1

TERAPIA DE CUPLU

Lector univ.dr. Diana Cândea

e-mail: dianacandea@psychology.ro
ABORDĂRI ÎN TERAPIA DE CUPLU

• Behavioral Couple Therapy (BCT; Jacobson & Margolin,

1979)
• Varianta actualizată, Integrative Behavioral Couple
Therapy (IBCT)
• Cognitive-Behavioral Couple Therapy (CBCT)
• Gottman Couple Therapy
• Emotionally Focused Couple Therapy (EFT)
 3

BEHAVIORAL COUPLE THERAPY

BEHAVIORAL COUPLE THERAPY
• Satisfacţia maritală depinde de raportul dintre întăririle
pozitive și negative pe care cineva le primește din relaţie
(regulă aproximativă 5 la 1)

• Partenerii nefericiţi au mai puţine interacţiuni pozitive în

cuplu și au tendinţa de a răspunde la comportamente
negative cu un comportament negativ propriu

• Păstrarea relaţiei depinde de raportul cost-beneficii

• Scopul BCT este de înclina raportul în favoarea

beneficiilor
BEHAVIORAL COUPLE THERAPY
• Principiu: schimbare comportamentală (behavior
exchange) guvernată de reguli – individul face în
mod deliberat un comportament pentru a
respecta o regulă
• Deși presupune efort la început, comportamentul
va fi întărit și va deveni habitual prin training și
exerciţiu (Skinner, 1966)
• 2 tipuri de intervenţii bazate pe reguli:
I. Behavior exchange
II. Communication and problem skills training
BEHAVIOR COUPLE THERAPY
I. Behavior exchange – terapeutul ghidează cuplul
spre creșterea interacţiunilor pozitive

II. Communication and problem skills training –

abilităţi de abordare a problemelor în cuplu

• Metode: instruire didactică, modelare, exersare monitorizată

• Communication training – exprimarea gândurilor și sentimentelor,
a oferi înţelegere și suport emoţional
→ abilităţi utile în orice fel de discuţie
• Problem skills training – abilităţi pentru a găsi soluţii specifice la
probleme
• Cele 2 elemente funcţionează mai bine împreună decât separat
(Jacobson, 1984)
INTEGRATIVE BEHAVIOR COUPLE THERAPY
(Christensen & Jacobson, 1998)

• Derivă din abordarea BCT tradiţională – ambele consideră că managementul

conflictului este important

• Diferenţă – IBCT consideră că abilităţile de rezolvare de probleme au un rol

limitat pentru că există probleme care nu se pot rezolva – se promovează
acceptarea

• Incompatibilităţile dintre parteneri devin problematice când se intersectează cu

vulnerabilităţile partenerului (ex. scheme cognitive)

• Reactiile emotionale la comportamentele celuilalt sunt mai importante decat

comportamentul partenerului

• Unele diferenţe sunt valorizate la începutul relaţiei, dar se transformă în probleme

mai târziu, apare polarizarea/creșterea diferenţelor (cerc de reactii la
comportamentele celuilalt)

• Acceptarea reduce nivelul așteptărilor exagerate, crește intimitatea dintre

parteneri și poate promova schimbarea (cu limite)
EVALUAREA ÎN BCT
• Analiza funcţională a comportamentului pentru
conceptualizare și planul de tratament

• TBCT: focalizarea pe comportamente discrete, singulare,

analizarea situaţiilor și comportamentelor care precedă și
urmează comportamentele problematice

• IBCT: focalizarea pe patternuri mai generale de răspuns

– temele conflictului
TBCT VS. IBCT
EVALUAREA ÎN IBCT
• Durata: 4 ședinţe – prima împreună, 2 ședinţe cu fiecare, o
ședinţă de conceptualizare
• Se caută răspunsul la 6 întrebări (Christensen & Jacobson,
1998):
1. Care este nivelul de distres în cuplu ?
2. Care este nivelul de angajament al fiecărui cuplu ?
3. Care sunt principalele probleme pentru fiecare ?
4. De ce constituie probleme ?
5. Care sunt punctele tari ale cuplului ?
6. Ce se poate face ?

Metode: interviu, scale (ex. Dyadic Adjustment Scale, Spanier,

1976; Conflict Tactics Scale, Strauss, 1979)
Confidenţialitatea: angajamentul terapeutului este faţă de cuplu!
TEHNICI DE INTERVENŢIE IN IBCT
1. Strategii bazate pe acceptare

- Empathic joining – scopului este de a crea apropiere între

parteneri prin exprimarea emoţiilor de vulnerabilitate (soft
emotions) ca răspuns la comportamentele partenerului

- Unified detachment – intelectualizarea problemelor,

identificarea patternurilor, numirea lor (ex. omul de știinţă
și artistul)

- Tolerance building –expunere la situaţii critice în terapie,

descoperirea valenţelor pozitive ale comportamentului
negativ (dacă sunt),
TEHNICI DE INTERVENŢIE IN IBCT
2. Strategii de schimbare

Behavior exchange
Communication skills and problem solving training

În IBCT, sunt introduse tehnici mai nuanţate în funcţie de

problemele cuplului
Strategiile bazate pe acceptare sunt introduse iniţial
COGNITIVE BEHAVIORAL COUPLE THERAPY

• Baucom & Epstein, 1990; Dattilio, 1989; Ellis, 1977

• Distresul marital este rezultatul procesărilor distorsionate
de informaţie care provin din:
• - interpretări distorsionate asupra evenimentelor din
relaţie și
• - standarde nerealiste despre cum ar trebui să funcţioneze
o relaţie
- Rezultate similare cu BCT
COGNITIVE BEHAVIORAL COUPLE THERAPY
• Primary distress – sursa iniţială a conflictului (ex. nevoia
de autonomie, atitudinea faţă de bani, etc.)

