Ene Alexandru

Master – IESI – An I

Tema laborator
Regim efort înotător

Universitatea din Piteşti

Facultatea de Electronică, Comunicaţii şi Calculatoare
 Regimul de efort al înotătorilor

Tema laborator
Să se modeleze cu sisteme fuzzy un sistem pentru clasificarea
regimurilor de efort ale înotătorilor.

Paşi în realizarea temei

1. Stabilirea relaţiilor cauză-efect în sistemul studiat
2. Definirea variabilelor (intrare/ieşire)
3. Stabilirea domeniului de definiţie al variabilelor
4. Definirea mulţimilor fuzzy
5. Construcţia motorului de inferenţă (baza de regului a sistemului)
6. Defuzificare
7. Evaluarea răspunsului

Introducere
Se doreşte modelarea şi simularea regimurilor de efort adoptate de
un înotător pe durata parcurgerii unui tur de bazin. Pentru aceasta este
necesară crearea unui model al sistemului prin stablirea unor variabile
ce pot fi introduse mai apoi în regulile pe care se va baza sistemul creat.
Modelul realizat va fi apoi folosit pentru a realiza o simulare practică a
acestuia pentru analiza răspunusului dat.
Vom modela acest sistem pe baza presupunerii că înotătorul
foloseşte un bazin olimpic pentru înot.

Modelare
Pentru crearea modelului sistemului este necesară definirea
variabilelor cu care vom realiza sistemul.

În modelarea acestui sistem am considerat ca variabile de intrare

(fuzzy) următoarele atribute ce pot influenţa regimul de efort depus de
înotător: temperatura apei, gradul de oboseală şi lungimea parcursă.

2
 – Temperatura apei: variabilă fizică (va fi fuzificată - i se atribuie
mulţimi fuzzy).

– Gradul de oboseală: variabilă fuzzy.

– Lungimea parcursă: variabilă fizică (va fi fuzificată - i se atribuie

mulţimi fuzzy).

Pentru varibile de intrare luate în considerare este necesară

definirea domeniului de definiţie cu care vom lucra. Aşadar vom
considera astfel:

– Temperatura apei: valori în intervalul [20..30] ce reprezintă

temperatura apei. După documentarea despre bazinele olimpice am
stabilit că temperatura apei este de obiecei între 20 şi 30 de grade
Celsius.

– Gradul de oboseală: valori în intervalul [1..10] ce reprezintă

valori generice pentru această variabilă, deoarece aceasta este o
varibilă fuzzy.

– Lungimea parcursă: valori în intervalul [1..50] ce reprezintă

lungimea bazinului. După documentarea despre bazinele olimpice am
stabilit că lungimea unui bazin olimpic este de 50 de metri. Aşadar
intervalul de valori pentru această variabilă reprezintă lungimea
parcursă la un moment dat de la 1 metru la 50 metri reprezentând locul
în care se află înotătorul faţă de punctul de start.

Pe lângă varibilele de intrare folosite sunt necesare şi varibile de

ieşire care să indice rezultatul combinării intrărilor de către sistem.

Deoarece avem 3 variabile de intrare vom realiza sistemul folosind

2 modele combinând variabile astfel:
Sistem1: Temperatura + Oboseală  Răspuns 1
Sistem1: Răspuns 1 + Lungimea  Regim de efort

Prin urmare analizând acestă asamblare a sistemului este necesar

să considerăm 2 varibile de ieşire: Răspuns 1 şi Regim de efort.

3
 – Răspuns 1: variabilă fuzzy ce indică răspunsul intermediar
rezultat din analiza celor 2 intrări (temperatura şi oboseală);
– Regim de efort: variabilă fuzzy ce indică regimul de efort adoptat
prin combinarea răspunsului intermediar indicat prin variabila Răspuns 1
cu variabila principală Lungime.

Pentru varibile de ieşire luate în considerare este necesară de

asemenea definirea domeniului de definiţie cu care vom lucra. Aşadar
vom considera astfel:
– Răspuns 1: valori în intervalul [1..10] ce reprezintă valori generice
ce indică reacţia intermediară a sistemului, deoarece aceasta este o
varibilă fuzzy.
– Regim de efort: valori în intervalul [1..10] ce reprezintă valori
generice ce indică reacţia finală a sistemului referitoare la regim de efort
adoptat de înotător.

Pentru un rezultat cât mai corect al sistemului atât pentru răspunsul

intermediar cât şi pentru cel final al sistemului au fost considerate
aceleaşi intervale în care acestea pot lua valori şi aceleşi mulţimi fuzzy.

În continuare este necesară definirea mulţimilor fuzzy pentru

fiecare variabilă folosită atât de intrare cât şi de ieşire.
Pentru varibilele folosite în sistem au fost considerate următoarele
mulţimi fuzzy prezentate în tabelul de mai jos:

Nr. crt.
Variabile de intrare Varibile de ieşire
FIS
Temperatura – rece
– potrivit
– cald Răspuns1
1 – menţine
Oboseala – mică – creşte
– medie – forţează
– mare
Răspuns1 – menţine
– creşte
– forţează Regim de efort
– menţine
2
Lungimea – mică – creşte
– medie – forţează
– mare

*FIS - Fuzzy Inference System (Sistem de inferenţă fuzzy)

4
 Temperatura
FIS
Oboseala Fuzzy Inference System Regim efort
(FIS.1 + FIS.2)
Lungimea
Schema bloc a sistemului

După cum am precizat anterior vom realiza 2 sisteme fuzzy pentru

a modela acest simţ. Aşadar sitemul FIS prezentat anterior este alcătuit
prin cascadarea celor 2 subsisteme.

