Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Planuri de Afaceri Scribd
Planuri de Afaceri Scribd
Acest model plan de afaceri a fost facut folosind urmatorul model tip de plan de afaceri.
I. Cuprinsul planului de afaceri
I. Cuprins
II. O descriere generala a afacerii
III. Produse si servicii
IV. Plan de Marketing
V. Plan operational
VI. Management si organizare
VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare
VIII. Plan financiar
IX. Informatii utile
II. O descriere generala a afacerii
Firma S.C. « Firul Ierbii » S.R.L., infiintata in 02.02.2011, cu un capital social integral
de 400 de lei, inmatriculata in Registrul Comertului cu nr. K xx/xxxx/ 2011, cod unic de
inregistrare Z xxxxxxxxx. Obiectivul principal al societatii este de a oferi servicii de cea mai
buna calitate si sa-si imbunatateasca mereu ofertele.
III. Produse si servicii
Produsul oferit este reprezentat de cele 2 terenuri de fotbal, ce se vor inchiria.
Fiecare teren de fotbal are 7000 de metri patrati, prezinta gazon de cea mai buna calitate si
instalatie de nocturna.
Avantajul acestor terenuri e ca sunt singurele din centrul orasului, celelalte fiind situate la
marginea orasului sau in diferite cartiere.Asadar se ajunge foarte usor din orice colt al
orasului.
IV. Plan de marketing
Piata
In contextul economic actual este recunoscuta pe plan mondial tendinta de crestere a
timpului liber in dauna timpului de muncă, de transport, de odihna. Astfel, apare nevoia
fireasca a populatiei de a beneficia de servicii de agrement tot mai diversificate, pentru a le
satisface intr-un mod cat mai complex dorintele si aspiratiile.
In categoria serviciilor de agrement, un loc tot mai important il ocupa cele sportive, in stransa
concordanta cu constientizarea pe scara larga a rolului pozitiv pe care il au miscarea si
sportul in dezvoltarea armonioasa a individului. In tarile dezvoltate (din toate punctele de
vedere) exista un adevarat cult in aceasta privinta in randul maselor largi ale populatiei, iar
activitati ca jogging-ul,cross-urile populare (alergari cu participare larga), mersul pe bicicleta,
inotul se constituie in adevarate fenomene de masa.
In tara noastra, aceste activitati nu au luat o asemenea amploare, desi este in general
recunoscuta importanta pe care o are sportul in asigurarea starii de sanatate a populatiei. A
inceput si in Romania sa se practice jogging-ul (alergarea de dimineata sau de seara), se
merge cu bicicleta, se practica diferite sporturi. Intre acestea din urma, un loc special il
ocupa fotbalul, ai carui practicanti depasesc probabil ca numar amatorii tuturor celorlalte
sporturi care se pot practica in mod organizat. Pe locurile urmatoare se situeaza basketul,
care castiga tot mai multi adepti si tenisul.
In ceea ce priveste baza tehnico-materiala la nivel national, situatia s-a deteriorat pe masura
trecerii timpului, in conditiile in care proprietarii acestor baze (aflate in marea lor majoritate in
proprietatea statului, reprezentat fie prin Directiile Judetene pentru Tineret sii Sport, fie prin
primarii) nu au beneficiat de fonduri pentru mentinerea si, cu atat mai putin, pentru
modernizarea acestora.
Clientii
Clientii sunt in majoritate tineri pana in 35 de ani, dar exista si numeroase persoane de
varsta a doua sau chiar a treia care apeleaza la asemenea servicii,
ponderea acestora din urma crescand semnificativ in orele de dupa-amiaza si seara, odata
cu incheierea programului de lucru. De altfel in aceasta din urma parte a zilei cererea
inregistreaza punctul culminant, iar de multe ori proprietarii acestor baza practica tarife
diferentiate, cu cele mai mari valori in acest interval
orar.
Concurenta
Momentan, concurenta este inca slaba, deoarece afacerea necesita o investitie
considerabila, iar beneficiile pe termen scurt nu sunt la fel de mari ca in cazul altor activitati.
Totusi, exista anumite baze unde se pot practica activitati sportive in mod organizat.
Este vorba in special de o concurenta indirecta, formata din complexurile apartinand
cluburilor sportive, care pun la dispozitia doritorilor unele dintre facilitatile lor – contra cost –
de scoli si facultati, care de asemenea beneficiazade terenuri de sport pentru elevi/studenti,
dar care pot dispune (in mod neoficial) si alte persoane.
Exista, dupa cum s-a mai mentionat, si o serie de baze sportive care se afla in administrarea
Directiilor Judetene pentru Tineret si Sport.
Promovarea
Fiind o afacere care se adreseaza unui segment important de
populatie, publicitatea trebuie sa fie cat mai ampla, desigur in limitabugetului alocat
acestei activitati. Se pot folosi diverse canale de promovare, printre care radioul, presa
scrisa, publicitatea stradala (recomandabil cu precadere in locurile frecventate de tineri). Se
va construi si un site care apoi va fi distribuit pe retelele de socializare, unde, se gasesc cei
mai multi tineri. De asemnea se va apela si la publicatiile locale.
V. Plan operational
Personal
Pentru buna functionare a activitatii firmei, personalul necesar este format din:
- un manager
- doi administratori
Administratorii lucreaza in regim de colaborare intre 6 si 8 ore. Acestia se ingrijesc de starea
terenurilor, a gazonului precum si de buna functionare a instalatiei de nocturna. Deschid si
inchid terenurile pentru clienti.
Firma
Firma S.C. „Firul Ierbii” S.R.L. infiintata in 02.02.2011, cu un capital social integral de 400 de
lei, inmatriculata in Registrul Comertului cu nr. K xx/xxxx/ 2011, cod unic de inregistrare Z
xxxxxxxxx. Obiectivul principal al societatii este de a oferi servicii de cea mai buna calitate si
sa-si imbunatateasca mereu ofertele.
Firma e condusa de unicul asociat, care se ocupa si de problemele financiare si contabile.
Cele doua terenuri sunt amplasate in centrul orasului, iar terenul pe care se gasesc
reprezinta prorprietatea personala a managerului, deci nu se plateste chirie pentru spatiu
locativ.
VI. Management si Organizare
Conducerea va fi executata de managerul firmei, care este unuicul asociat, Rudi Radulescu,
absolvent al Facultatii de Economie si al Facultatii de Business. Acesta reprezinta
societatea fata de autoritatile statului, terti si in justitie, efectueaza toate actele de
administrare si gestionare a societatii, pentru a autoriza actele si operatiunile de gestiune si
orice acte de dispozitie.Totodata managerul deschide conturi in lei si valuta si poate utiliza
fondurile financiare ale societatii.