• Secondary distress – polarizare, acuzaţii, menţinerea

unui pattern interpersonal negativ

- Spargerea patternului negativ este prioritate

CARACTERISTICI
• Îmbină elemente ale terapiei comportamentale cu
intervenţii cognitive
• Se focalizează pe patternuri mai generale de răspuns, nu
pe comportamente singulare
• Ia în considerare individul cu propriile caracteristici și
propriul istoric
• Mai mare accent pus pe emoţiile partenerilor (nu doar pe
comportamente)
ETIOLOGIA PROBLEMELOR CLINICE ÎN RELAŢIE
1. Gânduri automate, scheme cognitive, distorsiuni cognitive
Baucom et al., 1989:

- Atenţia selectivă
- Atribuiri – inferenţe legate de motivele partenerilor de a face
anumite comportamente
- Expectanţe și predicţii
- Asumpţii despre caracteristicile naturale ale oamenilor (ex.
bărbaţii nu au nevoie de suport emoţional)
- Standarde legate de partener, relatii
- Scheme dezadaptative
- Nevoi diferite în relaţie (ex. intimitate, control)

Schemele despre relaţii se formează pe parcursul vieţii dar și pe

parcursul relaţiei.
ETIOLOGIA PROBLEMELOR CLINICE ÎN RELAŢIE

2. Deficite în comunicare și rezolvare de probleme

3. Excese în comportamente negative raportate la cele
pozitive
4. Deficit și exces în exprimarea emoţiilor
5. Dificultăţi de adaptare la probleme majore de viaţă:
caracteristicile unui membru (ex. depresie), dinamica
relaţiei, probleme în afara familiei (locul de muncă,
relaţia cu rudele, locul în care stau)
EVALUAREA ÎN CBCT
•Ce ne interesează?
Care sunt scopurile/ariile problematice
Care sunt factorii cognitivi, comportamentali, afectivi asociaţi problemelor, la nivel
individual și la nivelul cuplului
Este terapia de cuplu abordarea potrivită pentru aceste probleme?

• Cât durează?
2-3 ședinţe, împreună și separat cu fiecare

• Instrumente
- Interviuri individuale și comune cu membrii cuplului
- Chestionare (Ex. DAS, Spanier, 1976; Marital Satisfaction Inventory—Revised,
Snyder & Aikman, 1999; Relationship Belief Inventory, Eidelson &
Epstein’s, 1982; Inventory of Specific Relationship Standards, Baucom et al.,
1996)
- Observaţie – în situaţii structurate (ex. discutarea unei probleme nerezolvate) și
nestructurate
CE FACEM CU SECRETELE ÎMPĂRTĂȘITE
ÎN SESIUNI INDIVIDUALE?

• Înaintea sesiunilor individuale, dezvăluim faptul că împărtășirea

informaţiilor secrete nu este de dorit
• Dacă unul din parteneri totuși mărturisește infidelitate, îi
recomandăm să o împărtășească partenerului
• Dacă nu este de acord, îi sugerăm să găsească o modalitate de a nu
intra în terapia de cuplu
• Dar, luăm decizia în funcţie de ce este mai bine pentru cuplu – nu
sunt ghiduri universale
• Dacă unul dintre parteneri mărturisește violenţă fizică, recomandăm
terapie individuală înaintea ședinţelor de cuplu (dacă cineva este în
pericol – măsuri de gestionare a crizei)
REGULI ÎN RELAŢIA TERAPEUTICĂ
• Exprimaţi empatie și fiţi imparţial - Nu formaţi alianţe!

• Stabiliţi reguli de interacţiune astfel încât să preveniţi

cearta dintre parteneri

• Adresaţi temerile partenerilor legate de schimbare

INTERVENŢIA CBCT
I. Intervenții de modificare a comportamentului
1. Schimbare comportamentală ghidată
- Cu caracter general, pentru a schimba tonul relaţiei – interacţiuni
pozitive (ex. love days), a face lucruri pentru celălalt
- Schimbări specific orientate pe nevoile partenerilor (ex. cum să
îmi împlinesc nevoia de autonomie)

