Lynne �i Mike habar n-aveau cum ar fi putut rezolva aceasta problema.
Le-am sugerat sa-�i indrepte acenria dinspre sex eatre sexualirace �i ea
persoana cu interesul eel mai seazut (adiea Lynne) sa fie responsabila
de experientele sexuale ale cuplului. Deoarece lui Lynne ii placeau
masajele, am sugerat ea ea sa aleaga o cane pe acest subiect care i se
parea irireresanta �i sa foloseasea masajul ea ghid al serilor romantice,
in care nu era neaparat vorba despre sex, ci mai degraba despre multe
atingeri �i mangaieri. Treptat, dorinp sexuala a Jui Lynne a crescut �i,
intr-un final ei au inceput sa faea sex de doua ori pe saptamana.
3. Alcatuiti-va
' hartile
' iubirii sexuale.
Arn constatat ea o strategie eficienta de a aduna informarii despre
harta sexuala a partenerului dumneavoastra este de a incadra intrebarile
in doua categorii generale:
Ce fi-a placut ultima oara?
Iti pofi aduce amince de unele momente placute de cand am
facut sex?
Ce simri in legatura CU afeqiunea ne-sexuala pe care O avem unul
pentru celalalc, atingeri, mangaieri, sarutari sau masaj?
Ce am facut ea sa te exciri?
Ce am facuc ea sa re simti mai aproape de mine?
Ce re-a facut sa re simti relaxac(a)?
Ce re-a fa.cut sa simri ea e�ci pregatit(a) pentru aringeri �i
senzualitate?
Ce te-a facut sa te simri in rezonanra CU mine?
246
CUM SA FACET! FKfA PROBLEMELOR REZOLVABILE OBI$NUITE
Ce re-a fa.cut sa fii con�tient de corpul tau?
Ce re-a fa.cut sa cedezi �i re la�i in voia lucrurilor?
De ce ai nevoie pentru a face ea sexul sa fie mai reu�it?
De ce ai nevoie pentru a avea chef de sex?
Iti place senrimentul ea avem ,,tot timpul din lume"?
Cum re simti atunci cand avem o parrida scuna de sex?
Ce ar crebui sa fac acunci cand re simti obosit(a) sau prea
ocupat(a) ea sa facem sex ori cand nu ai chef?
Daea eu sum foane excitar(a), dar tu nu, re sirnti conforcabil
spunand nu?
Daea tu e�ti neurru/ neutra in privinra sexului, iar eu sum foarce
excitar(a), ce iti dore�ti sa fac? Ti-ar placea sa incerc sa iti trezesc
imeresul? Daea da, cum ar trebui sa procedez?
Ce te face sa simti ea faci dragoste acunci cand facern sex?
Care sum fanteziile sau gandurile potrivite pencru tine?
Care ar fi un obicei sexual potrivir?
Ce ar fi bine sa facem pemru a face sex de cea rnai buna calitate?
(Pencru o lisca rnai deraliara �i rnai explicira de increbari care sa va
imbogareasea haqile sexuale, va recornandarn carcea noasrra What
Makes L ove Last? Gasiti informatii �i pe www.gomex.com)
4. Purtati
' constant discutii
' despre intimitatea sexuala.
Viata dumneavoastra sexuala va avea de d.Figac daea va pa.strati
harrile sexuale accualizate. Acesr Iucru presupune sa discmari din cand in
cand despre aceste experienre ap cum v-ari lua unul altuia ,,cernperacura"
sexuala. Facand acest lucru, vqi fi la curent cu nevoile celuilalc �i veri fi
pregariti pentru orice neinrelegere sau negociere pe care va crebui sa o
faceti pentru ea arnandoi sa va sirntiti iubiti si rnulturniti. De exemplu,
, , , ' ) J )
iata o conversatie
'
intre doi cineri proaspat dsatoriti,>
care scau iminsi'
in
pat la sfar�itul unei zile. Sorul incearea sa initieze accul sexual, dar soria
ii respinge. Insa, in loc sa nu mai vorbeasea unul cu celalalt sau sa i�i
arate iricarea, ei vorbesc deschis despre acest lucru, folosind abilicarile
de rezolvare a conflictelor prezentate in capitolul precedent.
JED: Ce faci, iubito? (Sperand sdaudd,,Suntfericitd. Tu e1ti nemaipomenit.
Hai sdJacem dragoste. '')
JANE: Nu foarte bine de fapt.
247
 CELE �APTE PRINCJPII ALE UNEI CASNICII FERICITE
JED: Spune-mi, ce este? (Dezamdgit, pentru cd arft vrut sdfacd dragoste.)
JANE: Am nevoie de mai mulre atingeri. In ultima vreme, nu prea m-ai
mai mangaiat. M-am simtit singura 9i rrista.
JED ( Gdndindu-se ,, 0, nu, iar e vina mea. lmi pare rdu cd am intrebat. '):
Spune-mi mai multe.
JANE: Pai, obi9nuiam sa ne alintam diminerile, dar 1:n ultima vreme tu
te rrezeFi la 4 dimineara 9i lucrezi la prezentarea pentru clientii
tai. �a ea nu ne mai alinram deloc. lmi lipse9te foarte mulr.
JED ( Gdndindu-se ,,Are dreptate. Am Jostfoarte obsedat de proiectul acela
de la serviciu. '): Ai dreptate, am fost de-a dreptul obsedac. N-a
fost deloc placut pentru tine.
JANE: Chiar rrebuie sa faci asta? In fiecare dimineata?
Jed: Nu, nu rrebuie. 0 sa raman 1:n pat si o sa ne alinram penrru ea si
mie 1:mi place, e a9a de bine. Ma lini9teFe foarte m�lc.
JANE: Ar fi minunat. Dar tu? Ce ai vrea sa fac eu?
JED: Pai, cand ai spus ea nu re-am prea mangaiat, primul meu gand
a fost ,,Asta-i o prostie. Am 1:mbrarisat-o duminica trecuta si ea
m-a expediac. M-a duruc. 0 manga'.i 'mereu, ap ea e doar vi;a ei,
nu a mea. " Ma rog, acesta a fost primul meu gand defensiv. Ma
bucur ea m-am abtinuc.
JANE: Duminica aia m-ai imbrarisat pentru ea doreai sa facem sex,
, ,
asa-i?
JED: Da, ap-i, in mare masura. (Simfindu-se oarecum ru1inat.)
JANE: Mi-e greu sa vreau sa fac sex daea nu sunt mangaiata fara intentii
sexuale o bucata de vreme.
JED: Chiar? (,,Afface sex cu ea oricdnd fi oriunde, dacd nu mi-efoame. ')
JANE: Chiar.
JED: Eu n-am problema asta.
JANE: �tiu ea nu o ai, dar eu rrebui sa re simt aproape, nu sa ma simt
singura. Intelegi?
JED: Da, inteleg. Eu nu am nevoie de asta pentru sex, dar 1:nteleg. OK,
tnreleg ce ai nevoie.
JANE: Sa inteleg ea vrei sa spun mai des da atunci cand vrei sa facem
sex?
JED: Ar fi dragut,
JANE: OK, pot sa fac asta, daea ma mangai mai mult fara sa fie vorba
de sex.
JED: I9i mulrumesc ea m-ai fa.cur sa-mi dau seama de asta.
JANE: Cu placere.
248
CUM SA FACET! FATA PROBLEMELOR REZOLVABILE OBI�NUITE
s. invatav cum sa initiap actul sexual - �i cum sa il refuzati CU
delicatete.
,
Multe cupluri se simt inconfortabil discurand despre cum sa
initieze actul sexual 9i nici nu 9riu cum sa spuna ,,Imi pare rau, nu am
chef", ascfel incat celalalc sa nu se simta jignit sau respins. Este greu sa
faci fata. 9i respingerii. Sper ea sfaturile care urmeaza vor face ea lucrurile
sa fie mai u9oare.
Solutia pentru a face ea ,,da" 9i ,,nu" sa nu mai puna atata presiune
este de a avea un obicei agreat de amandoi in ceea ce priveFe sexul
(�i, finqi mince, ,,sex" poate fi orice apropiere pe care o fac cei doi
sori.). Un obicei este un fel de a va comporta, verbal sau non-verbal,
la care amandoi va a9ceptati, pe care amandoi va pureri baza 9i pe care
vi-1 dorifi. Astfel, cererile de a face sex vor deveni explicite 9i parte a
unei rutine. Cunosc un cuplu care finea o pereche de papu9i coreene
pe cuvercura patului. Atunci cand el sau ea dorea sa faea sex, a9eza
una dinrre papusi cu fata in jos. Partenerul se arata interesat reasezand
cealalca pa.pu9a i� acela9i fel. Bindnreles, ritualul nu trebuie sa fie �tat de
elaborat sau creativ intr-un mod anume. Un obicei pe care un cuplu ii
are pentru a initia interludiul 9i actul sexual poate insemna pentru unul
dintre parceneri a-I mangaia pe celalalt pe spate cu mi9eari circulare
atunci cand se due la culcare. Partenerul sau se poate inroarce eatre el 9i
continua apropierea fiziea sau poate refuza politicos.
Un ritual de a face cunoscuta dorinra de sex pe care il consider
in mod special eficient apare in insemnarile specialistei in terapie
sexuala Lonnie Barbach. Ea recomanda cuplurilor sa utilizeze o scala
de la 1 la 9, care indica cat de dispus sa faea sex se simte fiecare dincre
ei, cu 1 1:nsemnand ,,Deloe", 5 insemnand ,,Pot fi convins(a)." si cu
9 semnificand ,,Vreau s-o facem!" In felul acesta, daea parte�erul
dumneavoascra se apropie, dar dumneavoastra nu avefi nici un chef,
putefi spune ,,Te iubesc 9i e9ti super-sexy, dar acum sunt la l ." Daea nu
sunteti sigur, putefi spune ,,Acum sunt la 5. Deocamdata ne sarutam,
iar apoi vom vedea ce se intampla."
Iara dteva ritualuri utilizate de cupluri cu care am lucrat:
Spuneri direct ,,Vreau sa facem dragoste."
Sarutati-va partenerul pe gat 9i spuneti-i ,,Te vreau."
249
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE CUM SA FACETI FATA PROBLEMELOR R.EZOLVABILE OBI�NUITE

Imbratisaci-va partenerul si ' increbati-1 daea i-ar placea sa pe saptamana. Oric.h de contraintuiriv ar parea, rezulrarele sugereaza ea
sofii care ffi rdspldtesc nevestele pentru ea spun nu au parte de mai mult sex!
) ) ) )

face1i dragoste.
Lasari-i
' un bilet in care ii spuneri' ea vreri
' sa faceti
' dragoste Bineinteles, frecvenp exacra a acrelor sexuale in cadrul unui
in seara aceea. anumir cuplu esre imposibil de prezis. Ideea esre ea, arat in cazul sorilor,
Trimire1i partenerului mesaje text sau mail-uri sexy, in cat �j in eel al soriilor, CU cat auzim, inrelegem �i respectam mai mule
timpul zilei. ,,nu-urile" parcenerului legate de orice chestiune maritala, cu atat mai
Aprindeti lumanari in dormitor. mulre ,,da-uri" vor exista in relatia dumneavoasrra.
Invitati-1 sa faceti baie impreuna.
in acest capitol, am incercat sa va ofer sfaruri practice care sa
va ajute sa va rezolvari unele dincre problemele maricale des intalnite.
Cum sa refuzati
' cu delicatete
' sa faceti' sex Dar, uneori, oricat de mule v-ati srradui sa puneti punct unei dispute,
Daea nu averi chef, refuzari-va partenerul CU menajamente. Iara acesr lucru esre, practic, imposibil. Daea se intampla acesr lucru, ave1i
cateva modalitati de a spune nu, care nu supara prea rare. Spuneri-le CU de-a face cu o sicuarie constant problernaciea. Evitarea unei asrfel de
cuvintele dumneavoasrra, binein1 eles! situatii sau depa�irea blocajelor in ceea ce o prive�te reprezinta una
dinrre rnarile provocari cu care se confrunca un cuplu. Urmatorul meu
,,Imi place sa facem dragoste, dar hai sa o lasam pe alca data. principiu va va arara cum· va puteti salva - sau proreja - easnicia de
Acum chiar nu am chef Dar sa �tii ea imi placi foane mulr." diferenrele dumneavoasrra ireconciliabile.
,,Imi pare rau, draga meal dragul meu, dar nu e un moment
porrivit pencru mine ea sa facem dragosce. Te iubesc foarte
mule si
' ma simt foarce atras(a) de tine."
,,Sunt prea obosit(a). Dar a� vrea sa Fill ea ramane pe alta data,
ea sa am la ce ma gandi CU placere."

Cum sa acceptati un refuz

Oricare ar fi ritualul cuplului pentru a initia actul sexual, este
obligacoriu sa nu exisce niciun fel de consecinte negative daca partenerul
spune ,,nu". Esce mai u�or de spus decat de fa.cut. Deseori, atunci cand
(de obicei) soria spune ,,Nu in seara asta.", so1 ul se simre (din nou)
jignit, frustrat sau chiar furios. Reaqia lui este de inteles, dar s-ar putea
sa �i reduca probabilitatea ea soria lui sa spuna da mai des. Pentru a
pune in evidenra acest puncr de vedere, va prezint rezultatele unui
experiment in care am folosit teoria jocurilor pentru a modela frecvenra
actelor sexuale in cazul unui cuplu ipotetic. Jim era mereu interesat de
a face sex; Mary, mai putin. Calculele mele au aratar ea daea Jim era
nemul1 umit, imbufnar sau o facea in vreun fel pe Mary ,,sa plateasca"
de care ori ii refuza, ei ajungeau sa faea sex cam o data la rrei saptamani.
Dar, daea el ii rasplarea cu ceva fiecare ,,nu" (poate se arata inrelegacor
sau poate O intreba ce i-ar placea ei sa faea), frecvenra sarea la patru ori

250 251
 11

Principiul 6:
Dep�iti hlocajele

Dumneavoastra vreti sa averi copii; el nu. Ea vrea Sa mergeri la

biserica impreuna; dumneavoastra sumeti aceu. El esce un om de casa;
dumneavoastra sunteti gata sa ie�iti in fiecare seara. Toate aceste cupluri
au diferenre ireconciliabile. Dar, atunci cand partenerii nu gasesc o
cale de a impaca aceste neintelegeri perpetue, rezulcatul este un blocaj.
Atunci cand un cuplu se blocheaza in privinp unor chesciuni, imaginea
care imi vine in mime esre cea a doi pumni incle�tafi, indreptati unul
impotriva celuilalc. Niciunul nu reu�e�te sa faca vreun progres in a-1
convinge pe celalalc sa inteleaga �i sa respecte punctul lui de vedere,
CU atat mai purin sa fie de acord CU acesta. Prin urmare, ajunge sa i�i
considere partenerul ea fiind pur �i simplu egoist. Fiecare se mentine �i
mai tare pe pozitii, facand imposibil un compromis.
Atunci cand cuplurile se blocheaza in chestiuni de importanra
capitala, cum ar fi decizia de a-�i boteza copiii imr-o anumita religie, nu
este neobi�nuic sa se ajunga la atitudini proste�ti fata de diferente ce pot
parea ridicol de neinsemnate pentru oricine din afara relatiei, cum ar
fi punctualitatea sau impaturirea scucecelor. De regula, aceste chestiuni
reflecta diferenre fundamentale ale personalitatii sau ale preferintelor
scilurilor de viara. Indiferem daca par importame sau derizorii pentru
ceilalti, toate neintelegerile la care nu s-a gasit o solutie au acelea�i patru
caracteristici. Veti �ti ea ari ajuns intr-un impas daca:

1. Averi acelea�i certuri, iar �i iar, fara sa ajungeri la vreo solutie.

2. Niciunul dintre dumneavoastra nu poate aborda problema
CU umor, CU empatie sau CU bunavoinra.
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE PRINCIPIUL 6: DEPA�ITI BLOCAJELE

3. Problema se polarizeaza tot mai mult pe masura ce timpul Din ce sunt fa.cute visurile
trece.
Pentru a va gasi ie�irea dimr-un blocaj, trebui ea mai tnrai sa
4. Compromisul pare imposibil, deoarece ar insemna
tmeleo-eri ea indiferenr car de neinsemnara poate parea chesriunea,
recunoa�terea infrangerii - renunprea la ceva important,
b!�caj:l, este un semn ea fiecare dimre dumneavoastra averi visuri legate
fundamental pentru convingerile, valorile sau identitatea
de viata dumneavoascra de care ce!ala!t nu-�i da seama, pe care nu le
dumneavoastra.
recun�aste sau nu le respecra. Prin visuri, inreleg speranre, aspirafii �i
dorinre �are fac parte din identitatea dumneavoascra �i va dau sens �i
La fel cum se intampla cu cele mai multe dintre dificultarile
scop viefii. Visurile pot funqiona la diferite niveluri. Unele sum foarre
prin care rrecem, cea mai buna strategie de a face fara unui blocaj _
practice (cum ar fi dorinp de a economisi o a�ur�ira �um� d� �an�),
este de a-I evira inainte de orice. Din fericire, cu cat respectafi mai
in rimp ce alrele sum profunde. Adesea, aceste v1sun ma1 adanc1 raman
mult celelalre FSe principii, CU atat riscari mai purin sa va blocari in
ascunse, in vreme ce cele mai banale se afla la suprafara �i sunt mai u�or
privinp unor diferenre de nesolurionat. Pe masura ce va cunoa�reri
de observat. Spre exemplu, dedesubtul visului de a face multi bani se
�i averi incredere unul in celalalt, veri descoperi ea neinrelegerile care
poate ascunde O nevoie de siguranra.
alta data v-ar fi cople�it sunt mai u�or de gestionat, mai ales daea v-ari _ . ,
Cele mai profunde visuri ale noastre i�i au frecvent ongmea 111
folosit de exercifiile din acest capitol referitoare la visurile ascunse. 0
copilarie. S-ar pmea sa tanjifi �i sa vreri sa re-creati amintirile cele mai
solurie eficienta de a preveni blocajul este �i de a urmari cu atenrie acele
. dragi despre viap dumneavoastra de familie atunci cand erati cop�l -
ml ci momente cand ati ' " rarat" dorintele
, celuilalt. Daea oricare dintre
cum ar fi sa luari cina impreuna in fiecare seara fara sa firi intrerupp de
dumneavoastra se simte foarte jignit sau ranit pe chestiuni aparem
relevizor sau mesaje pe relefon. Sau ari putea simti nevoia fizica de a
minore, ar fi bine sa perreceri ceva mai mult rimp imariri-va aprecierea
va indeparta de amimirile dl!-reroase din copilarie, nerepetand acelea�i
�i admiraria (capitolul 5) �i sa exersari apropierea de celalalt (capitolul
tipare sau activitafi. De exemplu, va pmeri opune sa luari cina impreuna
6). Nerecunoa�terea acestor mici ocazii sau nediscutarea lor poate face
CU familia dad mesele de seara de cand erari copil erau adesea scena
o relarie mai vulnerabila la blocaje atunci cand e vorba despre probleme
unor ostilitati intre parintii dumneavoastra, in urma carora mancarea
importante.
va cadea greu.
Atunci cand cuplurile reu�esc sa se fereasea de blocaje, ajung sa _
Iara o lista de visuri ,,adanci" des intalnite, exprimate de cuplunle
se ocupe de situafiile !or constant problematice, aF cum ar face-o �i cu
cu care am lucrat.
o alergie enervama sau cu o durere de spate. �tiu ea problema nu va
disparea niciodata, dar reu�esc sa o rina in frau, ea sa nu ajunga sa le
1. Sentimentul de libertate
cople�easea de viap. Desigur, cand va aflari cu totul prin�i 1ntr-o situafie
2. Sentimentu! de lini�te
fara ie�ire, poate parea imposibil sa gesrionati conflictul cu u�urinp cu
3. Explorarea propriei identitafi
care ari trata, sa zicem, o emorsa. Cu toare acesrea, putqi face acest
4. Avemura
lucru. Amimiri-va ea nu rrebuie sa rezolvari problema pentru a depa�i
5. O calatorie spirituala
blocajul. Nici�nul dinrre dumneavoastra nu trebuie sa ,,cedeze" sau sa
6. Dreptatea
,,piarda". Scopul este de a reu�i sa recunoa�teti �i sa discutari problema
7. Onoarea
fara sa va faceri rau unul altuia.
8. Concordanp cu valorile din trecut
9. Vindecarea
10. A avea un sentiment de putere
11. A face fara trecerii anilor
12. Explorarea unei parri creative a sinelui