Organizarea
Asa cum s-a mentionat anterior, pentru buna functionare a activitatii firmei, personalul
necesar este format din:
- un manager
- doi administratori
Administratorii lucreaza in regim de colaborare intre 6 si 8 ore. Acestia se ingrijesc de starea
terenurilor, a gazonului precum si de buna functionare a instalatiei de nocturna. Deschid si
inchid terenurile pentru clienti.
Pregatire si calificare
Ponderea personalului specializat este in cazul acestei activitati mult mai mica decat in alte
cazuri
Radu Manga, in varsta de 28 de ani, cu studii medii ocupa un post de administrator.
Ilie Izvor, in varsta de 35 de ani, studii medii ocupa ce de-al doilea post de administrator.
VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitaluri
Costurile de inceput
Costurile pornirii acestei afaceri sunt ridicate, in primul rand datorita cheltuielilor mari pe care
le presupune construirea bazei si dotarea terenurilor de sport in functie de specificul
fiecaruia.
In cele ce urmeaza vor fi enumerate cateva costuri orientative ale instalatiilor si
echipamentelor care ar trebui achizitionate, in functie de sporturile care urmeaza a fi
practicate.
Pentru fotbal: porti (intre 300 si 1300 EURO) sau mini-porti (intre 100 si 200 EURO), mingi
(intre 25 si 100 EURO). Pentru basket: instalatie fixa cu panou (intre 150 si 1700 EURO) sau
instalatie mobila (120-900 EURO), panou simplu cu cos (50-220 EURO), mingi simple sau
oficiale (10-80 EURO).
Pentru tenis: masini de aruncat mingi – diverse modele (200, 500, pana la 2000 EURO), fileu
(200 EURO), rachete pentru amatori (20-70 EURO) sau profesionale (80-300 EURO).
Pentru tenis de masa: masa de joc –poate fi pentru interior sau pentru exterior- (intre 300 si
1000 EURO), fileu (40-70 EURO), set palete (20-30 EURO), set mingi (3-6 EURO).
Evident, mai sunt si alte sporturi care pot fi practicate in mod organizat in cadrul unei baze
sportive, dar in randurile de mai sus s-au listat numai cele mai populare dintre acestea.
Preturile de sus sunt orientative si sunt in marea lor majoritate proprii unor produse de inalta
calitate. In functie de strategie si de posibilitati, se poate alege varianta achizitionarii unor
instalatii si materiale sportive mai ieftine ori la mana a doua.
VIII. Plan financiar
Investitia initiala va fi :
Nr.Crt. Denumire investitie Valoare (RON)
Total 317340
Cadrul legal
Trebuie prevazute spatii suficient de largi destinate amenajarii de vestiare si grupuri sanitare.
De asemenea complexul trebuie sa beneficieze de un punct de prim ajutor, astfel de
activitati fizice putand genera accidente, de la cele simple pana la cele extrem de grave.
IX. Informatii utile
Ministerul Tineretului si Sportului
Tel: (021) 2508539; 2507991; 2507034
www.mts.ro
Directiile Judetene pentru Tineret si Sport
Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIRB)
Str. Octavian Goga nr.2, sector 3, Bucureşti
Tel: (021)322.95.35 (021)322.95.36 (021)322.95.37
Total 103.300
La aceste costuri ar trebui sa se aloce si un fond pentru plata pe 5 luni a salariilor angajatilor.
Aceste costuri trebuie sa le calculati dumneavoastra in functie de negocierile contractuale.
IX. Informatii utile
Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei
Bd. Libertatii nr. 14, sector 5, Bucuresti
Tel: (021) 400.17.37 (021) 400.17.91 (021) 335.40.87
Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor
Calea Victoriei nr. 91-93, sector 1, Bucuresti
Exemplu plan de afaceri pensiune agroturistica
Acest model plan de afaceri a fost facut folosind urmatorul model tip de plan de afaceri.
I. Cuprinsul planului de afaceri
I. Cuprins
II. O descriere generala a afacerii
III. Produse si servicii
IV. Plan de Marketing
V. Plan operational
VI. Management si organizare
VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare
VIII. Plan financiar
IX. Informatii utile
X. Clasificare pensiuni turistice – cum se dau margaretele
II. O descriere generala a afacerii
Firma S.C. “Pensiunea Capita de fan” S.R.L. s-a infiintat in 30.01.2011, cu un capital social
integral privat de 400 de lei, inmatriculata in Registru Comertului cu nr. L xx/xxxx/2010, cod
unic de inregistrare: M xxxxxxx.
Obiectul principal de activitate al societatii il reprezinta « oferirea de servicii de cea mai buna
calitate in domeniul agroturismului astfel incat sa ajunga lider pe piata in zona respectiva. »
Asta implica: gazduirea turistilor pentru o anumita perioada de timp, pensiune completa (3
mese pe zi) sau demipensiune ( 2 mese pe zi) si servicii suplimentare.
Cateva miniobiective ar fi : popularizarea zonei, punerea in valoare a bogatiilor si traditiilor
satului, cresterea nivelului de educatie si cultura in randul locuitorilor opt camere.
Cladirea exista deja, dar nu este amenajata pentru o astfel de activitate si investitia va viza
amenajarea ei conform standardelor in vigoare.
In functie de caracteristicile constructiei, calitatea dotarilor si a serviciilor oferite, pensiunea
turistica rurala trebuie sa fie clasificata si sa i se atribuie un numar de margarete.
Clasificarea are ca scop prioritar protectia turistilor, constituind o forma codificata de
prezentare a nivelului de confort si a calitatii serviciilor oferite. Clasificarea se face de catre
Ministerul Turismului.
III. Produse si servicii
Produsul de baza e reprezentat de conditiile de cazare, care sunt la cel mai inalt nivel pentru
acest tip de turism. Camerele sunt dotate cu mobilier de lemn, atent finisate, internet, Tv,
baie proprie, apa calda curenta.Acest produs include servicii oferite de ghizi locali ce pun la
dispozitie mijloace traditionale de trasport. Totodata ei vor ghida turistii in drumetii sau
vizitarea zonei, se vor ocupa de intretinerea turistilor (foc de tabara, olarit, vanatoare, pescuit
etc.)
Ca servicii suplimentare se pot oferi următoarele:
Servicii utile:
– servicii de posta, telecomunicatii, internet si publicitate;
Servicii de completare a confortului:
– inchirieri (aparate radio, frigidere, televizoare, paturi suplimentare etc.).
Servicii de agrement:
– servicii de sport (închirierea de biciclete, canoe si barci, organizarea de excursii calare,
amenajarea unor zone pentru praticarea sporturilor in aer liber: gimnastica, bedminton, volei,
fotbal, minigolf etc.);
– drumetii si activitati in aer liber
– diverse alte servicii (piscina, sauna, sala de fitness, masaj etc.).
IV. Plan de Marketing
Piata
Cu toate ca turismul intern si international al Romaniei inregistreaza o accentuata tendinta
descendenta (in special datorita scaderii puterii de cumparare a populatiei, pe de o parte, si
a diminuarii interesului vizitatorilor straini, pe de alta parte), turismul rural a luat o amploare
deosebita în Romania după 1990 si in special in ultimii ani.