2. Dezvoltare de abilităţi
- situaţii de comunicare în care împărtășim gânduri și emoţii –
exprimarea emoţiilor vulnerabile și ascultarea lor
- Situaţii de rezolvare de probleme și luare de decizii
SITUAŢII DE COMUNICARE ÎN CARE ÎMPĂRTĂȘIM
GÂNDURI ȘI EMOŢII
SITUAŢII DE REZOLVARE DE PROBLEME ȘI
LUARE DE DECIZII
INTERVENŢIA CBCT
• II. Schimbare cognitivă
1. Întrebări socratice și descoperire dirijată pentru corectarea
distorsiunilor
Ex. care ar fi o explicaţie alternativă pentru comportamentul
partenerului? Cum putem afla?
*Atenţie la cuplurile cu nivel ridicat de ostilitate!
2. Discutarea standardelor în relaţie
INTERVENŢIA CBCT
III. Intervenţii focalizate pe emoţii
Cel mai des, partenerii cuplurilor în distres manifestă fie
foarte puţine emoţii, fie un exces al emoţiilor negative
-Expresivitate redusă în general sau standarde legate de
exprimarea emoţională, dificultăţi în a identifica emoţii sau
a le lega de situaţii și gânduri
-Emoţii principale, vulnerabile (ex. anxietate), acoperite de
multe ori cu emoţii mai “safe”, gen furie
sau
-Dificultăţi în reglarea emoţională – strategii – tolerarea
disconfortului, compartimentare (de ce se leagă),
restructurare cognitivă, programarea discuţiilor
STRATEGII PENTRU EXPRIMAREA EMOŢIONALĂ
 27

GOTTMAN COUPLE THERAPY

DATE…
• 43% din cupluri divorţează în primii 15 ani de căsătorie, iar
probabilitatea de a eşua şi în cazul unei a doua căsătorii
fiind şi mai mare (Bramlett şi Mosher, 2002);

• Aproximativ jumătate din vizitele făcute de pacienţi la

cabinetele psihoterapeuţilor se datorează problemelor de
cuplu şi de familie;

• Dintre consumatorii de psihoterapie, cei ce au participat la

terapie de familie au fost cel mai puţin satisfăcuţi
(Seligman, 1995).
 29

SEATTLE “LOVE LAB”

• Cercetari John Gottman & colab. - din anii 70;

• Măsurători fiziologice, comportamentale, chestionare;

urmărirea a peste 700 de cupluri pe termen lung (până la
14 ani);

• Dupa analiza unei discuţii în contradictoriu timp de 5

minute, se poate prezice deznodamântul relaţiei cu o
probabilitate de ~90%.
 30

DE CE SĂ ÎMBUNĂTĂŢIM RELAŢIILE?
• Șansele de a divorţa sunt mai mari de 50%;

• Șansele ca o a doua căsnicie să se termine sunt estimate cu

10% mai mari decat prima;

• O căsnicie nefericită crește șansele partenerilor de a se

îmbolnăvi cu ~35% (Lois Verbrugge & James House,
Univ. Michigan) și "scurtează viaţa" cu aprox 4 ani;

• Nu știm ce ce apar aceste diferenţe între persoanele în

relaţii satisfăcătoare și persoanele în relaţii nefericite.
 31

PREDICTORI AI DIVORŢULUI

1. Criticile

2. Defensivitatea

3. Împietrirea

4. Dispreţul
 32

PRINCIPII ALE UNEI RELAŢII FERICITE

 33

PRINCIPII ALE UNEI RELAŢII FERICITE

1. Consolidarea hărţilor iubirii;

2. Întărirea aprecierii și admiraţiei;

3. Apropierea faţă de celălalt;

4. Acceptarea influenţei celuilalt;

5. Rezolvarea problemelor rezolvabile;

6. Depășirea blocajelor;

7. Crearea unui sens comun.

 34

CONSOLIDAREA HĂRŢILOR IUBIRII

• Lumea internă a fiecărui partener este compusă din nevoi,

valori, experienţe trecute, priorităţi…

• Pe măsură ce partenerii evoluează, hărţile iubirii se

schimbă;

• Pentru a construi și menţine hărţile iubirii updatate, se

adresează întrebări, mai ales deschise.
 35

ÎNTĂRIREA APRECIERII ȘI ADMIRAŢIEI

• O relaţie este vie când fiecare dintre parteneri simte

apreciere și respect pentru celălalt;

• Fără această bază o relaţie nu se poate salva!

• Cum își amintesc cei doi trecutul?

• Cum poate fi crescută aprecierea și respectul

partenerilor în cuplu? (Exercitii de corectare a
distorsiunilor cognitive).
 36

APROPIEREA FAŢĂ DE CELĂLALT

• Momente mici de conexiune/afecţiune zilnică: a fi ascultat,

înţeles, observat, considerat important, susţinut, etc.;

• Conversaţia de la finalul zilei trebuie să ajute la reducerea

stresului de peste zi, nu la intensificarea lui;

• Care este intervalul cel mai bun pentru amândoi? (20-30

min)

• Nu e un moment în care să se vorbească despre relaţie!

Scopul este reducerea stresului de peste zi la amândoi;

• Ascultare activă, exprimarea empatiei.