254 255
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE
l 3. A trece pesce rani mai vechi
14. A-1 ruga pe Dumnezeu sa ma iene
15. Explorarea unei parfi din mine pe care am pierdut-o
16. A avea un sentiment de ordine
17. A fi productiv
18. A avea prioritafile puse in ordine
19. Explorarea partii fizice din mine
20. A reu9i sa fiu competitiv �i sa ca�tig
21. Calacoriile
22. Poeainp
23. fncheierea unui capitol din viap mea - a spune la revedere
la ceva
Toate aceste visuri sunt frumoase. Niciunul dintre ele nu este, prin
natura sa, rau pentru o casnicie. Insa, un vis poate cauza probleme dad
sorul sau soria dumneavoastra nuil respecca sau daea dumneavoasrra il
tineti
' ' ascuns. In aceste conditii,
' oricare dintre dumneavoasrra se poate
cena pe fata pe acel subiect sau el poate ramane secret �i este exprimat
doar simbolic. In ultimul caz, cei doi sori pot crede ea se ceana uncle sa
iasa la cina duminiea seara,insa faccorul decisiv este mult mai profund
decat o masa la restaurant. Serile de duminiea ocupa un loc special in
inima fieearuia, care i�i are originea in copilaria lor. Visul ei este de a
manca in ora�, pentru ea familia ei racea asta in fiecare duminiea, o
rracarie care o racea sa se simca speciala. Dar pentru sorul ei, o masa la
restaurant ainsemnacincocdeauna mult mai purin decat o masa gacica
pencru coaca familia de mama lui foane ocupata - ceva ce ea racea doar
duminicile. Ap ea, dispuca dintre o masa la restaurant �i o masa acasa
esce doar un simbol a ceea ii face pe fiecare sa se simta iubir.
Cand visurile sunt respectate
De ce unele cupluri se descurea atat de bine cu asemenea
probleme,in timp ce altele ajung sa seimpotmoleasea? Diferenp consta
in fapcul ea in cuplurile fericite sotii i9i cunosc unul alcuia visurile 9i
considera ea ajucorul reciproc in realizarea acestora este unul dincre
scopurile easatoriei. ,,Vrem sa stim ce isi
) ' doresce
' celalalc de la viara.",
, Insa acum, cand avea de-a face CU facturile lunare pentru intrerinerea
spune Justine, care are o easnicie fericita cu Michael. Dar ea ar fi putut
vorbi la fel de binein numele cuturor cuplurilor inteligence emotional.
In relatiile care aduc mulrumire panenerilor, ei includ scopurile celuilalc
256
PRINCJPJUL 6: DEPA�ITI BLOCAJELE
in ideea pe care o au despre ce inseamna pentru ei easnicia lor. Aceste
scopuri pot fi foane concrete, precum a-9i dori sa locuiasea incr-o casa
de un anume fel sau sa atinga un anume nivel de educafie. Sau pot fi
incangibile, precum dorul de a se simfi in siguranra sau dorinra de a
vedea viafa ea o mare aventura.
Shelleyi�i doreFe sa mearga la facultace. Venicurile considerabile
ale Jui Malcolmii permit sa faea acest lucru. Insa eli�i dore�te foane mule
sa renunre la slujba extrem de solicicanta din domeniul marketingului,
deoarece visul lui esre sa fie propriul lui �ef 9i sa construiasea barci.
Intr-o easnicie fericita, niciunul dincre sofi nu insisra ea celalalt sa
renunfe la visul sau, nici nuincearca sail manipuleze. Ei aqioneaza ea o
echipa, 9i unul, 9i celalalc finand cont de visurile 9i de dorinrele celuilalr.
Poate ea Malcolm hocara9ce sa mai rraga pana i�i termina Shelley �coala.
Poate Shelley alege sa invqe la distanra sau sa i9i suspende studiile pe
o perioada asupra eareia au convenit amandoi. Din punct de vedere
practic, s-ar putea sa fie nevoie ea unul sau amandoi sa i�i amane o
vreme realizarea visurilor. Indiferent ce decid ei sa faea, nu aceasta
este adevaraca problema. Ideea este ea felul in care i9i concep easnicia
include sprijinul dat visurilor amandurora. Felul in care iau astfel de
decizii - 9i unul, �i celalalc recunoscand 9i respectand aspirariile celuilalt
- esre pane din ceea ce face ea relafia !or sa fie atar de importanta 9i de
plina de sens pencru ei.
Un cal pe nume Daphne
Acunci cand niciunul dinrre sofi nu i9i da seama de sau nu
apreciaza pe deplin importanp sprijinului dat visurilor panenerului
sau, blocajul esce aproape inevicabil. Acesta este cauza principala a
problemelor maritale grave dintre Ed �i Luanne, un cuplu din Seattle
intervievatin Laboracorul Iubirii pentru un program de 9ciri TV. Acunci
cand Ed 9i Luanne au fost in laboracor, am putut vedea ea aprecierea 9i
admiraria erau inea prezence. Dar ei rreceau princr-un stres enorm din
cauza lui Daphne, calul de noua ani al Luannei, cu care ea participa
· adesea la competifii.
Inaince de a se easacori, Ed era incancat de calul lui Luanne.
lui Daphne, aceasta a devenit o sursa de tensiune intre el 9i soria lui.
El dorea ea Luanne sa vanda calul ea ei sa poata pune deoparte mai
multi bani. Cu cat el 9i Luanne se cenau mai mule pe tema vanzarii lui
257
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICll FERICITE
Daphne, cu ata.r mai mult se temea, in adancul sufl.erului Jui, ea Luanne
tinea
' mai mule la ea! decat la el si la casnicia lor.
Cei doi au discutat desch,is aceasca problema pe parcursul a trei
imalniri a care cincisprezece minute, iar fragmente din acestea au fost
difuzate in cadrul proo-ramului. Intre sedinte, echipa mea si cu mine
0 ' } '
ii consiliam, folosind tipurile de tehnici pe care le veri gasi in acest
capitol. Luanne a fost sfatuita sa nu renunre la visul ei 9i sa se asigure
ea Ed inteleo-e
' t, ea
el conceaza eel mai mule pentru ea. L-am ajutat pe
Ed sa inreleaga ea ajucorul dat lui Luanne sa-9i implineasca visul de
a participa la concursuri cu Daphne face pane din rolul sau de sor al
ei. Ar fi fost bine 9 i ea el sa accepte infl.uenra lui Luanne in privinp
deciziilor legate de bani. La finalul celor trei intalniri, Ed 9i Luanne au
fa.cut un progres insemnat in casnicia !or. Arunci cand Ed i-a spus Jui
Luanne ea ii va fi alacuri in decizia ei de a o pa.ma pe Daphne, zamberul
ei larg a luminat ecranul.
In cele din urma, Luanne a vandut-o pe Daphne pemru a inchiria
un ea! mai ranar (cu toate ea o vizita in concinuare pe Daphne). A
continuat sa parricipe la competifii de calarie, iar Ed a cominuat sa o
ajute sa faca acest lucru.
Cand visurile sunt ascunse
In cazul lui Ed 9i al lui Luanne, a fost evident ea un vis se afl.a la
originea conflictului dintre ei. Provocarea a fost de a-9i respecta unul
alcuia visurile 9i nevoile. Dar, penuu multe cupluri, visul care se afla la
baza confl.icrului nu este arat de evident 9i doar prin dezvaluirea lui ele
pot depa9i blocajul in care se afl.a.
Se luam cazul lui Katherine 9i al lui Jeff. Aveau o casnicie fericita
pana cand Katherine a ramas insarcinata. Bruse, dupa parerea lui Jeff,
credinp ei catolica a ea.pa.tat o insemnatate mult mai mare in viap ei.
El era agnostic. Acunci cand a aflat ea ea a discutat cu tatal ei despre
botezul copilului, s-a infuriat ingrozitor. Nu dorea ea fiul lui sa aiba
parte de nici un fel de educarie religioasa oficiala.
La momenrul cand Katherine 9i Jeff au abordat acest conflict in
laboratorul meu, ajunsesera, in mod evident, la un blocaj. lmi dadeam
seama ea relafia !or era inu-un real pericol, deoarece se distanpsera
emotional unul de celalalt. Chiar �i atunci cand discucau despre
chestiuni foarte personale de credima ' si
' familie, nu ridicau vocea, nu
plangeau, nu zambeau, nici nu se atingeau unul pe celalalt. Puceau
258
PRINCJPIUL 6: DEPA�ITI BLOCAJELE
discura la rece diferenrele de opinii, insa erau neimplicari emotional.
�i, de vreme ce problema lor era una emorionala - referitoare la ceea ce
simreau despre familie, rolul de pa.rime 9i religie - nici un fel de analiza
imelecruala nu ar fi purur sa le-o rezolve.
La urmatoarea 9edinra, am sugerat ea, in loc sa incerce sa rezolve
problema, sa stea doar 9i sa se asculte unul pe celalalc vorbind despre ce
inseamna religia pentru fiecare. Era singurul mod de a ajunge la visurile
ascunse care alimentau conflictul. Katherine a inceput prima. Ea a
povestit cum credinp a ajutat-o in momencele foarte grele prin care
a trecur. Parintii ei rreceau printr-un divoq urat. De zece ani, tacal ei
nu mai rinea deloc legatura CU familia. Mama ei era atat de deprimata,
incat Katherine nu se putea baza pe ea. S-a simtit complec singura 9i
abandonata pana cand nu s-a apropiat de biserica, care a primit-o CU
bratele deschise. Nu doar ea a simtit ea are o legarura stransa afecruoasa
c.u ceilalti enoria9i, dar s-a simtit 9i alinata prin rugaciune. Orice s-ar
fi imamplat, sencimentul ea Dumnezeu o iube9ce o lini9tea profund.
Katherine a inceput sa planga cand 9i-a adus amince de acele momence
dificile 9i de alinarea pe care a gasit-o in religie.
Jeff a spus ea el a fost toad viap un agnostic. Spre deosebire de
familia disfunqionala a lui Katherine, a lui a fost foarte puternica 9i
iubitoare.
� Cand a avur momente dificile, el a cerut sprijinul parinrilor
sai. I9i dorea ea 9i copilul lui sa aiba aceea9i incredere in el 9i in Katherine.
Se temea ea, daca fiul lui va fi ,,indoctrinat" de biserica, acest lucru
va interfera CU aceasta legatura, iar copilul va fi invarar sa apeleze la
biserica, nu la parintii lui.
Jeff 9i Katherine aveau visuri opuse. El i 9i imagina ea au o familie
fericita care ar putea oferi toata dragostea 9i ajutorul de care·copiii lor
ar avea nevoie. Considera ea religia este o ameninrare pentru aceasta
legatura stransa dintre ei. Katherine vedea religia ea un sistem vital de
sprijin de care dorea sa poata beneficia 9i copiii ei.
Soluria pemru depa9irea acestui blocaj in care se afl.au Jeff 9i
Katherine a fost (9i este pentru toate cuplurile) sa discute deschis de
ce poziria fiecaruia este atat de imponanta pemru el sau pentru ea - 9i,
mai ales, sa vorbeasca fara consrrangeri despre istoria din spatele acestei
atitudini 9i despre ceea ce inseamna pentru fiecare dincre ei. Numim
acest tip de discurie strategia ,,Visurile din imeriorul conflictului" de
abordare a conflictelor. Pe langa contriburia adusa la detensionarea
siruariei conflictuale, aceasta spore9ce 9i sentimencul de intimitate 9i de
apropiere.
259
 CELE �APTE PRINCIPJI ALE UNEI CASNlCll FERICITE
Atunci cand Jeff �i Katherine au recurs la aceasta abordare pentru
a discuta deschis despre visurile !or, atmosfera din incapere s-a schimbat
dramatic. Jeff i-a spus lui Katherine ea o iube�te. �i ea acum i�i da
seama ea dorinta ei de a-si boteza copilul vine din iubirea profunda
pe care o are pe�tru copil�l !or - pentru copilul Lui. �i-a dat seama ea
esce ,,perfect logic" ea, din iubire, ea sa-�i doreasca sa protejeze copilul,
pencru ea acesta sa nu simra niciodara durerea pe care ea a trait-o. Acest
lucru 1-a ajutat sa-�i redescopere sentimemele lui profunde pentru
Katherine, care ajunsesera ingropate sub toara amaraciunea �i furia.
In prima sedima, nicio emotie nu a razbatut intre cei doi soti.
Dar, acum ascuirand�-si sotia pov�stind despre copilaria ei, pe fata l�i
Jeff se put;a citi comp;siun�a. Atunci cand ea a izbucnit in plan�, i-a
dat o batista �i a rugat-o sa-i spuna povestea mai departe. Katherine 1-a
ascultat la fel de atema atunci cand a venit randul lui sa vorbeasca.
Acum, cand problemele reale au fost dezvaluite, Katherine �i
Jeff au putut sa discute despre educatia pe care sa o dea copilului lor,
astfel incat aceasca sa respecte conceptiile amandurora. Jeff i-a spus ea
nu se opune botezului. El va ramane intotdeauna agnostic, dar este de
acord ea copilul !or sa primeasca o educatie de baza in catolicism. Cu
roate acestea, nu era de acord ea acesta sa primeasca o educatie imens
religioasa, deoarece se temea ea biserica i-ar putea inocula anumite idei.
Katherine a acceptat acest compromis.
Este purin probabil ea probleme la nivel mai profund, cum sum
cele prezentate, sa poara fi indepartate intr-o singura �edinta. Dar Jeff
si Katherine au fa.cut un prim pas foarte important. S-au apropiat unul
de celalalt �i au dat dovada de respect fata de visurile din copilaria
fiecaruia. Au fost de acord sa apeleze in continuare la ajutor specializat,
pentru a consolida succesul obtinut in cadrul intalnirii din laborator.
Oare aceasta problema va disparea sau se va rezolva? Probabil ea nici
una, nici alta. Insa ei au inceput sa invere sa traiasca in pace CU ea.
Cum sa identificati
, visurile
Dad ati ajuns imr-un blocaj asupra oricui aspect al casniciei
dumneavoastra, ma.runt sau major, trebuie sa identificati care vis sau
visuri alimemeaza conflictul 1n cauza. Un bun indicator ea avqi de-a
face CU un vis ascuns este faptul ea va considerati sorul sau soria ea fiind
sursa problemelor maritale. Dad spuneti, de exemplu, ea problema
este ea el este neglijent sau ea ea este iresponsabila sau cicalitoare, acesta
260
PRINCIPIUL 6: DEPA�ITI BLOCAJELE
este un semn al unui vis ascuns. Ar putea indica faptul ea nu vedeti care
esce comriburia dumneavoastra la apariria conflictului pemru ea ea nu
este la vedere.
Dezvaluirea unui vis ascuns este o provocare. Este purin probabil
ea visul sa iasa la iveala pana cand nu simtiti ea relatia dumneavoastra
maritala este un loc sigur in care sa vorbiti despre el. De aceea este
important sa inceperi prin a aqiona conform primelor trei principii,
prezentate in capirolele 4, 5 �i 6, pemru a va 1ntari relatia de prietenie
cu panenerul dumneavoastra.
Continuafi sd Lucrafi asupra conflicteLor nerezoLvabiLe.
Cdnd cei doi sofi ifi doresc mai muLt de la cdsnicia Lm;
reLatia Lor este mai probahiL sd fie mai apropiatd Ji
mai satisfocatoare decdt a celor care £Ji reduc a1teptdrile.
Adesea, visurile foane personale raman nespuse sau secrete,
pemru ea presupunem ea ele aF trebuie sa fie daca vrem ea relaria sa
funqioneze. Se intampla adesea ea ambii parteneri sa simta ea nu au
dreptul sa aiba acele visuri. S-ar putea sa 1�i considere propriile dorinre
,,copilare�ti" sau ,,nepotrivite". Aceste etichete, insa, nu pun eapat
dorintei. Prin urmare, dad relaria nu respecra visul, conflictul va aparea
aproape inevitabil. Cu alte cuvinte, atunci cand ingropafi un vis, el va
ie�i la suprafara deghizat - sub forma unui conflict in care ajungefi sa
va blocafi.
EXERCITIUL 1. IDENTIFICAREA VISURILOR
Cu ajurorul acestui exerciriu vqi exersa cum sa va dezvaluiti visurile
fara ea, la inceput, sa va concentrati asupra relariei dumneavoastra. Mai
jos, sunt prezentate �ase exemple de conflicte fara iqire des intalnite.
Ciriti-le pe rand �i ganditi-va ce vis se poate ascunde in sparele fiecarui
punct de vedere. Alcatuiti o scurta povestioara sau narariune care
sa explice poziria fiecarui parrener. In fiecare caz, imaginari-va ea
dumneavoastra averi acea acitudine �i ea va este foane greu sa cedafi.
Ganditi-va ce inseamna acest puncc de vedere pentru dumneavoascra �i
pentru originea visului pe care il averi. Imaginati-va ea visurile celuilalt
va vor ajuta sa dati drumul celor care provoaca blocajul din casnicia
dumneavoastra.
261
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNlCII FERICITE PRINCIPIUL 6: DEPA�ITI BLOCAJELE

Esre un exerciriu creativ care nu are raspunsuri corecte sau exagerat de sensibila. Cred ea a fi rarional este, de obicei, cea mai buna
gre�ite. Am adaugat visuri �i povestiri pe care le consideram utile pemru strategie pentru a face fa1a situafiilor incarcate emo1ional, nu de a fi �i
cupluri. Incercari, insa, sa nu citifi aceste istorisiri despre visurile altar mai emoriv. So1ia mea sus1ine ea sum greu de citit �i prea distant.
cupluri inaime de a le scrie pe ale dumneavoastra. Daca veri proceda Visul lui care face parte din acest conflict ar putea fi: Am
astfel, acest exerciriu va va fi mult mai util. crescut inu-o familie in care toara lumea vorbea in contradictoriu. Ne
placea sa ne cerram unul CU celalalt. Tata! meu punea mereu care 0
Brandon �i Ashley intrebare, ma provoca �i apoi ma conuazicea. Nu existau niciun fel de
reguli �i noua ne placea acest lucru. Dar, in acest concurs de dezbateri,
BRANDON: Cred ea soria mea este prea ordonara �i obsedata
nu era perrnis sa devii emotiv. Odara ce careva devenea emoriv, discuria
de cura1enie. Ajung mereu sa caut lucrurile dupa ce ea a fa.cut cura1 enie.
se rermina. Asa ea a-ti pastra conuolul emotional era la mare pret in
Cred ea nu fine seama de nimeni �i vrea sa comroleze tot, iar eu m-am
familia mea. ii est� �i �cum. Deci poate ea ar'uebui sa fiu mai sensibil,
saturat.
dar asta nu mi se potrive�te. Visul meu este sa fiu puternic. Pentru
Visul lui care face parte din acest conflict ar putea fi: Vreau
mine, a fi emoriv este o slabiciune.
sa ma simt liber in propria casa. Mama mea era foarte preocupata de
aparenre �i rinea casa excesiv de ordonata, CU toata mobila acoperita
NICOLE: Sum o persoana foarre emotiva, iar sorul meu este
CU plastic. Ma batea mereu la cap sa curar- Curarenia soriei mele �i
mult prea insensibil. Aceasta diferenra dintre noi ma face sa simt ea
cicaleala ei ma fac sa ma simt ea arunci cand eram copil. Pemru mine,
parrenerul meu esre uneori rece �i ,,fals", nu prezem cu adevarat. De
o casa dezordonata inseamna confort �i eliberare de critica.
multe ori, habar n-am ce simte. Sum frusuata de diferenp asta dintre
noi.
ASHLEY: Imi place sa fie ordine �i cura1enie in �asa noastra.
Visul ei care face parte din acest conflict ar putea fi: Da, sunt
Adun mereu dupa sorul meu. Cred ea nu 1ine seama de nimic �i eu
O persoana emotiva si ' CU asta, basta. Cred ea asta inseamna viata, ' sa
m-am saturat.
simti sa fii aproape de celalalt, sa reactionezi. Asta trebuie sa insemne
Visul ei care face parte din acest conflict ar putea fi: Atunci
sa £ii ',,responsabil"' ,,respons-abir" sau' a fi capabil Sa reaqionezi. Asta
d.nd casa este imoarsa pe dos, ma simt ea �i d.nd a� fi din nou in
pre1uiesc eu eel mai mulr. Reaqionez la orice este in jurul meu, la
mijlocul haosului din tinere1ea mea. Copil fiind, nu ma puteam baza
marea area, la arhitectura, la copii, sport, filme uiste, la tot! A fi. emotiv
pe nimic. De exemplu, nu �tiam niciodata cine, daca era cineva, ma va
inseamna Sa fii viu! Ap am fost crescuta �i sum ind.ntata. Visul meu
duce si
' ma va aduce de la scoala.
' Taral meu uita sa ma ia si
' uneori il este sa imparta�esc ceea ce simt cu persoana pe care o iubesc. Dad nu
uram penuu asta. Apoi, ajungeam acasa, uncle adesea nu era nimic de
pot face acest lucru, casatoria este condamnata sa fie lipsita de viara,
mancare �i nici haine curate. Cadea in sarcina mea sa ma ocup de toara
falsa �i plina de singuratate.
ordinea �i sa imi asum responsabilitatea pemru fra1 ii mei mai mici. !mi
era ciuda ea trebuia sa fac toate chesriile astea. Visul meu este sa ofer
Ava si Thomas
copiilor mei �i imregii familii un loc mulr mai sanatos uncle sa uaiasca.
Pentru mine, ordinea inseamna predictibilitate, siguran1a �i lini�te. Imi AVA: Sorul meu este foarte gelos, mai ales la petreceri. Eu sum
doresc toate astea pentru copiii mei. de parere ea evenimemele sociale sunt ocazii de a imalni oameni noi,
lucru pe care il consider foarre interesam. So1ul meu, insa, devine timid
Kyle �i Nicole �i se reuage. Pretinde ea flirrez la peueceri, dar asta nu e deloc adevarat.
Consider aceasra acuza1ie insultatoare �i ma infurie. Nu �tiu cum sa ii
KYLE: Soria mea este foarre sensibila �i susrine ea eu sum mult
ofer asigurari �i am obosit sa nu aiba incredere in mine.
prea insensibil. Aceasta diferenra dintre noi ma face Sa simt ea ea este
"' ln engleza, responsible, respectiv response-able, uncle response lnseamna reaqie
extrem de reactiva �i de lipsita de control din cand in d.nd, poare chiar (n. crad.).