Aceasta situatie se datoreaza in mare masura involutiei sistemului hotelier clasic, uzurii
morale a dotarilor si echipamentelor, preturilor mari practicate si serviciilor
necorespunzatoare. Prin urmare, agroturismul a aparut ca o alternativa viabila, catre care s-
au indreptat tot mai multi turisti.
Pe teritoriul tarii exista o mare vrietate de spatii de cazare, incepand cu cele de dimensiuni
reduse (pentru 2-3 persoane) pana la cele care pot gazdui peste 100 de persoane.
Majoritatea unitatilor de turism rural ofera un pachet de servicii – cazare si masa, aceasta din
urma sub forma de demipensiune sau pensiune completa.
In proportii mai mari sau mai mici, unele pensiuni ofera si o serie de servicii suplimentare:
telefon, televizor, bai sau dusuri, masina de spalat, terenuri de sport, inchirierea de materiale
sportive etc.
Aceste pensiuni se intind, cu mici exceptii, pe tot teritoriul tarii, avand o densitate mai mare
sau mai mica in functie de frumuseţea zonei, de conditiile existente, de posibilitatile
financiare si de implicarea autoritatilor centrale si locale in dezvoltarea zonala.
Conform Asociatiei Nationale de Turism Rural, Ecologic şi Cultural din Romania (ANTREC),
in tara noastra exista in prezent peste 2.500 de pensiuni omologate, insumand peste 7.500
de camere, dar numarul total al spatiilor de cazare rurale este mult mai mare, avand in
vedere ca numai o parte dintre unitatile existente sunt membre ale acestei asociatii.
Potrivit unui raport al Ministerul Turismului si Dezvoltarii Regionale, in ultimele 18 luni au fost
inaugurate aproximativ 70 de pensiuni agroturistice, beneficiind de dotari la standarde inalte,
care au insumat o investitie totala de 10 milioane Euro.
Clientii
Turismul rural se adreseaza atat clientilor romani cat si celor straini.
Segmentul care apeleaza cel mai des la acest gen de servicii este cel al persoanelor de
varsta a doua si, intr-o mai mica masura, de varsta a treia. Acestia prefera linistea unei astfel
de pensiuni, in locul zgomotului si agitatiei statiunilor aglomerate de pe litoral sau de pe
Valea Prahovei, de exemplu. Nu trebuie neglijati nici tinerii, dar ponderea acestora este mai
redusa, tocmai datorita preferintei acestora pentru mare sau munte, pentru locurile pline de
agitatie.
Turistii straini care apeleaza cel mai des la agroturism sunt cei interesati in a cunoaste istoria
si traditiile Romaniei, prin vizitarea unor zone pitoresti, de o frumusete aparte, care
pastreaza obiceiuri stravechi legate de: arhitectura caselor, port, mestesuguri traditionale,
specialitati gastronomice.
Din punct de vedere financiar, cei care apeleaza la aceste servicii se incadreaza in categoria
celor cu posibilitati materiale medii si mici, tinand cont de faptul ca turismul rural solicita mai
putini bani fata de cazarea in sistemul hotelier. Nu trebuie exclusa in totalitate nici categoria
turistilor cu venituri superioare, care prefera agroturismul din curiozitate sau pentru odihna.
Planul de fata se adreseaza clientilor de varsta a 2a si a treia, atat romani cat si straini.
Categorie de persoane cu venituri obisnuite, dar asa cum s-a mentionat anterior nu se
exclud persoanele cu venturi crescute, calitatea serviciilor mentinandu-se la cele mai inalte
standarde pentru tipul de business si zona geografica, indiferent de clienti.
Concurenta
Serviciile de agroturism au luat o amploare deosebită, fiind prezente azi pe aproape tot
cuprinsul tarii. Zonele in care exista cea mai mare densitate a acestor unitati sunt:
Alba (Albac, Arieseni, Garda, Remetea); Arges (Rucar, Bradet); Bistrita(Prundu Birgaului,
Lunca Ilvei, Susenii Birgaului); Brasov (Moeciu de Sus, Moeciu de Jos, Moeciu Cheia, Bran,
Predelut, Simon, Moeciu, Poarta, Bran Poarta, Poiana Marului); Cluj (Sancraiu, Belis,
Bologa, Poieni, Ciucea);Harghita (Praid); Constanta (2 Mai, Costinesti); Hunedoara (Hateg,
Clopotiva);Maramures (Salistea de Sus, Botiza, Rozavlea Sieu); Mehedinti (Ponoarele,
Dubova); Neamt (Durau, Agapia); Prahova(Busteni, Poiana Tapului); Satu Mare (Girda de
Sus, Bixad); Sibiu (Gura Riului, Sibiel,Cartisoara); Suceava(Panaci); Tulcea (Crisan, Sintu
Gheorghe); Valcea (Baile Govora, Horezu, Voineasa, Vaideeni); Vrancea (Soveja, Lepsa,
Vidra, Tulnici).
Dupa cum se poate observa, majoritatea judetelor cu potential turistic sunt bine reprezentate
la acest capitol. Exista insa suficiente resurse neexploatate, avand in vedere posibilitatile
uriase pe care le oferă teritoriul Romaniei prin varietatea reliefului si prin pitorescul naturii.
Acest lucru nu inseamna nici ca zonele de mai sus sunt de neatins, doar ca deschiderea
unei noi unitati de turism rural in regiunile respective este mai dificila, necesitand servicii de o
calitate ireprosabila, cat si preturi care sa poata invinge concurenta deosebit de puternica.
Fata de competitia directa cu unitatile de acelasi profil, mai trebuie avuta in vedere si
concurenta indirecta cu alte forme organizate de turism din zona geografica respectiva, care
poate duce la marirea sau diminuarea cotei de piata a turismului rural.
In ultimul an, a avut loc un amplu proces de privatizare a unitatilor turistice, dintre care se
remarca trecerea in proprietate privata a multor hoteluri de pe litoral. Acestea au fost
achizitionate de firme private sau oameni de afaceri, care vor incepe cat de curand ample
programe de investitii. In functie de efectele tuturor acestor evenimente recente, raporturile
de forte in turism se pot modifica intr-un sens sau altul.
Promovarea
O importantă metodă de promovare a turismului rural este insasi calitatea serviciilor oferite,
care determina satisfactia turistilor, ceea ce ii poate transforma in clienti fideli.
Mai mult, ei pot recomanda pensiunea la care s-au simtit bine altor persoane si, prin aceasta
reclama verbala, gradul de ocupare poate creste considerabil.
Desigur, existenta unui site pe Internet care sa atraga atentia asupra existentei pensiunii si
sa popularizeze oferta acesteia este intotdeauna binevenita. Mai putin eficienta se
dovedeste o promovare costisitoare (presa scrisa, radio, TV), care de cele mai multe ori nu
isi justifica prin sporul de eficienta costurile foarte ridicate. Exceptie fac revistele sau
emisiunile care au ca subiect calatoriile, turismul etc.