 37

ACCEPTAREA INFLUENŢEI CELUILALT

• Acceptaţi influenţa partenerului atunci când se iau
decizii;
• Luarea în considerare a perspectivei celuilalt (se va
simţi important, apreciat; șanse mai mici de certuri
dure);
• Întărirea prieteniei dintre parteneri;
• Femeile sunt mai orientate înspre a discuta despre
emoţii decât bărbaţiià relaţii de prietenie mai
profunde;
• Cine nu se lasă influenţat, nu poate avea o influenţă
reală asupra celuilalt.
 38

REZOLVAREA PROBLEMELOR REZOLVABILE

• Exprimarea acceptării personalităţii partenerului;

• Exprimarea înţelegerii. Nu putem lăsa pe cineva
să ne influenţeze dacă nu ne simţim înţeleși!
• Dacă celălalt se simte criticat, neapreciat, începe
să se apere și, evident, nu mai acceptă influenţa
noastră.
 39

TIPURI DE PROBLEME
• Stresul de zi cu zi;

• Relaţia cu părinţii/socrii;

• Bani;

• Sex;

• Activităţi casnice;
 40

DEPĂȘIREA BLOCAJELOR
• Atunci când alegem un partener, alegem inevitabil și
un set de probleme perpetue;

• Important e să fim conștienţi de problemele pe care le

alegem și dacă putem trăi cu ele pe termen lung;
• Subminarea relaţiei apare atunci când se discută
interminabil despre ele, fără a înţelege și perspectiva
celuilalt, fără a-l accepta și aprecia cu tot cu aceste
"neajunsuri”;
• Celălalt devine inamicul, apare detașarea emoţională.
 41

DEPĂȘIREA BLOCAJELOR
• Se stabilește o soluţie temporară care să ia în considerare
aspectele esenţiale pentru amândoi, iar după o vreme se
evaluează funcţionalitatea ei.
 42

CREAREA UNUI SENS COMUN

• Crearea unei povești despre cuplu;
• Împărtășirea sensului vieţii;
• Cunoașterea valorilor fundamentale ale celuilalt;
aprecirea lor;
• Ritualuri ale cuplului;
• Activităţi împărtășite împreună;
• Viziunea despre rolurile din familie;
• Obiectivele în viaţă.
 43

PRINCIPII ALE TERAPIEI

1. Utilizarea unor metode de intervenţie derivate din cercetare;
2. Evaluare și apoi tratament;
3. Înţelegerea aspectelor personale a fiecăruia dintre parteneri;
4. Construirea unui traseu de intervenţie;
5. Linișteste-te înainte să intervii;
6. Procesarea incidentelor trecute regretabile;
7. Înlocuirea celor 4 călăreţi cu o gestionare blânda a
conflictelor
8. Întărirea prieteniei și a intimităţii;
9. Suspendarea judecăţilor de valoare atunci când se discută
despre infidelitate;
10. Preocupare pentru crearea unui sens comun.
 44

EMOTIONALLY FOCUSED COUPLE

THERAPY
 45

ASPECTE INTRODUCTIVE
• Introdusă în anii ’80;

• Combină elemente umaniste-experienţiale cu abordarea

sistemică;

• ”there is a focus on both the circular cycles of interaction

between people and the core emotional experiences of
each partner during the different steps of the cycle.”
(Johnson, 2004).

• Accent pe teoria atașamentului și emoţii;

 46

ROLUL EMOŢIILOR
• În relaţiile intime, emoţiile tind să:
• Amplifice atenţia și să orienteze partenerii spre propriile nevoi și mediul
înconjurător apropiat. Astfel, atunci când sunt trist/ă, sunt foarte conștient/ă de
cât contact am nevoie și sunt în mod special sensibil(ă) la semne de distanţare ale
partenerului/ei.
• Potenţeze percepţiile și construirea sensurilor. Furia mea mă orientează spre a
vedea comportamentul celorlalţi ca și un afront la adresa mea și îmi aduce aminte
de toate incidentele similare.
• Declanșează și organizează răspunsuri, în mod particular comportamentele de
atașament. Când sunt anxios/anxioasă, caut în mod special partenerul meu/
partenera mea pentru confort și siguranţă.
• Activează cogniţii de bază în ceea ce privește sinele, ceilalţi și natura relaţiilor.
Când sunt angajat/ă într-o interacţiune cu un grad ridicat de emoţie, conceptele
care mă definesc ies în faţă în mod natural, precum „Poate merit acest răspuns,
deoarece sunt un eșec.”
• Comunică cu celelalte persoane. Emoţiile sunt o parte intrinsecă a interacţiunilor
sociale. Este principalul mecanism de semnalizare în interacţiunile definitorii ale
unei relaţii. Manifestările de emoţie atrag răspunsuri particulare de la celălalt
interlocutor, jucând un rol esenţial în organizarea interacţiunilor. Aceste
manifestări evocă răspunsuri emoţionale complementare din partea celorlalţi.
 47

TEORIA ATAȘAMENTULUI

Atașament:

• Securizant;

• Anxios;

• Evitant;