262 263
 CELE $APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE
Visul ei care face parte din acest conflict ar putea fi: Chiar nu
flirrez �i nici nu ma intereseaza altcineva in afara sotului meu. Doar ea
perrecerile sum modul meu de a-mi mulrumi partea gregara �i salbatiea.
Chiar nu doresc sa fiu raspunzatoare de nimeni altcineva atunci cand
merg la o petrecere. V isul meu este de a ma simti libera sa explorez.
THOMAS: La petreceri �i in alte pa.qi, soria mea se uira dupa
alti barbati �i flirreaza. Acest lucru ma deranjeaza �i ma simt umilit. Am
tot adus in discurie acest lucru, insa nu o pot face sa inceteze.
Visul lui care face parte din acest conflict ar putea fi:
Intotdeauna mi-am dorit sa pot simti ea sum ,,de ajuns" pentru cineva
special din viata mea. Acesta este visul meu: sa ma simt cu adevarat
atragator �i dezirabil penrru parrenera mea. Vreau ea ea sa fie inreresata
de mine, sa vrea sa ma cunoasea �i sa descopere ce gandesc, cum sum
eu cu adevarat. Cred ea esre extraordinar de romantic sa merg la o
petrecere CU soria mea, iar ea sa nici nu bage de seama ea acolo mai sum
�i alri barbafi, sa aiba ochi doar penrru mine �i sa fie complet mulrumita
sa i�i petreaea timpul doar CU mine.
Melissa si Liam
Melissa: Sotului meu ii place sa facem dragoste mult mai des
decat mie. Nu �tiu ce sa fac arunci cand el se tot apropie de mine avand
intenria de avea raporturi sexuale. Nu �riu cum sa spun nu CU delicatefe.
Nu �tiu cum sa ma descurc in situariile astea.
Visul ei care face parte din acest conflict ar putea fi: Am fast
.molestata sexual mai demult. Nu am avur niciun control asupra acesrui
lucru si
' a fast cu adevarat oribil, dar asa
' s-a intamplar. Stiu
' ea partenerul
meu nu este de vina pentru multe dintre cele pe care le simt eu acum.
Dar simt ea sexul poate fi in regula doar daea esre cum vreau eu. In
easnicia mea exisra multa delicarere �i tamaduire, dar cred ea nu ma voi
impaca niciodara CU aceste sentimente de a fi trecut printr-o trauma
adevarara. Visul meu esre de a avea pane de apropiere sexuala numai 111
conditiile puse de mine.
Liam: Imi place sa fac dragoste mult mai mulr decat soriei mele.
Mereu ma doare cand ma refuza. Acest lucru se repeta �i ma face sa
ma simt nearragator �i nedorit. Nu �tiu cum sa ma descurc in siruatiile
astea.
264
PRINCIPIUL 6: DEPA$ITI BLOCAJELE
Visul lui care face parte din acest conflict ar putea fi: Visul
meu esre de a avea o parrenera care sa aiba initiativa relatiilor sexuale
�i care sa fie oarecum ,,absorbita" de pasiune, adiea sa fie total arrasa de
mine, de�i nu cred ea e mare lucru de capul meu. Pentru mine, a face
dragoste este un mod de a ma simfi profund conectat �i inrru torul
acceprar de celalalt.
Ethan �i Brittany
ETHAN: Cred ea sotia mea este mulr prea zgarcira cand vine
vorba de bani. �i nu considera ea e cazul sa chelruim doar ea sa ne
simtim bine �i sa ne bucuram. Imi displace ea nu am liberrare personala
�i control arunci cand vine vorba de bani.
Visul lui care face parte din acest conflict ar putea fi: Viap esre
prea scurta pentru a pune mereu bani deoparte pentru mai tarziu. �riu
ea e necesar sa avem o anumira suma, dar vreau sa simt ea nu traiesc
doar pentru ziua de maine. Nu vreau sa simt ea uece viap pe langa
mine. �i asta e ce simt adesea, ea nu sunt desrul de special ea sa ,,irosesc"
bani pe mine. Vreau sa ma simr special �i car se poate de viu. Asta vine
de cand, cred, rrebuia sa fiu mereu strangator cand eram sarac. Dar
acum avem un venir bun si ' nu mai rrebuie sa rraiesc asa.
'
BRITTANY: Cred ea sorul meu nu are simf pracric arunci cand
vine vorba de bani, prea chelruie§te fara sa se gandeasea �i la modul
egoist.
Visul ei care face parte din acest conflict ar putea fi: Vreau sa
ma bucur de viata, dar intre ni�re limite. Pentru mine, problema pe
care cred ea o are lumea asta este lacomia. Oamenii par sa nu reu�easea
niciodara sa aiba desrule ,,chesrii" sau sa obrina destui bani. E suficient
sa va uitati' la americanii care sunt in vacanta,' cu toate lucrurile lor,
rulorele, motocicletele, barcile, ma�inile. Nu vreau sa vreau lucruri.
Vreau sa ma mulrumesc doar CU purine lucruri �i CU purini bani.
Sincer, nu am nevoie de faarre mulr ea sa fiu fericira. Ap ea, ma vad
ea un fel de calugar, care are un scop in viara, iar eu chiar am asta. Un
calugar se poate mulrumi CU purin, poate fi fericir, tinand cont de toate
binecuvanrarile din viata ' sunt atat de mulre. Asa
' asra. Si ' ea eu cred in
a economisi �i a chelrui faarte purin. Pentru mine, acesta este felul in
care ar trebui sa rraim o viata morala. De unde vine acesr lucru? Cred
ea de la raral meu, care a fast mereu faarte cumpatat. Darorira lui,
265
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE
farnilia noastra a dus-o intordeauna bine, iar cand el a murit, mama a
fost asigurata din punct de vedere financiar. Respect ceea ce el a realizat.
Amanda si Mason
AMANDA: Sorului rneu ii place sa fie mule rnai apropiat de
farniliile noastre decat rnie. Pentru mine, legaturile de farnilie sum surse
importance de stres �i de dezamagire. A rrebuit sa ma rup de farnilia
rnea �i irni doresc sa ma tin rnai departe de ea.
Visul ei care face parte din acest conflict ar putea fi: Mi-a
trebuit mule efort sa ma desprind de o farnilie foarte disfunqionala.
Parimii
' rnei erau foarre reci si' distanti.
' Sora mea a aJ·uns intr-un spiral
de boli rnintale, iar fratele rneu a devenit dependent de droguri. Arn
fost singura care a sea.pat - devenind foarte distama fara de farnilia
rnea �i foarte apropiata de priereni. Prieteniile au insemnat intotdeauna
foarte mult pemru mine �i continua sa fie foarte importance. Dar ma
feresc sa devin apropiata de familia sorului meu. Vad o mulrirne de
tipare disfunqionale care ma sperie. V isul meu este ea noi sa ne cream
propriile noastre obiceiuri de familie �i sa ne pa.scram independenp.
MASON: lmi place sa fiu mule rnai apropiat de Familia mea
dedt ii place soriei rnele. Pentru mine, legaturile de familie sum
foarte importance. Parinfii mei au fost inrotdeauna alaturi de mine
in mornentele foarte importate. Acum, ei imbatranind, vreau sa le fiu
alaruri. Biblia spune ,,Nu ne parasi arunci cand ne lasa pucerile.'". Eu
iau aceasta obligarie foarte in serios.
Visul !ui care face parte din aces.t acestui conflict ar putea fi:
Penrru mine, senrirnentul de a avea o familie largita a fosc intotdeauna
foarce important. lmi aduc aminre de multe durninici cand casa noasua
era plina de douazeci sau treizeci de rude. Cafeaua �i prajirurile erau
nelipsice roaca dupa-amiaza �i erau o rnulrime de pove�ti frumoase, de
jocuri de ea.qi �i de rasete. Apoi, aveam pane de o cina delicioasa. V isul
meu este de a pastra acest sentiment al uniunii, al apropierii �i al unei
alinari deosebite.
"' In engleza, responsible, respecriv response-able, uncle response inseamna
reaqie(n. trad.).
266
PRINCIPIUL 6: DEPA�ITI BLOCAJELE
Cum sa abordati un blocaj marital
Odaca dobandit un oarecare exerciriu in idenrificarea visurilor,
sunreri pregatiti sa abordari un dorneniu in care va confrunrari CU un
blocaj in relaria durnneavoastra. Trebuie sa intelegefi ea inrerventia
asupra acestor probleme va dura. S-ar putea sa conscacari ea atunci cand
incepefi sa va idenrificari �i sa va recunoa�ceri visurile, problemele pe
care le averi vor parea ea se inraucaresc in loc sa se imbunacaieasca.
Averi rabdare. Nu este u�or sa va recunoaFeti �i sa va sprijiniti visurile.
Insa�i narura blocajului inseamna ea visurile durnneavoasua par sa fie
concradiccorii, arnandoi ajungand sa fiti foarce inradacinari pe propriile
pozitii �i sa va temeti sa accepcari influenp celuilalr �i sa cedafi.
Pasul 1: Analizati
' visul (visurile)
Penrru inceput, alegeri un anumit blocaj asupra caruia sa lucrari.
Apoi, scrieti o explicatie pentru poziria dumneavoastra. Nu va criticari
' nici nu va invinovatiti
si ' , sorul
' sau sotia.
' Folositi
, afirrnatiile
, facute de
cuplurile de mai sus pe post de ghid - observari ea cei doi sari nu se
vorbesc de rau unul pe celalalt. In schimb, ei se concentreaza pe ceea ce
Partenerul lor are nevoie, pe ce isi, doreste' si
' pe ce sirnte faca
' de situatia
'
respectiva. In continuare, scrieti povestea visurilor ascunse pe care se
bazeaza atitudinea dumneavoastra. Explicati de uncle provin aceste
visuri �i de ce sum ele atat de importance pentru dumneavoastra.
Odaca ce intelegefi arnandoi ce visuri alimenreaza blocajul,
este rnomentul sa discutafi despre ele. Fiecare are la dispozitie cate
cincisprezece minute ea vorbicor �i cincisprezece minute ea ascultator.
Nu incercati sa rezolvari problema. Incercarile de a face acum acest lucru
vor avea efecrul contrar. Scopul durnneavoastra este doar de a intelege
de ce fiecare dintre dumneavoastra reaqioneaza atat de pucernic fata de
aceasta problerna.
Sarcina vorbitorului. Vorbifi sincer despre poziria durnneavoastra
�i despre ce insearnna ea pentru durnneavoastra. Descrieri visul care
o alirnenreaza. Explicati de unde provine acest vis �i ce sirnbolizeaza
el. Exprirnari-va clar �i fiti sincer in legatura cu ceea ce va doriti �i cu
motivele pentru care aceste lucruri sum atat de importance pentru
dumneavoascra. Vorbiti ' ea si' cand v-ati ' explica visul celui mai bun
prieten sau unei a creia parri, neucre. Nu incercari sa cenzurari sau sa
bagatelizari ceea ce simtifi despre visul dumneavoasua pentru a evita sa
267
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE
va suparari sau sa va certati CU sorul sau CU soria dum'neavoastra. Daea
va esre greu sa faceri acest lucru, reveniti asupra sfarurilor din capitolul
9, legate de domolirea incepururilor de discurie. Raman valabile unele
dintre aceste srrategii, mai exact, a face afirmarii de tip ,,eu" 9i de a vorbi
doar despre sentimentele 9i nevoile dumneavoastrd. Nu este un moment
porrivit pentru a critica sau a va certa cu partenerul dumneavoasrra.
Ceea ce simtiti' ' fata
' de parrenerul dumneavoastra si ' este in legatura cu
acest vis esre un subiect secundar pe care nu ar rrebui sa il abordari
tocmai acum.
Sarcina ascultatorului. Abtineti-va
' ' de la comentarii. Nu luati, in
nume de rau visul sotului
' sau al sotiei,
' chiar daea acesta nu se porriveste
' Dad pureri, spuneri-i parrenerului dumneavoastra ea ii sustineri
CU unul dintre visurile dumneavoasrra. Nu pierderi vremea gandindu-
va la contraargumeme sau la modalirari de a rezolva problema. Sarcina
dumneavoastra este doar de a asculra visul 9i de a va incuraja sorul sau
soria sa ii exploreze. in continuare, sum cateva intrebari de incurajare, pe
care i le pureri adresa. Nu trebuie sa le folositi imocmai, ci, mai degraba,
sa exprimati ideea 9i sensul din spatele lor cu propriile dumneavoasrra
cuvinte.
lntrebarile magice ale talmaciului devise
• ,,Ce crezi despre aceasta problema? Ai valori, idei etice sau
alte convingeri care sum in legarnra cu pozitia ta in acest
subiect?"
• ,,Care sunt toate lucrurile pe care le simti 9i la care te gande9ti
despre aceasta problema?"
• ,,Ce inseamna aceasta pozitie pentru tine?"
• ,,Care este visul tau ideal legar de aceasta chestiune?"
• ,,Spune-mi povestea visului tau. Are legatura in vreun fel CU
trecurnl tau sau cu perioada copilariei tale?"
• ,,Ce i9i dore9ti? Ce ai nevoie? Daea a9 putea folosi o baghera
magiea si' ai avea exact ce iri
' doresti,
' cum ar arata acel lucru?"
Asa nu:
GEORGIA: Am visat intotdeauna sa ma due inrr-o expeditie pe Everest.
NATHAN: Imai de toate, nu ne putem permite ap ceva. �i apoi, nu
imi pot imagina ceva mai stresant decat o eararare. Ameresc 9i
cand ma urc pe o masa.
GEORGIA: Las-o balta.
268
PRINCIPIUL 6: DEPA�ITI BLOCAJELE
Asa da:
GEORGIA: Am visat intotdeauna sa ma due intr-o expedirie pe Everest.
NATHAN: Spune-mi mai mulre despre ce inseamna pentru tine sa re
carari pe un mume. La ce te-ar ajura?
GEORGIA: Cred ea a9 fi incantata, ea 9i cum a9 fi in al noualea cer.
Copil fiind, imordeauna mi s-a spus ea sunt firava 9i ea nu pot
face nimic. Parintii mei spuneau mereu: ,,Cu grija, cu grija." Cred
ea a ma earara pe un munte ar fi eel mai eliberator lucru pe care
l-a9 purea face. � avea un sentiment exrraordinar de implinire.
visul. Asta nu inseamna neaparat ea dumneavoasrra credeti ea visul
poate sau trebuie sa fie realizat. Exista trei niveluri diferite de respect
pentru visurile partenerului dumneavoastra - toate sunt benefice pentru
easnicia dumneavoasrra. Cel dimai este de a va exprima intelegerea fata
de visul lui sau al ei si
' de a va arata interesat sa cunoasteti
' ' mai multe
despre el. De exemplu, Nathan ar fi putut sa sprijine decizia Georgiei
de a urma un curs de eararare 9i de a O asculta CU entuziasm atunci
cand ea vorbea despre acest lucru, chiar daea nu este inreresat sa mearga
la curs impreuna cu ea. Al doilea nivel ar fi sa va implicati activ in
realizarea visului; in acest caz Nathan s-ar fi putut oferi sa o ajute pe
Georgia sa-9i plateasea o excursie de cararare. Cel de-al rreilea nivel ar fi
sa deveniti parte a visului, sa ajungeti sa va bucurati 9i dumneavoasrra
de earararea pe munri.
Recunoafterea fi respectul ardtat visurilor fi speranfelor
celor mai profunde fi mai personale ale fiecdruia
este solufia de a vd salva fi de a vd imbogdfi cdsnicia.
S-ar putea sa descoperiti ea puteri ,,merge pana la capat" CU unele
dintre visurile parcenerului dumneavoastra, in timp ce cu alrele sa nu
reusiti
' ) de treceti de primul nivel al imelegerii
) , si
, al interesului. Este in
regula. Ideea de baza pemru a trece peste blocaje nu este de a deveni
neaparat pane a visurilor celuilalt (de9i casnicia dumneavoastra va avea
mai mulr de ca9 tigat in masura in care putqi face acest lucru), ci de
a respecta acesre visuri. La urma urmelor, nu va doriti acea casnicie
in care dumneavoastra sa dFigari CU prerul strivirii partenerului
dumneavoastra.
269
 CELE �APTE PRll'JCIPIJ ALE UNEI CASNICII FERICITE
Pasul 2: Calmati-va
Discutiile despre visurile care sum contradicrorii pot fi stresante.
Fiti atenti cum reactionati fiecare la aceste discutii. Avertizati-va
partenen;l daea simfiti s�mne ale stresului (de �xemplu, i�ima
dumneavoastra incepe Sa bata CU putere). Amintiti-va ea, daea apare
sentimencul de cople9ire, discuria nu va duce nicaieri. Prin urmare,
eautati sa folositi impaearile daea unul dintre dumneavoasrra se supara.
Daea, coru9i, apare semimentul de cople9ire, faceri o pauza de eel putin
douazeci de minute 9i faceti orice activitate care va lini9 ce9te. (Pencru
aJ·uror suplimentar, vedeti
, ,,Auro-linistiti-va
, , si
' alinati-va
' reciproc" , de la
pagina 194).
Pasul 3: Ajungeti la un compromis provizoriu (metoda celor doua
cercuri)
Acum, a venit vremea sa incepeti un lucru pe care il veti face
mereu, acela de a ajunge la un acord in privinp acestei chestiuni, sa
acceptati diferentele care exista incre dumneavoastra 9i sa conveniti
asupra unui anume compromis de inceput care sa va permita sa discutati
in concinuare problema intr-un mod amiabil. Inteleoeti ea scopul
' t, )
dumneavoasua nu este de a pune capat conflictului - care, probabil,
nu va disparea complet niciodata. In schimb, scopul este de a descalci
problema, de a incerca sa indepartati durerea, pentru ea problema sa nu
mai constituie o sursa de grea suferinra.
Modul prin care initiati acest proces este utilizand exercitiul
cercurilor de la pagina 201 (,,Gasirea punctelor comune"). Definiti
acele aspecte fundamentale la care nu puteti renunra. Pentru a face ace�t
lucru, crebuie sa priviti adanc in suflerul dumneavoastra si
' sa incercari'
sa impaqiti problema 'in doua categorii:
Aspecte nenegociabile. Acestea sum elemente ale conflicrului
la care nu puteti renunp rara sa va incalcari nevoile sau valorile
dumneavoasua fundamentale.
Aspecte maleabile. Aceasta categorie cuprinde roate
componentele problemei fata de care puteti fi flexibil, deoarece ele nu
sum arat de ,,fierbinti" pentru dumneavoastra. lncercati sa faceri aceasta
categorie cat mai cuprinzaroare, iar pe prima cat mai redusa CU putinra.
Aratati-i cele doua liste sorului sau soriei dumneavoasua.
Colaborand 9i folosind ceea ce ati invapt in capirolul 9, srabiliti un
compromis provizoriu. Incercari-1 pentru aproximativ doua luni 9i
270
PRINCIPIUL 6: DEPA�ITI BLOCAJELE
analizati-va apoi pozitiile.
) ' Nu va asreptati
, ' ea acest lucru sa rezolve
problema, ci doar sa vina in ajutorul dumneavoascra pentru a putea crai
cu ea in pace.
De exemplu, Sally crede in dicronul ,,Traie9te clipa!" - obi 9nuie9re
sa fie spontana 9i cam mana spana. In viata, scopul principal lui Gus
este sa se simta in siguranra. El nu se grabe9re 9i este foarce prudent
cand ia decizii si
' esre si
' foarte cumparat. Aceste diferente ' dintre ei ii fac
sa intre in conflict acunci cand Sally insisra ea ar trebui sa cumpere o
cabana la munte. Gus refuza imediat - nu 9i-o pot permite. Sally crede
ea da.
Se cearta de un an pe aceasta chesriune, fara sa ajunga la vreun
rezultac. Ori de care ori incearea sa reia discuria, ajung sa strige unul
la alrul. Gus ii spune lui Sally ea o considera o iresponsabila cu capul ·
in nori, care vrea intotdeauna sa dea cu piciorul la banii pentru care
amandoi au muncit din greu. Sally il acuza pe Gus ea vrea ii strice roata
placerea 9i bucuria de a crai.
Pentru a depa9i acest blocaj, Gus 9i Sally crebuie mai intai sa
analizeze semnificatia
' simboliea a poziriilor
' lor fata
, de cabana. In prima
!or discurie purtata in incercarea de a rezolva aceasta problema, Sally a
spus ea visurile ei sum de a eauta placerea, de a putea sa se relaxeze 9i
de a se simti pane a narurii, putand sa 9i le realizeze pe roate daea ar
avea o cabana. Cu roate ea se temea 9i ea Gus i9i dorea sa o transforme
intr-o persoana monorona care traie9re doar pentru ziua de maine, nu
ii spune acum acest lucru. (I 1-a spus de multe ori in rrecut.) In schimb,
ce concentreaza pe ceea ce i9i dore9te, nu pe furia 9i pe temerile legate
de Gus.
Arunci cand este randul lui Gus sa vorbeasea, el ii spune ea a pune
bani deoparte are o mare insemnarate simboliea pentru el. Tanje9re sa
se simta in siguranra din puncr de vedere financiar, deoarece. se reme ea
va fi sarac la bauanete.
, lsi' amintesce
, ea si-a
' vazut bunicii suferind din
cauza ea erau atat de sataci. Bunicul sau a ajuns intr-un azil de proasra
calitate care, crede Gus, i-a rapit demnitarea. Pentru Gus, unul dincre
cele mai importante scopuri in viata este sa nu se simra umilit cand va fi
bacran. Gus esre furios pe Sally 9i pentru ea crede ea ea este nechibzuita
9i ea are o nevoie copilareasca de a primi recompense imediate, lucru
care reprezinta o ameninpre pentru starea lui de bine 9i pentru viap pe
care incearea sa si-o
' cladeasea. Cu roare acestea, nu i-a aruncat in fara '
aceste acuzatii in acest moment. In schimb, a continuat sa explice 9i sa
271
 CELE $APTE PRINCIPll ALE UNEI CASNICII FERICITE
descrie visul sau de siguranfa financiara �i originile acestuia in copilaria
Jui.
Dupa ce Sally 9i Gus au vorbit despre semnificafia simboliea
a pozifiilor lor, s-a petrecut o schimbare. In Joe sa considere visul
celuilalt ea o amenintare,
, ei le-au vazut ce erau in realitate: dorinte
,
adanci ale cuiva pe care ii iubeau. De�i visurile !or sunt in continuare
contradictorii, sunt acum motivati sa gaseasea puncte comune, un mod
de a le respecta �i, poate, de a le realiza pe amandoua. Iara cum au facuc:
1. Au definit acele aspecte fundamentale la care nu pot renunra. Sally
a spus ea ea crebuie sa aiba o cabana. Gus a spus di el crebuie sa
economiseasea 30.000 $ pentru a simfi di este in siguranra din
punct de vedere financiar.
2. Au definit aspectele maleabile. Sally a spus di se poate mulrumi
CU O cabanuta , si
' putin
, teren, in loc de vastul adapost pe care si-1 '
imaginase. Putea fi Bexibila 9i in privinp momentului de achizitie a
unei cabane. 1-ar placea sa cumpere una imediat, insa poate a�tepta
d.fiva ani, atata timp de simte di Gus sprijina aceasta decizie 9i ea
amandoi aqioneaza in aceasta direqie. Gus spune di el poate fi
Bexibil in privinp rapiditatii cu care el crebuie sa stranga cei 30.000
$, acaca cimp cat �tie di amandoi acrioneaza impreuna pentru a
realiza acest obiectiv, economisind o anumita suma de bani din
fiecare salariu.
3. Au ajuns la un compromis provizoriu, care respecta visurile
amandurora. Vor cumpara o eabanura, dar nu in urmatorii crei ani.
Intre timp, vor depune jumatate din economiile lor intr-un cont de
avans �i jumatate intr-un fond de economii. Dupa cateva luni, i�i
vor analiza acest plan si
, vor decide dadi functioneaza.
, timp cat nu exisra nici un pie de murdarie.
Sally �i Gus �i-au dat seama di ve�nica problema care se afla la
originea conflictului nu va disparea niciodata. Sally va fi mereu cea
idealisca, imaginandu-si o viata plina cu cabane si excursii aventuroase,
\J ' ' '
iar Gus va fi ingrijorat de siguranp lor financiara, de fondul lor de
Pensii si
, altele asemenea. Insa, invatand
, cum sa se descurce CU aceste
diferente, ei pot evita blocajele legate de orice conflict concret, pe care
diferentele fundamentale dintre ei 1-ar pucea provoca.
Iara alee d.teva exemple, in care am folosit unele dintre cuplurile
prezentate in exercifiul ,,Identificarea visurilor" de mai sus, care va arata
cum putefi trai CU diferenrele care exista intre dumneavoastra pe tot
272
PRINCIPIUL 6: DEPA$ITI BLOCAJELE
parcursul acestui proces. Deoarece niciunul dintre aceste conflicte nu
are cum sa fie exact eel pe care ii avefi dumneavoastra, ele va vor oferi
o imagine a felului in care aceste cupluri cu diferenfe de opinii adanc
inradacinate pot depa�i blocajele.
Brandon �i Ashley
Blocajul: curarenia din casa - ea vrea ea el sa fie mai ordonat, iar
el vrea ea ea sa nu ii mai ciealeasea in privinp acesta.
1. Identificati
' si ' visurile aflate in interiorul conflictului
' discutati
Visul lui Ashley: un sentiment de ordine �i siguranra acasa
Visul lui Brandon: un sentiment de libertate in propria casa
2. Calmati-va
Au dizut de acord sa faca o pauza prin a se bucura impreuna de o
baie fierbinte, CU lumanari �i CU muzica preferata a amandurora.
3. Ajungeti la un compromis provizoriu (metoda celor doua
cercuri)
Aspecte nenegociabile
Cele ale lui Ashley: Ea nu suporta rufele murdare la.sate peste tot,
nu in co�ul de rufe murdare, �i nici murdaria din baie.
Cele ale lui Brandon: El nu suporta sa crebuiasdi sa-�i scranga
harciile imediat ce a terminat sa lucreze.
Aspecte maleabile
Cele ale Jui Ashley: Ea poate accepta o oarecare dezordine, atata
Cele ale lui Brandon: El se poate obi�nui cu spalatul hainelor, al
vaselor �i al bailor, atata cimp cat nu trebuie sa faea mereu acest lucru.
Compromisul provizoriu. Amandoi 1�1 vor asuma
responsabilitatea de a menrine baile �i bueataria curate. Ea nu ii va mai
bate la cap mai mult de o data pe saptamana legat de dezordinea pe care
o face. Dar daca el nu se ocupa de asta pana atunci, ii va aduna toate
lucrurile 9i i le va pune gramada pe jos, in biroul lui de acasa.
Conflictul care va exista mereu. Ashley va uri mereu harababura;
Brandon va uri mereu ordinea.
273
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICll FERICITE
Kyle �i Nicole
Blocajul: niveluri foarte diferite de confort in exprimarea
emotiilor
1. ldentificati' si
' discutati' visurile aflate in interiorul conflictului
I,.
Visul Jui Nicole: a fi emo�iva face pane din identitatea ei �i din
ceea da sens vietii ei.
Visul lui Kyle: penrru el, a fi emotiv este un semn de slabiciune.
2. Calmati-va
Au citit cu voce tare instruqiunile exercitiului de relaxare de
la paginile 196-197, in timp ce i�i monitorizau tensiunea arteriala a
fieearuia. Au a�teptat pana cand valorile tensionale au scazut la nivelul
initial, inainte de a continua.
3. Ajungeti la un compromis provizoriu (metoda celor doua
cercuri)
Aspecte nenegociabile
Cele ale lui Ashley: Ea nu se poate abrine sa nu reaqioneze cu o
pasiune intensa la tot ce inseamna viara.
Cele ale lui Brandon: El nu poate deveni o persoana emotiva
doar ea sa ii faea ei pe plac.
Aspecte maleabile
Amandoi accepra faprul ea sorull soria nu poate schimba o
trasatura fundamemala de personalirate.
Compromisul provizoriu. I�i vor respecta diferenrele din acest
domeniu. El va fi receptiv la nevoile ei de a discuta �i de a imparta�i ceea
ce simte. Ea va accepta datile in care el nu poate face acest lucru.
Conflictul care va exista mereu. Ei vor continua sa aiba moduri
foarte diferite de a-�i exprima emotiile.
Ava si
' Thomas
Blocajul: ei ii place sa i�i perreaea timpul cu alre persoane la
petreceri, in tirrip ce el vrea ea ea sa stea cu el.
1.
274
PRJNCIPIUL 6: DEPA�ITI BLOCAJELE
1. Identificati
' si
' discutati ' visurile aflate in interiorul conflictului
Visul lui Ava: sa se simra libera �i capabila sa exploreze, cunoscand
oameni noi la evenimenrele sociale.
Visul Jui Thomas: sa fie in cenuul arenriei ei.
2. Calmati-va
Ea este lini�tita de asigurarile lui ea nu i�i dore�te sa o conuoleze
sau sa decida care ii sunr prierenii. El este lini�tit de asigurarile ei ea nu
este imeresara de niciun alt barbat decat el. Fae exercitii de meditatie
timp de o jumatate de ora, o activitate care este pe placul amandurora.
3. Ajungep la un compromis provizoriu (metoda celor doua
cercuri)
Aspecte nenegociabile
Cele ale lui Ava: Ea uebuie sa fie libera sa se simta bine �i sa
cunoasea oameni noi.
Cele ale lui Thomas: El nu suporra sa o vada dansand sau aringand
alti
' barbati,
' nici ma.car imr-un mod prietenesc.
Aspecte maleabile
Cele ale lui Ava: Ea nu trebuie sa Stea complet separat de sorul
ei la peueceri.
Cele ale Jui Thomas: El poate suporta ea ea sa vorbeasea CU alri
barbati rimp de careva minute.
Compromisul provizoriu. Vor sta impreuna la petreceri
aproximariv jumatate din timp. In cealalta jumacate, ea o va purea
petrece de una singura. Dar ea nu va dansa �i nu va atinge alti barbari -
iar daea el ii va spune ea il deranjeaza ceea ce face, ea va inceta.
Conflictul care va exista mereu. Ava va vrea mereu sa socializeze
mai mult decat poate �i vrea sa o fad Thomas.
in cominuare, incercati ' sa vedeti
' dad puteti ' sa comurat,i
problema dumneavoasua in acela�i mod. Imai, scrieti o propoz1pe
clara din care sa reiasa care este problema �i care sum visurile care o
alimemeaza. Apoi, notafi care aspecte sum nenegociabile pentru fiecare
dintre dumneavoastra �i care sum cele fara de care puteti fi B.exibili.
La final, consemnati in amanum care este compromisul provizoriu pe
275
 CELE �APTE PRINCIPll ALE UNEI CASNICII FERICITE