Modalitatile de reclama utilizate vor fi : inscrierea pe site-uri si portaluri de turism din
Romania, construirea unui site, aparitia de reclame in publicatiile din zona dar si reviste si
publicatii la nivel national, mai ales cele cu specific turistic.
O alta metoda clasica de reclama pentru pensiune ar fi aceea in care, un angajat al pensiunii
va merge la gara si va face reclama astfel incat sa conduca turistii spre pensiune; va asigura
transportul lor din gara pana la pensiune.
Tot pentru publicitate se va apela la agentiile de turism, care pot asigura publicitatea.
La sosire, clientii vor primi un dosar cu toate informatiile despre pensiune, harta zonei
respective, programul de divertisment ce se va desasura in pensiune si la care pot lua parte.
Se vor oferi discount-uri pentru copii si clienti fideli.
La plecare, turistii vor primi cate un suvenir din « camara » pensiunii.
Foile de cazare au o rubrica destinata adresei de email, astfel ca se vor trimite oferte noi pe
adresele de email ale clientilor.
V. Planul operational
Personal
Pentru buna functionare a Pensiunii «Capita cu Fan», personalul necesar e format din:
-un manager
-un bucatar
-un ajutor de bucatar
-o menajera
-un ghid pentru drumetii, olarit etc.
Relaţiile cu Administratia Financiara si alte autoritati ale statului sunt incredintate unui
colaborator specializat in contabilitate si autorizat sa onoreze aceste obligatii.
Firma
Spaţiul destinat pensiunii turistice se compune din:
– cladire cu camere pentru inchiriat, formata din opt dormitoare cu cate doua paturi, opt bai
dotate cu dus si WC, un living folosit si ca sala de mese şi o bucatarie;
– cladire compusa din două dormitoare pentru familia patronului, o baie, o spalatorie si o
incapere care va fi utilizata pentru pastrarea proviziilor alimentare;
– un teren folosit pentru cultivarea legumelor;
– parcare pentru opt autoturisme.
Fiecare dormitor are o suprafata de 14 metri patrati (camere duble). Accesul in dormitoare si
bai este direct, fara a se trece prin alte incaperi.
Pensiunea trebuie prevazuta cu utilitatile impuse de normele de turism, respectiv iluminare
electrica, iluminare naturala, incalzire locala, retea de canalizare si apa curenta. Planul de
fata se axeaza pe o pensiune ce dispune de opt camere. Pentru patru dintre ele se vor
realiza investitii pentru procurarea de mobilier adecvat, pentru dotarea camerelor de toaleta
cu instalatii sanitare moderne si pentru dotarea bucatariei cu toate echipamentele necesare.
Consideram ca celelalte patru dormitoare sunt deja dotate corespunzator.
De asemenea, pensiunea este prevazuta cu telefon, fax si internet, care vor fi puse la
dispoziţia turistilor.
Modalitatile de reclama utilizate vor fi : inscrierea pe site-uri si portaluri de turism din
Romania, construirea unui site, aparitia de reclame in publicatiile din zona dar si reviste si
publicatii la nivel national, mai ales cele cu specific turistic.
O alta metoda clasica de reclama pentru pensiune ar fi aceea in care, un angajat al pensiunii
va merge la gara si va face reclama astfel incat sa conduca turistii spre pensiune; va asigura
transportul lor din gara pana la pensiune.
Tot pentru publicitate se va apela la agentiile de turism, care pot asigura publicitatea.
La sosire, clientii vor primi un dosar cu toate informatiile despre pensiune, harta zonei
respective, programul de divertisment ce se va desasura in pensiune si la care pot lua parte.
Se vor oferi discountu-ri pentru copii si clienti fideli.
La plecare, turistii vor primi cate un suvenir din « camara » pensiunii.
Costurile de inceput
Majoritatea celor care pornesc o afacere in domeniul agroturismului sunt cei care isi
transforma propria locuinta in pensiune. Deci costurile fazei de debut ar include acele
cheltuieli determinate de marirea suprafetei casei, crearea unor conditii civilizate de cazare
sau extinderea facilitatilor existente, amenajarea camerelor si anexelor, alte imbunatatiri
(dotari grupuri sanitare, sistem de incalzire etc.).
Fata de alte domenii de activitate, putem aprecia costurile demararii unei afaceri in turismul
rural ca fiind reduse, mai cu seama avand in vedere posibilitatea realizarii unora sau tuturor
acestor lucrari cu forte proprii sau cu mana de lucru locala, foarte ieftina.
Pregatire şi calificare
In cadrul serviciilor turistice in general si in situatia turismului rural in particular, exista doua
mari categorii de elemente care determina succesul sau esecul afacerii: pe de o parte
dotarile (constructia, finisarile, echipamentele, mobilierul etc.), iar pe de alta parte calitatile
personalului (amabilitate, politeţe, discreţie, disponibilitate).
Acestea din urma sunt elementele pe care trebuie insistat, deoarece nu costa (sau costa
infinit mai puţin decat dotarile sofisticate) si de multe ori au rolul decisiv in multumirea sau
insatisfactia turistului.
Cadrul legal
Prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale pentru Turism nr. 61/27 aprilie 1997 toate
unitatile din turismul rural trebuie sa indeplineasca anumite conditii, in functie de confort,
pentru a fi omologate si clasificate (pe margarete).
VI. Management si organizare
Conducerea va fi executata de managerul firmei, care este si unicul asociat, Mugurel
Padureanu, absolvent al Facultatii de Business si al Facultatii de Economie Generala.
In fata autoritatilor de stat, terti si in justitie, societatea e reprezentata de contabilul angajat
ca si colaborator, deoarece are toate competentele necesare pentru a actiona in numele
societatii.Totodata el poate actiona pentru a autoriza actele si operatiunile de gestiune si
orice acte de diispozitie. Managerul deschide conturi in lei si in valuta si poate utiliza
fondurile financiare ale societatii.
Organizare
Asa cum s-a mentionat anterior, personalul Pensiunii «Capita cu Fan» e format din :
-un manager
-un bucatar
-un ajutor de bucatar
-o menajera
-un ghid pentru drumetii, olarit etc.
Relaţiile cu Administratia Financiara si alte autoritati ale statului sunt incredintate unui
colaborator specializat in contabilitate si autorizat sa onoreze aceste obligatii.
Hans Christian, manager.
Maria Vioara, bucatar sef in varsta de 55 de ani cu peste 30 de ani experienta in domeniu.
Dorel Zuzu, ajutor de bucatar, in varsta de 26 de ani.
Marinica Mos, in varsta de 50 de ani, fost padurar, va asigura drumetiile si tot ce tine de
divertisment in cadrul acestei pensiuni deoarece cunoaste foarte bine zona, s-a nascut si a
trait in acest sat si in consecinta cunoaste istoria si traditiile specifice locului.