• Anxios-evitant.
 48

EXERCITIU
• O femeie merge la o petrecere cu soţul ei. Nu știe pe nimeni la acea
petrecere și se ceartă cu soţul pe drum. La petrecere, îl găsește pe
soţul ei purtând o conversaţie animată cu o colegă nouă și
atrăgătoare. Se simte mică și insignifiantă și își aduce aminte de
cearta de pe drum. Emoţiile ei explodează. Manifestă un setiment de
chin și, mai apoi, furie. Merge val-vârtej către soţul ei, îl bate pe umăr
și insistă ca acesta să vorbească cu ea. Îi este dificil să fie coerentă, dar
îl acuză de flirt și cere să fie dusă acasă. Soţul devine rece și distant și
refuză să vorbească despre ce se întâmplă. Încearcă să schimbe
subiectul sugerând soţiei sale că a băut prea mult și ar trebui să fie
mai politicoasă. Când aceasta îi solicită, el refuză să o prezinte colegei
sale noi. În acest momente evidenţiază că este mai ușor să vorbească
cu colegi decât cu parteneri „paranoici”. Mai apoi soţia insistă să
meargă acasă și pe tot parcursul drumului acasă își manifestă
nemulţumirea faţă de comportamentul său „neadecvat”. Nu se poate
gândi la nimic altceva pe toată durata drumului și, odată ajunsă
acasă, doarme în altă cameră.
 49

ASPECTE INTRODUCTIVE
• Traume de atașament= evenimente traumatizate care strică
atașamentul dintre parteneri și care rămânând neadresate
menţin cicluri negative și insecurităţi de atașament; aceste
evenimente apar când unul dintre parteneri nu reușește să
răspundă celuilalt în momentul unei nevoi urgente, cum ar fi în
cazul unui avort spontan sau aflării unui diagnostic medical
(Johnson, Makinen, & Millikin, 2001);
• O relaţie sănătoasă, în termeni EFT, este o legătură bazată pe
un atașament securizant din punct de vedere emoţional. Un
astfel de atașament este caracterizat de accesibilitate
emoţională și responsivitate reciproce. Acest tip de legătură
crează un mediu sigur care optimizează abilitatea partenerilor
de a-și regla emoţiile, de a procesa informaţia, de a rezolva
problemele și diferenţele și de a comunica clar unul cu celălalt;
• EFT analizează problemele în relaţii din prisma atașamentul
insecurizant și a traumelor de separare (Johnson, 2004).
 50

PRINCIPII DE BAZĂ
1. O relaţie de colaborare oferă unui cuplu o bază sigură de
unde pot începe să-și exploreze relaţia. Terapeutul este
cel mai bine ilustrat ca un consultant de proces în relaţia
cuplului.
2. Emoţiile sunt primare în constituirea unor
comportamente de atașament și în felul în care sinele și
celălalt sunt experienţiate în relaţiile intime. Emoţiile ne
ghidează percepţiile și le oferă sens acestora, ne
motivează și declanșează răspunsurile de atașament, iar
atunci când sunt exprimate, comunică cu celelalte
persoane și la rândul lor, le declanșează și organizează
răspunsurile (Johnson, 2005).
 51

PRINCIPII DE BAZĂ
3. Sunt în mod esenţial sănătoase și adaptative. Este modul în
care nevoile sunt manifestate într-un context în care
percepem o insecuritate, care ulterior va creea probleme.
4. Problemele sunt menţinute de modul în care interacţiunile
sunt organizate și de emoţia dominantă în experienţa fiecărui
partener din relaţia respectivă. Afecţiunea și interacţiunea
formează o buclă de feedback determinată reciproc și
alimentată de la sine.
5. Schimbarea nu apare prin experienţele trecute, catarsis sau
negociere, ci prin experienţe emoţionale noi, în contextul
prezent al interacţiunilor sănătoase pentru sentimentul de
atașament.
6. În terapia de cuplu, „clientul” este relaţia dintre parteneri.
Perpectiva de atașament dintr-o relaţie amoroasă adultă
oferă o hartă către elementele unui astfel de relaţii.
 52

PROCESUL DE SCHIMBARE
Etapa Întâi: Deescalarea ciclurilor
• Pasul 1: Identifică problemele de conflict în relaţie dintre
parteneri.
• Pasul 2: Identifică ciclul de interacţiune negativă în care
aceste probleme sunt exprimate.
• Pasul 3: Acesează emoţiile legate de atașament neasumate
care stau la baza poziţiilor luate de către fiecare partener
în acest ciclul.
• Pasul 4: Reevaluează problema în termeni de ciclu, emoţii
care stau la baza acestuia și nevoi de atașament.
 53

PROCESUL DE SCHIMBARE
Etapa Doi: Schimbarea poziţiilor de interacţiune.
• Pasul 5: Promovează identificarea cu nevoi de atașament
neconștientizate și aspecte legate de sine. Aceste nevoi de
atașament pot include nevoia de siguranţă și confort.
Aspecte de sine care nu sunt identificate pot fi emoţii de
rușine și lipsă de valoare.
• Pasul 6: Promovează acceptarea experienţei „celuilalt” din
partea fiecărui partener.
• Pasul 7: Facilitează exprimarea nevoilor și dorinţelor
pentru a restructura interacţiunea dintre parteneri bazată
pe noua înţelegere dintre aceștia și crează evenimente de
apropiere.
 54

PROCESUL DE SCHIMBARE
Etapa Trei: Consolidare și Integrare

• Pasul 8: Facilitează generarea unori noi soluţii la

problemele vechi.
• Pasul 9: Consolidează noile poziţii din relaţie și a ciclurilor
de comportamente de atașament.

