{n timpul lui Calvin bijuteriile au fost interzise, dar purtatul

ceasului nu! }i astfel, mul\i bijutieri s-au convertit la ceasornic`rie

ceea ce a dus la dezvoltarea ei la Geneva. {n 23 august 1572, [n

noaptea Sf. Bartolomeu, regele Carol al IX-lea ordon` masacrul

protestan\ilor(pricepu\i [n fabricarea ceasurilor) la Paris ]i [n

provicie, dar mul\i au p`r`sit Fran\a pentru Geneva, bastionul

calvini]tilor. Printre ei ]i hugheno\ii, mul\i ceasornicari. E timpul

c@nd la Geneva se na]te adev`rata art` a ceasornic`riei care va

domina lumea mult timp de aici [ncolo. {n 1601 ceasornicarii

genevezi ]i francezi se unesc [ntr-o corpora\ie unic` care d` prima

“Ordonan\`, regulile ]i statutul ceasornicarilor”.

{n muzeu mai putem admira un ceas cu carcas` emailat de

Nicolas Bary, Geneva 1640-50, un ceas [n form` de craniu uman de

Marc Lagisse, Geneva 1650-60, un ceas [n form` de delfin de Jean

Baptiste Dudoule, Geneva 1660 ]i un ceas cu carcas` cu indica\ii

astronomice de Estienne Ester, Geneva 1660-70.

C`tre anul 1630 apare [n Fran\a pictura pe email, originar`

din Chateaudun prin Jean Toutin care introduce portretul [n

miniatur` pe email ce devine imediat o mod` a timpului: tehnica

acoperirii cu email a unei suprafe\e de metal, deobicei din aur.

Mai admir`m [n muzeu: o oglind` pandantiv cu pictur` pe

email “Vertumne ]i Pomode” de Henri Toutin, Paris 1640, “Fleure

& Cupidon” de Hewnry Grendon, Londra 1645-50, “La passion du

Christ” de A. Mazurier, Paris 1650.

Pictura e realizat` din pigmen\i de email de diferite culori

amestecate cu c@teva pic`turi de lavand` ]i aplicat` pe fondul

emailat, apoi este supus` fl`c`rii succesive pentru a fixa definitiv

culorile. Prin aceast` metod` se ob\ineau culori str`lucitoare care

i-au f`cut pe mai to\i regii Europei s` se [nconjoare de arti]ti de

clas`. Efectul a fost rapid ]i s-a propagat [n lumea larg`.

{n 1685, ca urmare a revoc`rii Edictului de la Nantes de c`tre

Ludovic al XIV-lea, meseria de emailor, apanajul protestan\ilor, se

r`sp@nde]te [n afara Fran\ei, mul\i arti]ti hugheno\i refugiindu-se la

Geneva unde se asociaz` cur@nd ceasornicarilor. Astfel Geneva

devine leag`nul picturii pe email concur@nd acum cu Blois.

Ceasuri elve\iene

11

C`tre [nceputul secolului XVI ]i 1660-80 bog`\ia decorativ`

a ceasurilor ]i magnificele realiz`ri artistice dep`]esc cu mult

precizia mecanismelor care trebuiau reglate de c@teva ori pe zi.

Galileo Galilei(1564-62) e primul care are ideea de a se servi

de mi]carea unui pendul pentru a m`sura timpul, dar r`m@ne numai

la stadiul teoretic.

{n 1657 olandezul Chrian Huygens reu]e]te s` contabilizeze

timpul prin oscila\iile unei pendule, dar ceasornicarul Solomon

Coster e cel care inventeaz` spirala destinat` ceasurilor [n 1675 la

Haga ]i [mpreun` cu francezul Isaac Thuret pune [n practic` teoria

sa.

Cu cele dou` mecanisme, pendula ]i balan\a spiralat`,

Huygens face din ceasornic`rie o ]tiin\`. Precizia ajunge s`

fluctueze la 1,2 minute pe zi ]i drumul e deschis preciziei absolute

care va caracteriza secolul al XVIII, preludiul erei moderne.