Rodica Dumbrava, in varsta de 50 de ani, menajera.
Mesele se vor servi de 3 ori pe zi pentru cei ce au ales pesiune, iar pentru cei cu
demipensiune, masa va fi servita de doua ori pe zi. Orele de servire ale mesei sunt : mic
dejun ora 08.00 – 10.00, pranz ora 13.00 – 15 :00, cina ora:18.00 – 20.00 cu posibilitatea
adaptarii in functie de durata drumetiilor sau a programelor ce se desfasoara in cadrul
pensiunii sau in zona. Meniul va fi ales de catre turisti in momentul in care se va face
rezervarea. Acestia vor alege din lista de meniuri felurile de mancare.
Pentru doritorii de drumetii, exista mai multe trasee, ramane sa aleaga fiecare in functie de
preferinte.
VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare
Costurile de început
Majoritatea celor care pornesc o afacere in domeniul agroturismului sunt cei care isi
transforma propria locuinta in pensiune. Deci costurile fazei de debut ar include acele
cheltuieli determinate de marirea suprafetei casei, crearea unor conditii civilizate de cazare
sau extinderea facilitatilor existente, amenajarea camerelor si anexelor, alte imbunatatiri
(dotari grupuri sanitare, sistem de incalzire etc.).
Fata de alte domenii de activitate, putem aprecia costurile demararii unei afaceri in turismul
rural ca fiind reduse, mai cu seama avand in vedere posibilitatea realizarii unora sau tuturor
acestor lucrari cu forte proprii sau cu mana de lucru locala, foarte ieftina.
VIII. Plan financiar
Investitia initiala va fi :
Nr.Crt. Denumire investitie Valoare (RON)
Dotari dormitoare 16 paturi, 8 dulapuri, 8 mese, 16 scaune, 8
1. cuiere, 8 veioze, 8 aparate radio si Tv) 20.000
2. Amenajari si dotari 8 bai 9600
3. Amenajare living 800
Total 30400
Costul alimentelor care trebuie cumparate pentru asigurarea mesei si consumabilelor pentru
turisti se ridica la 30 lei pe zi per turist.
Pentru realizarea unui site web, firma va aloca suma de 1500 de lei. Celelalte activitati de
promovare vor costa 1500 de lei.
IX. Informatii utile
Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului
Str. Apolodor nr.17, sector 5, Bucuresti
Tel: (021) 410.12.75 – Directia Generala de Autorizare si Control
www.mturism.ro
Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural din Romania (ANTREC):
Str. Maica Alexandra nr. 7, sector 1, CP 22 – 259, Bucuresti
Tel/Fax: (021) 223.70.24; 222.80.01
www.antrec.ro
Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism din Romania (ANAT)
www.anat.ro
Federatia Patronala din Turism (FPT)
Calea Victoriei nr. 100, sector 1, 70176, Bucuresti
Tel/Fax: (021) 312.29.93
Un plan de afaceri este esential pentru orice tip de afacere, mai ales
pentru cele noi. Prin crearea unui plan de afaceri pentru restaurant, tu realizezi doua lucruri:
1. Inveti ce inseamna sa ai un restaurant, de la partile componente, angajati, meniu pana la
informatii despre competitia de pe plan local si cum sa realizezi un marketing mai bun decat
al lor.
2. In caz ca ai nevoie de un imprumut, planul de afaceri este numai bun de prezentat bancii.
Un plan de afaceri este foarte bun, mai ales celor care sunt noi in afacerea cu mancare si
restaurante. In timp ce cauti informatiile pentru a-ti construi planul, te poti lovi de probleme,
la care nici nu te gandeai inainte de a incepe.
Majoritatea planurilor de afaceri au aceleasi capitole care trebuie sa fie atinse. Pentru a
vedea un model ideal pentru planul tau de afaceri poti accesaurmatorul link: Un model plan
de afaceri ideal pentru orice tip de afacere. In cazul nostru, o sectiune aparte pe care trebuie
sa o adaugam la acest model este analiza industriei de restaurante. Mai jos iti voi prezenta,
pe scurt, paritile necesare pe care trebuie sa le atingi atunci cand iti vei creea propriul plan
de afaceri restaurant.
I. O descriere generala a afacerii
In ce tip de afacere vrei sa intri? Care este rolul tau in ea?
Majoritatea companiilor au o scurta descriere a activitatii lor, a misiunii lor. De cele mai multe
ori in 30 de cuvinte ele pot explica de ce exista pe piata si care sunt principiile de ghidare pe
care le folosesc. Poti incepe facand si tu acest lucru, iar aceasta scurta descriere sa o
adaugi in planul tau.
Descrierea de mai sus trebuie urmata de prezentarea obiectivelor si pragurilor afacerii.
Obiectivul este, putem sa-i spunem si asa, destinatia unde vrei sa ajungi, unde vrei sa
ajunga afacerea ta. Pragurile sunt etape pe care le parcurgi pana sa-ti atingi obiectivul. De
exemplu, un obiectiv poate fi, sa ajungi sa detii o afacere sanatoasa si de succes, care sa fie
lider in serviciile oferite clientilor. In acest caz, pragurile pot fi tinte anuale de vanzari si
anumiti indicatori care masoara satisfacerea clientilor.
Ce este important pentru tine la aceasta afacere?
Cui ii sunt adresate produsele tale? ( Stai putin timp la aceasta intrebare – ii vei acorda un
raspuns mai amplu in sectiunea Plan de marketing).
Descrie segmentul de piata pe care iti vei desfasura activitatea. Acesta are un ritm de
crestere? Ce schimbari prevezi ca se vor intampla pe piata, pe o perioada scurta de timp,
dar pe o perioada lunga de timp? Ce vei face pentru a profita de ele?
Analizeaza competitia si descrie punctele lor tari si competentele lor de baza. Care sunt
factorii care le fac pe aceste firme sa reuseasca? Care crezi ca sunt principalele tale atu-uri
in raport cu competitia? Ai experienta in acest domeniu, anumite abilitati de adaptabilitate
ridicate, esti destul de puternic sa rezisti acestei aventuri?
Pornesti in aceasta afacere: singur, cu alti parteneri, asociat cu o corporatie, etc? De ce ai
ales aceasta forma ?
II. Produse si servicii
Descrie in detaliu produsul sau serviciul pe care vrei sa ajungi sa-l vinzi, in cazul nostru
(feluri de mancare si bauturi, desene, fotografii, brosuri de vanzari etc.).
Care sunt factorii care iti vor oferi avantaje sau dezavantaje fata de competitie? Exemplele
trebuie sa contina niveluri de calitate, evidentierea unicitatii sau marcii proprietarului.