• În procesul de schimbare în EFT descris mai sus sunt

evidente 3 schimbări majore:
Deescalarea ciclurilor negative la sfârșitul primului stadiu al
terapiei;
Angajarea celui care se retrăsese în etapa doi a terapiei;
O sensibilizare a celui care critica în etapa doi a terapiei.
 55

CICLURI NEGATIVE DE INTERACŢIUNE

• Urmărire/retragere. Cel mai comun ciclu este un partener
solicitant interacţionând cu unul în proces de
retragere/distanţare. In acest tipar, distanţarea sau adoptarea
unei poziţii de împietrire este exprimată într-un mod închis,
non-responsiv care frecvent declanșează panică sau agresiune
în celălalt partener, de genul „Te voi face să îmi răspunzi”.
Majoritatea celorlaltor tipare pot fi văzute ca varianţiuni ale
tiparului urmărire/retragere.

• Retragere/retragere.

• Atac/atac.

• Urmărire reactivă/retragere
 56

CICLURI NEGATIVE DE INTERACŢIUNE

• Ciclu poate fi identificat prin:
Întreabă cuplul ce se întâmplă între ei atunci când se ceartă
Investighează istoria cuplului
Urmărește interacţiunea dintre ei în timpul sesiunilor.

• „Ce se întâmplă atunci vă certaţi?” „Cum puteţi descrie

apropierea dintre voi?” „Prefaceţi-vă că eu sunt o muscă
din bucătăria voastră; descrieţi-mi ce aș vedea dacă voi
doi v-aţi certa.” „Derulaţi-mi situaţia...” „Ce ai făcut în acel
moment?” „Ce se întâmplă în continuare?” „Ce faci când
vezi că are ‘acea expresie’?”
 57

EXERCITIU
• Maria declară că George pare să pună tot timpul alte lucruri
înaintea ei. Ea simte că este la capătul listei lui George, iar acest
lucru o rănește. Îi este teamă că nu este foarte importantă
pentru el, și încearcă să vorbească cu el, să îl facă să înţeleagă
cât de nefericită este ea cu această situaţie. Singura dată când el
îi acordă atenţie este atunci când dorește să facă sex cu ea.
Acest lucru o enervează, și din acest motiv este foarte critică cu
George, de multe ori ajungând să strige la el. Din aceste
interacţiuni, George înţelege că el este o dezamăgire pentru
Maria. Simte că o dezamăgește. Se simte nesigur, inadecvat, dar
în același timp adună ranchiună faţă de criticile lui Maria.
Începe să o evite, lucrând pentru mai mult timp și adesea
oprindu-se la bar în drumul spre casă. Uneori o abordează pe
Maria pentru sex, dar în ultima vreme aceasta îl refuză aproape
întotdeauna.
 58

INTERVENŢIA
• Se începe cu evaluarea: 1-2 sedinţe de cuplu, apoi ședinţă
individuală cu fiecare.

• Cele trei obiective ale EFT, sunt, deci (1) să creeze o alianţă
sigură și colaborativă între parteneri; (2) să acceseze și extindă
răspunsurile emoţionale care ghidează interacţiunea în cuplu;
și (3) să restructureze acele interacţiuni spre accesibilitate și
responsivitate din partea partenerilor.

• Contraindicaţii: abuz din partea unuia dintre parteneri;

• Predictori ai succesului: calitatea alianţei cu terapeutul

(relevanţa sarcinilor din terapie), nivelul de încredere al femeii
în relaţie.
 59

PRIMELE ȘEDINŢE
• Scopurile terapeutului în primele sesiuni sunt:
Să realizeze o conexiune cu ambii parteneri. Să creeze o alianţă în
care ambii parteneri să se simtă în siguranţă și acceptaţi de către
terapeut, și să înceapă să aibă încredere că terapeutul înţelege
scopurile și nevoile lor și că de asemenea va fi capabil să îi ajute.
Să analizeze natura problemei și a relaţiei, inclusiv dacă și cum
anume terapia de cuplu în general și EFT în particular se potrivesc
acestora.
Să analizeze scopurile și agenda fiecărui partener și să aprecieze
dacă aceste scopuri sunt realizabile și compatibile, nu doar în
perspectiva proprie a fiecărui partener, ci și în perspectiva
competenţelor terapeutului și a naturii terapiei în sine.
Să creeze un angajament terapeutic între cuplu și terapeut, un
consens în ceea ce privește scopurile terapiei și modul în care
aceasta se va desfășura.
 60

INTERVENŢIA
• Explorarea și Reformularea Emoţiilor

• Următoarele intervenţii sunt utilizate în EFT pentru acest pas:

1. Reflectarea asupra experienţei emoţionale.
• Exemplu: „Ai putea să mă ajuţi să înţeleg? Cred că ce încerci să spui este că
devii anxios, „la limită” în aceste situaţii astfel încât te trezești că dorești să te
ţii de, să menţii controlul asupra întregii situaţii, iar sentimentul de „la limită”
devine copleșitor, nu? Iar în acele momente devii foarte critic cu soţia ta.
Înţeleg corect?”
• Funcţii principale: Focalizarea pe procesul de terapie; construirea și
menţinerea unei alianţe; Clarificarea reacţiilor emoţionale care stau la baza
poziţiilor luate în cadrul interacţiunilor.
2. Validare.
• Exemplu:„Te simţi atât de alarmat/ă încât nu te poţi concentra. Când ne este
frică, nu ne putem nici măcar concentra, asta e problema?”
• Principalele funcţii: Legitimizarea răspunsurilor și sprijinirea clienţilor în a
continua să exploreze modul în care își pot construi experienţa și interacţiunile;
construirea unei alianţe.
 61

INTERVENŢIA
• Explorarea și Reformularea Emoţiilor

• Următoarele intervenţii sunt utilizate în EFT pentru realizarea acestui lucru:

3. Răspunderea evocativă: Expansiunea, prin întrebări deschise, a stimulilor, a
reacţiilor fiziologice, a dorinţelor asociate și tendinţa spre anumite intepretări
sau acţiuni.
• Exemplu: „Ce se întâmplă în acest moment, în timp ce spui asta?”; „Cum ai experienţiat tu asta”;
„Atunci când se întâmplă acest lucru, o parte din tine nu dorește nimic decât să fugă, să fugă și să
se ascundă?”;
• Funcţii principale: Extinderea elementelor unei anumite experienţe astfel încât să faciliteze
reorganizarea sa; Evidenţierea unor elemente de experienţă neclare sau marginalizate și
încurajarea explorării și angajării acestora.
4. Amplificarea: Utilizarea repetiţiilor, a imaginilor, a metaforelor sau
reconstituirilor.
• Exemplu: „Ai putea să spui asta, din nou, în mod direct, a faptului că uneori o ignori/ respingi?”;
„Se pare că acest lucru este foarte dificil pentru tine, la fel de înfricoșător ca și escaladarea unei
prăpăstii”; „Poţi să te întorci spre el în acest moment și să-i spui „Este prea greu să te întreb. Este
prea greu să îţi cer să îmi ţii mâna.”
• Funcţia principală: Evidenţierea experienţelor cheie care reglementează răspunsurile date
partenerului și a unor noi formulări a experienţei care vor reorganiza interacţiunea.
 62

INTERVENŢIA
5. Interpretarea empatică .
• Exemplu: „Nu crezi că este posibil ca oricine să poată vedea această parte din
tine și să te accepte în continuare, nu-i așa? Astfel, nu ai altă opţiune decât să te
ascunzi, nu?”
• Funcţii principale: Clarificarea și formularea unor noi înţelesuri, în special în
ceea ce privește poziţiile de interacţiune și definiţiile sinelui.

Restructurarea intervenţiilor

• Următoarele intervenţii sunt utilizate în EFT pentru a realiza această

sarcină:
1. Urmărirea, reflectarea asupra și reconstituirea interacţiunilor.
• Exemplu: „Ce anume s-a întâmplat aici? Se pare că ai ignorat furia pentru un
moment și ai încercat să comunici cu el. Este acest lucru ok? Dar tu, Jim, erai
încă focalizat pe furia ei, așa că ai rămas fixat pe poziţia ta, nu?”
• Funcţii principale: Încetinește și clarifică pașii din dansul interacţional; reia
secvenţele interacţionale cheie.
 63

INTERVENŢIA
2. Reorganizarea în contextul ciclurilor și proceselor de
atașament.
• Exemplu: „Îngheţi pentru că te simţi ca și cum ai fi la limita de a o
pierde, nu? Îngheţi pentru că ea înseamnă atât de mult pentru tine, nu
pentru că nu-ţi pasă.”
• Funcţii principale: Schimbă sensul unor răspunsuri specifice și
cultivează mai multe percepţii pozitive despre partener.
3. Restructurarea și modelarea interacţiunilor: Redarea
poziţiilor curente, a noilor comportamente bazate pe noile
reacţii emoţionale, și organizarea unor evenimente specifice
de schimbare
• Exemplu: „Poţi, te rog, să îi ceri asta? Poţi să îi ceri ceea ce ai nevoie în
acest moment?”
• Funcţii principale: Clarifică și extinde tiparele negative de interacţiune,
crează noi tipuri de dialog și noi pași/poziţii interacţionale, ceea ce
conduce la cicluri pozitive de accesibilitate și responsivitate.
 64

EXERCITIU

• Validare: Partenerii din noul tău cuplu sunt foarte furioși unul pe
celălalt în timp ce discută despre bani. Bianca crede ferm că ar
trebui să preia responsabilitatea de a plăti facturile și de a gestiona
banii. Ionel insistă că face o treabă bună în acest sens și că ea
trebuie să nu mai insiste cu acest subiect.