care amandoi suntefi de acord sa-1 incercati pentru o scurta perioada. 12

Va fi uril daca veti
, scrie si
, o scurta descriere a conflicrului care mereu va
exista, pentru a confirma faptul ea amandoi inrelegefi ea acesta ramane
nerezolvat - insa puteti trai CU el.

Pasul 4: Spuneti ,,Multumesc"

Principiul 7:
Va fi nevoie de mai mule de o incercare pentru a depa�i blocajul
Creati un sens comun
legat de problemele care va tulbura casnicia. Aceste intalniri pot fi
scresante, indiferent car de mulca silinta va dati in incercarea de a va
accepta unul alcuia punccul de vedere fara sa judecati. Scopul este de
a readuce spiritul de recuno�tinra, in care tineti cont de partile bune
ale lucrurilor �i priviti inauntrul dumneavoastra, pentru a va exprima
,,Aveam o easnicie lipsita de griji.", spune Helen. ,,Cu asta vreau
recuno�tinp pentru tot ce avefi. Acest lucru poate fi cu preeadere
sa spun ea era foarte superficiala. Ne intelegeam bine �i ne iubeam
dificil de realizat dupa ce ari discutat despre conHictele asupra earora
CU adevarat, insa nu ma simteam chiar atat de apropiata de Kevin.
sunteti blocati in casnicia dumneavoastra, insa este CU atat mai mult
Era ea si cand am fi fost doi colegi de camera care faceau dragoste."
un m�tiv seri�s de a depune acest efort. Asigurati-va ea incheiati intr-o
Helen, � ,,feminista devotata"' s-a mandrit mereu CU independenra ei.
noca pozitiva, aducandu-i partenerului dumneavoastra trei mulrumiri
La inceput, credea ea este nemaipomenit ea ea 9i cu Kevin due viqi
concrete (Pentru sugestii, intoarceti-va la ,,Multumesc pentru", de la
separate - cariere separate, interese diferite �i prieteni diferifi. Dar, cu
paginile 88-90.)
cat crecea mai mule timp de cand erau easaroriti �i mai ales dupa ce au
Urmati ace9ti patru pa9i 9i vqi reu�i sa depa�ifi blocajul in
avut copii, CU atat mai mult simrea ea lipse9te ceva. Nu dorea sa renunre
privinp siruatiilor constant problematice. Averi rabdare cu tot acest
la sentimentul puternic de independenra personala, insa i9i dorea mai
proces 9i unul cu celalalt. Prin insa�i natura lor, aceste probleme sum
mult pentru easnicia ei. Dupa ce a participat la atelierul nostru de
persistence. Pentru a le slabi scransoarea asupra casniciei dumneavoastra
lucru, si-a
' dat seama ce este ace! ceva: i�i dorea sa simta ea ea �i Kevin
este nevoie de angajament 9i incredere din partea amandurora. Veti
formeaza o familie.
sti ea relatia dumneavoastra se imbunatateste, atunci cand problema
In cazul in care easnicia dumneavoastra respecta cele �apte principii
in cauza �une mai purina presiune pe a�a,ndoi - atunci cand puteti
pe care vi le-am prezentat, exisra mari �anse ea relatia dumneavoastra
discuta despre ea pastrandu-va simrul umorului �i nu vi se mai pare arat
sa fie echilibrata si fericira. insa, daea va puneti increbarea ,,�i asta-i
de mare 9i de impovararoare incat sa alunge dragostea 9i bucuria din
rot?", siruaria in c;re va afhti ar putea fi la fel cu cea a lui Helen �i a lui
relaria dumneavoastra.
Kevin. Ceea ce lipsqte este un sentiment mai profund de sens comun.
O easarorie nu inseamna doar crqterea copiilor, impartirea sarcinilor
din aaospodarie si, sex. Poate avea si
, o dimensiune spiricuala care se refera
la crearea unei vieti interioare pe care sa o impana9iti 9i unul �i celalalc
- o cultura bogata in simboluri �i ritualuri 9i preruire pentru rolurile
9i scopurile fieearuia, care va aduc mai aproape 9i va indruma inspre a
intelege
' cine sunteti
' ea familie.
De obicei, ne gandim la culrnra in termenii unor grupuri etnice
extinse sau chiar ai unor rari in care predomina anumite obiceiuri 9i
o anumita bueararie. Or, o culrura poate fi creata 9i de eatre numai