III. Plan de marketing
Nu conteaza cat de bun este produsul sau serviciul oferit, o afacere nu poate reusi fara o
strategie de marketing bine pusa la punct. Aceasta etapa incepe cu o analiza sistematica a
pietei. Este foarte periculos sa-ti asumi faptul ca deja stii ce se intampla pe piata si care sunt
tendintele ei, fara un studiu in prealabil. Trebuie sa faci acest studiu ca sa fii sigur ca te afli
pe drumul cel bun. Utilizati procesul de planificare al afacerii drept oportunitate pentru a
strange date si raspunsuri la intrebari. Timpul tau va fi bine folosit.
Cateva din lucrurile pe care poti sa le faci: poti contoriza traficul unei anumite locatii, poti
nota competitorii, poti lua interviuri si poti face studii de piata pentru a afla nevoile
consumatorilor.
Atunci cand scrii planul tau de marketing, fii cat mai explicit posibil; ofera statistici, numere, si
surse. Planul de marketing va fi la un anumit moment, baza tuturor proiectiilor privind
vanzarile.
Industria restaurantelor
Date despre industria restaurantelor.
Nivel local:
Cate restaurante sunt in jurul locatiei alese de dumneavoastra? Capacitatea acestora este
suficienta pentru populatia si traficul din acea zona? Daca DA, atunci nu mai este necesar sa
deschideti un restaurant in acea zona.
Nivel national:
Care sunt obstacolele cu care va confruntati ca sa intrati pe piata cu un restaurant nou?
Cateva obstacole ar fi: costuri ridicate de infintare, costuri ridicate de marketing, costuri mari
pentru utilare si design, costuri pentru promovarea marfii si acceptarea ei, schimbari
legislative, schimbari economice, etc.
Care este potentialul de crestere in aceasta industrie?
Competitia
Care sunt restaurantele competitoare? Multi oameni isi deschid un restaurantcrezand ca
oamenii vor prefera restaurantul lor in schimbul celor existente deja pe piata. Nu subestimati
celelalte restaurante. Acele restaurante deja isi au clientii lor loiali, iar atunci cand esti loial
unui lucru, este necesar un mare efort din partea competitiei sa te convinga sa schimbi acel
ceva care iti face placere. Afla cat de multe poti despre competitia ta, inclusiv meniul lor,
orele de varf, programul si preturile. Apoi explica in cateva fraze ce vei face pentru a avea o
oferta mai buna decat a lor.
Promovarea
Cum vor auzi consumatorii de produsele tale?
Ai identificat cele mai atractive mijloace ca si cost pentru promovarea produselor tale?
Ce imagine proprie vrei sa promovezi? Cum vrei sa te vada consumatorii?
Ai si alte metode de promovare decat publicitatea platita? (cataloage, te bazezi pe
promovarea din gura in gura, folosesti anumite retele sociale, participi la expozitii etc.)
In plus, ce planuri ai pentru imaginea de tip grafic? Aceasta include logo, carti de vizita,
brosuri, pliante etc.
Ti-ai creat un sistem care sa-ti identifice clientii fideli ca sa-i poti contacta?
Bugetul pentru promovare
Cat vei cheltui pentru a realiza tot ce este mai sus?
Inainte de a incepe? (aceste cifre vor intra in bugetul pentru inceputul unei afaceri)
In curs de derulare?
IV. Plan operational
Explica foarte clar operatiunile de zi cu zi ale afacerii, locatia, echipamentul, oamenii,
diferitele procese de productie si mediul inconjurator.
Productia
Explica ce inseamna pentru afacerea ta urmatoarele:
Echipamente de productie si costuri
Controlul calitatii
Serviciul clienti
Controlul inventarului
Implementarea de noi retete
Locatia
Inainte de a crea un plan de afaceri, de a scrie un meniu sau de a te interesa de finantari,
trebuie mai intai sa stii unde anume va fi pozitionat restaurantul tau. Locatia restaurantului
este cruciala pentru succes, la fel de importanta cum sunt mancarea si serviciile pe care le
oferi. Daca deja ai o anumita locatie pentru restaurant, nu deveni prea atasat de ea, pana nu
esti convins ca indeplineste toate condiitile pentru un restaurant de succes. Citeste mai
multe selectand urmatorul link: Cum alegi locatia pentru restaurantul tau.
Mediul juridic
Descrieti urmatoarele:
Licente pentru desfasurarea activitatii
Reguli si reglementari privind sanatatea, spatiul de lucru sau mediul inconjurator
Reglementari speciale pentru desfasurarea activitatii
Specificatii despre desfasurarea activitatii in acea zona sau in acea cladire
Asigurari
Personal
1. Numarul de angajati
2. Clasificarea lor (calificati, necalificati, profesionisti)
3. Unde si cum vei gasi personalul potrivit pentru tine?
4. Calitatea personalului existent
5. Structura de salariu
6. Metode de instruire si aprofundare
7. Impartirea pe sarcini, cine face ce?
8. Ai un program stabilit pentru fiecare cu ce are de facut? Daca nu, aloca-ti timp si scrie
unul.
9. Pentru anumite servicii, ai nevoie de anumite contracte aditionale?
Inventar
1. Ce tip de inventar pastrezi: al materialelor, proviziilor, produselor finite?
2. Care este valoarea stocului?
3. Care este rata cifrei de afaceri si cum se compara aceasta cu media industriei de pe
piata?
Aprovizionare
Identifica factorii cheie ai aprovizionarii:
1. Nume si adrese a celor care te aprovizioneaza
2. Tipul si cantitatea furnizata
3. Aprovizionarea se face pe credit?
4. Care este mijlocul de livrare?
5. Noteaza-ti furnizorii buni cat si fiabilitatea produselor luate de la fiecare
Este nevoie sa ai mai mult de un furnizor pentru un anumit produs critic necesar desfasurarii
afacerii tale?
Te astepti la intarzieri privind anumite livrari? Cum ti-ar afecta acestea activitatea?
Costurile de aprovizionare variaza? Daca da, cum faci fata acestora?
V. Management si Organizare
Cine va administra afacerea zi de zi? Ce experienta are aceasta persoana si ce aduce nou
afacerii? Ce calitati speciale si competitive are? Exista un plan de a continua afacerea daca
aceasta persoana este pierduta?
Daca ai mai mult de 10 angajati, creaza un tabel organizational in care sa fie trecute o
ierarhie a lor si in dreptul fiecaruia pentru ce este fiecare responsabil.
Daca intocmesti acest plan pentru obtinerea unui imprumut sau pentru anumiti investitori,
este recomandat sa treci in plan angajatii cheie.
VI. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare
Veti avea foarte multe costuri de inceput, chiar inainte de a deschide afacerea. Este foarte
important sa estimati aceste costuri foarte exact, ca apoi sa faceti un plan de unde luati
suficient capital. Acest lucru este un proces de cercetare, si cu cat eforturile de cercetare
sunt mai mari si mai exacte, cu atat sansele sunt mai mici ca sa omiteti anumiti factori
esentiali pentru inceperea si dezvoltarea afacerii.