Sistem fuzzy 1 (FIS1)

Sistem fuzzy 2 (FIS2)

5
 Ambele sisteme realizate sunt de tip Mamdani.

Mulţimile fuzzy pentru variabilele FIS.1

(Temperatură, Oboseală, Răspuns1)

Mulţimile fuzzy pentru variabilele FIS.2

(Răspuns1, Lungimea, Regim efort)

6
 Pentru ca aceste sisteme să funcţioneze este necesară crearea
unui motor de inferenţă pentru fiecare dintre acestea care va genera
răspunsuri la ieşirile sistemlor. Aceasta constă în realizarea regulilor de
compunere a variabilelor fuzzy pentru a genera răspunsuri.
Deoarece fiecare sistem are câte 2 varibile de intrare fiecare
având câte 3 mulţimi fuzzy pentru fiecare sistem este necesară definirea
a 9 reguli pentru compunerea bazei de reguli de inferenţă după care
sistemele vor funcţiona.
Regulile definite în fiecare sistem sunt prezentate în figurile de mai
jos.

Baza de reguli pentru FIS.1

Baza de reguli pentru FIS.2

7
Simulare
Pentru simularea sistemului este necesară realizare unui model
simulativ care să cuprindă sistemele create şi să permită adăugarea de
diferite blocuri pe intrările sistemului care pot să genereze diferite
semnale necesare pentru testarea sistemului creat şi de asemenea să
ofere posibilitatea vizualizării atât a acestora cât şi a rezultatelor
generate de modelul simulativ. Vom utiliza Simulink din Matlab.
Pentru cascadarea sistemelor vom folosi si blocuri de legătură
precum MUX-uri ce permit conectarea mai multor semnale de pe o
singură intrare a unui bloc.

Cascadarea celor 2 sisteme în Simulink

În continuare sunt prezentate modele simulative create pentru

testarea funcţionalităţii sistemului creat şi testele efectuate pe acestea.

Testul 1
În acest model am considerat temperatura şi lungimea constante,
iar oboseala variabilă.

Model simulativ 1

8
 Valorile considerate pentru variabilele de intrare sunt:
 Temperatura: 28  Lungimea: 10
 Temperatura: varibilă folosind un semnal crescător de tip rampă
cu un pas de +1 la fiecare secundă a simulării. Această setare a fost
realizată pentru a trece prin tot domeniul de valori al varibilei în timpul de
simulare setat (10 secunde).

Toate semnalele au fost grupate într-un singur osciloscop pentru o

bună analiză şi comparaţie între semnalele de intrare şi cele de ieşire.

Temperatura

Lungimea

Oboseala Regim efort

Rezultatele testului 1

Interpretare rezultate:
Se poate observa că la începutul simulării reacţia generată de
sistem în funcţie de intrări are valoarea de aproximativ 6 indicând un
ritm de efort crescut. Pe măsură ce oboseala se acumulează ritmul de
efort scade aproximativ la valoarea 2 indicând că înotătorul a obosit
micşorând astfel ritmul de efort.
Acest test a a fost creat pentru a vizualiza reacţia sistemului la
creşterea oboselii indiferent de celelalte 2 intrări ce au avut valori
predefinite ca şi constante.

9
Testul 2
În acest model am considerat temperatura constantă, iar oboseala
şi lungimea variabilă.

Model simulativ 2

Valorile considerate pentru variabilele de intrare sunt:

 Temperatura: 25
 Oboseala: varibilă folosind un semnal crescător de tip rampă cu
un pas de +2 la fiecare secundă a simulării.
 Lungimea: varibilă folosind un semnal crescător de tip rampă cu
un pas de +2 la fiecare secundă a simulării cu un output iniţial de 20.

Ca şi în exemplul anterior toate semnalele au fost grupate într-un

singur osciloscop pentru analiză.

Lungimea

Temperatura

Oboseala

Regim efort

Rezultatele testului 2

10
Interpretare rezultate:
Alegerea varibilelor de intrare asfel făcută în acest model să
simuleze o situaţie reală adică o temperatură optimă a apei din bazin,
deplasarea şi obseala înotătorului fiind simulate prin semnalele rampă
crescătoare. Simularea a fost pornită după parcurgerea a 20 de metri de
bazin. După cum se observă în răspunsul dată de sistem, înotătorul
menţine un ritm crescut de înot în ciuda oboselii, iar spre sfârşitul
bazinului deşi oboseala s-a acumului el forţează pentru a termina turul.

3. Testul 3
Vom rula acelaşi model simulativ ca în testul anterior, de această
dată modificând varibile asfel încât să vedem rezultatele pe tot parcursul
traseului.
 Temperatura: 26
 Oboseala: varibilă folosind un semnal crescător de tip rampă cu
un pas de +0,5 la fiecare secundă a simulării cu un output iniţial de 1.
 Lungimea: varibilă folosind un semnal crescător de tip rampă cu
un pas de +5 la fiecare secundă a simulării cu un output iniţial de 1.

Lungimea

Temperatura

Oboseala
Regim efort

menţine creşte forţează

Rezultatele testului 3

Interpretare rezultate:
În acest model am simulat o situaţie reală şi anume un traseu
complet al unui înotător cu experienţă (grad oboseală = +0,5/secundă).
După cum se observă răspunsul sistemului este corespunzător unui ritm
de efort al unui înotător care îşi creşte ritmul de efort pe măsură ce se
apropie de final de la menţinere, creştere până la forţare spre final.

11
 CUPRINS

Regimul de efort al înotătorilor .................... 2

Tema laborator .............................................. 2

Paşi în realizarea temei ................................ 2

Introducere ..................................................... 2

Modelare ........................................................ 2

Simulare ........................................................... 8
Testul 1 ................................................................... 8
Testul 2 ...................................................................10
Testul 3 ...................................................................11

12