276
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNJCII FERICITE
doua persoane care au fost de acord sa i�i traiasea vietile impreuna. In
esenia, fiecare cuplu �i fiecare familie i�i creeaza propria micro-cultura.
�i, la fel ea in cazul al tor culturi, aceste mici forma1iuni au propriile lor
obiceiuri (cum ar fi, sa ia masa in ora� in fiecare seara de duminica),
ritualuri (sa inchine un pahar de �ampanie la naFerea fiecarui copil) �i
mituri - pove�tile pe care cei doi sori �i le spun (fie ele adevarate, false
sau infrumusetate), care expliea sentimentul pe care ei il au despre cum
este casnicia lor 9i despre ce inseamna sa faci pane din grupul lor.
Paula 9i Doug se considera cei ,,neispraviti" in familiile lor.
Amandoi au fost considera1i ea fiind mai purin inteligen1i, mai putin
atragatori sau cu �anse mai purine de reu9ita fara de fratii �i surorile lor.
Dar, asa , cum s-a dovedit in cele din urma, toti ' fratii
' si
' surorile lor au
ajuns sa fie necasatoriti sau divorp1i, in vreme ce Paula �i Doug au o
easnicie fericita, echilibrata, au locuri de munca stabile �i 9i-au crescut
copiii intr-un eamin plin de iubire. 0 pane a culturii casniciei lor, o
poveste pe care o spun despre ei in�i�i, este ea ei formeaza o echipa
excelenta, ea sunt curajo�i, ea nu i-au luat in seama pe to1i cei care ii
priveau cu negativism 9i neincredere �i ea au reu9it in ciuda tuturor
previziunilor negative.
Crearea unei culturi nu inseamna ea cei doi sunc incru totul
de aceea9i parere fata de orice aspect al filosofiei lor despre viara. In
schimb, exista o potrivire intre ei. Ei reu�esc sa i9i respecte unul altuia
visurile, chiar dad visul unuia nu este intotdeauna �i visul celuilalt.
Culrura pe care �i-au format-a impreuna cuprinde visurile amandurora.
Este �i suficient de flexibila pentru a se schimba pe masura ce sorul �i
so1ia progreseaza �i se dezvolta. Atunci cand intr-o easnicie exista acest
sens comun, conflictele sum mai putin , intense, iar situatiile
, constant
problematice nu mai due la blocaje.
Cu siguran1a, este posibil ea o easnicie sa fie echilibrata fara ea
cei doi sori sa impana�easca acela9i sens comun a ceea ce este important
in legatura CU viap lor impreuna. Casnicia dumneavoastra poate
,,funqiona'' chiar daea visurile dumneavoastra nu se sincronizeaza. In
ultimul capitol tocmai v-am prezemat cum sa va descurcati in privinta
situatiilor constant problematice, astfel inclt sa puteti trai cu ele in
loc sa ajunge1i la un blocaj. Esre esen1ial sa acceptati faptul ea fiecare
dintre dumneavoastra ar putea avea unele visuri pe care celalalt nu le
impana9e9te dar le respecta. Ati putea, de exemplu, sa deveniti adep1ii
unor religii diferite, insa sa ave1i suficient respect pentru ealatoria
278
PRINCJPIUL 7: CREATI UN SENS COMUN
spirituala a celuilalt incat sa inchide1i ochii la diferen1ele existence in
privinp convingerilor religioase.
insa esre adevarat �i faprul ea o easnicie plina de satisfaqii este
mai mu!t decat evitarea conflictelor. Cu cat puteti , mai mult sa fiti ,
in acord in• privinp aspectelor fundamencale ale vie1ii, cu atat mai
bogata, mai profunda 9i, imr-un anumit sens, mai u�oara va fi easnicia
dumneavoastra. Cu siguranta nu va veti putea forta sa aveti aceleasi
, ' J J '
puncre de vedere adanc inradacinare. Dar un oarecare consens asupra
acestor chestiuni este probabil sa apara in mod natural daea sunceti
deschi�i fata de perspectiva celuilalt. Un scop fundamental al oricdrei
cdsnicii este, prin urmare, de a crea o atmosferd care il incurajeazd pe
fiecare sd vorbeascd deschis despre convingerile sale. Cu cat discuta1i mai
mult unul CU celalalt imr-o maniera autentiea �i respectuoasa, CU arat
cre9re probabilitatea sa ob1ine1i un melanj al sensurilor amandurora.
in cadrul atelierului nostru de lucru, Helen si, Kevin au reusit
, sa se
concemreze pe dimensiunea spirituala a vietii lor impreuna, discurand
deschis despre unele chestiuni pe care le ve1i gasi mai rarziu in acest
capitol. Au vorbit pentru prima data cu seriozitate despre familiile lor
de provenien1a, despre pove�tile, valorile �i simbolurile acestora. Cand
s-au incors acasa, Helen a scos vechiul album cu poze de familie 9i i-a
aratat lui Kevin fotografii ale srrabunicilor ei care au venit in America
din Irlanda. I-a spus povestea pe c:i-e o auzise de nenumarate ori despre
easatoria strabunicilor ei - cum s-au logodit inainte ea strabunicul ei
sa se indrepre spre America. Acolo, el i-a ramas credincios strabunicii
ei timp de patru ani, timp in care a reu9it sa stranga destui bani ea sa
o poata aduce �i pe ea. inva1atura acestei pove�ti, ajunsese Helen sa
in1eleaga, era ea loialitatea este una din pierrele de cemelie ale casniciei
si ale vietii
) ' de familie. Pana atunci, ea nu-i spusese niciodata acest lucru
lui Kevin arar de direct.
�i el �i-a amimir careva dinrre pove�tile familiei lui - mai ales
cea despre bunica lui care s-a ocupat de una singura de un magazin
universal imr-un sat din Kansas �i care aproape a dat faliment din cauza
ea in timpul Marii Depresii dadea mereu mancare pe gratis vecinilor
sarmani. To1i 9tiau ea ea punea deoparte o anumita pane din bunurile
ei pemru familiile nevoiase , ale localiracii,
, care veneau in fiecare luni, la
ora inchiderii. ,,Tata spunea mereu ea noi, cei din familia Monahan,
sumem genero�i pana aproape de prostie.", i-a spus el lui Helen. ,,Dar o
spunea imotdeauna in ap fel incar �tiai ea era foarte mandru ea suntern
a�a." Kevin i-a spus lui Helen cum acel fel de a privi lucrurile a patruns
279
 CELE �APTE PRINCIPll ALE UNEI cASNICII FERlCITE
in viata
, Jui de adult - de la insistenrele
, de a contribui mai mult la
fondurile caritabile pana la valoarea baqi�urilor pe care le dadea de
Craciun.
Acea discurie a insemnat un punct de cotitura in easnicia Jui
Kevin �i a lui Helen. Incepand din acel moment, ei au inceput sa
vorbeasea des despre valori precum loialitatea �i generozitatea, care au
fost sadite in mintile lor ascultand pove�tile de familie cand erau copii.
Cu timpul, ascultindu-�i unul altuia istoria familiei �i trecandu-le
mai departe copiilor lor, aceste pove�ti s-au intrepatruns �i au format
povestea in desfa�urare a noii familii pe care ei au creat-o. Helen a
acceptat �i a indus pove�tile �i valorile familiei Monahan care erau
importance penrru Kevin in propria ei viara, iar el a fa.cut la fel cu
mo�tenirea primita de ea.
AF cum am spus, cu cat puteti gasi mai mult sens comun, cu atit
relaria dumneavoasua va fi mai profunda, mai bogata �i mai plina de
satisfaqii. Pe parcurs, va veti consolida �i prietenia din cadrul easniciei.
In schimb, aceasta va va ajuta �i mai mult sa faceti fata oriearor conflicte
care s-ar putea ivi. Aceasta este frumuserea celor �apte principii. Ele
alcatuiesc o buda de feedback care asigura faptul ea, pe masura ce
actionati
) ' in virtutea fieearui principiu, va va fi mai usor
' sa actionati
' )
si
, exemplu, la cina de Ziua Recuno�tintei la care eu �i Julie participam de
in privinp celorlalte.
Cei patru stalpi ai sensului comun
In lucrul meu cu cuplurile, am ajuns sa identific patru fundamente
esentiale ale sensului comun. Atunci cand cei doi soti pun aceste baze
impreuna, isi, imbogatesc
' relatia
, si ' viata de familie.
)
Primul stalp: Ritualurile de apropiere
Esre trist faptul ea mai putin de o treime din familiile din SUA
iau cina impreuna in mod regular, iar mai mule de jumatate dintre
acelea care mananea impreuna stau CU televizorul pornit in acest timp.
Acest lucru pune efectiv capat oricaror conversatii in timpul cinei.
Crearea de ritualuri in casnicia dumneavoasua (�i impreuna cu copiii
dumneavoastra) poate fi un puternic amidot impotriva acestei tendinte
de separare. Un ritual este un eveniment structurat sau o rutina care va
face tuturor placere, pe care va bazati �i care va reprezinta �i va incare�te
sencimentul de impreuna. Cei mai multi dintre noi suntem obi�nuiti
280
PRINCIPIUL 7: CREATI UN SENS COMUN
cu ritualurile din copilarie, fie ea este vorba despre slujba din ajunul
Craciunului, aprinderea lumanarilor de Kwanzaa sau in menorah, de
imparcirea
, placintei de dovleac cu ocazia Sarbatorii Recunostintei,, ,
participarea la reuniunile de familie etc. Cu toate acestea, adesea,
oamenii nu vorbesc despre ce inseamna pentru ei aceste traditii. In
cartea sa, The Intentional Family, sociologul William Doherty subliniaza
cat este de important ea cei doi soti , sa creeze ritualuri intencionate
, si
,
pline de sens. Recunoscand valoarea �i semnificaria mereu prezente ale
ritualurilor pe care le aduceti , in relatia
, dumneavoastra si , a celor noi
pe care le creati impreuna, va promovati idencitatea dumneavoastra ea
familie.
Ritualurile nu uebuie sa provina neaparat din copilaria �i nici din
familiile dumneavoastra. Va puteti crea propriile rirualuri. Dad v-ati
dorit ea membrii familiei dumneavoastra sa fi fa.cut iqiri impreuna la
sfar�it de saptamana, le puteti introduce in rutina dumneavoasua de
sfar�it de saptamana. Or, daca va doriti ea partea spirituala a Craciunului
sa joace un rol mai important, puteti decide sa mergeti impreuna la
slujba din ajunul Craciunului, in fiecare an. Noile ritualuri vor aparea
in mod natural pe masura ce va traiti viap impreuna ea un cuplu. De
treisprezece ani alaturi de un grup restrans de prieteni apropiati, fiecare
dimre noi spune pe rand pentru ce este recunoscator in anul care a
trecut. De-a lungul anilor, aceste povestiri au devenit tot mai elaborate
�i mai personale, iar Julie �i cu mine suntem nerabdatori sa participam
la acest ritual de apropiere care ne merge la inima.
Pregatirea impreuna a torturilor pentru zilele de na�tere a devenit
un ritual important penrru Nick, Halley �i copiii !or. De mic, fiul !or
a avuc alergie la oua, ei neputandu-i cumpara tort de la niciuna dintre
cofetariile din oraf In schimb, de ziua fiecarui membru al familiei,
Nick �i Halley faceau care un tort fara oua. Crescand, fiul !or a sea.pat
de alergia la oua, insa ritualul familiei de a pregati acasa torturile pentru
zilele de nasrere
, a ramas. Ritualul le-a dat sansa
, sa fie impreuna si, sa
sarbaroreasca zilele de na�tere imr-un mod plin de afeqiune, in mijlocul
familiei.
Caracteristic ritualurilor de apropiere este ea nu sunt
intamplaroare. Sum traditii strucrurate, planificate, pe care va bazati.
�titi cum se vor desfa�ura aceste evenimente, ea fiecare va beneficia de
atenria celuilalt �i ea va veri apropia intr-un mod care este plin de sens
pemru amandoi. De exemplu, Julie �i cu mine sunrem foarte mandri
281
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE
de un ritual de apropiere pe care ii numim ,,luna noastra de miere din
fiecare an". In ultimii cincisprezece ani, timp de O saptamana, scam in
aceea�i camera, din aceea�i pensiune, incr-o zona superba, la 150 de
kilomecri departare de casa noastra. Ne luam cu noi caiacul, vizicam
galeriile de arta �i studiourile arti�tilor �i facem drumefii. Ne petrecem
acea saptamana discucand despre vietile noastre, visand impreuna �i, da,
uneori cerrandu-ne �i lamurind orice chestiune pe care am ignorat-o
din cauza aglomerarii de zi cu zi. Incotdeauna este romantic, magic �i
special.
Muire cupluri ar putea beneficia de pe urma crearii de ritualuri
legate de relatiile sexuale �i a discufiilor despre acestea. Oamenii cred
adesea ea sexul ar rrebui sa fie sponcan �i ea eel mai bine esre sa nu fie
planificat. Dar, daea cuplurile sum increbate cand a fosr eel mai bine,
sofii vor spune, de regula, ea la inceputul relariei lor, cand i�i faceau
curte. Pe vremea aceea, incalnirile romancice erau planificate, fiecare se
gandea CU ce sa se imbrace, ce parfum sau apa de colonie sa foloseasea,
ce muziea, ce vin etc. Revenirea la acele ritualuri de planificare a
romantismului �i a sexului poare imbogafi experienp ambilor parreneri.
Pencru a avea o idee despre cum sa creari un sens comun cu
ajucorul rirualurilor, raspundeti la urmacoarele increbari. Daea vederi
ea nu aveti, aceleasi
, puncte de vedere, considerati , ea aceasra descoperire
este o ocazie de a crea un ritual de apropiere care va avea o insemnarate
profunda pentru amandoi.
CHESTIONAR DE EVALUARE A RITUALURILOR DE
APROPIERE
Cititi fiecare afirmarie de mai jos �i incercuiti A pencru ,,adevarat"
�i F pentru ,,fals".
I. Avem aceea�i parere despre rirualurile care includ cinele impreuna
cu familia, acasa. AF
2. Mesele din zilele de sarbatoare (cum ar fi cele de Ziua Recuno�tintei,
de Craciun, de Pa�te) reprezinta momente foarre speciale �i fericire
pentru noi (sau amandoi le detestam). AF
3. Reuniunile de la sfar�itul zilei, acasa, sunt, in general, momente
speciale. AF
4. Avem aceea�i parere despre rolul televizorului in casa noastra. AF
282
PRINCIPIUL 7: CREATI UN SENS COMUN
5. Momencele cand mernem la culcare sum, in general, potrivice
pentru a ne apr:opia. AF
6. La sfaqit de sapramana, facem impreuna multe lucruri care ne plac
�i pe care le preruim. AF
7. Avem acelea�i valori cu privire la distraqiile din casa noastra
(invitarea unor prieteni la noi, petreceri �i alcele). AF
8. Amandurora ne plac sau nu ne plac aniversarile speciale (cum ar fi
zilele de na�tere, aniversarea easacoriei, reuniunile de familie). AF
9. Cand sunt bolnav(a), simc ea sum ingrijit(a) �i iubit(a) de sorul
meu/ soria mea. AF
10. A�rept cu nerabdare �i ma bucur de vacanrele noastre �i de ealacoriile
pe care le facem impreuna. AF
11. A petrece diminerile impreuna este ceva special pencru noi. AF
12. Cand avem lucruri de fa.cue impreuna, in general, ne simtim bine.
AF
13. �tim sa ne reinnoim �i sa ne improspatam atunci cand suntem
surmenari sau obosifi. AF
Cotare. Acordari-va cite un punct pentru fiecare raspuns
,,adevarac". Daea obtinqi un scor mai mic de 3, relatia dumneavoastra
ar putea avea nevoie de unele imbunatatiri in acest domeniu. Efectuafi
exerciriul referitor la sensul comun care incepe la pagina 289 �i
concentrari-va pe seqiunea ,,ritualuri".
Stalpul al doilea: Sustineti-va unul altuia rolurile
) )
Sentimentul ea avem un Joe al nostru pe lumea aceasra se bazeaza
intr-o mare masura pe diversele roluri pe care le jueam - suntem sori sau
sorii, poace copii sau/ �i parinfi, precum �i angajari de un fel sau altul.
Din punctul standard de vedere al unei casnicii, perspectiva pe care o
avem fata de propriile roluri �i fara de cele ale parrenerului nostru poate
fie sa sporeasea sensul �i armonia dincre noi, fie sa produea tensiune.
Casnicia dumneavoasrra va deveni mai profunda in masura
in care nivelurile a�tepcarilor unuia de la celalalt - care crederi ea ar
trebui sa fie locul ocupat de partener in familia dumneavoasrra -
sum similare. Nu este vorba aici despre chestiuni evident superficiale
precum cine spala vasele, ci despre aFepcarile profunde pe care le averi
faca
, de dumneavoasrra si ' faca
' de sotul
' sau de soria
, dumneavoastra. De
exemplu Ian �i Hilary cred ea un sor rrebuie sa fie capul familiei �i sa fie
283
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICil FERICJTE
prorecror, iar so1ia rrebuie sa fie mai degraba persoana care se ocupa de
cre�rere �i de educarie. Chloe �i Evan cred inrr-o casnicie pe principii de
egalitare, in care cei doi soti se sprijina reciproc emotional �i financiar.
Deoarece in ambele casnicii atat sorul, , , sotia au aceeasi
cat si ) ' filozofie
despre rolurile fiecaruia, casniciile lor funqioneaza. Desigur, dad Ian
s-ar fi casatorir cu Chloe �i Hilary cu Evan, ar fi existat tensiuni enorme.
Avand acela�i punct de vedere despre ce inseamna. sa fiti parinti
- de exemplu, valorile pe care considerati ea este important sa le
transmire1i copiilor dumneavoasrra - face sa fie �i mai plina de sens
casnicia dumneavoasua. Acela�i rol il au �i intrebarile despre felul
, CU fratii
' CU parintii si
ti
in care credeti , ea ar trebui sa interactiona
, ) '
dumneavoasua. Ii considera1i pane a familiei dumneavoastra sau
srraini de care va 1ineti la distan1a? Pana �i perspectiva dumneavoastra
, pe care o dati , propriei dumneavoastra
, de munca - si
fara ' semnificatia
munci - poate adanci semimentul de apropiere de sorul sau de sotia
dumneavoasua. Cu alte cuvinte, in masura in care simtiti ' ' la fel despre
aceste aspecte, casnicia dumneavoastra va fi mai puternica.
Nimic din mate acestea nu inseamna ea ar rrebui (sau, la drept
vorbind, ea ati putea) sa fiti de acord in privinp oricarui aspect filosofic
sau spiritual al vietii. De exemplu, pentru persoane care lucreaza in acela�i
domeniu, munca ar putea avea intelesuri cu rorul diferite. Johnny este
pasionat de �tiinta. Munca sa de geolog constiruie o pane importanta
' sale si
a identitatii ' Se simte influentat
' ii da culoare vietii. , personal de
abordarea �tiin1ifica, cu accemul pus pe obiectivitate �i pe analiza �i se
mandrqte cu faprul ea e geolog. Dad este intrebat ce este, va raspunde
ea este intai de toate geolog. So1ia sa, Molly, este �i ea geolog, insa nu
se idemifica atat de mule cu profesia ei. Se vede in primul rand femeie,
nu om de �tiin1 a. Cu toate acestea, ei sunt apropiati in foarte multe alee
privinte, iar aceasta diferen1a nu constituie o piediea.
CHESTIONAR DE EVALUARE A ROLURILOR
Pentru a avea o idee despre cat de bine va crea1i sensul comun,
sustinandu-v ' fiecare dintre afirmatiile
a unul alcuia rolurile, cititi ' de mai
'
jos �i incercuiti A pentru ,,adevarat" �i F pentru ,,fals".
' AF
' valori in rolurile noastre de parinti.
1. Avem aceleasi
2. Avem aceleasi> valori in rolurile noastre ea soti.
>
AF
284
PRINCIPIUL 7: CREATI UN SENS COMUN
3. Avem acelea�i perspective despre ce inseamna sa fii un bun prieten.
AF
4. Partenerul meu �i cu mine avem puncte de vedere compatibile
despre rolul muncii in viap noastra. AF
5. Partenerul meu �i cu mine avem aceea�i filozofie despre echilibrul
dintre munca �i viap de familie. AF
6. Panenerul meu este alacuri de mine in ceea ce eu consider ea este
misiunea mea in viata aceasta. AF
7. Partenerul meu imi imparta'seste
' '
puncrul de vedere leo-ac
0
de
importanta, familiei si
' a rudelor (surori, frati,
, mame, tati)
, in viata
,
pe care o avem impreuna. AF
Cota.re. Acorda 1i-va care un punct pentru fiecare raspuns
,,adevarar". Dad obtineti' un scor mai mic de 3, relaria
' dumneavoastra
'
ar purea avea nevoie de unele imbunata1iri in acest domeniu. Efecrua1i
exercitiul referitor la sensul comun care incepe la pagina 289 �i
concentra1i-va pe sec1iunea ,,roluri".
Stalpul al treilea: Scopuri comune
Scopurile pe care ne straduim sa le acingem sum o parte a ceea
ce face ea viap sa aiba sens. In rimp ce cu co1ii avem unele ambitii
foarce practice - cum ar fi sa avem un anume venit - avem �i aspira1ii
mai profunde, mai spiriruale. Pentru o anume persoana, scopul ar
purea fi sa-�i gaseasca liniFea �i vindecarea dupa o copilarie abuziva,
chinuita. Pentru o alta, ar putea fi sa creasea copii care sa fie buni la
suflet �i genero�i. -Adesea, nu vorbim despre scopurile noasrre cele mai
profunde. In rastimpuri, nici ma.car nu ne-am pus acesce intrebari. Dar
cand o facem, ni se ofera ocazia de a explora ceva care poate avea un
impact semnificativ asupra noastra �i asupra easniciei noasue.
Imparca�irea celor mai profunde scopuri ale dumneavoastra cu
sorul sau CU soria, nu doar ea va spori apropierea din cadrul relariei
dumneavoastra, dar, in masura in care colabora1i penrru a le realiza,
acestea pot deveni o cale eatre o rela1ie mai bogata. De exemplu,
arat Emilie, cat si
' Alex erau decisi' sa fad munca voluntara in folosul
bisericii. Dupa ce copiii lor au crescur, au decis ea i�i doresc sa lase o
mo�tenire spiricuala comunitatii !or. Ascfel, el a fa.cur pane din consiliul
administrativ al �colii religioase, iar ea a incepur in cadrul bisericii un
program de educa1ie a adultilor care doreau sa se reapropie de credin1a.
285
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE
,,A� fi .facut-o de una singura.", spune Emilie. ,,Dar faptul ea, impreuna
CU Alex, credem ea e important sa dam ceva inapoi comunicarii �i
bisericii din care facem parte a .facur ea aceasca experienra sa fie �i mai
, Sime ea mi-am reinnoit acat credinca,
Plina de sacisfaccii. ' easnicia."
, cat si
CHESTIONAR DE EVALUARE A SCOPURILOR COMUNE
Pentru a avea o idee despre cat de bine va creari sensul comun,
prin scopuri, citiri fiecare dinue afirmariile de mai jos �i incercuiri A
pentru ,,adevarat" �i F pentru ,,fa1s".
I. Multe dintre scopurile noastre sunt comune. AF
2. Daea ar fi sa ma uit inapoi la viap mea cand voi fi bauan(a), cred ea
a� vedea ea drumurile noastre s-au impletit foarte bine. AF
3. Partenerul meu apreciaza realizarile mele. AF
4. Partenerul meu respecta scopurile mele personale care nu privesc
easnicia noastra. AF
5. Muire dintre scopurile noastre sum comune in privinp altor persoane
importance pentru noi (copii, rude, prieteni �i comunitate). AF
6. Avem obiective financiare foarte asemanaroare. AF
7. lnclinam sa avem ingrijorari asemanatoare in privinp unor posibile
dezastre financiare. AF
8. Speranrele �i aspirariile noastre, ea indivizi �i ea cuplu, pentru
copiii no�tri, pentru viap noastra in general �i pentru cand vom
imbatrani, sum destul de compatibile. AF
9. Visurile noastre de viara rind sa fie asemanatoare sau compatibile.
AF
10. Chiar daea acestea sum diferite, reu�im sa gasim o modalitate de ne
respecta visurile noastre de viara. AF
Cotare. Acordari-va care un punct pentru fiecare raspuns
, dumneavoastra
, un scar mai mic de 3, relatia
''adevarat". Daea obtineti
'
ar putea avea nevoie de unele imbunatafiri in acest domeniu. Efecmari
exerciriul referitor la sensul comun care incepe la pagina 289 �i
concentrari-va pe seqiunea ,,scopuri".
286
PRINCIPIUL 7: CREATI UN SENS COMUN
Al patrulea stalp: Valori �i simholuri comune
Valorile �i convingerile alcamiesc eel din urma scalp al sensului
comun intr-o easnicie. Ele reprezinta principii filosofice fundamemale
care va indruma in felul in care va doriti , sa va traiti , Pencru unele
, viata.
persoane, valorile sum adanc inradacinate in convingerile religioase.
lnsa �i cuplurile care nu sunt religioase pot avea un sistem de convingeri
care le derermina perspectiva asupra vierii �i le influenreaza deciziile.
Adesea, valorile �i convingerile comune ale celor doi sari sum
reprezentate prin simboluri, care pot fi lucruri concrete sau abstracte.
Insemnele religioase precum un crucifix sau o mezuza sum simboluri
dare ale credintei' , care le tin
unor sari ' la vedere in casa !or. Acestea
reprezinta valori daea semnificaria lor a fost discutata, insu�ita �i a fost de
comun acord acceptata. Exista, insa, mai multe simboluri personalizate.
Pemru Jenna �i Spencer, masa din sufragerie are o semnificarie speciala.
Au pus deoparte ani in �ir pentru a o putea comanda la un expert in area
camplariei. De fiecare data cand se apza in jurul ei cu ocazia sarbacorilor
din familie, farmecul si , crainicia ei le amimeste , de frumusetea, si
)
echilibrul propriei !or casnicii. 0 alra familie pastreaza pe o policioara
o statued a unui ingera�, in memoria primului lor copil, nascur more.
Ingemi este pastrat in memoria copilului, insa reprezinta �i pucerea lor
de rezista �i sprijinul �i dragostea profunda pe care �i-o poarta unul
almia, pucand ascfel sa depa�easea aceasra tragedie �i sa aiba o familie
mare �i fericita.
Simbolurile abstracre sum la fel de importance pentru o easnicie.
Pana �i eaminul in sine poate avea o semnificarie simbolica imporcama
pencru un cuplu. Sorii ii pot vedea nu doar ea un lac unde mananea
�i dorm, ci �i ea un centru spiritual al vierii era.ice impreuna - un lac
in care se iubesc, unde se nasc si , asa
, cresc copiii lor si ' mai departe. Si )
pove�cile de familie tind sa fie bogace in simboluri �i sa reflecte valori
adanc inradacinate. Povestea Helenei despre scrabunicii ei care �i-au
pastrat vie iubirea unul fara de celalalt chiar daca ii desparrea un ocean
a simbolizat sentimentul profund de loialitate din familia ei. De fiecare
data cand mai spuneau o data povestea (�i, prin definirie, pove�cile de
familie sunt spuse iar �i iar de-a lungul anilor) simboliza cat de mule
valoreaza pentru ei loialitatea.
In casa noastra, avem un increg perete acoperit de fotografii ale
stramo�ilor no�tri. Pove�tile de familie ale· acestor rude intruchipeaza
valorile pe care noi, ea sari, le imparta�im. Spre exemplu, exista o
287
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE
fotografi.e a strabunicului meu, un macelar cu�er cunoscut pentru
generozitatea de care dadea dovada. Sapramana de sapramana daruia
10% din came familiilor nevoia�e din toate confesiunile, inclusiv
tiganilor. Avea o adevarata rerea de spionaj care ii averriza care sunt
familiile flamande, iar carnea aparea in mod magic pe rreptele caselor
!or. I-am spus adesea fiicei noasrre ea el intruchipa bunatatea �i daruirea
pe care noi le preruim �i pe care speram sa le ducem mai departe.
CHESTIONARUL DE EVALUARE A VALORILOR COMUNE
Pentru a avea o idee despre cat de bine va creati sensul comun
prin valori, cititi fiecare dintre afirmatiile de mai jos �i incercuiti A
pentru ,,adevarat" �i F pentru ,,fals".
1. Avem aceea�i parere despre ceea ce inseamna un camin. A F
2. Felurile noasrre de a gandi despre ce ar rrebui sa fie iubirea sunt
comparibile. A F
3. Avem valori asemanatoare despre imponanra seninatatii in vietile
noastre. AF
4. Avem valori asemanaroare despre semnificaria familiei. A F
5. Avem acelea�i puncte de vedere asupra rolului sexului in viqile
noastre. A F
6. Avem acelea�i puncte de vedere asupra rolului iubirii �i afeqiunii
in vietile noasrre. AF
7. Avem valori asemanatoare despre semnificaria casatoriei. A F
8. Avem valori asemanatoare despre insemnaracea �i semnificaria
banilor in vietile noasrre. A F
9. Avem valori asemanatoare despre imponanta educatiei in vietile
noastre. A F
10. Avem valori asemanatoare despre imponanp disrraqiei �i a jocului
in vietile noasrre. A F
11. Avem valori asemanatoare despre semnificatia avenrurii. A F
12. Avem valori asemanatoare despre incredere. A F
13. Avem valori asemanatoare despre libenatea personala. A F
14. Avem valori asemanatoare despre autonomie �i independenra. A F
15. Avem valori asemanatoare despre impartirea pucerii in dsnicia
noasrra. A F
288
PRINCIPIUL 7: CREATI UN SENS COMUN
16. Avem valori asemanatoare despre a fi interdependent, a fi ,,noi".
AF
17. Avem valori asemanatoare despre semnificaria detinerii de bunuri,
a proprietatii asupra obiectelor (ma�ini, haine frumoase, carti,
muzid, o casa �i un teren). A F
18. Avem valori asemanatoare despre semnificaria naturii �i a relatiei
noasrre cu anotimpurile. A F
19. Avem un nivel asemanator de sentimentalism �i de nevoie de a
evoca lucruri din trecutul nostru. A F
20. Avem acelea�i puncte de vedere asupra a ce ne dorim la pensie �i la
varste inaintate. A F
Cotare. Acordati-va cite un punct pentru fiecare raspuns
,,adevarat". Dad obtineti
' ' un scor mai mic de 3, relaria
' dumneavoastra
ar putea avea nevoie de unele imbunatatiri in acest domeniu. In
exercitiul referitor la sensul comun de mai jos, concentrati-va pe
secriunea ,,valori".
EXERCITIU: FOLOSIREA CELOR PATRU STALPI
PENTRU A CREA SENS
Acest exercitiu in patru pa.qi ofera o lisra de imrebari la care
urmeaza sa raspundeti �i pe marginea drora sa discurari. Exisca cite
o seqiune pentru fiecare dintre cei patru stalpi ai sensului comun:
ritualuri, roluri, scopuri �i valori. Acest chestionar nu este fa.cut sa fie
completat inrr-o singura seara, nici ma.car inrr-o luna. Considerati ea
este un punct de plecare pentru multe viitoare conversatii la gura sobei.
Pentru a beneficia la maximum de acest exercitiu, concentrari-va
pe scalpul care are nevoie de cea mai mulra consolidare in relatia
dumneavoasrra. Luati fiecare intrebare pe rand. Va puteti nota intr-un
carnetel gandurile legate de fiecare dintre aceste intrebari. Apoi, vi le
citifi unul alruia �i le discutafi. Vorbiti acat despre diferentele dinrre
dumneavoasrra, car �i despre asemanarile care exisca in fiecare dintre
domenii �i pe care va puteti baza. Gasiti modalitati de a respecra valorile,
felul de a gandi �i visurile celuilalt. De�i ati putea avea nevoi diferire
in multe dimre domenii, incercari sa va sprijiniti unul pe celalalr. .In
cazurile in care diferentele dintre dumneavoastra sunt fundamentale,
concentrari-va pe respecrul �i pretuirea fata de acesre diferenre (Dad se
289
 CELE �APTE PRINCIPll ALE UNEI CASNICJI FERlCITE PRINCIPIUL 7: CREATI UN SENS COMUN