Chiar si cu cele mai bune motode de cercetare, deschiderea unei afaceri va costa mai mult
decat anticipati. Sunt doua metode de a face ajustari privind extra-costurile. Primul este de a
marii cu 20% costul fiecarui lucru in buget. Problema cu acesta metoda este ca distruge
acuratetea planului. A doua metoda este de a introduce o line separata in plan
numita cheltuieli neprevazute. Aceasta este metoda pe care o recomandam.
Incercati sa vorbiti cu alte persoane care au inceput afaceri asemanatoare pentru a avea o
idee despre marimea cheltuielilor neprevazute. Daca nu puteti obtine informatii exacte, va
recomandam sa treceti cheltuielile neprevazute cu cel putin 20% din totalul celorlalte
cheltuieli pentru inceputul afacerii.
Explicati in detaliu cercetarea facuta si cum ati ajuns la aceste sume. Dati sursele, cantitatile,
si conditiile eventualelor imprumuturi. De asemenea explicati in detaliu care este suma cu
care va contribui fiecare investitor, si care este procentajul din afacere detinut de fiecare.
VII. Plan financiar
Un plan financiar consta intr-un plan pe 12 luni a previziunilor privind profitul si pierderile, un
plan pe patru ani a previziunilor privind profitul si pierderile, un plan al fluxurilor de numerar,
o foaie cu balanta activelor si pasivelor, si un calcul al punctului de rentabilitate.
Un plan pe 12 luni al previziunilor privind profitul si pierderile
Cei mai multi din proprietarii de afaceri cred ca un plan pe 12 luni al previziunilor privind
profitul si pierderile reprezinta “centrala” afacerii. Aici puneti totul impreuna in numere si
puteti in sfarsit sa obtineti o idee privind ce anume este necesar pentru a obtine profit si a
avea o afacere de succes.
Este compus dintr-un plan al vanzarilor unde sunt trecute toate vanzarile luna de luna si un
plan al costurilor. Daca diferenta dintre suma totala obtinuta din vanzarea produselor sau
serviciilor si totalul costurilor pentru producerea acolor bunuri este pozitiva atunci afacerea
noastra a obtinut profit, daca suma este pe minus inseamna ca suntem in pierdere.
Observatie: Intotdeauna pastrati notite cu cercetarile pe care le faceti. Astfel puteti accesa
mult mai usor sursele cercetarilor si va puteti intoarce oricand la ideile de baza pentru
modificari.
Un plan pe patru ani al previziunilor privind profitul si pierderile
Un plan pe 12 luni al previziunilor privind profitul este inima planului financiar. Aceasta
sectiune este pentru cei care vor sa mearga mai departe cu calculele si predictiile.
Si in acest caz este necesar sa pastrati notite cu cercetarile pe care le faceti.
Fluxurile de numerar
Daca previziunile privind profitul reprezinta inima unui plan de afaceri, fluxurile de numerar
reprezinta sangele acestuia. Afacerile esueaza deoarece se ajunge la punctul cand nu se
mai pot plati facturile. Orice parte a planului dumneavoastra de afacere este importanta, dar
niciuna nu se compara nici macar un moment cu aceea de a ramane fara bani.
Obiectivul a tot ce s-a discutat pana in acest moment este de a invata sa planificati cat de
multi bani va trebuie ca sa acoperiti costurile necesare demararii afacerii, costurile
preliminare, costurile de operare, si rezervele.
Nu exista un truc anume in a face un anumit plan special privind fluxurile de numerar.
Fluxurile de numerar reprezinta doar o aruncatura de privire la contul dumneavoastra.
Pentru fiecare detaliu, trebuie sa stiti exact cand trebuie sa primiti anumiti bani (pentru
vanzari) sau cand trebuie sa platiti (costuri).
Este necesar sa urmariti factorii esentiali pentru afacerea dumneavoastra si care au un
impact mare in cadrul fluxurilor de numerar, cum ar fi banii obtinuti din vanzari si cei pe care
trebuie sa-i platiti pentru achizitii.
De exemplu, daca realizati o vanzare in luna unu, cand veti primii banii pentru aceasta
vanzare? Cand veti achizitiona cele necesare pentru productie, veti plati in avans, la livrare
sau mai tarziu? Cum vor afecta acestea fluxul de numerar?
De asemenea trebuie sa luati in considerare costurile iregulate cum ar fi anumite taxe
trimestriale, intretinere si reparatii neprevazute, toate acestea trebuie trecute in buget.
De asemenea deprecierea nu apare in fluxul de numerar, deoarece nimeni nu o sa va scrie
un cec pentru ea. Aveti mare grija la acest factor daca lucrati cu doua tipuri de monezi.
Foaia cu balanta activelor si pasivelor
Cand vorbesc de active ma refer la tot ce detine firma, pe cand pasivele sunt reprezentate
de datoriile firmei. Cand pasivele sunt extrase din active, cea ce ramane este valoarea
propriu zisa a afacerii detinute.
Aceasta foaie este foarte importanta atunci cand se face evaluarea afacerii, ea fiind
importanta pentru banci atunci cand ne va elibera un credit, cat si pentru investitori.
Punctul de rentabilitate
O analiza a punctului de rentabilitate prezice cantitatea de produse sau servicii care trebuie
vanduta, la un anumit pret, pentru a recupera totalul costurilor de investitie. Practic acest
punct este zona unde se creeaza o linie ce desparte zona de minus de zona in care se va
trece pe profit operational.
Cultivarea ciupercilor – Plan de afaceri
Calitatea, modul de ambalare, etichetare a produselor alimentare sunt reglementate prin Legi,
Hotarari de Guvern, Norme de aplicare, Ordine, etc. Orice referiri la anumite conditii ce trebuiesc
Hotararea Guvernului nr. 106 din 7.02.2002 , publicata in Monitorul Oficial nr. 147 din 27.02.2002
-lista ingredientilor
-conditii de depozitare sau de folosire, atunci cand acestea necesita indicatii speciale
-numele si sediul (adresa postala) importatorului sau ale distribuitorului inregistrat in Romania, in
-locul de origine sau de provenienta al alimentului, numai in anumite cazuri (zona, tara de origine)
Eticheta poate fi orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat, care contine
elemente de identificare a produsului si care insoteste produsul sau este aderent la ambalajul
acestuia;
Sunt definite:
data durabilitatii minimale – data stabilita de producator pana la care un produs alimentar isi
care se stabileste data durabilitatii minimale nu trebuie sa fie periculoase nici dupa aceasta data;
ingredient – orice substanta, inclusiv aditivii, utilizata la producerea sau la prepararea unui
aliment si care va fi continuta si de produsul finit ca atare sau intr-o forma modificata
termen de valabilitate – limita de timp, stabilita de producator, pana la care un produs perisabil
sau un produs care in scurt timp poate prezenta un pericol imediat pentru sanatatea
transport, manipulare, depozitare si pastrare; pentru produsele alimentare acesta reprezinta data
limita de consum;
lot – un ansamblu de unitati de vanzare dintr-un aliment fabricat, prelucrat sau ambalat in condiţii
practic identice
din 29.08.2003
Anexa nr. 8
Reguli si norme tehnice specifice privind producerea, controlul si certificarea calitatii materialului
CAPITOLUL I
Domeniul de aplicare
Art.1. – (1) Prezentele reguli si norme tehnice specifice se aplica speciilor care nu sunt
(2) Prezentele reguli si norme tehnice specifice se aplica materialului de inmultire din urmatoarele