• Reframing: Marian: „Eram la meeting și eram atât de mândru să

fiu cu ea. Discursul ei a fost grozav. Și mai apoi în pauza de cafea
m-a ignorat complet. M-am gândit „Ce sunt eu, un nimeni?” Eram
furios!
 65

CUM?
• Repetă. E important să repeţi cuvinte și fraze cheie de mai
multe ori.
• Imagini. Imaginile capturează și conservă emoţia într-un mod
în care cuvintele abstracte nu pot.
• Simplu. Este esenţial ca termenii și frazele utilizate să fie simple
și concise.
• Lent. Experienţa emoţională se desfășoară pe parcursul unei
întregi sesiuni; un ritm lent declanșează acest proces.
• Încet. O voce moale alintă și încurajează o experienţiere mai
profundă și asumarea unui risc mai mare.
• Cuvintele clientului. Terapeurul EFT își notează și însușește
cuvintele și frazele clientului într-o manieră colaborativă și care
să conducă spre validare de către acesta.
 66

BLOCAJE
• Prezentarea unor imagini și narative diagnostice ale
interacţiunilor cuplului într-o asemenea manieră încât
acestea să expliciteze impasul cuplului și să îi pună pe
membrii cuplului faţă în faţă cu consecinţele pe care acest
impas le va avea asupra relaţiei lor.

• Derularea unor sesiuni individuale prin care să se

exploreze componente specifice ale procesului terapeutic.
Aceste componente pot lua forma unor traume de
atașament.
 67

CHECKLIST PENTRU ȘEDINŢĂ

• În cele 5 minute de dinaintea sosirii cuplului pentru ședinţă, pune-ţi
următoarele întrebări:
1. Alianţa dintre cei 2 parteneri este intactă?
2. Care este ciclul negativ? Cine ce anume face?
3. Care sunt emoţiile primare care stau la baza acestui ciclu, și care
sunt chestiunile/fricile de atașament conectate de acestea?
4. Unde sunt clienţii în pașii EFT?
5. Următorul pas este...?
6. Care sunt incidentele cruciale de care trebuie să fii conștient că
definesc relaţia?
7. Care sunt imaginile/definiţiile cheie despre sine pe care fiecare
partener le utilizează?
8. Care au fost punctele subliniate în ședinţa precedentă?
9. Care sunt punctele forte ale cuplului (de validat)?
10. Care este scopul principal al acestei ședinţe?
 68

TEMA DE CASĂ
• Pașii 1-4
• Roagă cuplul să scrie de acasă punctele cheie ale sesiunii.
• Roagă cuplul să pună o hârtie/un carneţel într-un loc în care amândoi să îl poată
vedea/ utiliza frecvent. Spune-le amândurora să utilizeze acest carneţel pentru a-și
exprima aprecierea pentru lucrurile pe care celălalt le face în fiecare zi.
• Pașii 5-7
• Terapeuţii pot ruga cuplul să programeze două discuţii de 15 minute în care aceștia
să discute un aspect al procesului – emoţiile care apar și riscurile pe care fiecare
persoană și le asumă. Dacă cuplul are probleme cu discutarea acestor aspecte, se
poate discuta această dificultate – componentele și fricile – pe care le-au
experienţiat în cadrul sesiunii următoare.
• Pașii 7-9
• Terapeuţii pot cere partenerilor să își asume un risc de ex. să solicite alinare din
partea partenerului acasă și să vadă cum decurge acest lucru. Terapeutul poate de
asemenea să ceară cuplului să scrie viziunea lor asupra relaţiei într-unul din aceste
momente.
• Introducerea unor comportamente ritual care să amplifice relaţia cuplului. Sugeraţi
ca acesta să își facă timp să se conecteze unul cu celălalt, fie noaptea, fie într-un
interval orar convenient lor. Încurajaţi stabilirea unei nopţi speciale, rezevate unei
ieșiri în oraș.
 69

TEMA DE CASĂ
• Instruiţi cuplurile să vorbească despre un conţinut specific într-o
manieră structurată. Timp de 10 minute, un partener vorbește despre
un subiect specific, în timp ce celălalt ascultă. Asignaţi acestor discuţii
conţinut subliniat în cadrul ședinţelor. Exemplele includ (a) discuţia
despre sentimente legate de depinderea unuia de celălalt, (b)
conștientizarea sentimentelor simţite atunci când cerem ajutor, (c)
investigarea sentimentului de a fi „de cealaltă parte a zidului” sau (d)
întrebarea cum e să te simţi ca și cum partenerul nu te cunoaște și
cum ar fi dacă i-ai permite acest lucru? Spuneţi-le să rezume discuţiile
la 10 minute și în ședinţe cu pauze de minim 24 de ore între ele.

• Instruiţi cuplul să nu analizeze sau descompună conţinutul

discuţiilor, sau să utilizeze aceste sesiuni unul împotriva altuia, ci să
aștepte până la următoarea sesiune pentru a procesa discuţia. Unele
cupluri au probleme cu un conţinut mai intim, caz în care e
recomandat să se înceapă cu conţinut mai abstract, precum viziunile,
speranţele lor și visele lor pentru viitor.