ajunge la cearta, reluari exercitiile din capitolele care vizeaza Principiile Gazduirea perrecerilor
4, 5 si
' 6, chiar daca. le-ati
' mai fa.cur o data.). Dad doriti,, puteti elabora
) Vacanre (cum decidem, unde mergem, cand mergem)
o constiturie a familiei care face explicite domeniile asupra carora
sunteti
' de acord in privinta ' semnificatiei si
), filosofiei de viata.
)
Ritualuri legate de comunicare
Exprimarea faprului ea sunrqi mandru de celalalt
Primul stalp: Crearea ritualurilor de apropiere Comunicarea zilnica a aprecierilor
Discurarea aspectelor legate de relarie
Srabiliti eel purin doua ritualuri de apropiere in privinp carora sa
Gestionarea incidenrelor nefericire sau a veFilor proaste
cadeti de acord, pe care v-ar placea sa le includeti in relaria dumneavoastra
Exprimarea nevoilor personale
sau asupra carora ari vrea Sa va concentrari mai mule. Pentru idei, folosiri
Discurarea evenimentelor srresanre
lista de mai jos. Ritualurile semnificative pot fi creardn jurul unor zile
importance (cum sunt aniversarile) sau pornind de la inreraqiunile de
Ritualuri legate de sex
zi cu zi - cum ar fi modul in care iniriati' ' relariile
, sexuale sau care este
Initierea relatiilor sexuale
rutina de dimineara. ' Penrru fiecare ritual ales, discurati
, de ce acesta este Cum refuzam sexul CU delicarere
important �i semnificariv penrru dumneavoastr�. Discurari dad acesta
Cum vorbim despre sex
a fosr important in copilaria dumneavoasrra �i dad da, in ce masura
v-a placut felul in care acesra se desra�ura in familia dumneavoasrra.
Ritualuri legate de viata de zi cu zi
Specificari apoi cum v-ar placea sa se desra�oare acest ritual in cazul
Cum ne pa.scram sanatatea
dumneavoasrra. Cine esre responsabil pentru care aspecte?
Rutinele de dimineara �i de salur de desparrire
Reuniunile de la sfar�itul zilei
Cum ne reimprospatam arunci cand sunrem obositi sau epuizati
Ritualuri legate de aniversa.ri
Rurinele de culcare
Zile de na�tere
Cum adormim impreuna
Aniversari ale casaroriei
Cum facem fata bolii
Ziua Recuno�tintei
Craciun
A1 doilea stalp: Rolurile
Anul Nou
Pa�te evreiesc Cu cat vorbiti mai deschis unul cu celalalt despre parerile
Ramadan pe care le aveti in privinta rolurilor fiecaruia in viata CU atat veti fi
Paste
' crestin
, mai aproape ie a ajunge ia un acord care are sens �i ��re se potriv��te
Kwanzaa familiei dumneavoastra. Luari fiecare care o foaie de hartie separata �i
Sabat raspunderi la inrrebarile de mai jos; apoi, ararari-va unul altuia ce ari
Absolvire sau alte ritualuri de initiere scris. (Nu trebuie sa raspundeti chiar la fiecare intrebare. Sariti peste
cele care nu sum relevance pentru viap dumneavoastra.)
Ritualuri legate de timpul liber
Timp perrecut rara copii 1. Ce parere averi despre rolul dumneavoasrra ea sot sau ea sorie?
Planificarea ie�irilor �i a aventurilor Ce inseamna acest rol penrru dumneavoasrra? Care a fost parerea
Seri romantice perrecure in ora� taralui sau a mamei dumneavoasrra despre acest rol? In ce fel
Cina in familie

290 291
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE
parerile dumneavoastra sum asemanatoare �i in ce fel difera? Cum
v-ar placea sa modificari acest rol?
2. Ce parere averi despre rolul dumneavoastra ea tata sau ea mama?
Ce inseamna acest rol penrru dumneavoastra? Care a fost parerea
tatiilui sau a mamei dumneavoastra despre acest rol? In ce fel
parerile dumneavoastra sum asemanaroare �i in ce fel difera? Cum
v-ar placea sa modificari acest rol?
3. Ce parere averi despre rolul dumneavoastra ea fiu sau ea fiiea? Ce
inseamna acest rol pentru dumneavoastra? Care a fost parerea
tatalui sau a mamei dumneavoastra despre acest rol? In ce fel
parerile dumneavoastra sum asemanaroare �i in ce fel difera? Cum
v-ar placea sa modificati acest rol?
4. Ce parere averi despre rolul dumneavoastra caangajat (treceri ocuparia
dumneavoastra)? Ce inseamna acest rol pentru dumneavoastra?
Care a fost parerea tatalui sau a mamei dumneavoastra despre acest
rol? in ce fel parerile dumneavoastra sum asemanatoare �i in ce fel
difera? Cum v-ar placea sa modificari acest rol?
s. Ce parere averi despre rolul dumneavoastra ea prieten? Ce
inseamna acest rol pentru dumneavoastra? Care a fost parerea
tatalui sau a mamei dumneavoastra despre acest rol? In ce fel
parerile dumneavoasua sunt asemanaroare �i in ce fel difera? Cum
v-ar placea sa modificari acest rol?
6. Ce parere aveti despre rolul dumneavoastra in comunitate? Ce
inseamna acest rol pentru dumneavoasua? Care a fost parerea
tatalui sau a mamei dumneavoasrra despre acest rol? In ce fel
parerile dumneavoastra sum asemanatoare �i in ce fel difera? Cum
v-ar placea sa modificati acest rol?
7. Cum pastrati echilibrul acesror roluri in viap dumneavoastra?
8. Care sunt roate modalitiitile prin care relatia dumneavoastra va
sprijina in rolurile pe care le jucati?
9. Ce altceva mai poate face relaria dumneavoastra pentru a va sprijini
in rolurile pe care le jucati?
Al treilea stalp: Scopurile
Scrieti cateva dintre gandurile dumneavoastra legate de fiecare
inrrebare �i apoi aratati-vi-le unul alruia inaime de a discura care sum
scopurile dumneavoastra comune.
292
PRINCIPIUL 7: CREATI UN SENS COMUN
1. Scrieti o ,,dedararie oficiala" pemru viap dumneavoastra. Enumerati
scopurile care comeaza eel mai mule pentru dumneavoastra.
2. Averi sprijin din partea relariei dumneavoastra in realizarea acesror
obiective? Cum? in ce fel nu le sprijina?
3. Daea ar trebui sa va scrieri necrologul, ce ati vrea sa conrina?
4. Ce scopuri averi pemru dumneavoastra, penrru partenerul
dumneavoastra �i pemru copiii dumneavoastra?
S. Ce doriti sa realizari in urmarorii cinci-zece ani?
6. Care este unul dintre visurile pe care doriti sa ii indepliniti?
7. Ce mostenire
' doriti, sa lasati
' in urma?
8. Exista activitati cu sens care ar constitui importance surse de energie
�i de placere pentru dumneavoastra, dar pe care le rot amanati sau
le respingeri din cauza unor chestiuni mai urgenre, insa cu mai
purina insemnatate?
Al patrulea stalp: Valorile
Urmatoarele intrebari va vor ajuta Sa discurari despre semnificaria
simbolurilor in easnicia dumneavoastra.
1. Care sum simbolurile (forografii sau obiecte) care arata ce reprezinta
familia noastra in lumea aceasta �i ce preruim ea membri ai acesteia?
2. Ce povqti ale familiei credeti ea sum surse de mandrie pentru ceea
ce considerati ea este esential in traditiile dumneavoasua si are
valoare de si�bol pentru valorile dumn�avoastra?
3. Ce inseamna un eamin pentru dumneavoastra? Ce calitafi trebuie
sa aiba? Care a fost experienra unui camin avuta de fiecare dintre
dumneavoastra in copilarie?
4. Care sum obiectele sau activitatile care simbolizeaza penrru
dumneavoastra o viara implinitii �i plina de sens? Cateva exemple
ar fi sa faceti acte de caritate, sa purtari o cruciulita, sa aprinderi
o lumanare pentru cei decedari. Crederi ea va exprimari filosofia
asupra vietii in masura in care va doriti?
Un sentiment al uniunii cu sotul ' sau cu sotia' dumneavoastra
asupra aspectelor celor mai profunde nu va aparea peste noapte.
Experienrele avure impreuna sum pane ale unui proces in continua
desfa�urare, pe tot parcursul vietii. Scopul nu trebuie sa fie acela de a
fi de acord asupra oriearui aspect a ceea ce este cu adevarat important
293
 CELE �APTE PRlNCIPII ALE UNEI CASNlCII FERICITE

pemru dumneavoascra, ci de a avea o casnicie in care fiecare are acces

la convincrl:>erile la care celalalc tine
'
eel mai mulr. Cu cat casnicia
dumneavoastra este locul in care aceste convingeri pot fi dezvaluire cu
, ' CU atat mai fericita
usurinta
' , traita impreuna.
va fi viata

Cuvant de incheiere:
Ce urmeaza?

Nicio carte (�i mcrnn terapeur) nu va purea rezolva toate

problemele dumneavoascra maritale. Insa cele �apte principii va pot
ajuta sa schimbati cu adevarat cursul relariei dumneavoastra. Pana �i o
mica schimbare a craiecrnriei casniciei dumneavoastra poate avea efecce
insemnate, pozitive de-a lungul timpului. Ideea, bineinteles, este aceea
ea dumneavoasua trebuie sa menrineti acea schimbare �i sa o consolidari.
Imbunaratirea casniciei dumneavoasua este ea un fel de calarorie. Ca
toate calatoriile, incepe cu renunprea la neincredere, cu un pas mic, iar
apoi, cand vedeti unde va afhti, se continua CU urmatorul pas. Daca
va blocati sau faceri cariva pa�i gre�ifi, recititi pa.qi din aceasra carte
privind in acela�i timp la pozitia in care se afla casnicia dumneavoascra
in acel moment. Ap vqi reu�i sa va dati seama cum sa o indreptati in
direqia buna.
Iara cateva strategii generale pe care le puteti include in viap
dumneavoastra de zi cu zi, pemru a face progrese in fiecare zi in relatia
dumneavoascra.

Cele �ase ore magice

Continuandu-ne studiul asupra cuplurilor care au pamc1pat
la atelierele noastre de lucru din Seattle, ne-am intrebat ce anume
diferentiaza
' cuplurile ale caror casnicii continua sa se imbunaraceasca
'
de cele care nu reu�esc sa faca acest lucru. Vom afla ea acele cupluri
care au reu�it �i-au revizuit dramatic vietile? Nici pe depane. Spre
surpriza noastra, am descoperit ea acestea dedicau doar inca �ase ore
pe saptamana casniciei lor. Cu toate ea fiecare cuplu avea propriul
stil de a petrece aceste pse ore suplimentare, au ie�it la iveala cateva

294
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE
tipare dare. In general, aceste cupluri i�i improspatau casniciile cu cate
un curs imensiv bazat pe cele �ase principii. Srrategia funqioneaza
exuaordinar, aF ea ne-am gandit sa o denumim cele �ase ore magice.
Iara cum purqi sa faceti �i dumneavoasrra:
La plecare. Asigurati-va ea inainte de a va lua ramas bun
dimineara, ati
) ' sotului
' aflar ma.car un lucru care se va petrece in viata '
sau a soriei dumneavoastra in acea zi - de la pranzul luat CU �eful la 0
programare la medic sau la un telefon pe care vrea sa ii dea unui prieten
bun.
Timp: 2 minute pe zi x 5 zile lucraroare
Total: 10 minute
Din nou impreuna. Recomandam o imbratiFre �i un sarut care
sa dureze eel putin FSe secunde. Merica sa vii acasa pentru un sarut de
sase secunde. Asigurati-va si ea purtati o conversatie leJ·era, de reducere
' I..,' ' ' ' )
a stresului, de eel putin douazeci de mime la sfar�itul fiecarei zile. (a se
vedea pagina 111).
Timp: 20 minute pe zi x 5 zile
Total: o ora �i 40 de minute
Apreciere si
, admiratie.
, Gasiti ' diferite modalitati
' ea in fiecare zi
sa ii cransmiteti sorului sau soriei dumneavoasua afeqiune �i pretuire
sincera. Spuneti sincer ,,Te iubesc."
Timp: 5 minute pe zi x 7 zile
Total: 35 de minute
Mecpunea. Apropiati-va fizic unul altul, ea semn de afeqiune,
arunci cand sunteti' impreuna peste zi si' asigurati-va
' ea va imbracisati
' '
)
intocdeauna inainte de a merge la culcare. Chiar �i atunci cand, uneori,
sarutul de noapte buna dureaza cateva milisecunde, considerari-1 o
modalitate de a lasa deoparte micile neplaceri pe care le-ati adunat
pesce zi. Cu alee cuvinte, impletiti-va intotdeauna sarutul cu iertare �i
CU blandere fara de partenerul dumneavoastra.
Timp: 5 minute pe zi x 7 zile
Total: 35 de minute
Intalniri saptamanale. Acest timp petrecut doar in doi poate
fi un mod relaxant, romantic de a ramane apropiafi. Puneti-va unul
296
CUVA.NT DE iNCHEIERE: CE URMEAZA?
altuia inuebari deschise care sa va permita sa va actualizati
' harrile
' iubirii
�i care sa va ajute sa va apropiati unul de celalalt. (cum ar fi ,,Te mai
gande�ti la redecorarea dormicorului?" sau ,,Cum stau lucrurile cu �eful
tau zilele astea?").
Timp: 2 ore, o data pe sapramana
Total: 2 ore
intalnirea de evaluare. Alegeti o ora pe saptamana m care sa
vorbiti despre cum a fost relatia dumneavoastra in aceastd sdptdmand.
Acest timp e sfant. lncepefi prin a vorbi despre ce a mers bine. Spuneti-i
apoi celuilalt cinci laude pe care inca nu i le-ari spus. Incercati sa fiti
concret. Apoi, discutati orice problema aparuta. lnceperi discuria bland
�i ascultati rara sa fiti defensiv. Treceti la rezolvarea problemei prin
mecoda eelor doua cercuri descrisa la pagina 201. Dad s-a petrecut
vreun incident regretabil, analizati-1 urilizand exercitiul de la pagina
203. La final, fiecare intreaba �i raspunde la ,,Ce pot face ea sa re simti
iubit in sapramana care urmeaza?"
Timp: 1 ora, o data pe saptamana
Marele t otal: FSe ore!
AF cum puteti vedea, timpul necesar pentru incorporarea acestor
schimbari in relatia
' dumneavoastra esre desrul de putin.
' Si
' cotusi,
, aceste
FSe ore va vor ajuta enorm sa va menrineri casnicia pe drumul eel bun.
Tinefi minte, acfionand pufin cdte pufin asupra cdsniciei
dumneavoastrd, in fiecare zi, va fi mai de folos sdndtdfii Ji
longevitdfii dumneavoastrd
decdt exercifiile fizice de la vreo said.
Detectorul de dejectii maritale
Unii ,,experti" in relatii maritale pretind ea o cauza majora
a nefericirii dintr-o casnicie este faptul ea cei doi soti au a�teprari
exagerate unul de la celalalc. Reducand aceste a�teprari, spun ei mai
departe, e mai putin probabil sa fiti dezamagifi. Insa Donald Baucom
de la Universitatea din Carolina de Nord a demontat aceasta idee,
srudiind srandardele �i a�teptarile pe care doi soti le au unul fata de
celalalt. El a constatat ea persoanele cu a�teptarile cele mai ridicate de
la propria casnicie ajung sa aiba casniciile de cea mai buna calitate..
297
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE CUVANT DE iNCHElERE: CE URlvfEAz.A?