2. Pleurotus ostreatus (Jacq.ex Fr) Kumm: Pleurotus florida Eger; Pleurotus sp.
3. Lentinus edodes;
4. Coprinus comatus;
CAPITOLUL II
Categorii admise
Art.2. – (1) Se supun inspectiei si certificarii materialul de inmultire Prebaza, Baza, Certificata,
a. Materialul initial pastrat in conditii de izolare si mentinere a caracterelor tulpinii (varietatii) asa
b. Cultura mama este provenita in descendenta directa din materialul initial al amelioratorului si
c. Cultura pura provine direct din cultura mama, intr-o singura generatie vegetativa, pe mediu
nutritiv proaspat, realizat in conditii sterile de laborator si pastreaza caracterele genetice specifice
tulpinii multiplicate. Ea constituie prima veriga in producerea industriala a miceliului (ca material
mentioneaza: specia, tulpina, data executarii pasajului, puritatea varietala si caracterele tipului de
pentru insamantare intr-o singura generatie si pastreaza caracterele genetice specifice tulpinii
pure, contractul de multiplicare, daca este cazul, acordul proprietarului tulpinii in cazul cand
aceasta este protejata. De asemenea, vor fi specificate: suportul nutritiv si data inocularii,
depaseasca 45 de zile de la obtinerea inoculului, pentru Pleurotus sp. si, respectiv 60 de zile
pentru Agaricus sp.
crestere din boabe de cereale (grau, orz, secara, mei, s.a). Se livreaza in pungi de 1-10 kg
(2) Generatiile anterioare materialului de inmultire Prebaza pot fi supuse controlului si vor circula
CAPITOLUL III
a. Aspect – culoare: suportul de crestere e format din boabe de grau, orz, secara, mei, sorg, cu
d. Puritatea varietala a culturii de miceliu din tulpina specificata, fara prezenta unor
(2) Inspectorii ITCSMS sau LCCSMS verifica provenienta materialului, aplicarea metodelor de
oficiale si consemnand cele constatate in fise de control cu decizii de admitere sau respingere a
Art.5. – (1) Controlul calitatii miceliului se face pe loturi. Lotul reprezinta cantitatea de miceliu
(2) Marimea unei fractiuni de lot este productia zilnica exprimata in numarul de recipienti
a. din prima fractiune de lot se preleveaza o proba reprezentand minimum 1 % din numarul
recipientilor.
b. din urmatoarele fractiuni de lot probele se preleveaza, prin sondaj, cel putin o proba la
maximum 10 fractiuni de lot, reprezentand minimum 1 % din numarul recipientilor unei fractiuni
de lot.
Art.6. – (1) Probele de miceliu se vor examina vizual (si la lupa binoculara) pentru determinarea
(2) Puritatea varietala se verifica prin sondaj pe preparate microscopice si prin inoculari cu
material din probele prelevate pe medii nutritive specifice pentru cresterea bacteriilor sau fungilor
microscopici. Daca miceliul ciupercii de cultura aflat pe pericarpul a 100 de boabe transferate pe
mediul nutritiv, creste in conditii sterile, fara sa evidentieze infectii straine, puritatea probei este
de 100 %.
Art.7. – Materialul de inmultire din categoriile Prebaza si Baza se examineaza direct in laboratorul
producatorului, pe loturi sau fractiuni de lot, daca statia de produs miceliu intruneste conditiile
necesare.
Art.8. – (1) In urma testarii primei fractiuni dintr-un lot, daca sunt indeplinite conditiile tehnice de
calitate prevazute la art.3 se elibereaza Certificatul oficial de calitate emis de ITCSMS sau
LCCSMS in 2 exemplare, primul la producator, iar al doilea ramane la emitent, valabil pentru
intregul lot care urmeaza a se produce in continuare, daca analizele urmatoarelor fractiuni de lot
(3) In urma testarii urmatoarelor probe prelevate conform prevederilor de la art.5. alin.(3) litera b)
se elibereaza un Buletin de analiza oficiala partiala in care se inscriu rezultatele testelor privind
conditiile tehnice de calitate ale fractiunii de lot si decizia de admis sau respins aplicabila pentru
(4) Buletinul de analiza oficiala partiala, cu rezolutia admis, prelungeste valabilitatea Certificatului
oficial de calitate in cazul in care rezultatele analizelor corespund conditiilor tehnice de calitate.
(5) Buletinul de analiza oficiala partiala cu rezolutia respins intrerupe valabilitatea Certificatului
comercializare fractiunile de lot la care se refera, iar producatorul este obligat sa intrerupa
productia de miceliu pana la aplicarea masurilor corective necesare si remedierea cauzelor care
au provocat respingerea lotului. Dupa aplicarea masurilor corective se preleveaza din nou probe
(6) Modelele Certificatului oficial de calitate si a Buletinului de analiza oficiala sunt unice pe tara si
eticheta furnizorului sau prin imprimare direct pe ambalaj si insotite de certificat de calitate
eliberat de furnizor pentru fiecare transport livrat, conform modelelor prezentate in anexele nr.8.1
si 8.2 la prezentele reguli si norme tehnice specifice, in baza Certificatului oficial de calitate emis
de ITCSMS sau LCCSMS care ramane permanent la producator si care nu poate fi folosit la
insotirea marfii.
(2) Miceliul se livreaza sub responsabilitatea furnizorului in ambalaje transparente, cu capacitate
de 1-10 kg, inchise cu buson de vata sau alte materiale izolatoare sterile, asezate in cutii de
carton. Transferul miceliului din recipienti intr-un alt ambalaj se efectueaza numai in conditii
specia, tulpina de ciuperci, numarul lotului si al fractiunii de lot, calitatea, data ambalarii, durata si
conditii de valabilitate.
preluare a marfii.
CERTIFICAT DE CALITATE
- acoperirea bobului in %:
Data inocularii:
Data ambalarii:
_______________________________________________________________________
Beneficiar: ___________________________________________________________
Nota: Nu se primesc reclamatii asupra calitatii miceliului dupa o perioada mai mare de __ zile de
la data livrarii, in cazul in care livrarea, transportul, depozitarea si folosirea s-au efectuat in
conditiile prevazute.
apartin beneficiarului.
FURNIZOR, BENEFICIAR,