Acest fapt sugereaza ea mentinerea unor standarde ridicate in relatia
dumneavoastra crqte probabilitatea sa averi easnicia pe care V-0 doriti,
�i nu evitarea problemelor �i lasarea lucrurilor in voia soqii.
Cercetarile noastre asupra cuplurilor proaspat easatorite au ,
confirmat descoperirea lui Baucom. Cuplurile studiate de noi care s-au
obisnuit
' cu niveluri ridicate de negativitate
� (iritabilitate, distantare
' 3. A existat mulra tensiune intre noi.
emotionala) in easnicia lor au ajuns sa fie mai putin fericite sau
multumite d.tiva ani mai tarziu. Cei care au refuzat sa accepte prea:
multa negativitate - care au insistat sa se confrunte CU blandere unul CU
celalalt atunci cand, sa spunem, disprerul sau defensivitacea ameninpu
sa devina generali'zace, au fost mai fericiti �i mai mulrumiti in timp.
Aceste rezultate sugereaza ea fiecare easnicie ar trebui sa fie dotata
CU un echipament incorporat de avertizare timpurie, care sa va anunre
cand esce in pericol calitacea easniciei dumneavoastra. Numesc acest
sistem Detectorul de dejeqii. maricale, deoarece este intr-adevar un
mod de a recunoa�te din timp daea exisca ceva care nu miroase a bine!
Cineva a spus odara ea pentru barbati cele mai inspaimantatoare
sase
' cuvinte sum ,,Hai sa vorbim despre relacia ' noascra." Adevarul este
ea aceste cuvinte pot fi la fel de infrico�atoare �i pentru o multime de
femei. Cea mai buna modalitate de a infrange aceasra temere este de
a discuca despre problemele prezente in relatia dumneavoascra cand
ele sunt inea minore, inaime de a deveni inflamabile. Un Detector de
dejeqii maritale va permite acest lucru.
De obicei, unul dimre soti cinde sa fie primul care dececteaza
aparitia unei probleme. Cel mai adesea este soria. Atunci cand sotul ei
este in roane proaste sau se izoleaza, ea ii atrage acenria �i descopera ce
nu merge bine. Dar nu esce niciun motiv pentru care amandoi sa nu
puteti face acest lucru in easnicia dumneavoastra.
Mai jos este prezentata O lista CU intrebari pe care sa vi le puneri
o data pe saptamana. Va vor indruma in procesul de evaluare a relatiei
dumneavoastra. Nu uitati sa discutati aceste chestiuni incepand discutiile
cu blandete, si
' fara a fi critic la dresa sotului
' sau a sotiei
, dumneavoastra.
Cea mai buna abordare este de a spune ceva precum ,,Hei, te simt
departe. Ce s-a intamplat?" (Aveti grija sa nu abordati nicio problema
inainte de culcare. Ar putea interfera cu somnul dumneavoastra.)
Instrucµuni. Folositi acest chestionar pentru a evalua cum merg
azi (sau in ultima vreme) lucrurile in easnicia dumneavoastra �i pentru
a deschide discutia despre un subiect. Bifati toate cate se apliea in cazul
dumneavoastra. Daea bifati mai mule de patru, ganditi-va sa discucati
aceste chestiuni cu partenerul dumneavoastra, candva in urmatoarele
trei zile.
1. Am fost iritat.
2. M-am simtit distant din punct de vedere emotional.
4. Simt ea vreau sa fiu altundeva.
5. M-am simtit singur.
6. Partenerul meu a pa.rut indisponibil pentru mine din punct de
vedere emotional.
7. Am fost furios.
8. Ne-am distanpt unul de celalalt.
9. Partenerul meu nu prea �tie ce gandesc eu.
10. Am fost foarte suesati' si
' acest lucru ne-a afectat.
11. Mi-a� dori sa fim mai apropiati acum.
12. Mi-am dorit mult sa fiu singur.
13. Parcenerul meu a fost iritat.
14. Parcenerul meu a fost distant din punct de vedere emotional.
15. Atentia panenerului meu pare sa fie in alra pane.
16. Am fost indisponibil din punct de vedere emotional penuu
partenerul meu.
17. Partenerul meu a fost furios.
18. Nu prea �tiu ce gandqte partenerul meu.
19. Partenerul meu �i-a dorit mule sa fie singur.
20. Trebuie sa discucam.
21. Nu am comunicat prea bine.
22. Ne-am certat mai mule decat de obicei.
23. In u!tima vreme, micile chestiuni devin majore.
24. Ne-am suparat unul pe celalalt.
25. Nu a fost prea multa distraqie sau bucurie in vietile noastre.
lertati-va
Dupa ce ati trecut prin cele �apte principii, probabil ea va este
clar ea nu exista ceva de genul criticii constructive. Toate criticile sunt
dureroase. Spre deosebire de nemulrumiri - solicitari concrete de
schimbare-cricicismul nu face o easnicie sa fie mai buna. 0 inrautate�re,
inevitabil. Ce il face pe unul dintre sot sa critice mereu? Am constatat
ea exisra doua surse. Prima este un partener insensibil emotional. Daea

298 299
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE
Natalie ii tot spune lui Jonah sa nu f�i mai lase prosopul pe jos in baie,
iar el continua sa o ignore, ea va ajunge in cele din urma sa il critice -
spunandu-i ea e neglijem in loc sa ii amimeasca politicos sa �i-1 agare'
undeva. Aceasra schimbare a comportamemului Nataliei este de inreles,
insa nu este nici pe departe urila casniciei lor, de vreme ce criticismul
ei 1-a facut pe Jonah �i mai insensibil. Singura modalitate de a ie�i din
acest
, ciclu este ea amandoi sa se schimbe - lucru care nu va fi usor. '
nevoie de curaj pemru a fi mai purin critic fara de un parrener insensibil
�i e nevoie de curaj pentru a te apropia de un partener care se ia mereu
de defectele tale. Insa ambele schimbari sum necesare pentru a pune
capat ciclului.
0 alra sursa a criticismului in casnicie vine din interior. Are
legatura CU neincrederea in propria persoana, care s-a acurnulat pe
parcursul viefii unui om, mai ales in copilarie. Cu alte cuvime, incepe ea
autocritica. Aaron nu poate aprecia �i nu se poate bucura de realizarile
sale. Cand se confrunta CU probleme la locul de munca, simte ea nu
este bun de nimic. Cand are succes, nu i�i permite sa fie mandru de el.
Exista o voce in el care ii spune ea nu este destul. Continua sa caure
aprobare, insa nu se poate bucura de ea �i nici ma.car sa o accepte atunci
cand i se ofera.
Ce se intampla cand Aaron se casatore�te CU Courteny? De
vreme ce el �i-a antrenat mintea sa vada ce nu merge bine, ce lipsqte
�i sa nu aprecieze ce deja exista, ii este greu sa se bucure de ce are bun
soria
' sau casnicia lui. Asa' ea, in Joe sa aprecieze caliratile
' deosebite ale
Jui Courtney, inclusiv umorul plin de ironie, loialitatea ei �i suporcul
emotional profund pe care ea i-1 ofera atunci cand exista pericolul ea el
sa-�i piarda locul de munca, el se concencreaza pe ce considera ea sunt
defecte - ea ea este emotiva, oarecum ciudata in societate �i ea nu este
foarre ordonata prin casa, a�a cum este el.
Povestea lui Aaron �i a Jui Courtney arata ce merge rau in 85%
din rimp inrr-o casnicie. Dad va considerari
' inadecvat, veti' cauta
mereu ceea ce lipsqte la dumneavoastra �i la partenerul dumneavoasrra.
Si,
' haideti , sa recunoastem:
, oricarei persoane cu care v-ari
' casarnri ii vor
lipsi anumite calitafi dezirabile. Problema este ea avem tendinp de a ne
concentra pe ceea ce lipse�te la partenerul nostru �i sa rrecem cu vederea
calitarile deosebire care existd - le consideram de la sine imelese.
In caz ea va regasiri in descrierea persoanei autocri�ice, eel mai
bun lucru pe care il pureri face pentru dumneavoasrra �i pentru casnicia
dumneavoasrra este de a incerca sa va acceptati' asa
' cum sunteti,
' cu coare
300
CUVANT DE INCHEIERE: CE URMEAZA?
defecrele. Uitandu-ma inapoi la viap mea, imi dau seama ea fapcul ea
m-am iertat pentru toare imperfecriunile mele a comat imens pentru
rolul rneu de sot' si
' de tata.
0 cale ea.ere aceasta iertare o pureri gasi in convingerile
dumneavoasrra spirituale. Muire cradifii religioase au rugaciuni de
mulrumire care ne indreapta atenria ea.ere multele binecuvantari din
E vierile noastre. Oricare ar fi perspectiva dumneavoastra asupra religiei,
aceasta cuprinde un mesaj important pentru relafiile pe termen
lung. Exprimarea recuno�tintei �i a laudei sum antidoruri la otrava
criticismului �i a varului Sau leral, disprerul. Exerciriul care urmeaza va
va araca aceasta cale.
UN EXERCITIU
' DE RECUNOSTIN
' TA
'
Pasul 1. Timp de o saptamai-ia', ·incercati sa firi constienti de
tendinp dumneavoascra de a critica. lvfa.(degrabi, indr�ptafi-�a at�nria
ea.ere ceea ce este bun. Fiti atenti la ce aveti si care este contributia
celorlalri. Aduceri slava l�mii. ,Preruiti pr�p�ia respirarie, rasari;ul
soarelui, frumuserea unei furcuni, mirarea din ochii copilului
dumneavoastra. Rostifi in gand dteva cuvinte de recuno�tinra (adresate
nimanui in mod special) pemru aceste minuni marunte din ziua aceea.
Acest lucru va fi incepurul departarii dumneavoastra de negativ.
Pasul 2. Timp de o saptamana, laudari-va eel purin o data sorul
sau soria, sincer �i din toata inima. Fiti atenfi in ce fel acest exercitiu va
influenreaza pe amandoi. Dad putefi, prelungifi acest exerciriu Cl� inca
0 zi. Apoi CU inca una. Extinderi exerciriul �i asupra celorlalri din viap
dumneavoastra - de exemplu, asupra copiilor dumneavoascra. Atunci
cand intalniti o persoana noua, cautafi sa vedeti ce are special aceasta
persoana. Apreciati aceste calitafi. Tineti mince, toate acestea trebuie
sa fie sincere �i din inirna. Nu va prefaceri. Fifi atenri la toate aceste
caracteristici pozitive. Bucurari-va de ele. Incercari Sa spuneri oamenilor
ceea ce vederi �i apreciati in mod sincer la ei. Gasiti o singura trasacura
pencru fiecare persoana. Nu dari atenrie defecrelor.
Extinzand perioada de recuno�tinra cu o zi in plus, iar apoi cu
inca una, �i inca una, veri avea pane de un dar minunat: veti fi mai
purin critic CU dumneavoastra. Ingaduinp �i ierrarea vor �atrunde
in lumea dumneavoastra. La acest lucru se refera �i cancecul ,,Mirabil
301
 CECT �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE

har". Veti incepe sa va bucurati de realizarile dumneavoascra, nu sa le

considerari nepotrivice.
Unul dimre cele mai imporcame daruri pe care un pa.rime il poace
da unui copil este de a-�i recunoa�te propriile gre�eli, de a spune ,,Am
gre�it." sau ,,Imi pare rau." Acest lucru este atar de puternic, deoarece ii
permice �i copilului sa gre�easca, sa recunoasca ea a dat gre� �i, totu�i,
Despre autori
sa fie in regula. Acest lucru imare�te iertarea de sine. La fel, spunand cu
toaca sinceritacea ,,Imi pare rau." faceti un dar excraordinar sorului sau
soriei - precum �i dumneavoascra. Cu cat va umpleti mai mule relaria
cu acest spirit al recuno�tinrei �i cu prezenp plina de har a slavei, cu
acat mai profunda �i mai implinita va fi viap dumneavoastra impreuna.
John M. Gortman, un cercecacor renumit in domeniul relatiilor
de cuplu �i al familiei, esce profesor emerit de psihologie la Universitatea
din Washington, director executiv al laboratorului pe care il define,
lnstitutul de Cercecari asupra Relatiilor (the Relationship Research
Institute), �i co-fondator al Institutului Gortman. I s-a acordat premiul
penrru cariera sa de cercetator al Inscirurului National de Sana.tare
Minrala (NIMH - National Institute of Mimal Health) cimp de douazeci
de ani. Dr. Gortman a publicac pesre doua sure de arcicole in jurnale
profesionale �i este autorul a pacruzeci �i doua de carri. De asemenea, a
fosc discins cu numeroase premii presrigioase penrru concriburiile sale
subscanriale in cercetarea asupra relariilor maricale �i a familiei. Recent,
a fosc desemnat de Psychotherapy Networker drept unul dintre primii
zece cei mai influenti psihoterapeuri ai ultimului sfert de secol. Esce
licentiar in maremacica-fizica al Universitatii Fairleigh Dickinson, pe
care a absolvit-o cu distinqia Magna cum laude. A absolvit masceratul in
matemarica la lnscirurul de Tehnologie din Massachusetts �i a obtinut
ridul de doctor in psihologia clinica �i a dezvolcarii la Universicacea din
Wisconsin.
Dr. Gottman tine adesea prelegeri publice �i are numeroase
aparitii relevizare, in care ofera publicului larg explicatii ale rezulratelor
cercecarilor, intr-un limbaj pragmatic �i pe inrelesul tuturor. In calirare
de co-fondator al Institutului Gottman, dr. Gortman organizeaza in
Seattle, in fiecare an, numeroase cursuri intensive la sfaqir de sapramana,
penrru clinicieni �i pentru cupluri, precum �i �edinte maraton de
psihorerapie inrensiva de cuplu pemru grupuri mici, la re�edinp sa
din Orcas Island, toate bazandu-se pe cercecarile sale �tiintifice asupra
felului in care funqioneaza relatiile echilibrare �i fericire pe rermen
lung.

302
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE

Contactafi Institutul la www.gottman.com �i la

gottmanprivateretreats.com sau la numarul gratuit de celefon (888)
523-9042.

Nan Silver a fost editor �ef al reviscei Health �i este coautor,

impreuna cu dr. Gottman, al ciirfilor What Makes Love Last? §i Why
INDEX
Marriages Succeed or Fail. 0 gasifi la nansilver.net.

A apropiere, ricualuri de, 280-283,

a ceda pencru a ca9riga, 143-146, 201 290-291
a se vedea Ji blocaj armi secreti, 41-42
Abrams, Lois, 82 ascultare acrivi, 26-30, 111-112
abuz de subsranre, 22, 216 asculrare
acceptare, imporcanfi'i a, 172-173 activi, 26-29, 111-112
acord, a ajunge la, 192 9i impietrire, 52-54
acuzarii, odara cu un incepur prea dur, �ase ore magice, 295-297
46-47 Asocia1ia americani de terapie maricali
adiqie, 32 9i de familie, 214
admirarie, a se vedea sistemul de aspecte legate de sinitatea mincali,
apreciere �i admirarie 31-32
adrenalini, �i stres, 19-20 �tepciri, reduceri ale, 297-298
afeqiune, 296 aticudine de ,,viccimi inocenti", 51
afemeia1i, barbari ea, 34 armosfera, crearea de, 279
afirma 1ii de tip ,,eu", 27-28, 29, 182- aucolini�cire �i alinare reciproca, 176,
183, 205, 268 194-199
,,Mul1umesc pentru ... ", 88-90, aucolini�tire, 118
183, 192-193, 276
,,Simr", 191 B
,,Trebuie si mi calmez", 191 bani
afirmatii exploracorii, exemple de, 118 chelcuieli cotidiene, 225-226
After the Honeymoon (Wile), 153 planificare financiara, 225-228
alaprac, 56, 236 lista de chelruieli, 224-225
alcoolism, 216 rezolvare a problemelor legate de,
amintiri, urate, 61-63 223-228
,,Amazing Grace", 301-302 Barbach, Lonnie, 249
angajamenc, 39-40 Barry, Dave, 134
antrenament emotional, 138 birba 1i
apreciere, manifestare a, 183, 296 siscem cardiovascular al, 56-58

304
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNJCII FERICITE INDEX

control exercitat de cirre, l 32-133
de pe planete diferite,34
ea soti inteligenti emotional,
137-138
sa inveti sa cedezi,138-141
ea fiind neporriviti pentru
monogamie, 34
a se vedea ti diferente de gen; soti
Bernstein,Carl, 233
blocaj, 139, 154-156,251,253-276,
278
abordare a,267-276
alinare reciproci,269-270
aspecte maleabile, 270-272
a spune multumesc, 276
exercitii pentru a depa9 i, 261-266
semne ale,154 visuri 9 i, 255-276
boli cardiace, 22
Bradbury, Tom, 19, 31
bucle de feedback,59
bugete, 223-224, 225-228
-c
calitatea de a fi parinte, 233-238
ingrijirea a copiilor in,235-236
pauza pentru mama in,237-238
cultura a distragerii 9i, 107
nevoi ale tatilui in, 237
antrenament emo\ional, 138
focalizare pe prietenia din cadrul
cisniciei in, 235
rezolvare de probleme in, 233-238
timp penrru amandoi, 237
schimbare a valorilor in, 68-69
capac de WC, 42
Carr, Nicholas, 107
Carstensen, Laura,173
Caminul relatiilor trainice,39-41
cisnicie
anacomie a, 25
a se vedea 9i terapie maritali
beneficii ale, 21-23
conflicte in, a se vedea conflict
date 9tiintifice despre,18-20,
23-25
imporranta a satisfaqiei in, 24
inteligente emotional,20-21,35,
59,68
mentinere a elanului in, 296-302
mituri despre, 26-27,31-34
stadiu final al, 63-64
pregatita pentru romantism,
104-105
prietenie vs. conflict in, 36-38
salvare a, 64-65
scop al, 42-43
9 i comunicare, a se vedea
comunicare
9 i speranp de viata,21, 22
9i stare de sanatate, 21-23
trecut 9 i filosofie a, 90-92
viqi paralele in, 64, 154
ciutarea reciproci a apropierii,
101-126,137,254
ce e de ta.cut pentru a incuraja,
122-126
chestionar de evaluare a
romantismului, 101-126
cont emotional, 102,108-110
conversatie de reducere a suesului,
111-117
exercitii,108-126
incerciri de apropiere, 102,103,
105-106
piedici in calea, 105-108
cedare, a invap sa, 138-141, 143-146
Cele 9 apte principii, 20,25, 36,38,
41,42-43,65
primul,a se vedea harti ale iubirii
al doilea, a se vedea apreciere 9i
admirarie
al rreilea,a se vedea ciutarea
reciproci a apropierii
al patrulea, a se vedea influenta
al cincilea, a se vedea rezolvare de
probleme
al pselea, a se vedea blocaj
al �aprelea,a se vedea sens comun
celule albe,22
celule natural-killer,22
celule natural-killer, 23
cerruri,19-20,29-31, 41
solutionare imposibila in,42
cheltuieli,lisrate, 224-225
chestionar de acceptare a inf!uentei,
141-142
chestionar de evaluare a
romantismului, 104-105
chestionare
conflict, 162-171
cople9ire, 195
apreciere 9i admiratie. 86-87
inceput prea dur,180-181
influenta, 141-142
ha.qi ale iubirii, 70-71
mentinere,298-299
sentiment pozitiv generalizat,
127-128
calitate a sexului,a romantismului
9i a pasiunii in relatie, 240-243
tentative de impacare, 188-189
romantism, 104-105
scopuri comune, 286
valori comune,288-289
Cine sunc?,76-79, 124, 207-208
cinism, 49
compromis, 33,139,176, 187, 194,
199-202, 246,260, 270,274
comunicare, 26-27,35
a ajunge la acord in,192
a intelegerii, 113-114
a scuzelor,41-42, 191-192,
208-209,302
a aprecierii,88-90, 183,296
a tentativelor de impacare,
189-193
bucle de feedback, 59
crearea de atmosferi in,279
. limbaj corporal,52,55-56
1mpietrire in, 47,52-54,56, 131,
134,178
reducerea scresului,111-117
ritualuri de, 291
scop!,192
9i distraqii electronice, 212-216
concepcul de impreuna,stabilirea unui
sentiment de,217-221,233,234
concordanta, 38
conditionare operanca,198
conflict marital, a se 11edea conflict
conflict,151-173
blocaj, 139,141, 154-155,157
chestionar, l 62-171
evitare a, 33
stiluri diferire de,33
intensificare a,133-134
probleme rezolvabile,a se vedea 9i
rezolvare de probleme,
155-171
realitate subiectiva in,172
sicuatii constant problematice a se
vedea 9i
blocaj, 151-154,156-171
conflictualicate,51,57,133,134
Conger, Rand,19
Consumer Report, 28
cone emotional, 102,108-110
cont, emotional,102,108-110
copii,a se vedea calitatea de parinte
copii
a se vedea 9i calitatea de parinte
emotii negative la,117
expresia emotiilor 9i, 171-172
inteligenta emotionala 9i, 21
niveluri de stres la, 23
probleme de comporcament al,23
9i vise, 255
1ii diferente de gen,134-137
cople9ire,54-55,64,134, 194,198
chestionar de evaluare a,195
distres emotional in caz de,55
impietrire 9i, 54-55
9i rezolvare de probleme, 55
senzatii fizice de,55, 57,64
Creeley,Robert,154
creier, oxicocina in 56
criticism,47-48, 51,52,105,131,
178,300
ea inceput prea dur, 48
durere provocata de,299

306 307
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE
vs. nemultumire, 47-48
culcura, 278
,,cum spui tu, dragii'', 130
cunoa�tere, inseamna putere,68-70
curs de ppte saptiimani de apreciere �i
admirafie, 94-100
D elan, menfinere a, 296-302
de Becker, Gavin, 121-122
,,De ce?", 119
defensivitate, 47, 51-52, 58, 59, 106,
131, 134, 178
depresie, 21, 22, 32, 95, 131
deta�are, 63
Detector de dejeqii maritale, 297-299
Detector de dejeqii maritale, 297-299
diferen1e de gen, 34, 56-58
a se vedea �i barba1i, femei
dovezi antropologice ale, 56
influenfii in, 131, 134-137
in reaqii fiziologice, 56-57, 177
modificiri ale, 136-138
�i copiii, 135-137
dispre1, 47, 49-52, 57, 59, 130, 131,
178
antidot pentru, 84-86
cinism �i, 49
criticism �i, 47
disputa a se vedea prietenie vs. dispura
disuaqie, cultura a, I 06-108
distraqii electronice, 212-216
divor1
amiabil, 23
aminriri urate legate de, 61-63
copii �i, 23
cople�ire in, 54-55
inceput prea dur in, 46-47
incercari quate de impacare �i, 58-
60, 64
in stadiul final,63-64
limbaj corporal legat de, 55-56
legaturi exrraconjugale �i, 33
patru cilare1i in, 47-54
prediqii ale, 18-20, 45-65
rate de, 19, 25-26
308
§i starea de sanatate, 22-23
vie1i paralele vs., 64,154
Doherty, William, 281
dopamina, 215
Driver, Jani, 179
E procesare a unei rani emotionale
emofii,
adaptare la cele ale partenerului,
117-122
validare a, 28-29, 114
empacie,27-29, 39, 175
emWave, 199
Ephron, Nora, 233
evolufie §i supravie1uire, 56
exerci1ii de aurolini§tire, 196-197
exerci1ii
a ceda penrru a d§tiga, 143-146
adresarea de inrrebari deschise,
74-76
alinare reciproca, 198-199
apreciere �i admira1ie, 88-100
identificare a visurilor, 260-266
a spune mul 1umesc, 276
auro-lini§tire, 196-197
a te apropia de celalalt, 108-126
blocaj, 261-266
ce face1i arunci cand sopl sau
SOfia nu cauta sa se apropie de
dumneavoasrra, 122-123
Cine sum eu?, 76-79, 124,
206-208
cont emo1ional, 102, 108-110
conversa1ie care reduce stresul,
111-117
curs de ppte saptiimani de
apreciere §i admira1ie, 94-100
discu1ie deschisa, 123-126
gasire de puncte comun, 201-202,
270
. har1i ale iubirii, 72-79
inBuenta,143-150
inceput bland, 185-187
INDEX
jocul CU douazeci de intrebari, Ginnot, Haim, J 13
72-74 Glaser, Ron, 19, 22
Jocul Gortman de supravie1uire pe Gordon, Thomas, 182
o insula,146-150 Gortman, Julie, 25
,,Mul1umesc pentru ... ", 88-90
probleme cu rudele, 221-222 H
Hahlweg, Kurt, 28
anterioare, 203-210 har1i ale iubirii, 67-80,126, 137
recuno�tin1a, 301-302 Cine sunt?, 76-79
rezolvare de probleme, 185-187, chescionar, 70-72
196-210, 201-202 cunoa§tere §i pucere in, 68-70
ricualuri, 290-291 exerci1ii, 72-79
roluri, 291-292 jocul cu douazeci de imrebari,
sens comun,289-294 72-74
scopuri, 285 sexuale, 246-247
simboluri,292-293 Heartburn (Ephron),233
trecut �i filozofie a casniciei Hite, Shere, 244
proprii, 90-92 hormoni,cearra §i, 19-20
exerci1iu de a discuca deschis, House, James, 21-22
123-126
exerci1iu de recuno§tin1a, 301-302 I
exerci1iu penrru alinare reciproca, identificare a visurilor, 261-266
198-199 iertare,a propriei persoane, 299-301
iertarea propriei persoane, 299-301
F inBuen 1a, 129-150
factori declanptori, identificare �i a ceda pentru a ca�tiga, 143-146
analiza, 206-208 chestionar, 141-142
Faulkner, William, 203 compromis in,199-202
femei cum sa inve1i sa cedezi, 138-141
de pe alte planete, 34 ,,cum spui tu,draga", 130
§i rreburi gospodare9ti, 228-233 diferen 1e de gen in, 131,134-137
control al barbarilor asupra, exercitii, 143-150
130-131 intensificare a conflictului,
§i calitatea de parinte, 233-238 133-134
a se vedea 1i diferen1e de gen, impar1irea puterii 111, 130-131
filozofie §i trecut al propriei casnicii, - luare de decizii, 130-131
90-91 Jocul Gortman de supravie1uire pe
flirt, 32, 61 o insula, 146-150
fobii, 32 modificari ale, 137-138
furie, 27, 32, 38, 130, 131/�i negacivitate in, 131
conBicrualitate, 51/a face fa1a reziscenta in, 131, 132-134
furiei partenerului, I 17-121 §i prietenie, 135
§i religie, 132-133
G inteligen1a erno1ion�la, 20-21, 35, 42,
Gigy, Lynn, 33 59,68, 132, 135,256
309
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE
a sotilor,137-138
imeligen(i,emorionala, 20-21, 35,42,
- 59,68,132,135, 137-138, 256
incerese comune,32
imerese, comune, 32
internet, 106-107,211-214,224
imimirace,213
r monogamie,barbari care nu sum
imparrirea pucerii, 130,141
impietrire,47,52-54,56,131,133,
178
impreuna,296
inceput bland,47,176,177-187
inceput prea dur,52,64
afirmatii de tip ,,eu", 182
apreciere vs.,183
a tine pe suflet,183
chestionar,180-181
exprimari dare in,183
criticism in,48
exercitii pentru,185-187
indulcire a,106,177-187
judecata �i evaluare in, 183
nemultumire fara a da vina,182
politqe vs.,183
primele trei minute ale,47
incercari de apropiere,102, 103,
105-106
incercari de impacare,41-42,65,176
e�uate, 58-60, 64
receptionare a mesajului prin,
189-193
in rezolvarea de probleme,187-
193
chestionar,188-189
metoda de auto-raporrare in,24
incredere,38, 101, 156
in�elare,39
inrelegere,aratare a, 113-114
imalnire o data pe sapramana,
296-297
incalnire,sapramanala, 296-297
imrebari deschise
adresare de, 74-76
310
exemple de,118-119
invinuire,evitare a,182,183
J recuno�cinta, 301-302
Jacobson,Neil, 28,111
jocul cu 20 de imrebari,72-74
Jocul Gouman de supravietuire pe o
insulii,146-150
K facuri pemru,34
Kelly,Joan, 33
Kiecolt-Glaser,Janice, 19, 22
L N
la plecare,296
Laboratorul lubirii de la Universitatea
Washingron,17-18,22, 39, 40,
45, 81, 177,197,220,257,258,
295
Laborarorul Iubirii din Seattle,17-18,
22,39,40,45,81, 177,197,220,
257,258,295
Laborarorul iubirii, 17-18,22,39-40,
41,45,81,177,197,220,257,
258
lauda, 301-302
Lawson,Annette, 34
legaturi,excraconjugale,33, 40,64,
215
Levenson, Robert,57, 173
limbaj corporal, 52,55-56
Lista cu cine ce face,231-233
luare de decizii, 129,1:30
M ostilitate, 23, 122
Maccoby, Eleanor,136
mame,a se vedea calitatea de a fi
parime; femei
masaj,198
mascurbare,pornografie �i,215
masurarea increderii,38-39
McCarter,Loren,57
meditatie,196-197,198,217
mentinere, 295-302
Chestionar,298-299
INDEX
Dececror de dejeqii maritale, placa facturilor,226
297-299 pornografie, 214-216
iertarea propriei persoane, 299-301 pretuire,a parcenerului, 92-94
preruire, cum sa arati,132-133
�ase ore magice,295-297 Price, Gail,85
metafore, 120 priecenie vs. conflict,36-38,64-65
metoda de auto-raportare, 24 atenrie indrepcaca catre,234-235
mituri, despre casatorie, 26-27, 31-34 �i influenra a,134
�i calitatea de pa.rime,233-235
tentative de impacare in,41-42
Motel Piaza Rea pemru iubifi,40,154 probleme rezolvabile,155-171
mulrumesc, a spune,276 a se vedea f; rezolvare de probleme
Proiect de mediere in caz de divort, 33
psihoterapie rogersiana, 28-29
negativitate psihoze, 22
in caz de cople�ire, 54 puls,39, 45, 55,57,198,199
pacru calareri �i,47 puls-oximetru, 199
inceput prea dur �i,46 puncte comune, gasire a,201-202,
imporcanra a emotiilor negacive, 269
171-172 putere,in cunoa�rere,68-70
in amimiri,61-63
�i impiecrire,53-54 R
Negufiltorul din Venefia (Shakespeare), riini emorionale,203-210
173 reaqie de fuga sau lupta,55
neincredere in propria persoana,299- reaqii de frica,55-56
301 realitate subiectiva, 172, 205-206
nemulrumire realicate, subiectiva,172,205-206
vs. criticism,47-48 relatii extraconjugale,33,40,64,215
fara invinuire,182 relaxare, 196-197
nevroze, 31 religie,258-260,286, 301
�i influenra, 132-133
0 Requiem pentru o calugarifd (Faulkner),
Oal(ely, Ann, 229 203
optimism,36179 respect reciproc,36
respect, cum sa comunici,132-133
oxitocina, 56,215 respingere din partea colegilor,23
rezistenra,semne de,132-134
p rezolvare de conflicte,35
patriarhat,132 cheie pentru, 171-173
patru calareti,59,60,63, 65,131, in terapia de cuplu,26-30
132,154, 178, 230 rezolvare de probleme,26, 27,56,
dispret,49-51 117,175-240,297
criticism,47-48 compromis in, 199-202
defensivitate,51-52 distraqii electronice,211,212-216
impietrire,52-54 rani emorionale,203-21O
311
 CELE �APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICII FERICITE INDEX

exerci1ii,185-187,196-210 exerci1ii in,289-294 a invara leqia trecucului,83-84 Superficialii. Efectele imernetului asupra
gasire a unui numitor comun, in ricualuri de familie,280-282, cum sa va prquiri partenerul,92- creierului uman (Carr),107
201-203,270 287 94 supravieruire,
creburi gospodare9ci,211,228-233 scopuri in legiitura CU, 285-286, chestionar,86-87 evolurie 9i,56
rude,211,217-222 292 curs de �apre saptamani de,94-100 Jocul Gortman de supravieruire pe
bani, 211,222-228 ricualuri de apropiere in,280-283, siscem imunitar ?i scarea de sanatate, o insula,146-150
calicacea de a fi parince,211, 290-291 22-23
233-238 roluri 1n, 283-285, 291-292 siruarie constant problemacica, T
tentative de impacare 1n,187-193 simboluri in,287-288, 292-293 152-154,156-171 Tabares, Amber,179
sex,201-202,211, 238-250 valori �i,287-288,293 sori censiunea aneriala,22,40, 55,57
inceput bland,177-187 sens, a se uedea sens comun, a se vedea �i barbari Teoria jocurilor,39
�uro-lini9cire �i alinare reciproca, sentiment negaciv generalizat,38, 40, cum sa inveri sa cedezi,138-141 teoria sec point, 37
194-199 42 inceligeni:i emorional,137-138 cerapie cogniciva, 95
stres,211,216-217 sentiment poziciv generalizat jocul cu copiii,236-237 cerapie de cuplu,a se vedea cerapie
a se vedea Ji blocaj sentiment poziciv generalizat,37-38, schimbare de rol a, 137-138 marirala
rirualuri 65 sensibilirate la nevoile,237 cerapie maricala
de apropiere, 280-283,290-291 chescionar,127-128 9i calitacea de pa.rime,233-238 ascultare acciva in,26-30
de familie,280-282 sex,65 9i ingrijire a copiilor,235-237 ateliere de lucru cu rol preventiv,
�i sex,282 �i creburi gospodare9ti,229-230 �i treburi casnice,228-233 26
Robinson,Elizabeth,85 iniriere �i refuz,249-250 sorii, a se vedea femei beneficii/avantaje ale,24-25
Rogers,Carl,28 ha.qi ale iubirii,246-247 speranra de viara, 22-23 duraca a,25
roluri 9i pornografie,214-216 scadiu final, 63-64 e�ec al, 26-31
exercirii,291-292 chescionar,240-243 scare -de sanarace validare a emoi:iilor in, 27-29, 114
sens comun,283-285, 291-292 redefinirea semnificariei,243-244 9i casnicia,22-23 nepotrivita, 64
rude ricualuri �i,282,291 9i disprer,50 recadere dupa,25,28 rezolvare
exerciriu de rezolvare de probleme rezolvare de probleme legate de, �i divorr,22-23 de probleme in, a se vedea
CU,221-222 238-250 �i sistemul imunitar,22-23 rezolvare de probleme
rezolvare de probleme legate de, discufii despre,244-245,247-248 stop!,192 terapie, a se vedea terapie maricala,
217-222 sfat,nesolicicac, 112-113 stres The Complete Book of Guys (Barry),
Shakespeare,William,173 �i sistem cardiovascular,56-57 134
s Shapiro, Alyson,69,107 copii �i,23 The Gift ofFear (de Becker),121 -122
sarcasm,52 Siegel, Dan, 172 9i reaqie de lupra sau fuga,55 The Hite Report, 244
9i disprer,49 simboluri, al cople?irii,54,59 The Intentional Family (Doherty),281
in caz de 1nceput prea dur,46-47 exerciriu,292-293 diferenre de gen, 56-58 transpirarie, 55
scopuri personale,285-286,292 sens comun,287-288 reacrii fiziologice la,56-58 era.dare,40,215
scopuri sistem cardiovascular,9i stres,56-57 reducere a,1 fl-117 treburi gospodare9ri,46-47,211, 228-
exercirii,292-293 sistem de apreciere §i admirai:ie,36, exerciriu de aurolini9cire,196-197 233
financiare,226 81-100,126,137,254,296 rezolvare a problemelor legate de, flexibilicace in,233
personale,285-286,292-293 antidoc pentru disprer,85-86 211,216-217 Lista cu cine ce face?,231-233
sens comun,285-286, 292-293 exercirii pencru, 88-100 exerciriu pentru alinare reciproca, rezolvare a problemelor legate de,
scuze, 42,191-192, 208-209 incerirea flacarilor de,87-88 198-199 228-233
seleqie nacurala,56 atenrie asupra, 173 aurolini?tire 9i alinare reciprod, trecut ?i filozofie a propriei dsnicii,
sens comun,277-294 trecut �i filozofie a propriei 194-199 90-92
acmosfera creaca in, 279 casnicii,90-92 al unei casnicii nefericite, 21 rrecut,a invara leqia,83-84
culcura in,278 ,,Mulrumesc pentru...",88-90 suicid, 22 crecut

312 313
 CELE $APTE PRINCIPII ALE UNEI CASNICll FERICITE

lecfii, 83-84
rescris, 61-63
tristefe, a face fafa la cea a
partenerului, 117-120
rroc, 108
,,tu faci asta pentru mine, iar...", 32
tulburare de stres prost-rraumatic, 32
rulburari de dispozifie afectiva, 32
tulburari de personalitate, 32

u
umor rautacios, 49
umor, simf al, 56

V
validare a emofiilor, 27-29, 114
valori
atmosfera pencru discutii asupra,
279
exercifiu, 293
modificare a, 68-70
sens comun �i, 287-288, 293
veniruri, a se vedea bani
Yerbrugge, Lois, 21
viefi paralele, 26-27, 31-34
viiror, financiar, 226-228
visuri ascunse, 254, 256, 258-260261
visuri, 278
ascunse, 254, 255, 258-260, 261
conrinur al, 255
idencificare a, 260-266
respectare a, 256-257
vulnerabilitafi persistence, 31, 206
vulnerabilitafi, persistence, 31, 206

w
Weiss, Robert, 37
What Makes Love Last? (Gortman and
Silver), 39, 247
Wile, Dan, 153

z
Zillmann, Dolf, 57

314

1 ,,Un ghid practic exceptional pentru o casnicie rnteli­
Edirura ASCR
400325 Cluj-Napoca, Piap 14 lulie nr. 18/2
Tel.I fax: 0364 7111 I 5
Bun de ripar 20.03.2016. Aparur 2016
Tiparul execurar la S.C. Cognitrom S.R.L.
400696 Cluj-Napoca, srr. F. Liszr nr. 12
www.ascred.ro
comenzi@ascred.ro; ed.ascr@gmail.ro
Cele sap1e principH ale unei
CASNICII FERICITE
Ghid practic elaborat de eel mai renumit expert
1n relatiile de cuplu
genta emotional �i de durata."
Daniel Goleman
autorul car\ii Inteligenfa emofionala
,,Este reconfortant faptul ea Gottman ramane cu
picioarele pe pamant, nu pe Marte sau pe Venus."
Bill Marvel �i Geoffrey Norman
American Way
,,Gottman face fa\a acestei incercari, deoarece are
cele mai bune calita\i: are mintea unui om de �tiin\a
�i sufletul unui romantic:'
Newsweek
,,Ofera ceva care este de folos oricarei rela\ii:'
Seattle Post-Intelligencer
,,0 noua cercetare remarcabila!"
Womans World
John M. Gottman, PhD, este fondatorul �i directorul
Institutului Gottman �i profesor de psihologie la
Universitatea din Washington. Printre car\ile sale
anterioare se numara The Heart of Parenting �i Why
Marriages Succeed or Fail.
Nan Silver este scriitor �i editor in New Jersey.